Scînteia, aprilie 1967 (Anul 36, nr. 7298-7327)

1967-04-01 / nr. 7298

P ROL ETA R Í Ol N TOATE ŢÂ/RÎ LE. UNÍTÍ-VAí Anul XXXVI Nr. 7298 Sîmbătă 1 aprilie 1967 8 PAGINI - 30 BANI INGINERII, TEHNICIENII Şl MUNCITORII DIN GOSPODĂRIILE AGRICOLE DE STAT AU PRIMIT CU SA­TISFACŢIE Şl PROFUND INTERES HOTĂRlREA PLENAREI C.C. AL I. C. Măsuri hotăritoare pentru transformarea unităţilor agricole de stat în centre puternice ale producţiei moderne, de mare randament şi eficienţă economică La redacţie au sosit numeroase co­respondenţe prin care lucrătorii din gospodăriile agricole de stat iţi ex­primă satisfacţia ţi interesul deosebit cu care au primit recenta Hotărire a C.C. al P.C.R. cu privire la îmbună­tăţirea conducerii, planificării, finan­ţării şi organizării acestor unităţi. Mă­surile stabilite constb­uie t o nouă do­vadă a atenţiei acordate de partid pentru dezvoltarea in continuare de o treaptă superioară a gospodăriilor de stat, astfel ca acestea să devină centre puternice ale producţiei moder­ne, de mare randament şi înaltă efi­cienţă economică, exemplu de orga­nizare ştiinţifică pentru întreaga agri­cultură socialistă, în ansamblul mă­surilor stabilite de Plenară, de maxi­mă importanţă sunt cele referitoare la utilizarea eficientă a bazei tehnico­­materiale, a pămîntului, elaborarea planului de producţie ţi economico­­financiar corespunzător condiţiilor şi posibilităţilor fiecărei unităţi, simpli­ficarea finanţării ţi creditării activi­tăţii de producţie ţi a investiţiilor, tre­cerea cadrelor de specialitate la con­ducerea directă a exploatării agrico­le, cointeresarea materială ţi creşte­­rea răspunderii lor, precum şi a tutu­ror lucrătorilor din unităţi faţă de si­tuaţia producţiei ţi rezultatele econo­mice ale unităţilor respective. înfiin­ţarea fermelor agricole, a întreprin­derilor agricole de stat creează cadrul organizatoric necesar pentru gospodă­rirea cit mai eficientă a mijloacelor materiale şi băneţti in scopul creşterii producţiei agricole, reducerii cheltu­ielilor, sporirii rentabilităţii tuturor unităţilor agricole ale statului. Soluţii ştiinţifice, realiste, cores­punzătoare cerinţelor dezvoltă­rii agriculturii noastre de stat Recenta Hotărâre a partidului cu­­privire la îmbunătăţirea conduce­rii, planificării, finanţării şi organi­zării gospodăriilor agricole de stat •— document fundamental privind perspectivele de dezvoltare a agriculturii noastre — suscită interesul tuturor lucrătorilor şi specialiştilor din unităţile agri­cole de stat şi este considerată ca un preţios îndrumător în munca noastră de viitor. Personal, apreciez măsurile stabilite de Comitetul Central al partidului nostru ca fiind de o însemnătate deosebită.­­ Ele sunt izvorîte din cunoaşterea aprofundată a situaţiei reale exis­tente în unităţile noastre de stat şi corespund unor cerinţe obiective, arzătoare de ridicare a acestui sec­tor la un nivel tot mai înalt de producţie şi economicitate. Apli­carea acestor măsuri va asigura fără nici o îndoială valorificarea deplină a posibilităţilor de care dispune sectorul agricol de stat în scopul de a obţine în activitatea de producţie rezultate comparabile cu cele din ţările cu agricultură dez­voltată, pentru sporirea contribuţiei agriculturii noastre la dezvoltarea întregii economii, la creşterea ve­nitului ■ naţional. Lipsurile şi neajunsurile generate de actualul sistem de conducere, planificare, finanţare şi organizare a gospodăriilor agricole de stat s-au resimţit şi în cadrul secţiei pe care o conduc. Mă voi referi mai întîi la sistemul defectuos de planifi­care. Pe baza cifrelor planului de producţie şi economico-financiar, primite de la Trustul Gostat, gos­podăria efectua repartizarea sarci­nilor pe secţii şi brigăzi, fără o ana­liză temeinică a condiţiilor reale existente în fiecare loc de produc­ţie. Un exemplu este ilustrativ în această direcţie. Secţia „Gh. Doja" are un puternic sector zootehnic — 550 vaci cu lapte, peste 1 000 ca­pete tineret taurin şi­ 4 0­00 porci la