Scînteia, octombrie 1966 (Anul 35, nr. 7118-7148)
1966-10-01 / nr. 7118
PE FIRUL UNOR OBLIGAŢII CONTRACTUALE In angrenajul complex al Industriei noastre, în care fiecare întreprindere are un loc bine precizat, producţia ei fiind, în multe cazuri, materie primă sau subansamble pentru alte unităţi industriale, îndeplinirea ritmică a planului, respectarea întocmai a clauzelor înscrise în contractele economice de colaborare şi cooperare prezintă o deosebită importanţă. Orice rămînere în urmă în realizarea planului, orice încălcare a disciplinei contractuale, în ce priveşte termenele de livrare, calitatea şi sortimentul stabilite, creează o adevărată reacţie „în lanţ", avînd consecinţe serioase asupra îndeplinirii planului în întreprinderile beneficiare. Ne-am deplasat în cîteva întreprinderi, pe firul unor clauze contractuale, pentru a analiza dacă ele sînt sau nu respectate, în strînsă legătură cu realizarea prevederilor planului. Uzina „Electroprecizia“-Săcele nu şi-a îndeplinit planul la producţia globală pe luna august decît în proporţie de 98 la sută, iar la piese de schimb auto numai în proporţie de 87,19 la sută. De ce ? Greu de răspuns din capul locului, pentru că motivările cuprinse în informările trimise la diverse foruri sunt diferite. Căutând să aflăm care este adevărata stare a lucrurilor am discutat cu tov. ing. Gh. Bucerzan, directorul uzinei. „Nerealizarea planului la producţia globală şi în special la echipament auto — precizează directorul — ieşte în principal furnizorilor interni şi externi care nu ne trimit la timpul prevăzut materiile prime sau piesele contractate. Dintre furnizorii interni, care nu-şi respectă graficul de livrare sau ne trimit unele produse necorespunzătoare calitativ, aş enumera uzina „Industria Sîrmei“-Cîmpia Turzii, întreprinderea „Clujana“ din Cluj, Baza de aprovizionare I Bucureşti. La aceasta se adaugă şi instabilitatea planului de producţie determinat de desele modificări ce vin din partea Direcţiei generale a industriei electrotehnice din ministerul nostru de resort“. Intervine în discuţie şi tov. ing. Alex. Zaharescu, şeful serviciului de planificare : „Mai mult, noi nu cunoaştem din timp sarcinile definitive de plan pe trimestre, pentru a ne asigura SDV-urile şi aprovizionarea cu materiale. Concret, la această dată (20 septembrie — n.n.) noi nu cunoaştem planul pe anul 1967, iar indicatorii de plan pe trimestrul IV a. c. au sosit de la direcţia generală abia la 17 septembrie“. Am reţinut aceste explicaţii şi ne-am adresat direcţiei generale de resort din Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini. „Dacă planul pe luna august nu a fost realizat la „Electroprecizia“Săcele — ne-a spus tov. ing. H. Areşteanu, director tehnic al Direcţiei generale a industriei electrotehnice — aceasta nu se datoreşte Combinatului siderurgic Reşiţa sau altor furnizori, ci neajunsurilor serioase care există în organizarea şi urmărirea producţiei. In* NEACŞU (Continuare în pag. a IlI-a) O nouă metodă de foraj La mai multe sonde din ţară a fost experimentat, cu succes, forajul cu sape cu diamante. Această metodă de săpare a sondelor constă în folosirea unor sape şi capete de carotieră monolit armate cu diamante industriale. Diamantul, avînd un punct foarte ridicat de topire şi duritatea maximă, poate fi folosit la săparea formaţiunilor geologice omogene şi dure, la orice adincime. La sondele la care s-a aplicat acest tip de sape durata de foraj a fost redusă ; cu o singură sapă armată cu diamante s-a forat, în unele cazuri, metrajul corespunzător obținut cu mai multe sape obişnuite cu conuri. Rezultatele