Scînteia, ianuarie 1968 (Anul 37, nr. 7571-7599)

1968-01-03 / nr. 7571

PAGINA 2 In vitrinele LIBRĂRIILOR Propaganda de partid la nivelul sarcinilor actuale Apărută in Editura politică, lucrarea tratează o serie de probleme deosebit de importante privind propaganda actuală de partid. Sunt amplu dezbătute aspecte privind : Rolul mun­­cii ideologice si politice-edu­­cative in făurirea conştiinţei socialiste a oamenilor mun­cii, în înfăptuirea politicii partidului; Propaganda de partid în slujba îndeplinirii sarcinilor economice ; Pregătirea politico-ideologică a activiştilor de partid ; Munca ideologică în rîndurile intelectualilor ; Condu­cerea de către organizaţiile de partid a muncii cultural artistica de masă s.a. Funcţia economico-orga­­nizatorică a statului so­cialist, de dr. Ilie RADU­­LESCU. Rod al unor preocupări de mai mulţi ani, care s-au fructi­ficat în diferite materiale pu­blicate în revistele de speciali­tate, lucrarea — publicată de Editura Academiei — analizează, pe baza orientărilor principale cuprinse în documentele de par­tid şi de stat, aspecte importante ale funcţiei economico-organiza­­torice a statului socialist romăn, subliniindu-i determinările obiective, conţinutul şi sfera de întindere, corelaţia cu celelalte funcţii ale statului, influenţa sa asupra dezvoltării naţiunii so­cialiste, a întăririi suveranităţii de stat a României. O atenţie deosebită se acordă in lucrare relevării rolului sta­tului nostru în procesul desă­­vîrşirii construcţiei socialiste, prezentării preocupărilor actuale pe tărîmul perfecţionării modu­lui de organizare şi de funcţio­nare a organelor de stat, al spo­ririi eficienţei întregii activităţi de stat şi economice. Selecţionarea, creşterea, promovarea şi educarea cadrelor — sarcină de mare răspundere Răspunzînd necesităţilor ac­tuale şi de perspectivă, lucrarea, tipărită de Editura politică, abordează probleme de o mare însemnătate pentru munca cu cadrele. Ea oglindeşte multilate­ral politica de cadre a partidului pentru asigurarea tuturor sec­toarelor de activitate cu oameni care să corespundă exigenţelor mereu sporite ale construcţiei socialiste. Tematica lucrării cu­prinde o sferă largă de proble­me, printre care : cunoaşterea cadrelor în procesul muncii, căi­le de formare a acestora, aplica­rea principiului muncii si condu­cerii colective in activitatea cu cadrele, perfecţionarea continuă si dezvoltarea profilului lor mo­ral-politic, asigurarea stabilităţii in funcţii, cit si probleme speci­fice ce se ridică în munca cu cadrele în diverse domenii : in­dustrie, agricultură, construcţii, transporturi, comerţ, cercetări ştiinţifice, învăţămînt, sănătate etc. I propaganda! jjjd.e partiell la n­!vel||| LITORAL ’68 Pare nepotrivit să povesteşti despre o plimbare prin Mamaia la sfîrşit de decembrie. însăşi pronunţarea nu­melui acestei staţiuni evocă soarele, larma veselă de pe plajă, mingîierea valurilor, nopţile feerice. Cine e ten­tat să facă acum, cu căciula trasă peste urechi, cu gulerul ridicat şi mănuşi îmblănite, o plimbare prin Mamaia tăcută, aproape pustie ! Şi totuşi, la Mamaia, ca şi în celelalte staţiuni de pe litoral, liniştea e numai aparentă, în diferite puncte, con­structorii sporesc zestrea staţiunilor cu noi hoteluri şi alte clădiri, în