Scînteia, aprilie 1967 (Anul 36, nr. 7298-7327)
1967-04-01 / nr. 7298
P ROL ETA R Í Ol N TOATE ŢÂ/RÎ LE. UNÍTÍ-VAí Anul XXXVI Nr. 7298 Sîmbătă 1 aprilie 1967 8 PAGINI - 30 BANI INGINERII, TEHNICIENII Şl MUNCITORII DIN GOSPODĂRIILE AGRICOLE DE STAT AU PRIMIT CU SATISFACŢIE Şl PROFUND INTERES HOTĂRlREA PLENAREI C.C. AL I. C. Măsuri hotăritoare pentru transformarea unităţilor agricole de stat în centre puternice ale producţiei moderne, de mare randament şi eficienţă economică La redacţie au sosit numeroase corespondenţe prin care lucrătorii din gospodăriile agricole de stat iţi exprimă satisfacţia ţi interesul deosebit cu care au primit recenta Hotărire a C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătăţirea conducerii, planificării, finanţării şi organizării acestor unităţi. Măsurile stabilite constbuie t o nouă dovadă a atenţiei acordate de partid pentru dezvoltarea in continuare de o treaptă superioară a gospodăriilor de stat, astfel ca acestea să devină centre puternice ale producţiei moderne, de mare randament şi înaltă eficienţă economică, exemplu de organizare ştiinţifică pentru întreaga agricultură socialistă, în ansamblul măsurilor stabilite de Plenară, de maximă importanţă sunt cele referitoare la utilizarea eficientă a bazei tehnicomateriale, a pămîntului, elaborarea planului de producţie ţi economicofinanciar corespunzător condiţiilor şi posibilităţilor fiecărei unităţi, simplificarea finanţării ţi creditării activităţii de producţie ţi a investiţiilor, trecerea cadrelor de specialitate la conducerea directă a exploatării agricole, cointeresarea materială ţi creşterea răspunderii lor, precum şi a tuturor lucrătorilor din unităţi faţă de situaţia producţiei ţi rezultatele economice ale unităţilor respective. înfiinţarea fermelor agricole, a întreprinderilor agricole de stat creează cadrul organizatoric necesar pentru gospodărirea cit mai eficientă a mijloacelor materiale şi băneţti in scopul creşterii producţiei agricole, reducerii cheltuielilor, sporirii rentabilităţii tuturor unităţilor agricole ale statului. Soluţii ştiinţifice, realiste, corespunzătoare cerinţelor dezvoltării agriculturii noastre de stat Recenta Hotărâre a partidului cuprivire la îmbunătăţirea conducerii, planificării, finanţării şi organizării gospodăriilor agricole de stat •— document fundamental privind perspectivele de dezvoltare a agriculturii noastre — suscită interesul tuturor lucrătorilor şi specialiştilor din unităţile agricole de stat şi este considerată ca un preţios îndrumător în munca noastră de viitor. Personal, apreciez măsurile stabilite de Comitetul Central al partidului nostru ca fiind de o însemnătate deosebită. Ele sunt izvorîte din cunoaşterea aprofundată a situaţiei reale existente în unităţile noastre de stat şi corespund unor cerinţe obiective, arzătoare de ridicare a acestui sector la un nivel tot mai înalt de producţie şi economicitate. Aplicarea acestor măsuri va asigura fără nici o îndoială valorificarea deplină a posibilităţilor de care dispune sectorul agricol de stat în scopul de a obţine în activitatea de producţie rezultate comparabile cu cele din ţările cu agricultură dezvoltată, pentru sporirea contribuţiei agriculturii noastre la dezvoltarea întregii economii, la creşterea venitului ■ naţional. Lipsurile şi neajunsurile generate de actualul sistem de conducere, planificare, finanţare şi organizare a gospodăriilor agricole de stat s-au resimţit şi în cadrul secţiei pe care o conduc. Mă voi referi mai întîi la sistemul defectuos de planificare. Pe baza cifrelor planului de producţie şi economico-financiar, primite de la Trustul Gostat, gospodăria efectua repartizarea sarcinilor pe secţii şi brigăzi, fără o analiză temeinică a condiţiilor reale existente în fiecare loc de producţie. Un exemplu este ilustrativ în această direcţie. Secţia „Gh. Doja" are un puternic sector zootehnic — 550 vaci cu lapte, peste 