Scînteia, februarie 1965 (Anul 34, nr. 6517-6544)

1965-02-01 / nr. 6517

PROLETARI SIN TOATE TARILE, MNTITVAI Anul XXXIV Nr. 6517 Luni 1 februarie 1965 I 4 PAGINI - 30 BANI aminte­a mmm socialista pe i­s Fiecare lucrare executată ireproşabil La poarta Craiovei, dinspre Işalnița, în imediata vecinătate a marelui combinat chimic, se profilează construcția impu­nătoare a noii centrale electrice de ter­­moficare. Intr-o primă etapă ea va avea o putere instalată de 350 MW. Primul fir de fum ieşit din coşul centralei a ves­tit, spre sfîrşitul anului trecut, intrarea în funcțiune a celui dintîi grup de 50 MW. După cum se arată în Comunicatul Direcției Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat pe 1964, printre şantierele unde lucrările se des­făşoară în ritm susţinut se află şi cel al Centralei electrice de termoficare Craiova. Montorii — denumiţi „vioara întîi“ — lu­crează în prezent de zor la instalarea utilajelor şi a agregatelor altor 3 gru­puri: două de cite 100 MW şi unu­ de 50 MW. l-am cunoscut în aceste zile la locul de muncă şi în adunarea consacra­tă formulării angajamentelor pe 1965. In angajamentele lor, mentorii centralei cra­­iovene se bizuie pe experienţa cîştigată la punerea în funcţiune a primului grup, pe măsurile menite să-i ajute să execute lucrările înainte de termen şi de o înaltă calitate. La adunarea în care au fost stabilite angajamentele în întrecerea socialistă pe acest an au fost ascultate cu interes cuvintele brigadierului Gheorghe An­­drila : „ Avem toate condiţiile de a încheia mai devreme montajul noilor grupuri care urmează să furnizeze energie în a­­cest an. Şantierul dispune de suficiente utilaje şi mecanisme. Trebuie să asigu­răm însă folosirea lor la întreaga capaci­tate. Noi ne vom ocupa de mai buna organizare a muncii, în aşa fel ca fiecare om din brigadă să ştie precis ce are de făcut şi să lucreze din plin. Despre membrii brigăzii montorului ANGAJAMENTELE COLECTIVU­LUI ŞANTIERULUI DE MONTAJ AL CENTRALEI ELECTRICE DE TERMO­FICARE CRAIOVA PREVĂD : — scurtarea cu 20 de zile a termenului de dare în funcţiu­ne a turbogeneratorului nr. 3 de 50 MW; — scurtarea cu 10 zile a ter­menului de dare în funcţiune a blocurilor cazan-turbină nr. 1 şi 2 de cîte 100 MW. Depăşirea prevederilor planului pe 1965 cu : — 0,6 la sută la productivita­tea muncii ; — 1 300 000 Iei la producţia glo­bală ; — 800 000 lei economii la pre­ţul de cost ; — 500 000 lei beneficii. Din care pînă la 1 Mai : — 500 000 lei la producţia glo­bală ; — 300 000 lei economii la pre­ţul de cost; — 150 000 lei beneficii. Mircea Ufă, cunoscut pe şantier pentru o calitate excepţională a montajelor exe­cutate la turbina nr. 4, am auzit spu­­nîndu-se : „Din mîinile lor iese numai lucru bun”. L-am ascultat în adunare pe brigadier vorbind astfel : — înainte de toate, vom respecta în­tocmai condiţiile de calitate cerute de proiecte, dar nu ne vom lăsa întrecuţi de timp. M-am sfătuit cu tovarăşii din bri­gadă, ne-am chibzuit bine posibilităţile. Toţi au fost de părere să spun aici în adunare că grupul nr. 2 de 100 MW, la care lucrăm, va fi gata pentru intrarea în funcțiune cu 10 zile mai repede. Cît des­pre calitatea lucrărilor, ne angajăm să fie ireproșabilă. Vizitînd imensul șantier al centralei, am cunoscut îndeaproape tîlcul cuvin­telor lapidare spuse de montori în adu­nare. Cele 87 de brigăzi de montori au de instalat în prima etapă peste 50 000 tone de utilaje și echipament electric. Aproape 70 la sută din volumul monta­jului acestora este executat. La nici un obiectiv — cazane, turbine, gospodăria de cărbune etc — graficele nu au rămas în urmă faţă de termene. Montorii şi-au propus