ate­liere se confecţionează lenjerie, me­canicii verifică instalaţiile interioare din hoteluri. Gospodarii litoralului au început pregătirea noului sezon chiar de la sfârşitul celui care a trecut. Pentru că a fi gazdă pe litoral nu e treabă uşoară. Anul trecut au fost înregis­traţi peste 250 000 turişti, din care o parte însemnată turişti străini, nu­mărul de „zile-turist“ ridicîndu-se la mai mult de două milioane şi jumă­tate. Anul acesta cifra va spori sim­ţitor, proporţional cu dezvoltarea ca­pacităţii staţiunilor şi prin prelungi­rea sezonului, atît cut temperatura aerului şi a apei le vor permite. Ulti­mele toamne au fost deosebit de blin­de de parcă nu se îndurau să pără­sească malul însorit al mării. Fără îndoială, mulţi dintre cititorii noştri şi-au înscris pe agenda va­canţei litoralul şi sînt dornici să afle ce se pregăteşte pentru vara acestui an. In primul rînd îi anunţăm că noi construcţii se adaugă celor exis­tente. La Mamaia, se pot vedea înăl­­ţîndu-se, deocamdată în cenuşiul be­tonului şi roşul cărămizilor, 8 blocuri reprezentând 6 noi hoteluri (unele dintre hoteluri sunt formate din două corpuri de clădire). Pe geamanta­nele turiştilor vor apărea eticheta cu nume noi : „Astoria“, „Majestic“, „Mercur", „Metropol“, „Minerva“ şi „Riviera“. La nord de Man­galia în noua staţiune Neptun, în deschizătura unui mic golf, a înce­put construcţia altor trei mari hote­luri. Capacitatea totală a celor ce le vor da în folosinţă anul acesta este de peste 4 600 locuri. Construcţiilor impunătoare ale ho­telurilor li se vor alătura noi căsuţe din lemn, cu un etaj sau fără, în­zestrate cu instalaţiile sanitare ne­cesare. Mamaia va avea 350 locuri in căsuţe noi, iar la „Neptun“ circa 1 500 de locuri. Specialiştii spun că au o izolaţie termică superioară sau, cu alte cuvinte, că vor fi răcoroase. La Eforie căsuţele vor avea o altă înfăţişare, ele fiind construite din zid obişnuit şi amatorilor de cam­ping , se pregătesc noi terenuri cu toate instalaţiile trebuitoare — la Mamaia pentru 750 de locuri şi la Eforie Nord pentru 250 de locuri. Adunînd toate aceste cifre, rezultă că, în acest an, pe litoral vor fi cu 6 700 locuri mai mult ca în 1967. Proiectanţii şi constructorii s-au glndit şi la foamea pe care aerul să­rat al mării o va provoca oaspeţilor cazaţi in noile hoteluri şi căsuţe. Ei au prevăzut şi localurile de alimen­taţie publică corespunzătoare. La Mamaia se construiesc trei restau­rante cu specific : o cherhana pe malul lacului Siutghiol, înzestrată cu cele necesare pescuitului, cu o a­fu­mătoare de peşte şi nelipsitul ceaun pentru fiertul vestitului borş pescă­resc, o grădină de vară cu boschete de verdeaţă şi o scenă pe care se vor desfăşura spectacole muzicale care vor aminti de „Unionul“ de pe vremea lui Caragiale, precum şi o unitate al cărei profil nu a fost sta­bilit încă. Pentru Eforie Nord, se lu­crează la proiectele a 3 localuri care urmează să intre in funcţiune tot in sezonul următor. Staţiunea Eforie Sud se va îmbogăţi cu încă două restaurante moderne, iar la „Neptun“,­ pe lingă restaurantele destinate locatarilor noilor hoteluri, se mai construiesc două baruri. Tot la capitolul dezvoltării bazei materiale se înscriu şi investiţiile destinate agrementului. Printre cele mai interesante