obfinute pînă în prezent fac ca acest foraj să fie experimentat în continuare în zonele unde se traversează formaţiuni geologice dure şi omogene. (Agerpres) ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Anul XXXVI Nr. 7118 Sîmbătă 1 octombrie 1966 6 PAGINI - 30 BANI Pentru continua îmbunătăţire a studiului şi a comportării studenţilor Invăţămîntul superior din ţară , noastră cunoaşte o continuă dezvoltare. Prin grija partidului şi a guvernului sunt create,posibilităţi de cuprindere aunui număr mereu sporit de studenţi. In prezent în instituţiile de învăţămînt superior studiază 1136 000 studenţi, care se pregătesc în peste 200 de specialităţi. In acest an vor păşi pentru prima oară în instituţiile de învăţămînt superior peste 33 000 de tineri, adică mai mult decît numărul total al studenţilor existenţi în România anului 1938. Gratuitatea învăţămîntului, bursele de care beneficiază peste 60 la sută din studenţii ţării, căminele şi cantinele moderne construite în centrele universitare asigură studenţilor noştri condiţii bune de pregătire şi de viaţă, scutindu-i de greutăţile materiale chinuitoare care împovărau în trecut cea mai mare parte a tineretului universitar. Datorită eforturilor întregului popor, studenţii noştri îşi pot consacra întreaga putere de muncă pregătirii lor temeinice, pentru a deveni cadre de nădejde în opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste. Marea majoritate a studenţilor învaţă cu sîrguinţă, avînd conştiinţa îndatoririlor lor faţă de societate. Sînt, însă, cazuri izolate, cînd unii studenţi neglijează îndatorirea lor principală, învăţătura, sau, prin comportarea lor, încalcă normele vieţii universitare. Cu prilejul deschiderii noului an universitar, ministrul învăţămîntului a emis un ordin prin care stabileşte reguli şi obligaţii ale studenţilor privind studiul şi comportarea lor în cadrul instituţiilor de învăţămînt superior şi în viaţa socială. Studenţii au îndatorirea — se precizează în ordin — de a îndeplini în bune condiţii şi la timp toate sarcinile ce le revin potrivit planului de învăţămînt şi programelor de studii, de a frecventa cu regularitate şi punctualitate cursurile, seminariile, de a participa la lucrările practice și celelalte forme de activitate prevăzute în orarii. (Continuare în pag. a V-a) Cum va fi sărbătorită „ZIUA RECOLTEI“ M ' lllti î Mlllli HÄMIlllllll Este un vechi obicei ca gospodarul, după ce şi-a strîns recolta în hambare, „să numere bobocii“ şi să cinstească belşugul roadelor pămîntului. O asemenea trecere în revistă a roadelor — amplificată la scara întregii ţări — Sărbătoarea recoltei — va începe mîine, duminică, 2 octombrie. Iată ce am aflat la Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie cu privire la manifestările ce vor avea loc în ţară şi în Capitală cu acest prilej. In toate comunele vor avea loc festivităţi în cadrul cărora se vor trece în revistă realizările din acest an ale cooperativelor agricole de producţie, urmate de programe culturalartistice, serbări populare, şezători, hore şi întreceri sportive de oină, trîntă etc. In oraşe se vor deschide expoziţii-tîrg, care vor funcţiona o anume perioadă de timp. Ele vor oferi cetăţenilor legume şi fructe de sezon. In jurul acestor tîrguri se vor găsi tradiţionalele mustării unde mustul va fi însoţit de pastramă, mititei şi alte preparate ale bucătăriei româneşti. Parcurile de distracţii, carnavalurile recoltei vor constitui, duminică, puncte de atracţie pentru locuitorii de toate vîrstele ai oraşelor. Suntem informaţi că în regiunile Bacău, Maramureş, Cluj, Argeş, Mureş-Autonomă