ca anul acesta să extindă metoda preasamblării la sol a agregatelor pînă la 80 la sută din volu­mul lucrărilor de montaj la cazane, să aplice pe o scară mai largă tratamentul termic prin curenţi de inducţie, să in­troducă noi procedee — mai eficace şi productive — la controlul îmbinărilor prin sudură. La principalele agregate sunt folosite echipe specializate pe lucrări. Şeful şantierului şi secretarul organiza­ţiei de partid ne-au prezentat pe men­torii din brigada lui Aurel Prunaru. Ei îşi desfăşoară munca la înălţimi de pînă la 44 m. Cartea lor de vizită este ritmul înalt de execuţie şi calitatea înaltă la montajul cazanelor. Pe lista celor mai vrednici muncitori se înscriu şi cei din brigăzile conduse de Mircea Dascălu, Petre Coman şi Aurel Mitrică, sudorul Eugen Popescu și alții. Prin munca lor rodnică, montorii de aici apropie tot mai mult ziua intrării în funcțiune a acestui important obiectiv in­dustrial. Victor DELEANU coresp. „Scînteii“ Se efectuează proba instalației pentru epurarea chimică a apei necesa­re agregatelor centralei electrice de termoficare Craiova constanţa Termene reduse la reparaţia navelor Analizînd posibilităţile de îmbu­nătăţire a calităţii reparaţiilor, de reducere continuă a preţului de cost, muncitorii, inginerii şi tehni­cienii Şantierului naval Constanţa sunt hotăriţi să extindă şi mai mult experienţa pozitivă dobîndită în producţie. Ei şi-au luat următoarele angajamente în întrecerea socialis­tă pe anul în curs: — să îmbunătăţească indicii tehnico-economici la şalupa de 65 CP prin reproiectarea reduc­­torului; — să scurteze termenele de reparaţii şi dare în funcţiune în condiţii de calitate la următoa­rele nave : — „Păltiniş“ şi „Tuzla“, cu cîte 30 zile; — „Transilvania“, „Borsec“, „Sovata“ şi „Moldova“ cu 15­ zile ; — să depăşească planul pro­ducţiei globale cu 1 000 000 Iei ; — să depăşească planul de re­paraţii navale la producţia marfă cu 5 000 000 lei ; — să sporească cu 0,5 la sută productivitatea muncii faţă de plan ; — să realizeze 500 000 lei eco­nomii suplimentare la preţul de cost; — să obţină beneficii peste plan în valoare de 800 000 lei. G.A.S. VARIAŞProducţie sporită de porumb, carne şi lapte Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la G.A.S. Variaş, dezbătînd sar­cinile de plan pe acest an, au scos în evidenţă însemnate rezerve a că­ror punere în valoare îi va ajuta să dezvolte şi să consolideze succesele obţinute pînă acum. In acest scop ei au făcut numeroase propuneri pentru aplicarea în cele mai bune condiţii a regulilor agrozootehnice, luîndu-şi angajamente menite a spori producţia de porumb, carne şi lapte. Din centralizarea angaja­mentelor individuale, pe brigăzi şi sectoare, a rezultat angajamentul în­tregului colectiv care prevede obţi­nerea peste plan a : — 500 tone porumb boabe prin realizarea a peste 5 000 kg po­rumb boabe la ha de pe o supra­faţă de 1 685 ha ; — 1 000 hl lapte prin obţinerea a 5 000­­ lapte în medie pe vacă furajată, de la întregul efectiv, din care pînă la 1 Mai 250 hl; — 40 tone carne, din care 10 tone pînă la 1 Mai; — un spor la productivitatea muncii de 5 la sută ; — 800 000 Iei beneficii. Pentru îndeplinirea planului la toţi indicatorii şi a angajamentului luat vor fi aplicate o serie de mă­suri tehnico-organizatorice, printre care : executarea lucrărilor de pre­gătire a patului germinativ, însă­­mînţarea şi întreţinerea de bună ca­litate la porumbul dublu hibrid ; a­­sigurarea unei densităţi normale de plante la hectar ; asigurarea necesa­rului de furaje suculente în perioada stabulaţiei, iar în perioada de pă­­şunat organizarea conveierului ver­de ; administrarea de raţii furajere