Scînteia, ianuarie 1968 (Anul 37, nr. 7571-7599)
1968-01-03 / nr. 7571
PAGINA 2 In vitrinele LIBRĂRIILOR Propaganda de partid la nivelul sarcinilor actuale Apărută in Editura politică, lucrarea tratează o serie de probleme deosebit de importante privind propaganda actuală de partid. Sunt amplu dezbătute aspecte privind : Rolul muncii ideologice si politice-educative in făurirea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, în înfăptuirea politicii partidului; Propaganda de partid în slujba îndeplinirii sarcinilor economice ; Pregătirea politico-ideologică a activiştilor de partid ; Munca ideologică în rîndurile intelectualilor ; Conducerea de către organizaţiile de partid a muncii cultural artistica de masă s.a. Funcţia economico-organizatorică a statului socialist, de dr. Ilie RADULESCU. Rod al unor preocupări de mai mulţi ani, care s-au fructificat în diferite materiale publicate în revistele de specialitate, lucrarea — publicată de Editura Academiei — analizează, pe baza orientărilor principale cuprinse în documentele de partid şi de stat, aspecte importante ale funcţiei economico-organizatorice a statului socialist romăn, subliniindu-i determinările obiective, conţinutul şi sfera de întindere, corelaţia cu celelalte funcţii ale statului, influenţa sa asupra dezvoltării naţiunii socialiste, a întăririi suveranităţii de stat a României. O atenţie deosebită se acordă in lucrare relevării rolului statului nostru în procesul desăvîrşirii construcţiei socialiste, prezentării preocupărilor actuale pe tărîmul perfecţionării modului de organizare şi de funcţionare a organelor de stat, al sporirii eficienţei întregii activităţi de stat şi economice. Selecţionarea, creşterea, promovarea şi educarea cadrelor — sarcină de mare răspundere Răspunzînd necesităţilor actuale şi de perspectivă, lucrarea, tipărită de Editura politică, abordează probleme de o mare însemnătate pentru munca cu cadrele. Ea oglindeşte multilateral politica de cadre a partidului pentru asigurarea tuturor sectoarelor de activitate cu oameni care să corespundă exigenţelor mereu sporite ale construcţiei socialiste. Tematica lucrării cuprinde o sferă largă de probleme, printre care : cunoaşterea cadrelor în procesul muncii, căile de formare a acestora, aplicarea principiului muncii si conducerii colective in activitatea cu cadrele, perfecţionarea continuă si dezvoltarea profilului lor moral-politic, asigurarea stabilităţii in funcţii, cit si probleme specifice ce se ridică în munca cu cadrele în diverse domenii : industrie, agricultură, construcţii, transporturi, comerţ, cercetări ştiinţifice, învăţămînt, sănătate etc. I propaganda! jjjd.e partiell la n!vel||| LITORAL ’68 Pare nepotrivit să povesteşti despre o plimbare prin Mamaia la sfîrşit de decembrie. însăşi pronunţarea numelui acestei staţiuni evocă soarele, larma veselă de pe plajă, mingîierea valurilor, nopţile feerice. Cine e tentat să facă acum, cu căciula trasă peste urechi, cu gulerul ridicat şi mănuşi îmblănite, o plimbare prin Mamaia tăcută, aproape pustie ! Şi totuşi, la Mamaia, ca şi în celelalte staţiuni de pe litoral, liniştea e numai aparentă, în diferite puncte, constructorii sporesc zestrea staţiunilor cu noi hoteluri şi alte clădiri, în ateliere se confecţionează lenjerie, mecanicii verifică instalaţiile interioare din hoteluri. Gospodarii litoralului au început pregătirea noului sezon chiar de la sfârşitul celui care a trecut. Pentru că a fi gazdă pe