1 000 capete tineret taurin şi 4 000 porci la îngrăşat. Normal ar fi ca, ţinînd cont de existenţa acestui sector, brigada vegetală din cadrul secţiei noastre să cultive pe cele 630 ha de teren, numai culturi furajere destinate consumului animalelor din cadrul, secţiei Or, ca să acopere întreaga suprafaţă repartizată de trust, gospodăria a planificat secţiei noastre să însămânţeze şi alte culturi. în acest caz am fost nevoiţi să aducem cantităţi mari de furaj de la alte brigăzi, situate într -15 km distanţă de secţie rirală ni se pare şi stabilirea pieţiilor la unitatea de suprafaţă. Consider că în condiţiile noastre, la porumb irigat se pot obţine producţii de pînă la 10 000 kg boabe la hectar. Or, trustul ne-a planificat ani de-a rîrdul numai producţii de 5 000— 7 000 kg. Acelaşi lucru s-a întîmplat şi la lucerna irigată. Elaborarea planului de producţie şi economic-financiar de către fiecare unitate agricolă de stat în parte — Ing. Vasile SPATARU şeful secţiei „Gh. Doja“ a G.A.S. Răcăciuni regiunea Bacău (Continuare in pag. a IlI-a) Noul sistem de planificare şi finanţare — stimulent al iniţiativei şi producţiei Am luat cunoştinţă cu deosebit interes de Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 27—28 martie. Prin conţinutul lor, prevederile acestei hotărîri au o esenţă de-a dreptul revoluţionară. Este definit astfel, cu o maximă claritate, rolul agriculturii de stat, căile concrete pentru îmbunătăţirea activităţii de conducere, planificare, finanţare şi organizare a unităţilor agricole G.A.S. Bădălan este o unitate tînără, care a luat fiinţă pe terenuri smulse apelor, ca urmare a desecării Brateşului. Cultivăm în prezent 2 300 ha, dar pînă în 1969 vom lua în circuitul agricol încă 2 700 ha. S-a prevăzut ca pe 3 200 ha să cultivăm lucernă irigată, iar pe restul suprafeţei porumb şi alte culturi. Elaborarea unor planuri realiste de producţie, pe baza condiţiilor şi posibilităţilor concrete de care dispunem, ne va permite să obţinem o eficienţă maximă de pe aceste pămînturi noi. îmi dau deplina adeziune la măsurile stabilite de plenară, de a se înlătura actualul sistem greoi de planificare a producţiilor, care nesocoteşte în mare măsură condiţiile şi posibilităţile existente în fiecare unitate, frînează manifestarea spiritului de iniţiativa al specialiştilor, punerea în aplicare a cunoştinţelor lor în vederea creşterii producţiei agricole. O problemă foarte importantă este, de asemenea, simplificarea opera- Ing. Vasile POPA directorul G.A.S. Bădălan, regiunea Galaţi (Continuare în pag. a II-a) Ca ingineri, locul nostru nu este in birouri ci în fermele agricole Ca unul care lucrez în sectorul de stat al agriculturii noastre, am citit cu interes deosebit recenta Hotărîre a Plenarei C.C. al P.C.R. Desigur, fiecare dintre măsurile stabilite prezintă importanţă, va contribui la îmbunătăţirea activităţii G.A.S. In cele ce urmează însă aş vrea să mă refer la una dintre acestea şi anume la rolul şi sarcinile specialistului agricol. Aşa cum se precizează în Hotârîre,, creşterea rentabilităţii şi eficienţei economice a G.A.S., sporirea producţiei agricole şi creşterea rolului acestor unităţi în aprovizionarea permanentă şi multilaterală a populaţiei, în satisfacerea necesităţilor industriei şi a solicitărilor pentru export, sunt de neconceput fără participarea activă, zi de zi, a noastră, a inginerilor la organizarea şi desfăşurarea procesului de producţie. Or, în actualul sistem de organizare a G.A.S. acest deziderat nu poate fi respectat. Pentru a ilustra acest lucru am să mă refer la cazul meu. Am terminat facultatea acum 9 ani. Marea majoritate a acestor ani am lucrat nemijlocit în producţie îndeplinind funcţia de maistru ■ şi şefde secţie. De aproximativ 7 luni funcţionez,ca inginer şef adjunct al trustului G.A.S. JVledgidia, răspunzând de probleme hortiviticole. Mărturisesc sincer că această nouă muncă nu-mi dă nici