semnalăm : o popi­­cărie cu 12 piste automate la Ma­maia, intrată in „probe tehnologice“, terenuri de minigolf la Mamaia şi Eforie Nord. Amatorii de schi nautic vor găsi pe malul lacului Siutghiol 20 de bărci cu motor de mare viteză. Va spori dotarea hotelurilor şi restaurantelor cu încă 40 de jocuri mecanice. Intrucît distracţiile ocupă un loc important pe durata unei vacanţe, s-a întocmit, încă de pe acum, un program de manifestări cultural-ar­tistice, ştiinţifice şi sportive. In fe­bruarie urmează să apară, sub egida O.N.T., un buletin al tuturor acestor manifestări editat în 5 limbi — ro­mână, rusă, engleză, franceză şi ger­mană. Pentru micile cumpărături ce se fac în drum sau chiar pe plajă, pe lingă unităţile comerciale ştiute, vor apărea şi altele noi. Dacă e să luăm in considerare promisiunile făcute, sucul, îngheţata sau pachetul de biscuiţi se vor putea procura în cite­va minute. Articolele de plajă, amintirile, vor fi şi ele la îndemîna oricui, nu numai între cei patru pe­reţi ai magazinelor, ci şi în aer li­ber, in numeroase unităţi al căror „mobilier“ va fi compus dintr-un coş sub o umbrelă, sau o rulotă. In dreptul cazinoului din Mamaia, la Constanţa şi în alte părţi bazarele vor îmbogăţi pitorescul străzii dîn­­du-i mai multă culoare. Se vor ame­naja, de asemenea, mici ateliere unde se vor executa, in faţa clientu­lui, anumite obiecte de artizanat, oferindu-i acestuia plăcerea de a fi martor la întregul „proces“ de fa­bricaţie al obiectului cumpărat. Sunt demne de consemnat şi mă­surile ce s-au luat pentru îmbunătă­ţirea transportului turiştilor spre şi dinspre litoral, spre obiectivele tu­ristice importante din Dobrogea , se fac noi dotări la aeropor­tul Mihail Kogălniceanu, asigurîn­­du-se condiţii mai bune de primire şi deservire a turiştilor, precum şi efectuarea mai operativă a forma­lităţilor vamale , dublarea şoselei din Mamaia, lărgirea pe anumite por­ţiuni a şoselei spre Mangalia şi instalarea indicatoarelor de semna­lizare pentru circulaţie de zi şi noapte. Excursiile spre Deltă vor fi mult înlesnite prin terminarea şo­selei Hîrşova-Tulcea şi Tulcea-Mah­­mudia. In anul acesta se încheie lucrările de modernizare a şoselei ce duca la cetatea Histria. Transportul in comun va fi înzestrat cu noi mij­loace. In toate staţiunile se desfă­şoară o vie activitate. In acest climat de lucru a avut loc recent la Constanţa, o consfătuire organizată de Oficiul Naţional de Tu­rism în colaborare cu Comitetul re­gional al P.C.R. şi cu sprijinul orga­nelor centrale şi locale interesate. Lucrările acestei consfătuiri au făcut, desigur, şi un bilanţ al reali­zărilor obţinute. In mod firesc însă s-a insistat asupra măsurilor aflate în curs de aplicare sau a acelora care urmează să fie luate în conti­nuare, pentru ca în noul sezon oas­peţii litoralului să se bucure de o găzduire cit mai bună. Rodica ŞERBAN tvfr 16,66 — Telecronica economică. Anul Începe din prima zi. 18,36 — „In împărăţia pomului de iarnă“ (orăşelul copiilor). Transmisiune din piaţa Ex­poziţiei. 19,M — Telejurnalul de searl. 19,45 — Agenda dv. 19,50 — Buletinul meteorologic. Pu­blicitate. 9,00 — Interpretul preferat­­ vio­loncelistul Radu Aldulescu. 9,15 — Transfocator. 21,00 — Avanpremieră. 21,15 — Filmul „A fost cîndva hoț* — cu Alain Delon. 