litoral nu e treabă uşoară. Anul trecut au fost înregistraţi peste 250 000 turişti, din care o parte însemnată turişti străini, numărul de „zile-turist“ ridicîndu-se la mai mult de două milioane şi jumătate. Anul acesta cifra va spori simţitor, proporţional cu dezvoltarea capacităţii staţiunilor şi prin prelungirea sezonului, atît cut temperatura aerului şi a apei le vor permite. Ultimele toamne au fost deosebit de blinde de parcă nu se îndurau să părăsească malul însorit al mării. Fără îndoială, mulţi dintre cititorii noştri şi-au înscris pe agenda vacanţei litoralul şi sînt dornici să afle ce se pregăteşte pentru vara acestui an. In primul rînd îi anunţăm că noi construcţii se adaugă celor existente. La Mamaia, se pot vedea înălţîndu-se, deocamdată în cenuşiul betonului şi roşul cărămizilor, 8 blocuri reprezentând 6 noi hoteluri (unele dintre hoteluri sunt formate din două corpuri de clădire). Pe geamantanele turiştilor vor apărea eticheta cu nume noi : „Astoria“, „Majestic“, „Mercur", „Metropol“, „Minerva“ şi „Riviera“. La nord de Mangalia în noua staţiune Neptun, în deschizătura unui mic golf, a început construcţia altor trei mari hoteluri. Capacitatea totală a celor ce le vor da în folosinţă anul acesta este de peste 4 600 locuri. Construcţiilor impunătoare ale hotelurilor li se vor alătura noi căsuţe din lemn, cu un etaj sau fără, înzestrate cu instalaţiile sanitare necesare. Mamaia va avea 350 locuri in căsuţe noi, iar la „Neptun“ circa 1 500 de locuri. Specialiştii spun că au o izolaţie termică superioară sau, cu alte cuvinte, că vor fi răcoroase. La Eforie căsuţele vor avea o altă înfăţişare, ele fiind construite din zid obişnuit şi amatorilor de camping , se pregătesc noi terenuri cu toate instalaţiile trebuitoare — la Mamaia pentru 750 de locuri şi la Eforie Nord pentru 250 de locuri. Adunînd toate aceste cifre, rezultă că, în acest an, pe litoral vor fi cu 6 700 locuri mai mult ca în 1967. Proiectanţii şi constructorii s-au glndit şi la foamea pe care aerul sărat al mării o va provoca oaspeţilor cazaţi in noile hoteluri şi căsuţe. Ei au prevăzut şi localurile de alimentaţie publică corespunzătoare. La Mamaia se construiesc trei restaurante cu specific : o cherhana pe malul lacului Siutghiol, înzestrată cu cele necesare pescuitului, cu o afumătoare de peşte şi nelipsitul ceaun pentru fiertul vestitului borş pescăresc, o grădină de vară cu boschete de verdeaţă şi o scenă pe care se vor desfăşura spectacole muzicale care vor aminti de „Unionul“ de pe vremea lui Caragiale, precum şi o unitate al cărei profil nu a fost stabilit încă. Pentru Eforie Nord, se lucrează la proiectele a 3 localuri care urmează să intre in funcţiune tot in sezonul următor. Staţiunea Eforie Sud se va îmbogăţi cu încă două restaurante moderne, iar la „Neptun“, pe lingă restaurantele destinate locatarilor noilor hoteluri, se mai construiesc două baruri. Tot la capitolul dezvoltării bazei materiale se înscriu şi investiţiile destinate agrementului. Printre cele mai interesante semnalăm : o popicărie cu 12 piste automate la Mamaia, intrată in „probe tehnologice“, terenuri de minigolf la Mamaia şi Eforie Nord. Amatorii de schi nautic vor găsi pe malul lacului Siutghiol 20 de bărci cu motor de mare viteză. Va spori dotarea hotelurilor şi restaurantelor cu încă 40 de jocuri mecanice. Intrucît distracţiile ocupă un loc important pe durata unei vacanţe, s-a întocmit, încă de pe acum, un program de manifestări