Scînteia, martie 1965 (Anul 34, nr. 6545-6575)

1965-03-01 / nr. 6545

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA­­ Anul XXXIV Nr. 6545 Luni 1 martie 1965 4 PAGINI - 30 BANI Pentru noile unităţi de industrializare a lemnului cadre cu o Înaltă CALIFICARE Valorificarea superioară şi com­plexă a masei lemnoase — preţioasă bogăţie a ţării — constituie o importantă sarcină pusă de Con­gresul al III-lea al partidului în faţa economiei noastre forestiere. A­­ceastă sarcină se îndeplineşte cu succes îndeosebi pe baza concentră­rii producţiei în combinate cu profil complex, înzestrate cu tehnică mo­dernă. In cinci ani ai desenatului, din importantele fonduri alocate de stat pentru dezvoltarea bazei ma­teriale, în economia forestieră au fost construite şi date în funcţiune opt combinate de industrializare a lemnului şi şapte fabrici de mobilă independente. Concomitent, a cres­cut capacitatea de producţie a unui mare număr de întreprinderi exis­tente, s-a modernizat tehnologia lor de fabricaţie. Producţia industriei de prelucrare a lemnului a fost anul trecut de peste opt ori mai mare de­cât în 1948. Importante unităţi de producţie — fabrici de mobilă, de furnire estetice, placaje, ferestre şi uşi — vor intra în funcţiune în acest an la Turnu Severin, Sighetul Marmaţiei, Bacău, Piteşti. Unităţile de producţie, intrate în funcţiune sau aflate în construc­ţie, se caracterizează printr-un grad înalt de mecanizare şi au­tomatizare. Aceasta a pus în faţa Ministerului Economiei Forestiere, a întreprinderilor, ca o cerinţă esenţială, sarcina pregătirii de ca­dre cu o înaltă calificare tehnico­­profesională, capabile să asigure a­­tingerea parametrilor proiectaţi în­­tr-un timp cît mai scurt, să folo­sească utilajele moderne cu maxi­mum de randament, concomitent cu ridicarea calităţii produselor. Pentru noile unităţi au fost pregătite peste 23 000 de cadre, din care 20 000 muncitori calificaţi, 2 100 teh­nicieni şi maiştri, 700 ingineri, eco­nomişti şi alţi specialişti cu studii superioare. Atenţia ministerului şi a condu­cerilor de întreprinderi a fost în­dreptată îndeosebi spre şcolile pro­fesionale şi tehnice, întrucît acestea constituie principala formă de pre­gătire a muncitorilor calificaţi şi a maiştrilor. Pe lîngă întreprinderile de industrializare a lemnului func­ţionează 11 şcoli profesionale şi 13 şcoli tehnice. In vederea creşterii e­­ficienţei procesului de învăţămînt, cadrele didactice, recrutate din rîn­­durile inginerilor bine pregătiţi pro­fesional, au fost îndrumate să pre­vadă la fiecare curs aplicaţii şi de­monstraţii practice cu elevii. Aceas­tă metodă va fi extinsă tot mai mult, concomitent cu sporirea preo­cupării pentru îmbunătăţirea conţi­nutului demonstraţiilor practice, pentru legarea lor mai strînsă de activitatea concretă a viitorilor muncitori. Profilul acestor unităţi de învăţămînt, programele lor re­flectă în bună parte complexitatea producţiei şi formele moderne de organizare a muncii în marile com­binate de industrializare a lemnului. Majoritatea absolvenţilor şcolilor profesionale şi tehnice obţin rezul­tate bune în producţie, contribuie tot mai activ la rezolvarea proble­melor tehnice din întreprinderi. Ministerul nostru a urmărit ca programele şcolilor profesio­nale să fie perfecţionate pe par­curs, încît pregătirea tehnică de specialitate să se întemeieze pe cu­noştinţe mai aprofundate din dome­niul mecanicii, electrotehnicii, con­strucţiei şi utilizării aparatelor de măsură şi control, reglării automate a proceselor tehnologice. Problema