22,56 — Telejurnalul de noapte. teatre • Opera română : Apus de soare — 19,30. • Teatrul de stat de operetă : Marizelle Nitouche — 19,30. • Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra“ (sala din Bd. Schitu Mă­­gureanu nr. 1) : Livada cu vișini — 20, (sala din str. Al. Sahla nr. 76 A) : Candida — 20. • Teatrul „Țăndărică" : Ileana Sinziana — 10 , 17 (în sala Casei de Cultură a raionului 1 Mai) , Vră­jitorul din Oz — 10. ■ Circul de stat : Selecţiuni de iarnă — 19,30. LISTA DE CÎŞTIGURI la depunerile pe librete C.E.C. de economii cu cîştiguri TRAGEREA LA SORŢI PE TRIMESTRUL IV 1967 Terminaţiile „ . numerelor Procentele «r crt. libretelor de cîştig ciştigătoare 1 130 250»/, 2 264 2003/n 3 787 1000/n 4 841 ani/n 5 548 250/­1 6 268 250/n 7 998 25°/n 8 449 250/n 9 045 250/n 10 142 250/„ 11 722 250/„ 12 704 250/„ 13 153 250/n 14 828 250/n 15 809 250/. SCÂNTEIA - mierii 3 Ianuarie 1968 I­N­TIM­P­L­A­R­I­I DE REVELION comentate de... La ora 5 s-ar făcut o razie pe sub mese La ora 5 fără un sfert (ora locală) trebuia să se întîlnească intr-o şedinţă de lucru statul major al foiletoniştilor. S-a întrunit însă statul minor pentru că au lipsit (nemotivat) jumă­tate plus unu foiletonişti. In şedinţa fulger s-a sta­bilit ca la ora 5 să înceapă o razie pe sub mesele tu­turor revelioanelor din noaptea de revelion. Razia a pornit la ora fixată şi iată ce s-a aflat: • Pînă la acea oră s-au ars cu ţigara, pe alocuri, 64 964,5 feţe de masă, 32 667,33 covoare din care 9 de Buhara. S-au stins cu piciorul (nu desculţ) pe parchetul lustruit 1 964 589 capete de ţigări de diferite mărci autohtone şi străine. • Au fost pătate cu rin negru (molan) mult mai multe feţe de masă, covoa­re, rochii de seară şi cos­tume deschise (la un nastu­re). S-au pătat şi tavane dar n-au fost inventariate pentru că nu erau in raza de activitate a raziei statu­lui minor. • S-au găsit, tot sub mese, sute de mii de sacoșe cu picioare de curcan, de pui, miel, de lemn... Nu. De lemn, nu, de fazani bine rumenite, dar fără sos. S-au mai găsit milioane de por­tocale, cîteva (trei) tacîmuri cu emblema restaurantelor unde şi-au petrecut revelio­nul stăpinii sacoşelor. •Tot pe sub mese au fost întîlniţi şi nişte oameni Doi discutau (amestecat) despre timpul probabil de mîine, tehnica marcării go­lurilor din lovitura de la 11 metri şi războiul din Troia. Un altul aştepta zgribulit de răceala mozaicului tre­cerea tramvaiului 11, care, ca întotdeauna, întîrzia să apară. Unul cu ochelari căuta un meniu ora plecării accele­ratului 201. I s-a atras a­­tenţia că pe sub masă deo­camdată nu trece nici un accelerat, drept pentru care împricinatul a reco­mandat statului minor să se ducă la dezalcoolizare. Sub altă masă, unul îşi căuta, printre sticlele pline şi goale, maşina. Ne-a invi­tat şi pe noi să urcăm cu el într-un „Riesling 1958“. Am refuzat. Era prea vechi. Şi nu pornea. S-a dus singur cu „Rieslingul“ lui la capătul celălalt al submesei, de unde ne-a claxonat şi ne-a făcut semn de „depăşire" cu „farul“ sting. Omul de pe stilp La întretăierea dintre Calea Rahovei şi Şoseaua Giuleşti, statul minor al foiletoniştilor a găsit un om­­căţărat in vîrful unui stîlp de telegraf (nu fără fir). — Ce faci acolo 7 — a fost întrebat de jos. — Mă