Scînteia, iulie 1967 (Anul 36, nr. 7388-7418)
1967-07-01 / nr. 7388
SCINT El A—simbäta I iulie 1967 pagina economică_______ Izvoare de cîştig în zootehnie îngrăşătoria de bovine a gospodăriei noastre şi-a început activitatea în urmă cu doi ani. Prin aplicarea întregului complex de măsuri zootehnice, privind furajarea şi îngrijirea animalelor, încă din primul an, adică în 1965, s-a obţinut un spor mediu de creştere în greutate de 886 g zilnic, iar beneficiile s-au ridicat la 3,4 milioane lei, cu 2,2 milioane mai mult decît s-a planificat. Anul trecut am livrat statului 2 807 tone carne, faţă de 2 600 tone cit prevedea planul, realizînd un beneficiu de 4,4 milioane lei. In primul semestru din acest an rezultatele sunt în continuare dintre cele mai bune. Faţă de producţia planificată de 880 tone de carne marfă în şase luni din acest an s-au livrat 1784 tone. Pentru popularea îngrăşătoriei la capacitatea maximă nu am aşteptat ca alţii să ne asigure animalele necesare ci le-am cumpărat singuri. De asemenea, succesul se datoreşte preocupării pentru creşterea mai rapidă în greutate a animalelor, ceea ce a dus la reducerea ciclului de îngrăşare. De pildă, sporul de creştere în greutate este realizat şi depăşit cu regularitate. Ingrăşarea este organizată pe loturi omogene din punct de vedere al greutăţii individuale, sex, rasă şi stare de întreţinere a animalelor. Operaţia de lotizare are loc în două etape : la intrarea animalelor în gospodărie şi la trecerea lor în faza de „finisare“. Lotizarea ne dă putinţa să organizăm furajarea pe etape de îngrăşare şi să aplicăm corect regulile de întreţinere. In faza de preîngrăşare şi în faza a II-a, de îngrăşare propriu-zisă, furajele de bază care compun raţia sunt grosierele. In faza a III-a, de „finisare“ pe lîngă grosiere, animalele primesc concentrate în cantităţi mai mari decît în primele două faze. Cunoscînd neajunsurile furajelor grosiere, adică conţinutul lor ridicat în celuloză brută şi procentul redus de proteină, săruri de calciu şi fosfor, am trecut la înlăturarea acestor neajunsuri, adăugind în raţii, pe lîngă coceni şi ei,Gălăi măcinaţi, uree dizolvată în melasă, precum şi porumb de siloz, tărîţe şi borhot de la fabrica de spirt. Deficitul de săruri a fost completat cu calciu furajer şi sare. în vederea preparării furajelor, am procurat utilajul necesar care asigură tocarea sau măcinarea, prepararea soluţiei de melasă-uree, pregătirea amestecului, omogenizarea şi distribuirea la iesle. Tocarea se face mecanizat, cu tocătoarea TMS-6, acţionată electric de un electromotor. Pentru măcinarea grăunţelor, ştiuleţilor şi ciocălăilor folosim morile cu ciocane. In vederea exploatării raţionale a utilajelor am concentrat toate morile intr-o aşa-numită „bucătărie“, unde s-au construit şi bazine în care furajele sunt amestecate cu melasă şi uree. O importanţă deosebită acordăm dozării şi omogenizării soluţiei de melasă şi uree. Cantitatea de uree pe care o administrăm la un animal este în funcţie de greutatea sa corporală. Noi folosim 25—30 g uree pentru 100 kg greutate vie a animalului. Introducerea ureei în raţie am făcut-o întotdeauna în mod treptat pentru a obişnui animalele, începînd, de obicei, cu 10—15 g pe zi de fiecare, şi ajungînd la doza maximă numai în 12—14 zile. O mare atenţie acordăm gospodăririi cu grijă a furajelor ca sursă principală de reducere a preţului de cost. Pe baza raţiilor stabilite decadal, calculăm pentru fiecare grajd în parte cantitatea zilnică de furaje ce intră în amestec pentru 24 de ore, în funcţie de numărul de animale existent, de vîrsta şi greutatea corporală a acestora. Diferitele sortimente de furaje ce intră in amestec se cîntăresc