întăririi legăturii între cunoştinţele teoretice şi cerinţele practicii nu poate fi însă socotită rezolvată. Va trebui să îmbunătăţim în continuare programele analitice, mai ales că în toamna acestui an la concursul de admitere în învăţămîntul profesio­nal se vor prezenta primii absolvenţi ai şcolilor de opt ani. Una dintre formele importante de pregătire a cadrelor o constituie cursurile de specializare a muncito­rilor şi tehnicienilor. Viitorii munci­tori, maiştri şi tehnicieni ai combi­natelor aflate în construcţie sunt trimişi la diferite întreprinderi simi­lare din ţară — la Blaj, Bucureşti, Arad, Măgura Codlei, Cluj — pen­tru calificare şi specializare. Perioada de punere­ în funcţiune a maşinilor şi utilajelor — cînd de fapt se verifică procedeele tehnolo­gice, soluţiile tehnice indicate in proiecte şi execuţia montajului­­ s-a dovedit un bun prilej pentru cu­noaşterea nivelului de pregătire a muncitorilor. Ministerul a îndrumat conducerile noilor unităţi industria­le să verifice calităţile profesionale ale muncitorilor, să le creeze con­diţii pentru aprofundarea cunoştin­ţelor de specialitate. Există însă şi şcoli profesionale, cursuri de calificare şi de speciali­zare unde se acordă o insuficientă a­­tenţie cunoaşterii temeinice a ca­racteristicilor utilajelor, a modului lor de folosire şi întreţinere. Desigur că, dacă la C.I.L.­Piteşti ar exista mai multă preocupare pentru ridicarea nivelului de calificare al cadrelor, dacă maşinile şi utilajele ar fi mai bine cunoscute şi întreţinute, s-ar obţine indici mult mai înalţi de uti­lizare, iar calitatea produselor s-ar îmbunătăţi. O atenţie mai mare pentru ridicarea calificării cadrelor ar contribui, şi la C.I.L.-Gherla, la îmbunătăţirea calităţii produselor. Este necesar ca această problemă să fie privită cu toată răspunderea de către fiecare conducător de între­prindere şi, cu sprijinul direcţiei generale de resort din minister, să se ia măsuri ca tehnica nouă să fie cît mai bine folosită. Ca în orice altă ramură a econo­miei naţionale, nivelul tehnic ridi­cat al industriei de prelucrare a lemnului presupune prezenţa la conducerea proceselor de fabricaţie a unor cadre cu pregătire superioa­ră : ingineri de specialitate, ingineri mecanici, electrotehnici, chimişti etc. In ultimii ■ 13 ani, unităţile noastre au primit peste 600 de ingineri pregătiţi pentru fabricarea produse­lor finite şi semifinite din lemn. Deşi programele de învăţămînt au fost îmbunătăţite, considerăm că ele sunt încă deficitare în ce pri­veşte abordarea problemelor de me­canizare şi automatizare a procese­lor de producţie pe care trebuie să le rezolve viitoarele cadre ingine­reşti formate pentru această ramură. După intrarea în funcţiune a noi­lor întreprinderi, acţiunea de pre­gătire a cadrelor nu se încheie, ci continuă prin participarea întregu­lui personal la cursuri de ridicare a calificării şi de specializare. In anii sesenatului, asemenea cursuri au fost frecventate în industria de prelucrare a lemnului de peste 8 000 de muncitori. In întreprinderi se folosesc forme eficiente ale pro­pagandei tehnice: sesiuni tehni­co-ştiinţifice, conferinţe pe teme de specialitate, schimburi de experien­ţă etc. Sesiunile tehnico-ştiinţifice ţinute anul trecut la combinatele de industrializare a lemnului din Suceava, Blaj şi Rm. Vîlcea au reliefat preocuparea susţinută a muncitorilor şi tehnicienilor pen­tru promovarea tehnicii avansate. Este necesar însă ca în fiecare în­treprindere să fie iniţiate în conti­nuare măsuri pentru ca muncitorii, tehnicienii