duc acasă — răs­punse omul de sus. — Ești oltean 7 — Nu. — Atunci 7 — De atunci 7 — Cum te duci acasă, dacă stai in vîrful gu­lpu­­lui 7 — După ce termin ce am de lucru, mă duc să-mi fac revelionul. Am fost de ser­viciu. O mică neregulă... — Credeam că fii de la revelion şi te duci acasă cu stilpul ca oltenii. — Duceţi-vă acasă şi sînteţi obosiţi. Mai iau plasă şi foile­toniştii. Vă doare capul? Surprins de faptul că majoritatea specialiştilor noştri în fabricarea vinuri­lor ies dintr-o curte pe a cărei poartă nu scria „Cline rău“, şeful statului minor a cerut un interviu singuru­lui care se clătina (proba­bil preşedintele filialei degustătorilor). — Unde aţi petrecut re­­velionul ? — Aici! Şş de ce mă în­trebaţi ? — Vă doare capul ? — Şş de ce să mă doară capul, mă rog frumos . — De ce vă doare capul, întreb eu. — Pentru că am consu­mat... Din discuţiile purtate s-a aflat că ceilalţi n-aveau dureri de cap. A fost întrebată gazda: — Ce vin a băut dum­nealui 7 — Vin adus de el. A fost singurul care şi-a adus vin propriu. — Ceilalţi care nu au du­reri de cap ce vin au băut 7 — De smochine, făcut de noi... Ne-au apucat şi pe noi durerile de cap. In viitorul apro­­piat Capitala va râmine cu un singur locuitor Încă de la începerea re­velioanelor din Bucureşti interesaţii s-au apucat să sape la temelia bătrînului Bucureşti. In acest scop 2 864 526,9 medici, ingineri, profesori, actori, 90 002 scri­itori şi 3 agronomi au „a­­ranjat“, prin scoaterea la „Periniţă" a persoanelor influente, transferul lor din Bucureşti în cătune, sate, comune şi oraşe ce nu vor deveni centre de judeţ. „Bucureştiul de einu va mai fi populat !“ — s-a pus întrebarea. Sorţii au căzut pe mine. Am acceptat să fiu singurul cetăţean al Bucureştiului, dar numai cu condiţia de a fi transferată soţia mea, profesoară de geografie, de la Priboeni în Capitală. Sfîrşit. Adică nu, încă nu s-a sfîrşit. La 9 dimineaţa, după ce statul minor al foileto­niştilor şi-a terminat razia, a intrat intr-o damigeană (sunt și ei oameni) de unde a fost scos „praf“ cu un aspirator „Record“. Drept pentru care semnez. Niculă TĂNASE Hunedoara ieri­­i astăzi , vagoneji cu minereu defilează pe fire de funicular telului Huniazilor in dreptul zidurilor seculare ale Cas­­Foto : M. Andreescu Realizarea investiţiilor industriei uşoare (Urmare din pag. I) de forţe, eforturi susţinute, conjugate din partea tuturor factorilor care au sarcini în acest domeniu. Desfăşurarea în ritm susţinut a activităţii de investiţii este determina­tă in mare măsură de asigurarea din timp şi în întregime a documentaţiei tehnice. Pornind de la experienţa ani­lor anteriori — care nu întotdeauna a fost pozitivă — am reuşit ca lucrările cuprinse în planul de investiţii pe a­­cest an al ministerului să fie asigurate cu proiecte de execuţie la un nivel superior faţă de 1907. La sfîrşitul lunii decembrie, proiectele de execuţie erau elaborate pentru întregul volum de investiţii şi de construcţii-montaj pla­nificat pe 1968. încă de anul trecut, multe şantiere care execută obiective şi capacităţi pentru industria uşoară erau în posesia documentaţiei integra­le. S-au creat astfel condiţii pentru pregătirea din timp a şantierelor, ceea ce va determina o execuţie ritmică a lucrărilor din primul trimestru