individuale în raport cu producţia de lapte şi starea fiziologică a vaci­lor ; perfecţionarea sistemului de e­­videnţă şi urmărire a cheltuielilor pe brigăzi şi sectoare. IN ZIARUL DJ AZI Schimb de experienţă între noile birouri ale organizaţiilor de bază (pag. 2-a) Scrisori către „Scinteia“ (pag. 2-a) Manifestări sportive din ţară şi de peste hotare (pag. 3-a) însemnări din Japonia însemnări din Japonia IMAGINI DIN VIAŢA INTERNAŢIONALĂ IMAGINI DIN VIAŢA INTERNAȚIONALĂ (pag. 3-a) (pag. 9-a) INITUTIVE * REAUZARICOSPODARE ÎN­ PORTRETUL ORAŞULUI • CASA, STRADA, CARTIERUL • EXPERIENŢĂ BLOCULUI !Nr. 10 9 200 000 DE FLORI • PROPUN*«« *** CETĂŢENILOR Cînd vii cu trenul spre Roman, te întâmpină din depărtare clădirile impu­nătoare ale întreprinderii de prefabri­cate din acest oraş. Braţele macarale­lor se plimbă necontenit, purtînd pa­nourile de beton. Trimise în întreaga Moldovă, aceste panouri se transformă în locuinţe moderne. In partea cealal­tă a oraşului se înalţă Uzina de ţevi, obiectiv important al industriei meta­lurgice, iar aproape de gară se văd halele întreprinderii mecanice. Sunt zonele industriale ale oraşului înnoit. Venind cu maşina dinspre Bacău, imaginea este alta. De-a lungul bule­vardului 23 August, ce urcă spre cen­trul oraşului, se înşiră noile blocuri. Dar nu numai aici s-a construit. In anii din urmă au fost date în folosinţă pes­te 1700 de apartamente noi în cartie­rele Anton Pann, 23 August, Smiro­­dava. Ultimul cartier se află în plină construcţie. In prezentarea oraşului merită amin­tit şi un alt aspect : Romanul şi-a câş­tigat în regiune un loc de frunte şi în ce priveşte buna gospodărire şi înfru­museţarea. Sfatul popular, dovedindu-se un bun gospodar, are meritul că, activi­­zînd organizaţiile şi întreprinderile sale, a antrenat, cu ajutorul deputaţilor, în munca de îngrijire şi înfrumuseţare a oraşului masa largă a locuitorilor aces­tuia. ...Am poposit în noul cartier Anton Pann. Primii pe care i-am vizitat au fost locatarii blocului 10. Tov. Ioan Ifti­­mescu, electrician la Uzina de ţevi, or­ganizatorul grupei de partid a blocului, ne dă cîteva informaţii despre lucră­rile gospodăreşti ce se întreprind în car­tier: — Locuitorii unui cartier formează, într-un fel, o mare familie. Şi cine să facă treburile care se ivesc dacă nu noi? Nu aşteptăm pentru orice mică repara­ţie să vină sfatul popular. Pe scurt, am luat în seama noastră întreţinerea păr­ţilor de folosinţă comună. Zugrăvim de cîte ori este nevoie, reparăm micile stri­căciuni. Aproape fiecare bloc din car­tier şi-a alcătuit cîte o echipă de me­seriaşi, care se ocupă de întreţinerea blocului. Echipa noastră, condusă de preşedintele comitetului de bloc, Teo­dor Hrişcu, e alcătuită din 3 electri­cieni, 4 lăcătuşi şi 2 tîmplari. Fiecare dintre ei se pricepe însă şi la alte me­serii. înainte de a porni la treabă, am încropit un mic atelier într-una din boxele de la subsol. Se găsesc aici toa­te uneltele de care avem nevoie. Ce am realizat? Am reparat unele uşi care se stricaseră, am zugrăvit casa scărilor şi am pus la loc geamurile sparte, re­parăm imediat deranjamentele din re­ţeaua electrică. Deoarece soţiile noas­tre au vrut să aibă flori pe scări, am confecţionat 72 de etajere pentru ghi­vece. Despre gospodărire ne vorbeşte şi to­varăşa Emilia Trifan, secretara comite­tului de bloc . — Pentru asigurarea curăţeniei în locurile comune, fiecărui locatar i se încredinţează această sarcină prin rota­ţie, timp de o săptămînă. Atît de obiş­nuită a devenit această activitate, încît nu avem un singur exemplu cînd cineva să nu-şi fi făcut cum se cuvine datoria. Şi apoi, în fiecare vineri se organizează „program administrativ" în afara blocu­lui: se mătură aleile, se udă florile şi iarba de pe peluze, într-un cuvînt se de­retică serios spaţiul din jurul casei. Poa­te ne întrebaţi de unde avem atîtea flori ? Mai aducem şi noi, dar baza sînt răsadniţele. Un bloc cu oameni gospodari. Dar nu este singurul. Gospodari la fel de har­nici şi cu iniţiativă sunt şi locatarii ce­lorlalte blocuri. Cetăţenii oraşului, în frunte cu de­putaţii lor, sunt un ajutor de preţ al sfatului popular în executarea a di­verse lucrări gospodăreşti-edilitare. Ca urmare, din fondurile destinate gos­podăririi oraşului s-au realizat e­­conomii de 3 344 000 lei. Această sumă exprirmă rec­vl­tura pauto­nii îşi îngrijesc oraşul, interesul cu care cetăţenii răspund solicitării sfatului popular, deputaţilor şi "Comitetelor de stradă. Au fost realizate obiective im­portante ca : întreţinerea celor 60 ha de spaţii verzi şi mărirea lor cu încă 5 ha ; construirea unei conducte de apă ; în­treţinerea parcului oraşului ; plantarea a peste 200 000 flori, în special în jurul noilor blocuri, şi multe altele. Despre multiplele aspecte ale gospo­dăririi oraşului am discutat cu mai mulţi deputaţi, preşedinţi de comitete de bloc, cetăţeni. In legătură cu acestea, ei au făcut numeroase propuneri. Iată doar cîteva dintre ele. • „Unele din locuinţele vechi nece­sită de mult reparaţii mai mari. Sfatul popular e dator să aibă în atenţie nu numai ce trebuie făcut nou, ci şi buna întreţinere a caselor existente". • „întreprinderea comunală a or­ganizat bine transportul în comun pe cuprinsul oraşului. Există în pre­zent 5 linii de autobuze, care fac le­gătura între cartiere şi fabrici, între străzile mărginaşe şi centru etc. Cu o singură maşină sunt însă necazuri — cea de pe traseul nr. 5, dintre gară şi Uzina de ţevi. Distanţa e destul de mare şi pentru străbaterea ei s-a pus la dispoziţie numai un autobuz. Cînd circulă bine, îl aştepţi între 45 de mi­nute şi o oră. Este o situaţie nefirească pentru un traseu care deserveşte o ase­menea uzină“. • „Pe măsura posibilităţilor, să se creeze mai multe locuri de joacă pen­tru copii“. Desigur, majoritatea impresiilor şi aprecierilor celor cu care am vorbit au fost pozitive. Romanul poate fi însă şi mai bine gospodărit. De altfel, sfatul popular al oraşului, cu sprijinul locui­torilor săi — entuziaşti şi pricepuţi gos­podari — îi întregesc şi îi înfrumuse­ţează necontenit portretul. Vasile TINCU Intr-unul din noii« cartiere ale Romanului Ieri a fost publicat în presă Co­municatul Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplini­rea planului de stat pe anul 1964. Realizările importante obţinute a­­nul trecut în dezvoltarea econo­miei naţionale şi in creşterea ni­velului de trai al poporului nostru oglindesc hotărîrea cu care oa­menii muncii înfăptuiesc sarcinile sesenatului stabilite de cel de-al Xl-lea Congres al partidului. Gra­­ficul de mai sus înfăţişează spo­rirea producţiei globale industria­le şi ritmul mediu anual de creş­tere a acesteia Acţiune sanitară Din iniţiativa Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, de la 1 februa­rie va începe pe întreg teritoriul ţării o acţiune specială de prevenire a in­fecţiilor acute ale căilor respiratorii su­perioare şi a altor maladii de sezon la copiii pînă la un an. Acţiunea va dura trei luni. La buna ei desfăşurare vor participa peste 600 cadre medico-sani­­tare. Cadre calificate de constructori Paralel cu introducerea tehnicii noi şi folosirea metodelor moderne de lucru, pe şantierele industriei chimice şi petroliere se acordă o a­­tenţie deosebită calificării cadrelor. In anul care a trecut, cursurile de calificare şi