şi inginerii să fie în permanenţă la curent cu ceea ce apare nou şi valoros în domeniul industrializării lemnului. Cu atît mai mult cu cît munca de propa­gandă tehnică desfăşurată în unele întreprinderi are un caracter formal. Conducerilor de întreprinderi le revine îndatorirea de a-i îndruma pe ingineri să folosească cu o mai mare eficienţă publicaţiile editate de cen­trul de documentare tehnică pentru economia forestieră. In combinatele şi fabricile din ca­drul ministerului nostru există un valoros fond de cadre calificate, de specialişti care fac faţă cu succes sarcinilor de ridicare a producţiei în ritmul ascendent caracteristic în­tregii economii naţionale. Prin asi­gurarea în continuare de muncitori, ingineri şi tehnicieni cu o temeinică pregătire profesională, stăpîni pe meserie, întreprinderile vor dobîndi succese tot mai importante în mă­rirea producţiei şi productivităţii muncii, în fabricarea de produse su­perioare calitativ, comparabile cu cele mai reuşite modele similare rea­lizate în tehnica modernă. Ing. ION RÎMBU adjunct al ministrului economiei forestiere Modernul combinat al industriei fo­restiere din Comănești ÎN Z­ARUL DE AZI ■ PE TEME ŞCOLARE (pag. a 11-a) B Scrisori către ,,S­fiit­eia“ (pag. a 11-a) S SPORT (pag. a 111-a)m Imagini din viaţa internaţională . (pag. a IV-a) 10 Corespondenţă din Montevideo (pag. a IV-a) INVITAŢIE IA mi­nt Adevărata vîrstă a mărţişorului nu se cunoaşte — ar putea fi destul de respectabilă. Dar ziua închinată lui, 1 martie, îşi păstrează de fiecare dată farmecul şi prospeţimea. Pe­semne fiindcă este vorba — şi va fi întotdeauna — nu de valoarea pro­priu-zisă a acestui minuscul mărţi­şor, ci de invitaţia la delicateţe, ne­promulgată prin vreo lege, dar transmisă cu stăruinţă din genera­ţie în generaţie. Apoi, mai este ceva. De cînd ne ştim, 1 martie mar­chează pragul primăverii, cu toate că de multe ori îl treci tot în plină iarnă. Iţi face plăcere ca, în drum spre locul de muncă ori venind către casă, să te opreşti cîteva minute în faţa panourilor aflate pe st­radă sau în magazine şi, din sutele de lucru­­şoare închipuind fiinţe şi obiecte, să-l alegi pe cel care eşti convins că ar produce satisfacţie persoanei căreia îl dăruieşti. Bucuria, atît pen­tru cel care dă cit şi pentru cel care primeşte, este la fel de mare. Fără îndoială, ar fi şi mai bine dacă această zi ce simbolizează che­marea la delicateţe nu s-ar şterge cu una cu două din memoria unora, spre a reînvia doar o dată cu 1 mar­tie viitor, dacă ea ar însemna tot­odată un prilej de atitudine atentă şi prevenitoare faţă de tovarăşele noastre. Delicateţea, bunul simţ, res­pectul faţă de ceilalţi sînt însuşiri care fac ca viaţa să devină mai fru­moasă. De aceea, nu numai atunci cînd cumpărăm un mărţişor, ci şi de la un mărţişor la altul — să nu-i uităm semnificația. Gheorghe VLAD PREŞEDINTELE AUSTRIEI A ÎNCETAT DIN VIAŢĂ La 28 februarie a încetat din viaţă, în urma unei grele boli, preşedintele Aus­triei, Adolf Schärf. Născut în anul 1890, Schärf a fost ales preşedintele Parti­dului Socialist din Austria în 1945. Devenit preşedinte al Austriei în 1957, el a fost reales în aceeaşi func­ţie în 1963. Potrivit constituţiei, funcţia de pre­şedinte va fi exercitată temporar de Josef Klaus, cancelarul Austriei. Partidul peronist nu va putea participa la alegeri Tribunalul electoral suprem al Argentinei a anunţat că principala organizaţie peronistă — Partidul justiţialist — nu va putea participa la alegerile care urmează să aibă loc la 14 martie. Hotărîrea tribuna­lului