al anu­lui şi devansarea intrării în funcţiune a unor obiective ; totodată, sunt întru­nite premisele pentru urgentarea des­chiderii şantierelor noilor obiective de investiţii. Este necesar însă ca Insti­tutul de proiectare pentru industria uşoară să dovedească maximă operati­vitate în definitivarea unor soluţii, în rezolvarea neconcordanţelor care apar în execuţie, să asigure asistenţa teh­nică pe şantiere pînă la intrarea în producţie a noilor obiective şi capa­cităţi industriale. între preocupările de seamă ale mi­nisterului nostru s-a aflat — şi rămîne în continuare — asigurarea în 1968 a utilajelor tehnologice, în strînsă co­relare cu termenele de montaj şi de dare in exploatare a noilor investiţii. Pînă în prezent, la importuri complexe, s-a contractat 85 la sută din volumul de utilaje, iar la importuri curente au fost depuse fişele de import şi s-au contractat utilajele cu termene lungi de livrare. Pentru utilajele din ţară s-au făcut, de asemenea, toate formele precontractuale, marea lor majoritate fiind de pe acum contractate. Esenţial este ca atît ministerul nostru, cit mai ales întreprinderile de comerţ exterior şi cele producătoare din ţară, să se ocupe stăruitor de livrarea fără întîr­­ziere a utilajelor tehnologice. In ce ne priveşte, vom căuta să ţinem per­manent legătura cu furnizorii, să ur­mărim periodic, pe fiecare şantier, stadiul livrărilor,, evitînd astfel înceti­nirea ritmului de execuţie a lucrărilor, datorită lipsei utilajelor. Tot în vederea demarării în bune condiţii a investiţiilor pe anul 1968, o atenţie deosebită am acordat apro­vizionării cu materialele necesare, atît pentru lucrările pe care ministerul le execută în regie, cit şi pentru cele contractate cu întreprinderile de con­strucţii. Cu deosebire ne-am îngrijit de asigurarea materialelor deficitare, a prefabricatelor şi diferitelor aparata­­je şi instalaţii electrice, care anul tre­cut au impietat serios execuţia unor lucrări. Rămîne ca întreprinderile Mi­nisterului Industriei Construcţiilor şi ale altor ministere să privească cu în­treaga răspundere respectarea obliga­ţiilor contractuale faţă de şantiere, pentru a se preîntîmpina orice dere­glare în aprovizionarea lor cu mate­riale şi în execuţia lucrărilor. Considerăm că măsurile luate pînă acum şi cele pe care le vom lua în continuare vor asigura condiţiile ne­cesare pentru realizarea, încă din pri­mul trimestru al acestui an, a unui vo­lum sporit de lucrări de investiţii şi construcţii-montaj, pentru darea în funcţiune la termenele planificate a noilor obiective şi capacităţi de pro­ducţie. Din activitatea de pînă acum se desprinde însă necesitatea ca, în cursul desfăşurării lucrărilor, să urmă­rim permanent respectarea graficelor de execuţie pe şantiere, să colaborăm mai strîns cu constructorii, să-i spriji­nim cu tot ce este necesar pentru scurtarea duratei de execuţie a inves­tiţiilor. Reducerea duratei de construc­ţie a noilor obiective şi capacităţi este o sarcină care revine, deopotrivă, atît constructorilor, cit şi titularilor de in­vestiţii. Practica a dovedit că dozarea cores­punzătoare a mijloacelor materiale, fi­nanciare şi a forţei de muncă, a efor­turilor constructorilor este condiţiona­tă de eşalonarea raţională, uniformă în cursul anului a