şi se pun în bazine, în straturi succesive, se amestecă bine şi apoi, după 12—24 ore, se dau animalelor la iesle. în timpul verii, furajarea taurinelor la îngrăşat s-a făcut cu furaje din conveierul verde, folosindu-se şi păşunea. Gospodărind bine furajele, reducînd ciclul de îngrăşare am făcut însemnate economii. O preocupare permanentă a lucrătorilor gospodăriei este ridicarea calităţii produselor. Prin lotizarea animalelor, după rasă, sex, categorie şi grad de îngrăşare, cit şi printr-o furajare raţională, s-a reuşit să se realizeze indici de calitate mult superiori celor planificaţi. Faţă de 70 la sută la animale tinere cît era prevăzut, am livrat la calitatea I 84 la sută, iar la animalele adulte în loc de 40 la sută calitatea I am livrat 70 la sută. Aceasta a dus la obţinerea unui preţ de vînzare superior celui planificat. Astfel, faţă de 8 984 lei preţ de vînzare planificat pe tona de carne, s-au realizat 9 213 lei. Un alt factor care a influenţat beneficiile obţinute a fost reducerea preţului de cost. Economiile realizate la preţul de cost sunt de 409 000 lei. Ele se datoresc depăşirii sporului de greutate pe zi furajată şi reducerii consumului de unităţi nutritive pe kg-spor, precum şi mecanizării transportului de furaje. Pentru reducerea în continuare a preţului de cost vom extinde mecanizarea la prepararea şi transportul furajelor la grajd, evacuarea mecanizată a gunoiului, creşterea mai accentuată a sporului în greutate şi, legat de aceasta, scurtarea perioadei de îngrăşare. Vom termina amenajarea bucătăriei de furaje, mecanizarea lucrărilor de manipulare a nutreţurilor şi amestecarea lor cu drojdie pentru îmbunătăţirea conţinutului în proteină. Pentru a obţine furaje în cantităţi mai mari şi de calitate superioară dăm o mare atenţie fertilizării solului. In acest an vom iriga o suprafaţă de 600 ha. Pentru utilizarea cît mai eficientă a furajelor se va îmbunătăţi modul de preparare a acestora, începînd cu acest an trecem la specializarea brigăzilor. Transportul furajelor preparate la iesle se va face cu vidanjera de 4 000 litri trasă de tractor, lucru ce va însemna scurtarea perioadei de hrănire la trei minute, pentru un grajd de 170 de animale. îmbunătăţirea activităţii economico-financiare prin urmărirea cheltuielilor pe fiecare brigadă în parte, pe elemente ale preţului de cost, aplicarea a noi metode zootehnice ne vor da posibilitatea ca, în acest an, să obţinem rezultate tot mai bune. Tiberiu RUSU directorul G.A.S. îngrăşătorie din Dej PENTRU TARĂ SI PENTRU NOI ♦ (Urmare din pag. I) care e si ea muncitoare, la Metallemn, să cumpărăm o mobilă de vreo nouă mii de lei. Fată de salariul meu si al ei, costul era mare, dar ne făcusem socoteala asa ca să putem lega cele două capete. Acum însă, amîndoi, începînd din august, o să cîstigăm cu 330 de lei mai mult pe lună, adică o sumă mai mare decît rata lunară a mobilei, înseamnă că rata e ca si plătită şi că de banii respectivi putem dispune altfel. Revin la ideea mea şi vă rog să scrieţi în ziar că această măsură ne ajută nu numai să trăim mai bine, dar să fim în situaţia de a putea să ne ridicăm calificarea, să muncim mai bine fiecare. — Chiar dacă n-as citi ziarele, ne spune tînăra vînzătoare Elisabeta Lera din Baia Mare (magazinul 25 al O.C.L. Alimentara), tot as afla de fiecare nouă măsură pentru ridicarea nivelului de trai : aflu asta de la tejgheaua mea, după cît vînd. Au fost reduceri de preturi, s-au mărit pensiile, anul trecut s-au mai mărit o seamă de salarii si venituri, iar anul acesta am fost cuprinsă si eu, alături cu alti oameni, în acest program general, salariul meu creste cu mai mult de o zecime. Fiecare dintre noi simte