intervine după o recentă deci­zie care recunoaşte dreptul Parti­dului justiţialist de a participa la alegeri. (In pag. a 4-a relatarea corespondentului nostru) Succese ale răsculaţilor congolezi Intr-un comunicat dat publicită­ţii la Brazzaville de Comitetul na­ţional de eliberare din Congo (Leo­poldville) se arată că detaşamen­tele de insurgenţi au obţinut noi succese împotriva forţelor guverna­mentale. In prezent insurgenții controlează aproape întreaga pro­vincie Kivu și o bună parte din provincia Katanga de nord. ŢARA SE PREGĂTEŞTE DE ALEGERI Adunări cetăţeneşti in regiunile Bacău, Iaşi, Mureş-Autonomă Maghiară intr-o insufleţită atmosferă, tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexandru Moghioroş şi Leonte Răutu s-au intilnit cu alegătorii Entuziastele adunări cetăţeneşti şi întîlnirile dintre candidaţii Frontu­lui Democraţiei Populare, care au loc în aceste zile în întreaga ţară, prilejuiesc o amplă dezbatere poli­tică la care participă sute de mii şi milioane de oameni ai muncii. Ele pun în lumină bogatul bilanţ al realizărilor obţinute de oamenii muncii în cei 4 ani care au trecut de la alegerile precedente, sarcinile ce revin întreprinderilor, unităţilor economice şi instituţiilor ştiinţifice şi culturale în cadrul ultimului an al sesenatului, precum şi diferite probleme privind buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşelor şi sate­lor. In acelaşi timp, participanţii la adunări dau glas hotărîrii întregu­lui popor de a munci şi în viitor cu elan şi pricepere pentru înflorirea patriei, pentru înfăptuirea însufle­­ţitorului program al desăvîrşirii construcţiei socialiste trasat de partid. Zilele acestea, tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexandru Moghioroş şi Leonte Răutu s-au întîlnit cu ale­gătorii din circumscripţiile în care au fost propuşi candidaţi în alege­rile de deputaţi pentru Marea Adu­nare Naţională. Cu acest prilej, îm­preună cu alţi candidaţi ai F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi sfatu­rile populare şi reprezentanţi ai or­ganelor locale, ei au vizitat nume­roase obiective industriale, şantiere de construcţie, instituţii de cultură şi artă, cartiere noi de locuinţe. Tovarăşul Emil Bodnăraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, candidat al Frontului Demo­craţiei Populare in circumscripţia electorală nr. 1 Iaşi-nord, s-a întîl­nit cu muncitori, ingineri, tehnicieni din noile întreprinderi situate în zona industrială a oraşului: uzina metalurgică, centrala electrică şi de termoficare, fabrica de tricotaje „Moldova“, atelierul de reparat ma­terial rulant „Nicolina“-Iaşi, s-a în­tîlnit, de asemenea, cu oameni de cultură , academicieni, cadre di­dactice de la Universitatea „Al. I. Cuza“, Institutul politehnic, cerce­tători ştiinţifici de la Filiala Acade­miei R.P.R., personalităţi din viaţa artistică. In sala Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” a avut loc o adunare cetăţenească la care au luat parte numeroşi alegători din oraş — mun­citori, ingineri, tehnicieni, funcţio­nari, oameni de artă şi cultură, stu­denţi, gospodine. Tovarăşul Alexandru Moghioroş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, candidat al Fron­tului Democraţiei Populare în cir­cumscripţia electorală nr. 1 Tg. Mu­­reş-vest, s-a întîlnit cu muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Depoul C.F.R., Fabrica de confecţii „Mure­şul“, cu membri ai filialei Uniunii Scriitorilor şi cu ţărani muncitori, membri ai cooperativelor agricole de producţie din comunele Pănet şi