punerii în funcţiune a obiectivelor. Din examinarea eşalo­nării dării în funcţiune în 1968 a noilor obiective în industria uşoară, rezultă că majoritatea acestora urmea­ză să intre în producţie în ultimul trimestru. Nu e vorba de continuarea unei situaţii anormale, ci de faptul că foarte multe lucrări de dezvoltare a întreprinderilor vor începe şi vor fi date în funcţiune tot în 1968. Desigur, va trebui să găsim, împreună cu con­structorii, noi posibilităţi pentru a de­vansa, acolo unde este cazul, terme­nul de dare în funcţiune a noilor o­­biective şi capacităţi, asigurînd intra­rea lor mai devreme în circuitul eco­nomic. Ministerul nostru este angajat cu toate forţele în îndeplinirea sarcinii trasate de partid privind accelerarea producţiei bunurilor de consum. Ne dăm seama că realizarea exemplară a planului sporit de investiţii pe 1968 constituie o verigă importantă în în­făptuirea acestei sarcini şi, de aceea, vom acţiona cu fermitate în acest sens. cinema 0 Un bărbat fi o femeie . Patrie — 9 ; 11,30 ; 14 ; 16,30 ; 19 ; 21,30. • Escroc fără voie i Republica — 8,30 ; 10,30 ; 12,46 ; 15 , 17 ; 19,15 ; 21,30, București — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16,30 ; 18,45 ; 21, Modern (completare Stîrcul pasăre reptilă) — 9,30 ; 11,30 ; 13,30 ; 16; 18,15 ; 20,30. • Cînd tu nu ești­­ Luceafărul (com­pletare A 20-a aniversare) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45, Gloria (com­pletare Orizont ştiinţific nr. 10/1967) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, Me­lodia (completare Mihail Kogălnicea­nu) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45. • Dragostea unei blonde : Central (completare Sultă bănăţeană) — 9 ; 11;15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,30. • Program de filme de animaţie : Cinemateca — 10 ; 12,30. • Regina zăpezii : Capitol (comple­tare Piccolo) — 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45. • O sută unu dalmaţient : Sala Pala­tului (seria de bilete 2196 — orele 17,30 şi seria 2197 — orele 20,30), Festival — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21, Mioriţa — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30 (la ambele completarea Năică şi veveriţa). • Reîntoarcerea lui Surcouf : Victo­ria (completare In căutarea timpului pierdut) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18 ; 18,30 ; 20,45, Arta (completare Românii şi Marele Octombrie) — 9—16 în conti­nuare ; 18,15 ; 20,30. • Manuela : Lumina (completare Er­mitaj) — 9,30—15,45 în continuare ; 18,15 ; 20,30. • Program pentru copil : Doina — 9 , 10 ; 11. • Treizeci de ani de veselie : Doina (completare Orizont ştiinţific nr. 9/1967) — 12 ; 14 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Loana : Union (completare Mlaştina tăcută) — 15,30 ; 18 ; 20,30, Munca — 16 ; 18,15 ; 20,30. • Alo, Japonia!