îngrăşat. Normal ar fi ca, ţinînd cont de existenţa acestui sector, brigada vegetală din cadrul secţiei noastre să cultive pe cele 630 ha de teren, numai culturi furajere desti­nate consumului animalelor din ca­drul, secţiei Or, ca să acopere în­treaga suprafaţă repartizată de tru­st, gospodăria a planificat secţiei noastre să însămânţeze şi alte cul­turi. în acest caz am fost nevoiţi să aducem cantităţi mari de fu­raj de la alte brigăzi, situate în­­tr -­15 km distanţă de secţie r­i­rală ni se pare şi stabilirea pi­eţiilor la unitatea de supra­faţă. Consider că în condiţiile noastre, la porumb irigat se pot obţine producţii de pînă la 10 000 kg boabe la hectar. Or, trustul ne-a planificat ani de-a rîr­dul numai producţii de 5 000— 7 000 kg. Acelaşi lucru s-a întîm­­plat şi la lucerna irigată. Elabora­rea planului de producţie şi econo­­mic-financiar de către fiecare uni­tate agricolă de­ stat­ în parte — Ing. Vasile SPATARU şeful secţiei „Gh. Doja“ a G.A.S. Răcăciuni regiunea Bacău (Continuare in pag. a IlI-a) Noul sistem de planificare şi finanţare — stimulent al iniţia­tivei şi producţiei Am luat cunoştinţă cu deosebit interes de Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 27—28 martie. Prin conţinutul lor, prevederile acestei hotărîri au o esenţă de-a dreptul revoluţionară. Este definit astfel, cu o maximă claritate, rolul agri­culturii de stat, căile concrete pen­tru îmbunătăţirea activităţii de conducere, planificare, finanţare şi organizare a unităţilor agricole G.A.S. Bădălan este o unitate tînă­­ră, care a luat fiinţă pe terenuri smulse apelor, ca urmare a desecă­rii Brateşului. Cultivăm în prezent 2 300 ha, dar pînă în 1969 vom lua în circuitul agricol încă 2 700 ha. S-a prevăzut ca pe 3 200 ha să cul­tivăm lucernă irigată, iar pe restul suprafeţei porumb şi alte culturi. Elaborarea unor planuri realiste de producţie, pe baza condiţiilor şi posibilităţilor concrete de care dis­punem, ne va permite să obţinem o eficienţă maximă de pe aceste pămînturi noi. îmi dau deplina a­­deziune la măsurile stabilite de plenară, de a se înlătura actualul sistem greoi de planificare a pro­ducţiilor, care nesocoteşte în mare măsură condiţiile şi posibilităţile existente în fiecare unitate, frînea­­ză manifestarea spiritului de iniţia­tiva al specialiştilor, punerea în a­­plicare a cunoştinţelor lor în vede­rea creşterii producţiei agricole. O problemă foarte importantă este, de asemenea, simplificarea opera- Ing. Vasile POPA directorul G.A.S. Bădălan, regiunea Galaţi (Continuare în pag. a II-a) Ca ingineri, locul nostru nu este in birouri ci în fermele agricole Ca unul care lucrez în sectorul de stat al agriculturii noastre, am citit cu interes deosebit recenta Ho­­tărîre a Plenarei C.C. al P.C.R. Desigur, fie­care dintre măsurile stabilite prezintă im­portanţă, va contri­bui la îmbunătăţi­rea activităţii G.A.S. In cele ce urmează însă aş vrea să mă re­fer la una dintre a­­cestea şi anume la rolul şi sarcinile spe­cialistului agricol. Aşa cum se pre­cizează în Hotâ­­rîre,, creşterea renta­bilităţii şi eficienţei economice a G.A.S., sporirea producţiei a­­gricole şi creşterea rolului acestor unităţi în aprovizionarea per­manentă şi multilate­rală a populaţiei, în satisfacerea necesită­ţilor industriei şi a solicitărilor pentru export, sunt de ne­conceput fără partici­parea activă, zi de zi, a noastră, a ingineri­lor la organizarea şi desfăşurarea proce­sului de producţie. Or, în actualul sis­tem de organizare a G.A.S. acest deziderat nu poate fi respectat. Pentru a ilustra a­­cest lucru am să mă refer la cazul meu. Am terminat faculta­tea acum 9 ani. Ma­rea majoritate a a­­cestor ani am lucrat nemijlocit în produc­ţie îndeplinind func­ţia de maistru ■ şi­ şef­­de secţie. De aproxi­mativ 7 luni funcţio­nez,ca inginer şef ad­junct al trustului G.A.S. JVledgidia, răs­punzând de proble­me hortiviticole. Măr­turisesc sincer că a­­ceastă nouă muncă nu-mi dă nici pe de­parte satisfacţiile pe care le aveam pe vre­mea cînd