Să­­bed, raionul Tg. Mureş. In sala mare a Palatului culturii din Tg. Mureş a avut loc o adunare cetăţenească la care au luat parte numeroşi oameni ai muncii — ro­­mâni, maghiari şi de alte naţionali­tăţi — muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari de la întreprinderile din oraş, oameni de ştiinţă şi cul­tură şi alţi cetăţeni. Tovarăşul Leonte Răutu, membru supleant al Biroului politic al C.C. al P.M.R., şeful Direcţiei de propa­gandă şi cultură a C.C. al P.M.R., candidat al Frontului Democraţiei Populare în circumscripţia electora­lă nr. 1 Bacău-sud, s-a întîlnit cu muncitori, ingineri şi tehnicieni de la fabricile „Steaua Roşie“, „Confec­ţia“, „Proletarul“, Combinatul de in­dustrializare a lemnului, precum şi din alte întreprinderi şi şantiere, cu lucrători de la complexul avicol Şer­­băneşti, cu cadre didactice şi stu­denţi de la Institutul pedagogic de 3 ani, cu cadre medicale de la Ma­ternitatea şi Spitalul unificat din Bacău, a luat cuvîntul la adunările cetăţeneşti din cooperativele agri­cole de producţie Letea Veche şi Săuceşti. în sala Teatrului de stat din Ba­cău a avut loc o adunare cetăţeneas­că la care au participat constructori ai hidrocentralei Bacău II, munci­tori, ingineri şi tehnicieni de la în­treprinderile din oraş, oameni de cultură, funcţionari, gospodine. Ca şi în celelalte regiuni ale ţării, participanţii la adunări, însufleţiţi de mîndrie pentru marile înfăptuiri ale poporului nostru din anii sesena­tului — înfăţişate grăitor în Mani­festul Frontului Democraţiei Popu­­­lare — au vorbit despre noul chip al patriei socialiste, despre adîncile prefaceri înnoitoare de pe cuprinsul regiunilor şi oraşelor lor, roade ale politicii înţelepte a Partidului Mun­citoresc Român Pe harta economică a ţării, regiunile Bacău, Iaşi, Mu­reş-Autonomă Maghiară sunt pre­zente cu mari combinate şi fabrici — obiective de seamă ale chimiei, energiei electrice, metalurgiei, in­dustriei forestiere. Viaţa culturală şi ştiinţifică pulsează din plin. An de an a crescut nivelul de trai mate­rial şi cultural al populaţiei. Puter­nică manifestare a ataşamentului întregului popor faţă de politica partidului şi guvernului, adunările au exprimat hotărîrea cetăţenilor patriei de a da viaţă sarcinilor tra­sate de partid şi guvern, de a asi­gura victoria în alegeri a candida­ţilor Frontului Democraţiei Popu­lare. Relevînd progresele realizate în dezvoltarea economică şi social-cul­­turală a regiunii Iaşi, ing. Vasile Găină, de la Grupul de şantiere nr. 1 Iaşi, a subliniat că ele sunt un rezul­tat grăitor al politicii de industria­lizare socialistă, de dezvoltare armo­nioasă a tuturor regiunilor ţării. „în numai cîţiva ani peisajul indus­trial şi urbanistic al oraşului Iaşi s-a schimbat fundamental , a ară­tat vorbitorul. Putem vorbi astăzi cu mîndrie de o adevărată zonă in­dustrială a oraşului, creată sub în­drumarea directă a conducerii parti­dului. In ultimii 5 ani au apărut cartiere întregi de blocuri moderne care însumează peste 7 300 de apar­tamente, iar anul acesta vor mai fi date în folosinţă 1812 apartamen­te, precum şi diferite obiective se­(Continuare în pag. III-a) Ani de progres al ştiinţelor Multe dintre mari­le înfăptuiri pe tărîm economic ale orîndu­­irii noastre noi sînt legate de ampla activitate de cercetare ştiinţifică întreprinsă în ultimele două de­cenii — ani de con­tinuu progres al ştiin­ţelor în fara noastră. Atenţia şi sprijinul a­­cordate ştiinţei de către conducerea de partid şi de stat, ca şi orientarea ei spre rezolvarea problemelor