cultural-artistice, ştiinţifice şi sportive. In februarie urmează să apară, sub egida O.N.T., un buletin al tuturor acestor manifestări editat în 5 limbi — română, rusă, engleză, franceză şi germană. Pentru micile cumpărături ce se fac în drum sau chiar pe plajă, pe lingă unităţile comerciale ştiute, vor apărea şi altele noi. Dacă e să luăm in considerare promisiunile făcute, sucul, îngheţata sau pachetul de biscuiţi se vor putea procura în citeva minute. Articolele de plajă, amintirile, vor fi şi ele la îndemîna oricui, nu numai între cei patru pereţi ai magazinelor, ci şi în aer liber, in numeroase unităţi al căror „mobilier“ va fi compus dintr-un coş sub o umbrelă, sau o rulotă. In dreptul cazinoului din Mamaia, la Constanţa şi în alte părţi bazarele vor îmbogăţi pitorescul străzii dîndu-i mai multă culoare. Se vor amenaja, de asemenea, mici ateliere unde se vor executa, in faţa clientului, anumite obiecte de artizanat, oferindu-i acestuia plăcerea de a fi martor la întregul „proces“ de fabricaţie al obiectului cumpărat. Sunt demne de consemnat şi măsurile ce s-au luat pentru îmbunătăţirea transportului turiştilor spre şi dinspre litoral, spre obiectivele turistice importante din Dobrogea , se fac noi dotări la aeroportul Mihail Kogălniceanu, asigurîndu-se condiţii mai bune de primire şi deservire a turiştilor, precum şi efectuarea mai operativă a formalităţilor vamale , dublarea şoselei din Mamaia, lărgirea pe anumite porţiuni a şoselei spre Mangalia şi instalarea indicatoarelor de semnalizare pentru circulaţie de zi şi noapte. Excursiile spre Deltă vor fi mult înlesnite prin terminarea şoselei Hîrşova-Tulcea şi Tulcea-Mahmudia. In anul acesta se încheie lucrările de modernizare a şoselei ce duca la cetatea Histria. Transportul in comun va fi înzestrat cu noi mijloace. In toate staţiunile se desfăşoară o vie activitate. In acest climat de lucru a avut loc recent la Constanţa, o consfătuire organizată de Oficiul Naţional de Turism în colaborare cu Comitetul regional al P.C.R. şi cu sprijinul organelor centrale şi locale interesate. Lucrările acestei consfătuiri au făcut, desigur, şi un bilanţ al realizărilor obţinute. In mod firesc însă s-a insistat asupra măsurilor aflate în curs de aplicare sau a acelora care urmează să fie luate în continuare, pentru ca în noul sezon oaspeţii litoralului să se bucure de o găzduire cit mai bună. Rodica ŞERBAN tvfr 16,66 — Telecronica economică. Anul Începe din prima zi. 18,36 — „In împărăţia pomului de iarnă“ (orăşelul copiilor). Transmisiune din piaţa Expoziţiei. 19,M — Telejurnalul de searl. 19,45 — Agenda dv. 19,50 — Buletinul meteorologic. Publicitate. 9,00 — Interpretul preferat violoncelistul Radu Aldulescu. 9,15 — Transfocator. 21,00 — Avanpremieră. 21,15 — Filmul „A fost cîndva hoț* — cu Alain Delon. 22,56 — Telejurnalul de noapte. teatre • Opera română : Apus de soare — 19,30. • Teatrul de stat de operetă : Marizelle Nitouche — 19,30. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala din Bd. Schitu Măgureanu nr. 1) : Livada cu vișini — 20, (sala din str. Al. Sahla nr. 76 A) : Candida — 20. • Teatrul „Țăndărică" : Ileana Sinziana — 10 , 17 (în sala Casei de Cultură a raionului 1 Mai) , Vrăjitorul din Oz — 10. ■ Circul de stat : Selecţiuni de iarnă — 19,30. LISTA DE CÎŞTIGURI la depunerile pe librete C.E.C. de economii cu cîştiguri TRAGEREA LA SORŢI PE TRIMESTRUL IV 1967 Terminaţiile „ . numerelor Procentele «r crt. libretelor de cîştig ciştigătoare 