specializare, organizate pentru circa 25 de meserii pe şan­tierele noilor obiective industriale aflate în construcţie la Brazi, O­­neşti, Craiova, Oradea, Slatina, Tg. Mureş, Turnu Măgurele şi altele, au fost absolvite de peste 6 500 de muncitori. Un mare număr dintre aceştia s-au calificat ca sudori, in­stalatori, lăcătuşi, mecanici, exca­­vatorişti, dulgheri, laboranţi pentru verificarea betoanelor, operatori pentru controlul calităţii lucrărilor cu izotopi radioactivi, instalatori de aparate de măsură şi control. Au urmat, de asemenea, diferite cursuri de perfecţionare a calificării profe­sionale mai mult de jumătate din numărul total al maiştrilor. Pentru anul acesta s-a prevăzut ca la cursu­rile de calificare şi specializare din cadrul întreprinderilor de construc­­ţii-montaje, aparţinînd Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, să fie cuprinşi mai mult de 3 500 de muncitori. (Agerpres) Amenajări la Sinaia Sinaia, inimoasa staţiune de pe Va­lea Prahovei, este vizitată de tot mai mulţi turişti romîni şi străini. Castelul­­muzeu Peleş, Vîrful cu Dor, minunatele peisaje de la Cota 1 400 sau 1 500 sunt locuri mult căutate de excursionişti. Pentru îmbunătăţirea deservirii turişti­lor, la Sinaia se fac o serie de amena­jări. Hotelul şi restaurantul „Palas“ se reamenajează. Astfel, hotelul va avea 376 camere confortabile, cu unul şi două locuri, frumos mobilate. Se mon­tează instalaţii de semnalizare interioară şi telefoane în fiecare cameră. La res­taurant se amenajează o terasă pentru sezonul călduros, se montează o serie de instalaţii noi. Totodată, se constru­ieşte o nouă centrală termică care va furniza abur şi apă caldă hotelului şi restaurantului Palas, clădirii cazinou­lui şi unor vile. La cazinou, unde con­tinuă lucrările de reamenajare, au fost refăcute decoraţiile interioare. In apropiatul sezon turistic, aici vor func­ţiona un restaurant şi un bar de zi. In fosta sală de dans, vor începe lucrările pentru amenajarea unui bar de noapte. La cabanele de la Cota 1 500 şi Vîrful cu Dor se vor executa reparații capitale. Vinătoare organizată pentru şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Româ­ne, Ion Gheorghe Maurer, a invitat pe şefii misiunilor diplomatice acre­ditaţi la Bucureşti la o vinătoare care a avut loc in zilele de 30—31 ianua­rie a.c. în regiunea Dobrogea. Au participat: Alexandru Moghio­­roş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vîlcu, membru al Consiliului de Stat, Mir­cea Maliţa, adjunct al ministrului afacerilor externe, iar din partea Corpului Diplomatic: Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia, deca­nul Corpului Diplomatic, Jaroslav Sykora, ambasadorul R. S. Ceho­slovace, I. K. Jegalin, ambasadorul U.R.S.S., Manuel Yepe Menendez, ambasadorul Cubei, Jenő Kuti, am­basadorul R. P. Ungare, Semsettin Arif Mardin, ambasadorul Turciei, Martti Johannes Salomies, amba­sadorul Finlandei, R. R. F. Khim­ani, ambasadorul Indiei, Togood­in Ghen­­den, ambasadorul R. P. Mongole, Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R.P. Bulgaria, Honoré Cambier, am­basadorul Belgiei, Liu Fan, amba­sadorul R. P. Chineze, Olof Gustav Bjurstrom, ambasadorul Suediei, Zvi Ayalon, ministrul Izraelului, J. B. Haverkorn Van Rijsewijk, ministrul Olandei, W. Winther Schmidt, însăr­cinatul cu afaceri a.i. al Danemar­cei, Siegfried Bock, însărcinatul cu afaceri a.i. al R. D. Germane, Euri­­pide P. Kerkinos, prim-secretar al Ambasadei Greciei, Rian Gion Rian, prim-secretar al Ambasadei R.P.D. Coreene. (Agerpres) Congresul „Rpimondia In anul acesta vor avea loc, la Bucureşti, lucrările celui de-al XX-lea Congres international-jubiliar