construcţiei socia­liste au făcut ca munca de creaţie ştiinţi­fică să se integreze în această uriaşă operă revoluţionară a poporului român. Ştiinţa cunoaşte astăzi o perioadă de nemaiîntîlnit avînt. Şi, referindu-mă la domeniul meu de specialitate, mă gîn­­desc la matematică şi mecanică, asociaţia dintre aceste discipline fiind naturală: pro­gresele matematicii au determinat sau cel puțin au favorizat pe cele ale meca­nicii. Aceste motive au făcut de altfel ca în universitate studiul acestor discipline să fie reunit în cadrul Facultăţii de ma­tematică şi mecanică, întreaga perioadă care a trecut de la eliberare se caracterizează prin strîn­­sa legătură a cercetării teoretice cu prac­tica construcţiei economice. Teoria pro­­­abilităţilor şi statistica matematică avînd, de pildă, mari posibilităţi de utilizare în economie, a fost creat un institut de sta­tistică matematică. Pus sub conducerea academicianului Gheorghe Mihoc, încă de la crearea sa institutul a intrat în mie­zul problemelor producţiei ţării, dînd re­zultate importante. Profesorul Gr. C. Moi­­sil s-a străduit şi a izbutit cu succes să pună în slujba economiei abstracta sa specialitate, algebra, legînd-o de reali­zarea unor automate electrice de mare utilitate practică. Au fost construite o sea­mă de relee electrice care pun în miş­care diverse automate, folosite acum cu­rent în industrie. Academia R. P. Române şi-a înfiinţat un institut de cercetări de practică.★ Poporul nostru a dat şi în trecut ma­tematicieni iluştri, astăzi continuîndu-se, pe un plan nou, ceea ce înaintaşii au în­ceput în condiţii incomparabil mai puţin favorabile Pe la sfîrşitul veacului trecut, Spiru Haret şi David Emmanuel, doi absol­venţi ai învăţămîntului universitar din Bucureşti, au urmat cursurile universităţii din Paris. Datorită eforturilor acestor doi pionieri de înaltă valoare, învăţămîntul ştiinţelor matematice şi mecanice face în­semnate progrese. Este o primă perioadă a dezvoltării acestui învăţămînt, în care încep să se distingă creatori de valoare. Trei dintre ei sunt Gheorghe Ţiţeica, Di­­mitrie Pompeiu şi Traian Jalescu. Ei dau la iveală lucări ştiinţifice de valoare, care-i îndeamnă şi pe cei din jurul lor la o activitate similară. Cam în acelaşi timp, la universitatea din Göttingen îşi ia doctoratul în mate­matici viitorul profesor Al. Myller. In ju­rul acestui mare pedagog se vor grupa mai tîrziu, pentru studiul geometriei, o serie de tineri, printre care O. May­er şi M. Haimovici, care mai tîrziu vor deveni matematicieni celebri. La aceeaşi universi­tate mi-am completat şi eu, în ti­­nereţe, studiile, obţinînd doctoratul, ca apoi să ocup catedra de mecanică de la universitatea din Iaşi, mai tîrziu la cea din Bucureşti, unde am căutat să intro­duc două instrumente noi de cercetare pentru mecanică: calculul vectorial şi (Continuare în pag. II-a) Acad. Victor VILCOVICI mecanică aplicată, în care numeroase for­____ de tinere lucrează sub conducerea aca­demicianului Elie Carafoli şi a altor va­loroşi profesori. In cei cîtiva ani de exis­tentă institutul a realizat numeroase lu­crări de specialitate de mare importantă §!£!