că nu e uitat, nu e lăsat de-o parte. E un sentiment foarte plăcut, un fel de contract cu viitorul, pe care te simţi obligată să-l onorezi după puterile tale , mă voi strădui să-mi ridic nivelul şi gradul de iniţiativă, să practic, aşa cum trebuie, un comerţ civilizat, să ajut şi eu la traiul mai bun al oamenilor. — In cadrul unor hotărîri anterioare, am beneficiat și eu de majorări, ne spune tov. Emil Dragotă. De data aceasta însă, deși nu primesc nici cinci bani în plus, pot spune că beneficiez de un ajutor imens în munca mea. Sînt director la „Agrofruct“ din Baia Mare, aproape o treime dintre salariaţii noştri vor căpăta un spor simţitor la salariul lor. Pentru muncitoare ca Maria Bran, Elisabeta Canea, Ana Herman, Ecaterina Botar, Florica Creţu e un îndemn cum nu se poate mai emoţionant. Gîndiţi-vă că oamenii cu salarii mici, mai puţin calificaţi, cel mai adesea nu lucrează la maşini : într-o serie întreagă de munci, cum ar fi sortarea fructelor, principalul e hărnicia şi conştiinţa omului. Primind mai mult, vor lucra mai bine, şi lucrînd mai bine, vor putea primi mai mult. — Suntem mulţi, ne-a declarat Maria Stanciu, de la fabrica de produse zaharoase ,,Feleacul“ din Cluj, şi îmi dau seama că vorbesc în numele a foarte mulţi. Dacă luăm sporul în sine — de pildă, soţul meu va primi în plus pe lună 52 de lei — nu avem o imagine completă , pentru că mai primesc şi eu în plus. mai se adaugă acordul, mai vine cîte o sută de lei pentru fiecare dintre cei trei copii şi pînă la urmă se adună suma de două mii de lei cîştigaţi deşi eu am lucrat zilnic cu trei ore mai puţin, pentru a putea îngriji cel de-al treilea copil (care a împlinit nouă luni chiar în ziua cînd a apă- rut Hotărîrea). Ce mai pot spune ? Trebuie să lucrăm mai bine ! Producţia e aproape dublă faţă de cea de acum cinci-şase ani, cu aceleaşi maşini. Pipera : cîteva sute de muncitori ai complexului de industrializare a lemnului beneficiază de majorări. — E prima majorare din ..cariera“ mea, ne spune cu un zîmbet tîmplarul mecanic Dumitru Barbu. Abia anul trecut am iesit de pe băncile scolii profesionale. Sînt tînăr, am o viată în fată, un suis continuu. ■ ■ w • Livrări la export Prin intermediul Întreprinderii româneşti de comerţ exterior „Auto-Tractor", recent au fost exportate noi maşini şi utilaje. Dintre acestea, amintim 275 tractoare de tipurile U-650 şi U-551 în R. D. Germană, 168 tractoare U-650 in Iran, diferite tipuri de tractoare au mai fost livrate în Irak şi R. D. Vietnam. In cadrul tranzacţiilor comerciale cu R. F. a Germaniei s-a încheiat un contract pentru livrarea in această ţară în perioada 1967—1968 a unor tractoare universale pe pneuri. In R. P. Bulgaria au fost livrate 78 semănători SPC-6 şi 16 selectoare universale SU-4, precum şi 190 autoturisme de teren M-461. Întreprinderea „Industrialexport“ a trimis în R. P. Chineză două instalaţii de foraj 2 DH 75 şi două instalaţii de tipul 4 ID-150 in Uniunea Sovietică. De asemenea, au fost livrate în R. P. Chineză un cargou de mărfuri generale de 3150/4400 tdw, iar in Uniunea Sovietică un şlep fluvial de 1700 tone şi două motonave de 2 000 tone. Cu firme din R. F. a Germaniei, Franţa, Italia şi Liban, întreprinderea „Maşini-export“ a stabilit contracte pentru exportul de circa 6100 electromotoare asincrone de diferite puteri. Instalaţii ale Fabricii de medicamente „Terapia" din Cluj Foto : A.Cartojan EVALUĂRI FICTIVE (Urmare din pag. I) dublu. Nemulțumit de acest aviz, proiectantul l-a trimis spre avizare și uzinei „Vulcan“, care a avizat la 16 lei/kg. Dar acesta nu este un caz singular. La „clape de reglare — proiect 21 112/1967“, proiectantul a stabilit 25 lei/kg. uzina „23 