pe departe satisfacţiile pe care le aveam pe vremea cînd conduceam direct o unitate de producţie. Pe atunci, la sfîrşit de an ştiam că am dat atîta producţie, atîtea beneficii, cu alte cuvinte mă aflam într-un joc de producţie în care puteam să-mi încerc cunoştinţele dobândite, capacitatea de a organiza procesul de muncă. Azi activitatea mea se reduce la 4—5 zile de deplasare pe teren — cînd îndrumez şi controlez munca desfăşurată în diferite unităţi — iar în restul timpului stau la trust, rezolvînd probleme de birou. Or, practic rezultate-le concrete ale acestei activităţi nu se văd. Nu cred de aceea să existe specialist agricol care să nu-şi dea seama de importanţa şi justeţea mă E. DIACONU inginer la trustul G.A.S. Medgidia (Continuare în pag. a IlI-a) PAGINA A V-A CĂLUGĂRENI — fragment din scenariul literar MIHAI VITEAZUL de Titus Popovici ÎN CONSTRUCŢIE LA ORADEA FABRICĂ MODERNĂ DE MOBILĂ In noua zonă industrială a oraşului Oradea a început construcţia unui important obiectiv — Fabrica de mobilă. Pentru construcţia acestei fabrici se investesc peste 73 milioane lei, din care aproximativ 33 de milioane lei sunt destinaţi dotării cu utilaje. Capacitatea anuală de producţie va fi de 24 000 garnituri-etalon, din care 2 200 garnituri mobilă de artă. In plus, noua unitate va livra anual semifabricate masive pentru alte 22 000 garnituri fabricii ce se construieşte la Satu Mare, dar care nu va mai avea nevoie de uscătorii şi depozite. Termenul de punere în funcţiune a fost fixat pentru semestrul II 1968, dar, după cum ne-a asigurat tov. Dan Pîrşan, dirigintele şantierului, prin aplicarea de soluţii eficiente şi economicoase, construcţia va fi gata cu cel puţin trei luni mai devreme. Noul obiectiv în construcţie prezintă noutăţi şi în ce priveşte organizarea fluxului tehnologic. Hala de fabricaţie (suprafaţa 16 000 m.p.) va fi compartimentată în trei sectoare principale : croit şi prelucrat masive şi panouri, finisaj şi sectorul montaj. O soluţie judicioasă s-a prevăzut şi la amplasarea secţiei mobilă de artă, căreia i s-a asigurat o legătură directă cu toate celelalte sectoare. In interiorul halei nu vor exista pereţi despărţitori, totul fiind deschis ; instalaţiile de energie electrică, abur şi aer comprimat vor fi aeriene iar maşinile auxiliare se instalează după sistemul covor. Toate acestea asigură multiple variante de organizare a fluxului tehnologic, posibilitatea redistribuirii maşinilor oriunde şi oricum, în funcţie de cerinţele producţiei şi ale folosirii la maximum a spaţiului. Este pentru prima oară în ţară cînd pentru prelucrarea, panourilor s-a pevăzut o linie de fabricaţie cu flux continuu şi care, în anumite sectoare, poate lucra chiar independent. Adică, în orice moment se poate trece operativ de la fluxul continuu al producţiei la un caz particular de fabricaţie şi invers — precizează ing. Emilian Sandu, reprezentantul beneficiarului. Şi încă ceva. Prin asigurarea posibilităţii de compensare a diferitelor vîrfuri de stocare se creează condiţii optime de diversificare a producţiei, de trecere rapidă a fabricaţiei de la un tip de mobilă la altul. O altă noutate tehnică constă în introducerea unei linii de finisare prin pulverizarea masivelor şi prin imersie (scufundare). Operaţiunea se execută în tunelul de poliesteri sau nitrolac, instalaţie care înlătură orice pericol de nocivitate sau de accidentare. De reţinut este şi faptul că la sectorul montaj şi tapiţerie operaţiile se vor executa pe bandă rulantă şi că, în general, fabrica va avea toate dotările necesare unor condiţii optime de muncă pentru cei aproximativ 1 000 de muncitori, ingineri şi tehnicieni care vor lucra aici. Ion PITICU corespondentul „Scînteii“ Sosirea tovarăşului Luigi Longo La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vineri seara a sosit la Bucureşti, într-o vizită de prietenie, tovarăşul Luigi Longo, secretar general al Partidului