£ Majorarea impozitelor asupra veniturilor societăţilor pe acţiuni Consiliul prezidenţial al Siriei a emis un decret privitor la majorarea impozitelor asupra veniturilor unor so­cietăţi pe acţiuni, asupra proprietăţii funciare şi a rentei provenite din bu­nurile imobiliare. Majorarea impozite­lor are drept scop obţinerea unor fonduri suplimentare pentru realiza­rea planurilor de dezvoltare a econo­miei naţionale. Potrivit acestui decret impozitele percepute de la societăţile pe acţiuni sunt majorate cu 25 la sută, asupra proprietăţii funciare şi a bu­nurilor imobiliare arendate cu 10 la sută. Sunt majorate, de asemenea, cu 20 la sută tarifele vamale. LA 7 MARTIE CU TOŢII LA VOT! Votaţi candidaţii Frontului Democraţiei Populare! ÎN DECOR NATURAL Un grup de oameni discută. De la tînărul care votează pentru prima oară şi pînă la pensionarul preo­cupat de viaţa cartierului şi de joa­ca nepoţilor, cîteva generaţii sunt reprezentate in acest grup. Şi după ce candidatul şi-a notat părerile şi sugestiile, după ce s-a sfătuit cu cetăţenii descoperind adesea în re­sursele activităţii obşteşti căile de rezolvare a propunerilor, la sfîrşitul întîlnirii apar artiştii amatori. Fără gong, fără cortină, fără efecte de lu­mină, micul spectacol iradiază opti­mism şi pasiune prin evocarea vi­brantă a prezentului. ...La Uzinele „Republica" din Ca­pitală, artiştii amatori repetă un nou program de brigadă, l-am surprins în plină repetiţie, dimineaţa, cînd la Casa alegătorului amenajată la club nu erau activităţi. In sală — pa­nouri de fotografii oferă ima­gini din uzină, care alternează cu priveliştile­­ noi ale ţării, ia­r între ele, un grafic sugestiv . in două decenii, din 1944 în 1964, producţia întreprinderii a crescut de douăzeci de ori. Intr-adevăr, imagi­nile uzinei se pot confunda cu ta­blourile noilor fabrici şi combinate apărute pe harta ţării, iar ritmurile laminariştilor se contopesc în ritmul viu al economiei socialiste. Dar interpreţii ? Oare nu se poate spune şi despre ei că se confundă cu cei cărora le închină versul şi cîntecul lor ? Lăcătuşul Mihai Si­­mion va vota la 7 martie pentru pri­ma oară. A venit la repetiţie cu trei cărţi cumpărate de la standul uzi­nei. Este elev la şcoala medie sera­lă, iar aspiraţiile şi optimismul lui sunt aidoma celor ale întregii sale generaţii. Maria Ciobanu este func­ţionară, dar urmează şi o şcoală tehnică de construcţii de maşini. Vi­sul ei e să devină tehnician la mo­derna Fabrică de maşini-unelte şi agregate din apropiere. Intr-o comună de pe malul Dună­rii, artiştii amatori cîntă pe o melo­die populară locală: „Pîn-la Severin în vale / Noi construcţii ies in cale./ Creşte-n zare uriaş / Combinat la Călăraşi, / Pe malul Dunării mele / Combinat la Măgurele. / Pîn-la marele şantier / De la Forţile de Fier!“ Sau iată un nou cîntec închinat tot de artiştii amatori Argeşului. „Argeş, Argeş apă lină ! Ţi-am pus aripi de lumină... / Chiar Manole vrînd să vadă / Argeşul sub noul cer / Tainic iese din baladă / Intru­­pîndu-se-n miner“. Tabloul de azi al Romîniei se în­cheagă astfel din nenumărate ver­suri rostite sau cîntate în ritmul viu, tineresc, entuziast al vieţii noas­tre. A vota pentru candidaţii Fron­tului Democraţiei Populare în­seamnă a-ţi dărui cu încredere for­ţele pentru tot ce se construieşte şi se creează pe aceste meleaguri: Votez pentru uzine, şantiere Şi pentru faima scumpei noastre ţări, Şi pentru tot ce creşte cu putere Sub arcul de lumină-ntins spre zări! Dincolo de scena improvizată ni s-au sugerat contururile cartierului şi geometria în sticlă şi metal a noilor uzine, dincolo de versul inspi­rat sau stîngaci, dar întotdeauna pasionat, am văzut tractoarele Bă­răganului şi amfiteatrele dealurilor terasate: Hunedoara, Suceava, Tr. Măgu­rele, Galaţi. Sute şi mii de specta­cole simple, emoţionante prin sensul şi însufleţirea lor. Decorul lor: ori­zontul 1965 al României. Paul DIACONESCU Dansatori din Lovrin Foto : Gh. Vintilă

Next