August“ a avizat 80 lei/kg, iar uzina „Vulcan", 26 lei/kg. Cum se explică aceste diferenţe de-a dreptul neverosimile? Prin mecanismul defectuos de evaluare, care dă naştere la formalism, la arbitrariu în stabilirea acestor preţuri. Ceea ce se desprinde însă cu claritate este că uzina „23 August“ încearcă să „smulgă“ preţuri cît mai „grase", ca să-şi acopere, în acest fel, anumite deficienţe organizatorice sau pierderi de la alte produse. Dar „jocul" preţurilor nu se opreşte aici. După execuţie, costul unor utilaje se amplifică sau se reduce verCu toate că cel de-al doilea pod rulant are un singur cîrlig (de 50 tf), uzina i-a stabilit preţ de vînzare mai mare decît la primul, care are două cîrlige (50 tf şi 12,5 tf). Se înţelege, calculele au fost „rotunjite" pentru a asigura uzinei beneficii suplimentare. De fapt, şi la alte produse ale acestei uzine preturile din antecalculatii sunt tiginos. Să exemplificăm. Pentru furnalul de 1 700 mc de la Combinatul siderurgic Galaţi, IPROMET a proiectat un balansier. Studiul tehnicoeconomic a evaluat costul la 1 102 115 lei. „23 August“ a stabilit prețul cu ridicata uzină 1 378 000 lei . Ministerul a aprobat 1 100 000 lei. Care este ,,labirintul" calculelor care au dus la aceste cifre ? Proiectantul a luat ca bază, în mod just, prețul aprobat anterior pentru alt balansier executat, de 16,30 lei/kg ; uzina a cerut însă 19,75 lei/kg fără nici o motivare , ministerul a aprobat, din nou, „rotund“, ca să iasă 1 100 000 lei. Superficialitatea în evaluarea unor utilaje pentru noile obiective reiese, evident, şi din modul în care Uzina de construcţii de maşini Reşiţa a stabilit preţurile la unele produse care se realizează curent în această întreprindere : „umflate“. Iată un exemplu. La calea de rulare (comanda 97090—08—24), prin antecalculaţii cheltuielile pentru materiale s-au stabilit la 6292 lei, cele pentru manoperă la 1 270 de lei, iar prețul de cost uzină la 11 624 de lei. Cheltuielile efectiv făcute au fost însă de 5 901 Iei la materiale şi 499 lei la manoperă, iar preţul de cost uzină realizat a fost de numai 8 011 lei. Similar se prezintă situaţia şi în cazul unor comenzi de batardouri. Cui foloseşte această încercare de a obţine pe căi lăturalnice rezultate economice favorabile ? IMPLICAŢIILE MECANISMULUI DEFECTUOS DE STABILIRE A PREŢURILOR Exemplele enunţate reliefează de fapt o concepţie greşită, de nesocotire a răspunderii ce revin tuturor factorilor ce contribuie la realizarea noilor obiective de a gospodări cît mai judicios fondurile de investita. Implicaţiile acestui mecanism defectuos de evaluare a preţurilor sunt multiple. Pe de o parte, cifrele prezentate forurilor superioare spre aprobare nu exprimă adevărata valoare a investiţiei. Dar pe baza acestor valori se stabileşte şi eficienţa investiţiei, care, la rîndul ei, pornind de la cifre nereale, este eronată. Pe de altă parte, după cum s-a văzut, construirea de utilaje tehnologice destinate noilor obiective de investiţii au devenit pentru unele uzine, prin acest „joc“ al preţurilor, adevărate „pîrghii“ de redresare a situaţiei lor economice. Sînt şi cazuri cînd din vina proiectantului uzinele constructoare obţin, dintr-un condei, cîteva milioane suplimentar. Concludent este în acest sens exemplul rezervoarelor sferice de 1 090 mc pentru Combinatul de îngrăşăminte chimice Tr. Măgurele. Valoarea prevăzută în deviz a fost de ...5 500 000 lei/ bucata, o cifră „astronomică“, s-ar putea spune, în raport cu adevărata lor valoare. Uzina „23 August“ a profitat de această eroare de calcul a proiectantului, ea a dublat consumul de manoperă, iar consumul de metal l-a majorat cu 14 tone. M.I.C.M. a aprobat cu uşurinţă