Maghiară şi altele la serbările de mîine îşi vor da concursul cele mai bune formaţii artistice, s-au alcătuit programe speciale inspirate din tradiţiile locale. In Capitală, sărbătoarea recoltei va căpăta o amploare deosebită. Pregătirile au început cu mult timp înainte. Punctul „forte“ al sărbătorii se va afla la Halele Obor. Pentru o lună şi jumătate cunoscuta piaţă bucureşteană va deveni o mare expoziţie cu vînzare a legumelor şi fructelor, înainte de a gusta din ispititoarele „exponate“, publicul va putea vedea, pe aleea ce duce spre hală, două fotoexpoziţii pe panouri reprezentând realizări şi perspective în agricultura ţării noastre şi transformările socialculturale din viaţa satelor. Cei mai tineri se vor opri, desigur, în faţa expoziţiei cu diapozitive înfăţişînd tîrgul moşilor de altă dată. Rodica ŞERBAN (Continuare în pag. a II-a) În pavilionul Expoziţiei realizărilor economiei naţionale se desfăşoară intens pregătirile pentru expoziţia de struguri şi fructe cu vînzare, ce se va deschide mîine cu prilejul „Zilei recoltei“. Aici vor fi prezentate şi numeroase soiuri de struguri de masă, medaliate la cel de-al ll-lea Concurs republican al strugurilor de masă, organizat în aceste zile în Capitală de Consiliul Superior al Agriculturii şi Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie Maşina înota prin talazurile de ceaţă care prefăceau dimineaţa răcoroasă într-un vast ocean, cu o tainică viaţă submarină. Ascultam de undeva, de deasupra capului nostru, un foşnet de vini prin bănuiţii arbori plantaţi pe coaste şi pe abrupte povîrnişuri, iar în stingă distingeam pulsul regulat al unui motor, probabil vreun remorcher care-şi făcea, în pofida coţii, cursa cotidiană prin Porţile de Fier. Pe şoseaua îngustă, maşina ne hurduca în lege, iar alături, poate la un metru de marginea drumului, presimţeam bulboanele Dunării, tumultuoase şi pline de primejdii. O rază de soare a fost de-ajuns pentru ca, despicînd și risipind pînzele zdrențuite ale negurilor, să ne scoată înaintea privirilor, în toată strălucirea lor de geneză, priveliști de neuitat. Pereții de stîncă curgeau ca niște uriași afluenți aerieni în fluviul cu sclipiri de oțel, în clocotul de viitori bolborosind din adîncuri, în mijlocul tulburătoarei zbateri a Dunării în cleștele de piatră ai Carpaților și Balcanilor. Numai că de data asta — spre deosebire de ceea ce contemplaseră pe aceleași locuri în undă cu doi, trei ani, cînd dersitatea haotică a formei de relief era unificată doar cromatic, de paleta griurilor — privirea întîlnea o altă dominantă, care dădea un unic sens, o unică linie de forță peisajului : panorama copleşitoare a şantierului marelui sistem hidroenergetic şi de navigaţie. Un prim popas — la cei care string în chingi de beton cataractele fluviului. Ne aflăm în incinta batardoului, acolo unde, acum cîteva luni, pentru prima oară în multimilenare ei existentă, Dunărea şi-a lăsat liberă albia, golită de apă pe o suprafaţă de aproape 200 000 metri pătraţi. Acum, pe locurile unde altădată apele izbeau agitate în tarm, se desfășoară vaste lucrări de excavații pentru temeliile hidrocentralei : un sfert milion de metri cubi excavafi în circa două luni, cu o viteză a săpăturilor de trei ori mai rapidă decît la barajul de la Bicaz I l-am întîlnit în zona viitorului port de pe teritoriul românesc — în limbajul constructorilor : „la avanport amonte’ — pe oamenii din brigada complexă a lui Ion Petrescu. Sînt treizeci, de meserii felurite — montatori, electricieni, lăcătuşi etc., dar lucrează toţi ca unul. O uriaşă macara, manevrată cu măiestrie pe o îngustă platformă