1 130 250»/, 2 264 2003/n 3 787 1000/n 4 841 ani/n 5 548 250/1 6 268 250/n 7 998 25°/n 8 449 250/n 9 045 250/n 10 142 250/„ 11 722 250/„ 12 704 250/„ 13 153 250/n 14 828 250/n 15 809 250/. SCÂNTEIA - mierii 3 Ianuarie 1968 INTIMPLARII DE REVELION comentate de... La ora 5 s-ar făcut o razie pe sub mese La ora 5 fără un sfert (ora locală) trebuia să se întîlnească intr-o şedinţă de lucru statul major al foiletoniştilor. S-a întrunit însă statul minor pentru că au lipsit (nemotivat) jumătate plus unu foiletonişti. In şedinţa fulger s-a stabilit ca la ora 5 să înceapă o razie pe sub mesele tuturor revelioanelor din noaptea de revelion. Razia a pornit la ora fixată şi iată ce s-a aflat: • Pînă la acea oră s-au ars cu ţigara, pe alocuri, 64 964,5 feţe de masă, 32 667,33 covoare din care 9 de Buhara. S-au stins cu piciorul (nu desculţ) pe parchetul lustruit 1 964 589 capete de ţigări de diferite mărci autohtone şi străine. • Au fost pătate cu rin negru (molan) mult mai multe feţe de masă, covoare, rochii de seară şi costume deschise (la un nasture). S-au pătat şi tavane dar n-au fost inventariate pentru că nu erau in raza de activitate a raziei statului minor. • S-au găsit, tot sub mese, sute de mii de sacoșe cu picioare de curcan, de pui, miel, de lemn... Nu. De lemn, nu, de fazani bine rumenite, dar fără sos. S-au mai găsit milioane de portocale, cîteva (trei) tacîmuri cu emblema restaurantelor unde şi-au petrecut revelionul stăpinii sacoşelor. •Tot pe sub mese au fost întîlniţi şi nişte oameni Doi discutau (amestecat) despre timpul probabil de mîine, tehnica marcării golurilor din lovitura de la 11 metri şi războiul din Troia. Un altul aştepta zgribulit de răceala mozaicului trecerea tramvaiului 11, care, ca întotdeauna, întîrzia să apară. Unul cu ochelari căuta un meniu ora plecării acceleratului 201. I s-a atras atenţia că pe sub masă deocamdată nu trece nici un accelerat, drept pentru care împricinatul a recomandat statului minor să se ducă la dezalcoolizare. Sub altă masă, unul îşi căuta, printre sticlele pline şi goale, maşina. Ne-a invitat şi pe noi să urcăm cu el într-un „Riesling 1958“. Am refuzat. Era prea vechi. Şi nu pornea. S-a dus singur cu „Rieslingul“ lui la capătul celălalt al submesei, de unde ne-a claxonat şi ne-a făcut semn de „depăşire" cu „farul“ sting. Omul de pe stilp La întretăierea dintre Calea Rahovei şi Şoseaua Giuleşti, statul minor al foiletoniştilor a găsit un omcăţărat in vîrful unui stîlp de telegraf (nu fără fir). — Ce faci acolo 7 — a fost întrebat de jos. — Mă duc acasă — răspunse omul de sus. — Ești oltean 7 — Nu. — Atunci 7 — De atunci 7 — Cum te duci acasă, dacă stai in vîrful gulpului 7 — După ce termin ce am de lucru, mă duc să-mi fac revelionul. Am fost de serviciu. O mică neregulă... — Credeam că fii de la revelion şi te duci acasă cu stilpul ca oltenii. — Duceţi-vă acasă şi sînteţi obosiţi. Mai iau plasă şi foiletoniştii. Vă doare capul? Surprins de faptul că majoritatea specialiştilor noştri în fabricarea vinurilor ies dintr-o curte pe a cărei poartă nu scria „Cline rău“, şeful statului minor a cerut un interviu singurului care se clătina (probabil preşedintele filialei degustătorilor). — Unde aţi petrecut revelionul ? — Aici! Şş de ce mă întrebaţi ? — Vă doare capul ? — Şş de ce să mă doară capul, mă rog frumos . — De ce vă doare capul, întreb eu. — Pentru că am consumat... Din discuţiile purtate s-a aflat că ceilalţi n-aveau dureri de cap. A fost