­­ Timpuri noi — 9—21 In continuare. • Un taxi pentru Tobruk : Giuleşti (completare Aluminiul) — 16 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. • Jocuri neschimbate: Feroviar (com­pletare Gara) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16,15 ; 18,45 ; 21, Excelsior (completare Șase mii de ani) — 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21, Aurora (completare Dacă aș fi știut 7) — 8,30 ; 10,45 ; 13 ; 15,30 ; 18 , 20,30. • Contele Bobby, spaima vestului sălbatic : Drumul sării (completare Pictoriţele din Uzdin) — 15 ; 17,30 ; 20, Cotroceni (completare Gustav lău­dărosul) — 15,30 ; 18 ; 20,30. • Al şaptelea continent : Dacia (com­pletare Ostaşii pădurii) — 8—21 în continuare. Flacăra (completare La­cul lebedelor) — 15,30 ; 18 ; 20,30. • Cea mai lungă noapte : Buzeşti (completare Efemere) — 15,30 ; 18 ; 20,30. • Zece negri mititel : Cringaşi (com­pletare Gustav inovatorul) — 15,30 ; 18 , 20,15, Cosmos (completare Lecţie pentru femei) — 14,30 ; 15,30 ; 18,30 ; 20,30. • Republica Skid : Griviţa (comple­tare Despre fumat) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Martin soldat­­ Bucegi (comple­tare­­Filoxera) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18 ; 18,15 ; 20,30, Tomis (completare Ori­zont ştiinţific nr. 10/1967) — 9—16 In continuare ; 18,15 ; 20,30, Flamura (completare Vizita) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Cerul Începe la etajul III : Unirea (completare Dacă o iubești) — 18 ; 18;15 ; 20,30, Lira (completare O noapte de vis) — 15,30 ; 18 ; 20,30. • Profesorul distrat : Vitan (comple­tare Maxim Gaspar) — 15,30 ; 18 ; 20,30. • O fată fericită : Popular (comple­tare Oamenii deasupra norilor) — 15 , 17 ; 19 , 21, Progresul (completare Douăzeci de ani de comerț) — 15,30 ; 18 ; 20,30. • Marele restaurant: Moşilor (com­pleta» Acolo unde carpaţii Intime»« Dunărea) — 15,30 ; 19 ; 30,30. • Fantoma« contra Scotland Tard I Viitorul (completare Gustav la alar­mă) — 15,30 ; II ; 20,30. • Spartacus — ambele serii : Co!on­line — 15 ; 18,3«. • Ocolul 1 Volga (completare Orasul fără străzi) — 1,30 ; 11,4» ; 14 ; 16,1*­­ 18,30 ; 10,45. • zosia : Floreasca (completare Dot) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 16,15 ; 20,30. • Cine va deschide ușa 7­­ Rahova — (completare 1001 de desene) — 15,3« ; 18 ; 30,30. • Vulturii zboară devreme 1 Ferentari (completare Ideal) — 15,1» ; 1* ; »,36. • Faraonul — ambele serii : Pace» — 13 , 16,30 ; »,15. LISTA DE CÎŞTIGURI ÎN OBIECTE la depunerile pe librete C.E.C. de economii cu dobindă şi cîştiguri TRAGEREA PE TRIMESTRUL IV 1967 Ciştigurile ieşite la sorţi •* acordă integral libretelor de economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10 la sută din valoarea cîş­­tigului. Dacă soldul mediu trimes­trial este mai mic de 10 la sută din valoarea cîştigului, se acordă un cîş­­tig de 10 ori mai mare decit soldul mediu trimestrial al libretului. Obiectele se vor ridica de la casele raionale de economii de care depind unităţile care au emis libretele cu dobindă şi cîștiguri ieșite la sorți. Diferentele în plus sau un minus intre valoarea obiectelor alese și va­loarea cîstigurilor se lichidează la numerar, la înmînarea obiectelor. . «» Nr. libre- Valoare Z tj titlul cisti­~­rilor particu­ total* 1 «31 287 10 000 1 553 017 10 000 1 1586 624 10 000 30 000 Terminația libretului distipător 19 15 664 5 000 19 43 328 5 000 19 38 218 5 000 19 36 989 5 000 380 000 190 8 090 2 000 190 6 045 2 000 760 000 îl“» 6 536 1 000 1014 1000 190 0 528 1 OOP »70 000 190 5 025 500 190 5 505 500 190 8 608 500 190 7100 500 190 5 675 500 190 1879 500 190 0 721 500 190 4 774 500 780 000 ^549 ry* 2 500 000 __________In obiecte_______________

Next