de apicultura. In legătură cu această reuniune internaţională, în curs de pregătire, redactorul nostru C. Bordeianu s-a adresat tov. prof. ing. V. Harnaj - pre­şedintele Comitetului de organizare a Congresului şi preşedinte al Asociaţiei crescătorilor de albine din ţara noastră, care a relatat următoarele : Cu 2 ani în urmă, la congresul de la Praga, R. P. Romînă a fost aleasă ca gazdă a Congresului jubiliar al „Apimondiei" (Federaţia Internaţio­nală a Asociaţiilor de Apicultură). Alegerea nu a fost întîmplătoare. întrunind condiţii naturale dintre cele mai favorabile şi avînd o veche tradiţie, apicultura s-a dezvoltat mult pe meleagurile patriei noastre. Numărul familiilor de albine a sporit an de an, ajungînd în prezent la peste 900 000, ceea ce reprezintă o creştere de 300 la sută faţă de a­­nul 1945. Aceasta a determinat o creştere însemnată a producţiei de miere. După statistica „Apimondiei“, ţara noastră se situează astăzi pe lo­cul al 7-lea în lume în ce priveşte numărul total al familiilor de albine. Pentru buna desfăşurare a con­gresului, pregătirile au început încă cu mult timp în urmă. Comitetul de organizare a tipărit în limbile ofi­ciale ale congresului o serie de ma­teriale (broşuri, pliante etc.) care au fost expediate în toate ţările lumii. Drept urmare, pînă în prezent şi-au anunţat intenţia de a participa la această importantă reuniune interna­ţională peste 1 000 de apicultori din 32 de ţări ale lumii. Lucrările congresului se vor des­făşura în următoarele comisii de specialitate: biologie, botanică, pato­logie, economie, tehnologie şi utilaj apicol. Referatele, comunicările şti­inţifice vor trata cele mai actuale şi importante probleme ale produc­ţiei apicole. Dintre referate amintim: „Caracterizarea morfobiologică a ra­selor de albine şi crearea de linii şi hibrizi de înaltă productivitate“; „Studiul biologiei reproducătorilor de albine şi perfecţionarea tehnicii de producţie a acestora“ ; „Metode noi în tehnologia mierei şi a celor­lalte produse apicole" ; „Utilaj api­col modern şi mecanizarea opera­ţiunilor principale efectuate în stu­pină“ ; „Sisteme de exploatare in­dustrială a familiilor de albine“ etc. în timpul congresului vor avea loc un festival şi un concurs al filmelor apicole, de fotografii şi publicaţii de specialitate, de afişe, mărci poştale, precum şi o conferinţă a redactori­lor revistelor de apicultură. După încheierea lucrărilor va avea loc a­­dunarea generală a „Apimondiei“, în cadrul căreia vor fi alese noile organe conducătoare ale acestei Fe­deraţii internaţionale. In programul congresului sunt prevăzute, de asemenea, excursii în scop ştiinţific, vizite la institute de cercetări, stupini, la expoziţii şi di­ferite obiective turistice. Cu prilejul congresului de la Bucureşti se va organiza prima Expoziţie­­tîrg internaţională de apicultură din lume, la care sunt invitate să parti­cipe atît organizaţiile apicole, in­stituţiile şi firmele industriale şi comerciale de specialitate, cît şi apicultori din ţară şi străinătate. Cele mai reuşite exponate vor primi premii, medalii şi diplome. In ţara noastră sunt acum în pre­gătire diferite materiale documen­tare, precum şi referatele pe care oameni de ştiinţă şi practicieni cu bogată experienţă le vor prezenta la această reuniune. Participanţii la congres vor putea vizita în Capitală un original com­binat apicol în curs de construcţie. Pavilionul principal al laboratoare­lor seamănă cu un fagure uriaş, rea­lizat din beton şi sticlă. Combinatul va produce o gamă variată de utilaje și unelte apicole. Pregătirile care se fac vor contribui la succesul Con­gresului jubiliar al „Apimondiei“. ro

Next