întrebată gazda: — Ce vin a băut dumnealui 7 — Vin adus de el. A fost singurul care şi-a adus vin propriu. — Ceilalţi care nu au dureri de cap ce vin au băut 7 — De smochine, făcut de noi... Ne-au apucat şi pe noi durerile de cap. In viitorul apropiat Capitala va râmine cu un singur locuitor Încă de la începerea revelioanelor din Bucureşti interesaţii s-au apucat să sape la temelia bătrînului Bucureşti. In acest scop 2 864 526,9 medici, ingineri, profesori, actori, 90 002 scriitori şi 3 agronomi au „aranjat“, prin scoaterea la „Periniţă" a persoanelor influente, transferul lor din Bucureşti în cătune, sate, comune şi oraşe ce nu vor deveni centre de judeţ. „Bucureştiul de einu va mai fi populat !“ — s-a pus întrebarea. Sorţii au căzut pe mine. Am acceptat să fiu singurul cetăţean al Bucureştiului, dar numai cu condiţia de a fi transferată soţia mea, profesoară de geografie, de la Priboeni în Capitală. Sfîrşit. Adică nu, încă nu s-a sfîrşit. La 9 dimineaţa, după ce statul minor al foiletoniştilor şi-a terminat razia, a intrat intr-o damigeană (sunt și ei oameni) de unde a fost scos „praf“ cu un aspirator „Record“. Drept pentru care semnez. Niculă TĂNASE Hunedoara ierii astăzi , vagoneji cu minereu defilează pe fire de funicular telului Huniazilor in dreptul zidurilor seculare ale CasFoto : M. Andreescu Realizarea investiţiilor industriei uşoare (Urmare din pag. I) de forţe, eforturi susţinute, conjugate din partea tuturor factorilor care au sarcini în acest domeniu. Desfăşurarea în ritm susţinut a activităţii de investiţii este determinată in mare măsură de asigurarea din timp şi în întregime a documentaţiei tehnice. Pornind de la experienţa anilor anteriori — care nu întotdeauna a fost pozitivă — am reuşit ca lucrările cuprinse în planul de investiţii pe acest an al ministerului să fie asigurate cu proiecte de execuţie la un nivel superior faţă de 1907. La sfîrşitul lunii decembrie, proiectele de execuţie erau elaborate pentru întregul volum de investiţii şi de construcţii-montaj planificat pe 1968. încă de anul trecut, multe şantiere care execută obiective şi capacităţi pentru industria uşoară erau în posesia documentaţiei integrale. S-au creat astfel condiţii pentru pregătirea din timp a şantierelor, ceea ce va determina o execuţie ritmică a lucrărilor din primul trimestru al anului şi devansarea intrării în funcţiune a unor obiective ; totodată, sunt întrunite premisele pentru urgentarea deschiderii şantierelor noilor obiective de investiţii. Este necesar însă ca Institutul de proiectare pentru industria uşoară să dovedească maximă operativitate în definitivarea unor soluţii, în rezolvarea neconcordanţelor care apar în execuţie, să asigure asistenţa tehnică pe şantiere pînă la intrarea în producţie a noilor obiective şi capacităţi industriale. între preocupările de seamă ale ministerului nostru s-a aflat — şi rămîne în continuare — asigurarea în 1968 a utilajelor tehnologice, în strînsă corelare cu termenele de montaj şi de dare in exploatare a noilor investiţii. Pînă în prezent, la importuri complexe, s-a contractat 85 la sută din volumul de utilaje, iar la importuri curente au fost depuse fişele de import şi s-au contractat utilajele cu termene lungi de livrare. Pentru utilajele din ţară s-au făcut, de asemenea, toate formele precontractuale, marea lor majoritate fiind de pe acum contractate. Esenţial este ca atît ministerul nostru, cit mai ales întreprinderile de comerţ exterior şi