Comunist Italian. La sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost întîmpinat de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Mihai Dalea, de şefi de secţie la C.C. al P.C.R., activişti de partid. (Agerpres) La sosire, pe aeroportul Băneasa VIZITA ÎN ROMÂNIA A UNEI DELEGAŢII DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A R. P. BULGARIA La Invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, în a doua jumătate a lunii aprilie a.c., o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria, condusă de tovarășul Todor Jivkov, primsecretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România. ÎN ZIARUL DE AZI: ■ Cunoaște comitetul d© partid „fotografia“ disciplinei muncii ? ■ împotriva cui se întoarce optica răspunsului formal ? ■ Criteriile valorii reale a diplomei școlare Perfecţionări aduse locomotivei Diesel electrice CRAIOVA. Specialişti de la uzina „Electroputere" din Craiova şi Uzina constructoare de maşini Reşiţa fac ample studii tehnico-ştiinţifice in vederea perfecţionării parametrilor tehnico-funcţionali ai locomotivelor Diesel electrice. Se urmăreşte creşterea puterii de tracţiune a locomotivelor de la 2 100 la 2 500 CP, cu o viteză de 120 km pe oră. O serie de perfecţionări concepute de specialişti au fost de curînd adaptate experimental la două dintre locomotivele fabricate, rezultatele fiind corespunzătoare paramecilor propuşi. în curînd, concluziile studiilor tehnico-ştiinţifice vor fi aplicate în producţia de serie. Astfel, locomotivele Diesel electrice vor căpăta universalitate, puţind fi folosite cu succes şi la tractarea trenurilor de călători cu viteze sporite. Specialiştii uzinei „Electroputere" au pus, de asemenea, la punct un dispozitiv electronic îmbunătăţit de supraveghere a atenţiei mecanicilor de pe aceste locomotive. Dispozitivul opreşte locomotiva în clipa in care mecanicul pierde controlul asupra conducerii. (Agerpres) Ce a generat şi ce factori perpetuează ANOMALIA „RESTAURANTELOR GIGANT" Penibil tablou ! La o oră cînd, în general, unităţile de alimentaţie publică cunosc freamătul activităţii de vîrf, la „Orizont“, unul dintre cele mai mari restaurante bucureştene, domnea o acalmie totală. Sala pustie — la mese nici țipenie. Din cele 500 de locuri (cu terasă cu tot), cite are localul, erau ocupate vreo... 5 ! ! Ospătarii din echipa de serviciu se plictiseau de moarte, iar cei 5—6 orchestranți cîntau mai mult pentru justificarea salariului sau poate pentru propria lor plăcere. — Slabă vînzarea... — Slabă, slabă, ce să-i faci — s-a declarat imediat de acord cu noi cineva „de-al casei“. Nu avem clienţii Restaurantul „Perla“, tablou aproape identic. La restaurantul „Mediaş“ — la fel. Aceeaşi pustietate la restaurantele „Mărăşeşti“, „Diham“ ş.a.m.d. La „Ţiglina“ din Galaţi, „Bistriţa“ din Bacău, „Turist“ din Piteşti — la fel, înainte de a merge mai departe, cîteva precizări : toate localurile amintite sînt noi sau relativ noi ; sînt mari, unele dispun chiar de 500—700 de locuri ! Costă, în medie, între 2—4 milioane lei. De ce consumatorii nu se simt atraşi de aceste restaurante-gigant ? Răspunsurile au fost unanime. Spaţiul ne impune să cităm, rezumativ, doar cîteva . Vasile Popa — funcţionar: „Nu au o ambianţă plăcută. Parcă ai lua masa într-o tribună de stadion sportiv sau într-o hală alimentară“. Tudor Baişte — ofiţer : „Locuiesc chiar lingă marele restaurant „Mediaş“, dar, rar vin aici. De obicei, merg la „Izvorul rece“ : „E un local mai intim, mai familiar“... Marian Petrescu — electrician : „Cînd sînt goale, îţi e urît să stai în ele. Cînd sînt pline (sîmbătă seara), devin atît de zgomotoase incit la mese nu te mai auzi om cu om. Trebuie să strigi, nu să discuţi. Iar serviciul durează, durează“... Ion Mureşan — administrator : „Restaurantele acestea au nişte pretenţii nejustificate. Aici, mîncarea, băutura sunt mai Gh. GRAURE (Continuare în pag. a II-a)