preţul cu ridicata la ...3 350 000 lei pe bucată, prin ordinul 11469—1965, asigurînd uzinei un beneficiu suplimentar de circa 1 000 000 lei la fiecare rezervor. Din discuţiile purtate în cadrul anchetei a rezultat că, în prezent, nu există o metodologie clară privind evaluarea utilajelor şi instalaţiilor pentru noile obiective. Din această situaţie caută să obţină anumite „avantaje" unităţile economice interesate — institutele de proiectare şi uzinele. Mai trebuie adăugat că, în tot acest „joc“ al preţurilor, beneficiarul de investiţii nu intervine absolut deloc. Odată deschisă finanţarea, pe el îl interesează numai respectarea termenelor şi încadrarea în fondurile alocate. Nu de puţine ori, atunci cînd unele valori la utilaje şi instalaţii sunt depăşite, i se cere suplimentarea din fondurile economisite la alte capitole. Şi aproape întotdeauna le acceptă. Cum pot fi înlăturate anomaliile, arbitrariul în evaluarea costurilor la utilajele destinate noilor investiţii ? Am reţinut, în cadrul anchetei, cîteva propuneri : 1. Evaluarea să se facă corect, de către proiectant, respectîndu-se cu stricteţe normele stabilite. Totodată, la avizare proiectantul să dea suficiente elemente pentru calcul. 2. Sînt diferite uzine care realizează același produs, să se ceară aviz de la mai multe dintre ele, iar prețul cel mai redus să fie acceptat; acest preț să devină obligatoriu la încheierea comenzii. 3. Avizul uzinei furnizoare să fie analitic și să se respecte prevederea de a fi dat de o comisie din întreprindere, nu de un singur salariat, cum se întimplă acum. 4. înainte de a fi aprobate de colegiul ministerului, studiile tehnico-economice să fie analizate şi de organele de preţ de cost şi preţ de vînzare. Ni s-a relatat şi un alt aspect. In prezent, uzinele furnizoare au solicitanţi, nu clienţi. Nu de puţine ori, beneficiarii de investiţii se roagă pentru a accepta să execute un utilaj. Or, această situaţie le permite unor uzine să impună anumite condiţii, care sunt acceptate pentru a se asigura realizarea la timp a utilajului respectiv. Se pare că şi din această cauză se menţin anomaliile amintite. Beneficiarul ar trebui să se simtă direct răspunzător pentru modul în care sunt cheltuite fondurile ce i-au fost alocate, pentru traducerea în viaţă a sarcinii majore puse de partid în domeniul investiţiilor , cu mijloace cît mai reduse, maximum de eficienţă economică. Statul nostru alocă, an de an, fonduri tot mai însemnate pentru investiţii. Practica „umflării" preţurilor nu reprezintă altceva decît un transfer al unei părţi din aceste fonduri pentru acoperirea efectelor unor neajunsuri din unităţile care contribuie la realizarea noilor obiective, de nature, atît eficienţa unor investiţii, cît şi rezultatele economice ale uzinelor în cauză. Se impune, deci, să se pună capăt cu hotărîre şi grabnic acestei stări de lucruri inadmisibile. Valoare Preţ de Valoarea Preţ contractată vînzare S.T.E. aprobat antecalculat ------------------------------------------------------------*-----------------------------1. Pod rulant 50/12,5 tf - 35,5 m 1 300 000 1 465 660 980 000 1 340 000 2. Pod rulant 50 tf - 28 m 1 261 000 1 475 280 1 475 280 1 270 000 In regiunea Galaţi, ca în întreaga ţară, acţiunea de reducere a consumului de metal se desfăşoară pe ample planuri. Sarcinile trasate în acest sens de plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1966 vizează nemijlocit şi activitatea proiectanţilor şi lucrătorilor din domeniul construcţiilor industriale şi civile. La noi în regiune s-au obţinut în acest domeniu realizări meritorii. Cîteva exemple ni se par destul de edificatoare. Traducînd în viaţă indicaţiile plenarei, proiectanţii