cele producătoare din ţară, să se ocupe stăruitor de livrarea fără întîrziere a utilajelor tehnologice. In ce ne priveşte, vom căuta să ţinem permanent legătura cu furnizorii, să urmărim periodic, pe fiecare şantier, stadiul livrărilor,, evitînd astfel încetinirea ritmului de execuţie a lucrărilor, datorită lipsei utilajelor. Tot în vederea demarării în bune condiţii a investiţiilor pe anul 1968, o atenţie deosebită am acordat aprovizionării cu materialele necesare, atît pentru lucrările pe care ministerul le execută în regie, cit şi pentru cele contractate cu întreprinderile de construcţii. Cu deosebire ne-am îngrijit de asigurarea materialelor deficitare, a prefabricatelor şi diferitelor aparataje şi instalaţii electrice, care anul trecut au impietat serios execuţia unor lucrări. Rămîne ca întreprinderile Ministerului Industriei Construcţiilor şi ale altor ministere să privească cu întreaga răspundere respectarea obligaţiilor contractuale faţă de şantiere, pentru a se preîntîmpina orice dereglare în aprovizionarea lor cu materiale şi în execuţia lucrărilor. Considerăm că măsurile luate pînă acum şi cele pe care le vom lua în continuare vor asigura condiţiile necesare pentru realizarea, încă din primul trimestru al acestui an, a unui volum sporit de lucrări de investiţii şi construcţii-montaj, pentru darea în funcţiune la termenele planificate a noilor obiective şi capacităţi de producţie. Din activitatea de pînă acum se desprinde însă necesitatea ca, în cursul desfăşurării lucrărilor, să urmărim permanent respectarea graficelor de execuţie pe şantiere, să colaborăm mai strîns cu constructorii, să-i sprijinim cu tot ce este necesar pentru scurtarea duratei de execuţie a investiţiilor. Reducerea duratei de construcţie a noilor obiective şi capacităţi este o sarcină care revine, deopotrivă, atît constructorilor, cit şi titularilor de investiţii. Practica a dovedit că dozarea corespunzătoare a mijloacelor materiale, financiare şi a forţei de muncă, a eforturilor constructorilor este condiţionată de eşalonarea raţională, uniformă în cursul anului a punerii în funcţiune a obiectivelor. Din examinarea eşalonării dării în funcţiune în 1968 a noilor obiective în industria uşoară, rezultă că majoritatea acestora urmează să intre în producţie în ultimul trimestru. Nu e vorba de continuarea unei situaţii anormale, ci de faptul că foarte multe lucrări de dezvoltare a întreprinderilor vor începe şi vor fi date în funcţiune tot în 1968. Desigur, va trebui să găsim, împreună cu constructorii, noi posibilităţi pentru a devansa, acolo unde este cazul, termenul de dare în funcţiune a noilor obiective şi capacităţi, asigurînd intrarea lor mai devreme în circuitul economic. Ministerul nostru este angajat cu toate forţele în îndeplinirea sarcinii trasate de partid privind accelerarea producţiei bunurilor de consum. Ne dăm seama că realizarea exemplară a planului sporit de investiţii pe 1968 constituie o verigă importantă în înfăptuirea acestei sarcini şi, de aceea, vom acţiona cu fermitate în acest sens. cinema 0 Un bărbat fi o femeie . Patrie — 9 ; 11,30 ; 14 ; 16,30 ; 19 ; 21,30. • Escroc fără voie i Republica — 8,30 ; 10,30 ; 12,46 ; 15 , 17 ; 19,15 ; 21,30, București — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16,30 ; 18,45 ; 21, Modern (completare Stîrcul pasăre reptilă) — 9,30 ; 11,30 ; 13,30 ; 16; 18,15 ; 20,30. • Cînd tu nu ești Luceafărul (completare A 20-a