plutitoare de tînărul Eugen Ghelase, aşeza cu exactitate, aş spune gingaşă, elementele de sute de kilograme ale unor solizi piloni de oţel. Mişcările membrilor brigăzii se armonizau şi se contrapunctau ritmic cu traiectoria lină a brațului de macara. Aici toate acestea au însă un alt nume, mai puțin muzical, mai prozaic : precizie. — Fără maximă precizie — îmi spunea șeful brigăzii — ne putem pomeni cu tot felul de feste din partea fluviului. Și cu Dunărea nu te joci : mi-aduc aminte prin cîte emoții am trecut la construcţia primelor celule ale batardoului. De-atunci am cîştigat cu toţii o solidă experienţă. Ne-a obligat un profesor exigent — Dunărea. Victor BIRLADEANU (Continuare în pag. al III-a) AZI, LA/PORŢILE DE FIER mmm ff ff f m a v I « m Temelii şi înălţimi PROLETARI DÎN TOATE TARALE. UNi rîzVÂÎ ÎN ZIARUL DE AZI ECOURI Copiii noştri şi ai ţării COLABORAREA INTERNAŢIONALĂ In cercetarea hidrologica Coordonate ale activităţii educative în noul an şcolar Ce inseamna varianta optimă în investiţii Să-i simţi inima zvîcnind lingă inima ta. Fericire mai mare nu poate fi ! TELEGRAMĂ Tovarăşului MAO TZE-DUN preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKM In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, vă adresăm dumneavoastră şi prin dumneavoastră Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze şi poporului chinez prieten un salut frăţesc şi calde felicitări cu prilejul celei de-a XVII-a aniversări a Republicii Populare Chineze. Victoria revoluţiei şi proclamarea Republicii Populare Chineze au constituit un moment de cotitură în viaţa poporului chinez, un eveniment de mare însemnătate al epocii noastre. Devenit stăpîn pe propriul său destin , sub conducerea partidului său comunist, poporul chinez înfăptuieşte cu succes opera de construcţie a socialismului, a dobîndit realizări însemnate în dezvoltarea industriei, agriculturii, a forţelor de producţie ale ţării, în ridicarea nivelului său de trai şi îşi aduce o contribuţie de seamă la lupta pentru zădărnicirea acţiunilor agresive ale imperialismului, pentru cauza eliberării popoarelor, a progresului şi păcii în lume. Poporul român se bucură din inimă de aceste succese şi îi urează poporului chinez cu prilejul sărbătorii sale naţionale noi victorii în opera de construire a socialismului în patria sa. Dînd o înaltă preţuire relaţiilor de prietenie şi colaborare între ţările şi partidele noastre, ne exprimăm convingerea că acestea se vor dezvolta continuu pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, corespunzător intereselor celor două popoare, cauzei socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Arhiepiscopului MAKARIOS preşedintele Republicii Cipru NICOSIA In numele poporului român, al Consiliului de Sta al Republicii Socialiste România şi al meu personal, vă rog să primiţi, Excelenţă, cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Cipru, cele mai cordiale felicitări şi urăr pentru sănătatea şi fericirea dv. personală, pentru prosperitatea poporului cipriot. CHIVU STOICA preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ! Este în specificul fiinţei umane să iscodească, să deschidă noi şi noi porţi ale gîndirii, să-şi înnoiască şi să-şi multiplice permanent instrumentele de cunoaştere. Marile spirite ale Renaşterii, reprezentanţii enciclopedismului, o seamă de corifei ai ştiinţei din toate timpurile şi de pe toate meridianele au lăsat admirabile exemple de vieţi dăruite integral cercetării continue, pentru smulgerea tainelor universului, pentru lărgirea cuprinderii minţii. Şi în zilele noastre, fireşte, la proporţii mai