de la IPROMET Bucureşti au reproiectat anumite obiective de la combinatul siderurgic, aflate în execuţie în întregime sau numai parţial — este vorba de conducte magistrale, termo şi hidroenergetice, estacade şi altele; pe această cale s-au economisit mai mult de 1 200 tone metal. Receptivi au fost şi proiectanţii Institutului de proiectări laminoare. Reproiectînd în ultimul timp o hală la construcţie la uzina „Laminorul“ din Brăila, precum şi unele obiective ale laminorului Slebing de la Combinatul siderurgic Galaţi, consumul de metal a fost redus în faza de construcţie cu peste 500 tone. Specialiştii din construcţii apreciază că există încă mari posibilităţi de reducere a consumului de metal în acest sector. Ele pot fi puse în valoare prin introducerea şi extinderea cu mai mult curaj a unor metode avansate, în general cunoscute, de consolidare a terenurilor de fundaţie care au o structură macropolică — pe bază de loes. Este vorba de piloţii tip Franky, formaţi în teren. Aplicarea acestei metode moderne la construcţia unor obiective de bază ale combinatului siderurgia a permis reducerea substanţială a consumului de metal, întreprinderea , de construcţii şi montaje siderurgice de aici a fost dotată în acest scop cu 29 utilaje speciale, ea şi-a format cadre de deservire — specializate un timp în străinătate — care au dobîndit între timp o experienţă practică valoroasă. Ce avantaje economice prezintă această metodă modernă ? In comparaţie cu sistemul clasic de consolidare a terenurilor de fundaţie cu piloni din beton armat prefabricat, prin aplicarea metodei piloţilor cu bulb formaţi în sol, pentru care optează astăzi tot mai mulţi specialişti, consumul de oţel beton se reduce cu circa 9 kg pe fiecare tonă de capacitate portantă. Calculele arată că 50 piloţi tip Franky ridică rezistenţa la compresiune a solului de fundaţie la aceeaşi valoare ca 100 piloţi din beton armat. Asta înseamnă o economie de circa 37 tone metal, cu o valoare de circa 270 000 lei. Dacă socotim insă că la Combinatul siderurgic de la Galaţi s-au executat in ultimii doi ani peste 20 000 astfel de piloţi, rezultă că s-au economisit, faţă de sistemul clasic, peste 15 000 tone de metal, adică aproape 100 milioane Iei. Nu este greu de imaginat ce cantităţi importante de metal s-ar economisi, cît de mult ar avea de cîştigat economia noastră naţională, dacă această metodă ar căpăta un cîmp larg de aplicare. Este drept, aflînd despre rezultatele obţinute, o întreprindere de construcţii drumuri-poduri şi lucrări speciale din Timişoara a închiriat de la întreprinderea de construcţii şi montaje siderurgice Galaţi 7 dintre instalaţiile de batere a piloţilor tip Franky. Multe dintre ele, aflate în dotarea întreprinderii gălăţene, stau însă acum nefolosite. Şi aceasta — după părerea unor specialişti, la care ne asociem şi noi — din cauză că extinderea aplicării acestui procedeu economic de consolidare a terenurilor pentru fundaţie se face greoi. Fie din neaprofundarea studiului asupra condiţiilor de sol unde se amplasează noile obiective, fie din necunoaşterea performanţelor instalaţiilor amintite, anumiţi proiectanţi preferă să meargă pe drumuri de mult bătătorite. Credem că exemplul la care ne vom referi în continuare este concludent pentru a demonstra lipsa de receptivitate şi conservatorismul manifestate de unele institute de proiectare faţă de această metodă modernă. In prezent, la Şantierul naval din Galaţi se execută o hală de bloc-secţii, o cale de rulare pentru o macara de mare copaci-Noutăţi în acţiunea de economisire a metalului tate şi o platformă la cala de lansare a vaselor de 10 200—12 500 tone. Proiectanţii de la I.P.C.M. şi