conduceam direct o unitate de producţie. Pe atunci, la sfîrşit de an ştiam că am dat atîta pro­ducţie, atîtea bene­ficii, cu alte cuvinte mă aflam într-un joc de producţie în care puteam să-mi încerc cunoştinţele dobândi­te, capacitatea de a organiza procesul de muncă. Azi activita­tea mea se reduce la 4—5 zile de deplasare pe teren — cînd în­­drumez şi controlez munca desfăşurată în diferite unităţi — iar în restul timpului stau la trust, rezolvînd probleme de birou. Or, practic rezultate-­­le concrete ale aces­tei activităţi nu se văd. Nu cred de aceea să­ existe specialist agricol care să nu-şi dea seama de impor­tanţa şi justeţea mă­ E. DIACONU inginer la trustul G.A.S. Medgidia (Continuare în pag. a IlI-a) PAGINA A V-A CĂLUGĂRENI — fragment din scenariul literar MIHAI VITEAZUL de Titus Popovi­ci ÎN CONSTRUCŢIE LA ORADEA FABRICĂ MODERNĂ DE MOBILĂ In noua zonă industrială a oraşului Oradea a început con­strucţia unui important obiectiv — Fabrica de mobilă. Pentru construcţia acestei fabrici se in­vestesc peste 73 milioane lei, din care aproximativ 33 de mi­lioane lei sunt destinaţi dotării cu utilaje. Capacitatea anuală de producţie va fi de 24 000 gar­­nituri-etalon, din care 2 200 gar­nituri mobilă de artă. In plus, noua unitate va livra anual se­mifabricate masive pentru alte 22 000 garnituri fabricii ce se construieşte la Satu Mare, dar care nu va mai avea nevoie de uscătorii şi depozite. Termenul de punere în func­ţiune a fost fixat pentru semes­trul II 1968, dar, după cum ne-a asigurat tov. Dan Pîrşan, diri­gintele şantierului, prin aplica­rea de soluţii eficiente şi econo­micoase, construcţia va fi gata cu cel puţin trei luni mai de­vreme. Noul obiectiv în construcţie prezintă noutăţi şi în ce pri­veşte organizarea fluxului teh­nologic. Hala de fabricaţie (su­prafaţa 16 000 m.p.) va fi com­partimentată în trei sectoare principale : croit şi prelucrat masive şi panouri, finisaj şi sectorul montaj. O soluţie judi­cioasă s-a prevăzut şi la ampla­sarea secţiei mobilă de artă, că­reia i s-a asigurat o legătură directă cu toate celelalte sec­toare. In interiorul halei nu vor exista pereţi despărţitori, totul fiind deschis ; instalaţiile de e­­nergie electrică, abur şi aer comprimat vor fi aeriene iar maşinile auxiliare se instalează după sistemul covor. Toate a­­cestea asigură multiple variante de organizare a fluxului teh­nologic, posibilitatea redistri­buirii maşinilor oriunde şi ori­cum, în funcţie de cerinţele pro­ducţiei şi ale folosirii la maxi­mum a spaţiului. Este pentru prima oară în ţară cînd pentru prelucrarea, panourilor s-a p­­evăzut o linie de fabricaţie cu flux continuu şi care, în anumite sectoare, poate lucra chiar independent. Adică, în orice moment se poa­te trece operativ de la fluxul continuu al producţiei la un caz particular de fabricaţie şi in­vers — precizează ing. Emilian Sandu, reprezentantul benefi­ciarului. Şi încă ceva. Prin asi­gurarea posibilităţii de compen­sare a diferitelor vîrfuri de sto­care se creează condiţii optime de diversificare a producţiei, de trecere rapidă a fabricaţiei de la un tip de mobilă la altul. O altă noutate tehnică constă în introducerea unei linii de fi­nisare prin pulverizarea masi­velor şi prin imersie (scufun­dare). Operaţiunea se execută în tunelul de poliesteri sau ni­­trolac, instalaţie care înlătură orice pericol de nocivitate sau de accidentare. De reţinut este şi faptul că la sectorul montaj şi tapiţerie operaţiile se vor executa pe bandă rulantă şi că, în general, fabrica va avea toate dotările necesare unor condiţii optime de muncă pentru cei a­­proximativ 1 000 de muncitori, ingineri şi tehnicieni care vor lucra aici. Ion PITICU corespondentul „Scînteii“ Sosirea tovarăşului Luigi Longo La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Român, vineri seara a sosit la Bucureşti, într-o vizită de priete­nie, tovarăşul Luigi Longo, secre­tar general al Partidului Comunist Italian. La sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost întîmpinat de to­varăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Mihai Dalea, de şefi de secţie la C.C. al P.C.R., activişti de partid. (Agerpres) La sosire, pe aeroportul Băneasa VIZITA ÎN ROMÂNIA A UNEI DELEGAŢII DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A R. P. BULGARIA La Invitaţia Comitetului Central­ al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, în a doua jumă­tate a lunii aprilie a.c., o delegaţie de partid şi guvernamentală a Re­publicii Populare Bulgaria, condusă de tovarășul Todor Jivkov, prim­­secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, pre­ședintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România. ÎN ZIARUL DE AZI: ■ Cunoaște comitetul d© partid „fotografia“ disciplinei muncii ? ■ împotriva cui se întoarce optica răspunsului formal ? ■ Criteriile valorii reale a diplo­mei școlare Perfecţionări aduse locomotivei Diesel electrice CRAIOVA. Specialişti de la uzina „Electroputere" din Craiova şi Uzina constructoare de maşini Reşiţa fac ample stu­dii tehnico-ştiinţifice in vederea perfecţionării parametrilor teh­­­nico-funcţionali ai locomotive­lor Diesel electrice. Se urmă­reşte creşterea puterii de trac­ţiune a locomotivelor de la 2 100 la 2 500 CP, cu o viteză de 120 km pe oră. O serie de perfec­ţionări concepute de specialişti au fost de curînd adaptate ex­perimental la două dintre lo­comotivele fabricate, rezultatele fiind corespunzătoare parame­cilor propuşi. în curînd, con­cluziile studiilor tehnico-ştiinţi­­fice vor fi aplicate în producţia de serie. Astfel, locomotivele Diesel electrice vor căpăta uni­versalitate, puţind fi folosite cu succes şi la tractarea trenurilor de călători cu viteze sporite. Specialiştii uzinei „Electro­putere" au pus, de asemenea, la punct un dispozitiv electronic îmbunătăţit de supraveghere a atenţiei mecanicilor de pe aces­te locomotive. Dispozitivul o­­preşte locomotiva în clipa in care mecanicul pierde controlul asupra conducerii. (Agerpres) Ce a generat şi ce factori perpetuează ANOMALIA „RESTAURANTELOR GIGANT" Penibil tablou ! La o oră cînd, în general, unităţile de alimentaţie publică cu­nosc freamătul activităţii de vîrf, la „Orizont“, unul dintre cele mai mari res­taurante bucureştene, domnea o acalmie totală. Sala pustie — la mese nici țipenie. Din cele 500 de locuri (cu terasă cu tot), cite are localul, erau ocu­pate vreo... 5 ! ! Ospătarii din echipa de serviciu se plictiseau de moarte, iar cei 5—6 orchestranți cîn­tau mai mult pentru jus­tificarea salariului sau poate pentru propria lor plăcere. — Slabă vînzarea... — Slabă, slabă, ce să-i faci — s-a declarat ime­diat de acord cu noi cine­va „de-al casei“. Nu a­­vem clienţii Restaurantul „Perla“, tablou aproape identic. La restaurantul­ „Mediaş“ — la fel. Aceeaşi pustietate la restaurantele „Mără­­şeşti“, „Diham“ ş.a.m.d. La „Ţiglina“ din Galaţi, „Bis­triţa“ din Bacău, „Turist“ din Piteşti — la fel, înainte de a merge mai departe,­ cîteva precizări : toate localurile amintite sînt noi sau relativ­ noi ; sînt mari, unele dispun chiar de 500—700 de locuri ! Costă, în medie, între 2—4 milioane lei. De ce consumatorii nu se simt atraşi de aceste restaurante-gigant ? Răs­punsurile au fost unani­me. Spaţiul ne impune să cităm, rezumativ, doar cî­teva . Vasile Popa — func­ţionar: „Nu au o ambian­ţă plăcută. Parcă ai lua masa într-o tribună de stadion sportiv sau într-o hală alimentară“. Tudor Baişte — ofiţer : „Locuiesc chiar lingă ma­rele restaurant „Mediaş“, dar, rar vin aici. De obi­cei, merg la „Izvorul re­ce“ : „E un local mai in­tim, mai familiar“... Marian Petrescu — elec­trician : „Cînd sînt goale, îţi e urît să stai în ele. Cînd sînt pline (sîmbătă seara), devin atît de zgo­motoase incit la mese nu te mai auzi om cu om. Trebuie să strigi, nu să discuţi. Iar serviciul du­rează, durează“... Ion Mureşan — admi­nistrator : „Restaurantele acestea au nişte pretenţii nejustificate. Aici, mînca­­rea, băutura sunt mai Gh. GRAURE (Continuare în pag. a II-a)

Next