modeste, întîlnim categorii de oameni care, nemulţumiţi de cît ştiu, de zestrea intelectuală acumulată, se dedică mai multor profesii, îşi extind necontenit aria preocupărilor culturale, duc ceea ce se cheamă o viaţă plurală. Multilateralitate nu înseamnă însă instabilitate in muncă, mania schimbării serviciilor. Un slujbaş care înregistrează hîrtii la sfatul popular al oraşului şi în urma unei dispute cu şeful său ierarhic se supără şi se transferă la sfatul popular al raionului, unde se ocupă tot cu înregistrarea hîrtiilor, nu are nimic comun cu categoria oamenilor multilateral înzestraţi. La D.C.A. ori la I.R.V.A., la I.C.R.A. ori la I.R.C.R., omul care înregistrează hîrtii rămîne omul care înregistrează hîrtii, ba poate că îndeplineşte operaţiunea aceasta în mod nesatisfăcător şi de aceea, atunci cînd i se fac observaţii, devine turbulent, produce conflicte, apoi emigrează la o altă instituţie unde i se pare munca mai uşoară. Există şi oameni care, fără a-şi cameleoniza profesia, au o grijă permanentă să nu devină simpli roboţi ; aceştia nu se mărginesc la prestarea mecanică a obligaţiilor de serviciu, ci, însufleţiţi de acea nobilă pasiune a investigării unor domenii necunoscute, se zbat să afle cît mai multe, citesc, seinformează, ascultă cu atenţie discuţiile celor mai pregătiţi decît ei, se interesează de mecanismul întregului proces de producţie în care sunt angrenaţi, sporindu-şi în felul acesta cunoştinţele, schimbînd an de an coordonatele orizontului lor cultural-profesional. Numărul acestor oameni este, fără îndoială, impresionant şi fişele lor autobiografice ar alcătui, adunate la un loc, pagini emoţionante ale istoriei noastre contemporane. Iată o asemenea „fişă", în realitate o existență extrem de interesantă. Numele : Pop Gabor; domiciliul: Cluj ; vîrsta : tinăr, în jurul a 30 de ani ; starea civilă : căsătorit, tată a doi copii; portretul : statură mijlocie, blond, ochi foarte expresivi, privire caldă, putere de convingere în tot ce spune , profesia: aici apare dificultatea de a completa fişa. De fapt, în scriptele serviciului unde este încadrat (Uniunea regională a cooperativelor de consum) se precizează că este şofer. Dar el îndeplineşte şi munca de librar, difuzor de carte, are asupra sa gestiunea cărţilor pe care le transportă cu autobuzul prin satele regiunii Cluj, îşi manevrează singur staţia de amplificare cu care este dotată această, librărie pe roate. L-am întrebat care dintre meserii îi place cel mai mult. Răspunsul, la care de altminteri mă aşteptam, a fost toate , deşi mi-a mărturisit că nu-i este deloc uşor. Mi-a mai spus că se simte fericit cînd poate lăsa cît mai multe cărţi sătenilor, copiilor, citind uneori împreună cu ei o pagină de proză, cîteva strofe dintr-un poem, un proverb, o strigătură. „Sînt foarte ocupat, dar mă bucur să văd că oamenii aşteaptă cu nerăbdare să revin în raionul lor". Nu ştiu dacă interlocutorul meu l-a citit pe Voltaire, dar vorbele lui învăluie un sens foarte apropiat de înţelepciunea condensată de filozoful francez în această maximă : a nu fi ocupat, e tot una cu a nu exista. Tehnicianul constructor Iulian Brătucu, de pe şantierul monumentului istoric de la Basarabi, regiunea Dobrogea, nu se limitează la executarea întăriturilor de beton pentru conservarea monumentului, ci, cu o pasiune simplă dar reală, „prinde" din discuţiile specialiştilor o seamă de date şi, în absenţa unui ghidaj calificat, dă vizitatorilor explicaţii dintre cele mai utile privind valoarea relicvelor şi a inscripţiilor păstrate în peşteră. Mihai FLOREA (Continuare in pag. a IV-a) Multilateralitate