I.P.T. din Bucureşti au prevăzut pentru fundaţie baterea a peste 1 500 piloţi după metoda clasică, confecţionaţi din beton armat. Pentru ieftinirea costului construcţiei, Sucursala regională Galaţi a Băncii de Investiţii, după o consultare prealabilă cu mulţi specialişti, a propus din timp proiectanţilor, constructorului şi beneficiarului schimbarea soluţiei de fundaţie, întreprinderea de construcţii şi montaje siderurgice s-a oferit să pună la dispoziţie instalaţiile necesare şi cadre specializate pentru deservirea acestora. Reprezentanţi ai constructorului şi beneficiarului au mers chiar la faţa locului, la combinatul siderurgic, unde s-au convins de eficienţa economică a execuţiei lucrărilor de fundaţie după metoda amintită. Din păcate însă, proiectanţii invitaţi cu insistenţă s-au mulţumit fără a nega valoarea acestei metode avansate să trimită zeci de scrisori pe un ton politicos, conciliant, demonstrînd tocmai prin aceasta atitudinea lor de nepăsare și rutină. Ei au invocat diferite motive, afirmînd că trebuie reproiectate lucrările, că ar fi necesare prea multe experimentări, că... constructorul nu are experienţă. Neîndoielnic, este vorba de o adevărată baricadă a minimei rezistenţe. Constructorul poate avea la îndemînă instalaţii şi cadre bine pregătite pentru execuţia unor asemenea lucrări, iar în ce priveşte experimentările, absolut necesare în condiţiile terenului de la şantierul naval, se puteau face, după părerea specialiştilor, cu cheltuieli minime. Desigur, introducerea unor procedee constructive noi trebuie fundamentată temeinic. Mai mult chiar, îndrăzneala în aplicarea lor presupune eventuale riscuri. Dar a absolutiza aceste riscuri dinainte, fără a mişca un deget, fără a experimenta, înseamnă a te tîrî în urma a tot ceea ce este nou, înaintat. Practica a dovedit că noul nu se extinde de la sine, ci printr-o muncă neobosită, dusă cu perseverenţă şi iniţiativă. Vrem să aducem, în sprijinul acestei afirmaţii, un exemplu. La combinatul siderurgic se construieşte acum, peste balta Cătuşa, cel mai mare viaduct din ţară. Aici, terenul este asemănător şi chiar mai dificil decît la şantierul naval. Studiile aprofundate făcute de proiectanţi au dovedit că pentru fundaţia pilonilor de susţinere a viaductului se pot folosi instalaţiile tip Franky. Şi au prevăzut această soluţie. Rezultatele sunt bune: prin folosirea celor 3—4 instalaţii se economisesc circa 4 milioane lei. In favoarea extinderii acestei metode, ţinînd seama de economicitatea ei, s-au pronunţat specialişti cunoscuţi. Semnînd într-o revistă de specialitate un articol despre avantajele tehnico-economice ale piloţilor cu bulb formaţi în sol, un colectiv de constructori în frunte cu acad. prof. A. Beleş arată, printre altele, că pe plan mondial s-au executat numai pînă în 1962 peste 4 milioane piloţi tip Franky. La noi s-a făcut, îndeosebi pe şantierul combinatului siderurgic, un început încurajator. Dar extinderea acestui procedeu nu numai in regiunea Galaţi, ci şi în alte regiuni ale ţării, cu condiţii de sol asemănătoare, nu mai poate fi considerată o chestiune de voluntariat, de care se ocupă numai cine vrea. A devenit oportun să se facă un studiu amănunţit al structurii solurilor pe care se amplasează construcţiile industriale şi civile, să se examineze atent rezultatele experimentărilor făcute şi, pe această bază, să se stabilească normative tehnice adecvate cu privire la executarea piloţilor cu bulb formaţi în sol. Ing. Iancu MARAN director adjunct al Sucursalei regionale Galaţi a Băncii de Investiţii Radu APOSTOL corespondentul „Scînteii" S-A CONTURAT O METODĂ INGENIOASA IN CONSTRUCȚII! ÎNSUȘIREA EI ESTE VOLUNTARĂ? pagina 3