aniversare) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45, Gloria (completare Orizont ştiinţific nr. 10/1967) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, Melodia (completare Mihail Kogălniceanu) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45. • Dragostea unei blonde : Central (completare Sultă bănăţeană) — 9 ; 11;15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,30. • Program de filme de animaţie : Cinemateca — 10 ; 12,30. • Regina zăpezii : Capitol (completare Piccolo) — 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45. • O sută unu dalmaţient : Sala Palatului (seria de bilete 2196 — orele 17,30 şi seria 2197 — orele 20,30), Festival — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21, Mioriţa — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30 (la ambele completarea Năică şi veveriţa). • Reîntoarcerea lui Surcouf : Victoria (completare In căutarea timpului pierdut) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18 ; 18,30 ; 20,45, Arta (completare Românii şi Marele Octombrie) — 9—16 în continuare ; 18,15 ; 20,30. • Manuela : Lumina (completare Ermitaj) — 9,30—15,45 în continuare ; 18,15 ; 20,30. • Program pentru copil : Doina — 9 , 10 ; 11. • Treizeci de ani de veselie : Doina (completare Orizont ştiinţific nr. 9/1967) — 12 ; 14 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Loana : Union (completare Mlaştina tăcută) — 15,30 ; 18 ; 20,30, Munca — 16 ; 18,15 ; 20,30. • Alo, Japonia! Timpuri noi — 9—21 In continuare. • Un taxi pentru Tobruk : Giuleşti (completare Aluminiul) — 16 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. • Jocuri neschimbate: Feroviar (completare Gara) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16,15 ; 18,45 ; 21, Excelsior (completare Șase mii de ani) — 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21, Aurora (completare Dacă aș fi știut 7) — 8,30 ; 10,45 ; 13 ; 15,30 ; 18 , 20,30. • Contele Bobby, spaima vestului sălbatic : Drumul sării (completare Pictoriţele din Uzdin) — 15 ; 17,30 ; 20, Cotroceni (completare Gustav lăudărosul) — 15,30 ; 18 ; 20,30. • Al şaptelea continent : Dacia (completare Ostaşii pădurii) — 8—21 în continuare. Flacăra (completare Lacul lebedelor) — 15,30 ; 18 ; 20,30. • Cea mai lungă noapte : Buzeşti (completare Efemere) — 15,30 ; 18 ; 20,30. • Zece negri mititel : Cringaşi (completare Gustav inovatorul) — 15,30 ; 18 , 20,15, Cosmos (completare Lecţie pentru femei) — 14,30 ; 15,30 ; 18,30 ; 20,30. • Republica Skid : Griviţa (completare Despre fumat) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Martin soldat Bucegi (completareFiloxera) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18 ; 18,15 ; 20,30, Tomis (completare Orizont ştiinţific nr. 10/1967) — 9—16 In continuare ; 18,15 ; 20,30, Flamura (completare Vizita) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Cerul Începe la etajul III : Unirea (completare Dacă o iubești) — 18 ; 18;15 ; 20,30, Lira (completare O noapte de vis) — 15,30 ; 18 ; 20,30. • Profesorul distrat : Vitan (completare Maxim Gaspar) — 15,30 ; 18 ; 20,30. • O fată fericită : Popular (completare Oamenii deasupra norilor) — 15 , 17 ; 19 , 21, Progresul (completare Douăzeci de ani de comerț) — 15,30 ; 18 ; 20,30. • Marele restaurant: Moşilor (completa» Acolo unde carpaţii Intime»« Dunărea) — 15,30 ; 19 ; 30,30. • Fantoma« contra Scotland Tard I Viitorul (completare Gustav la alarmă) — 15,30 ; II ; 20,30. • Spartacus — ambele serii : Co!online — 15 ; 18,3«. • Ocolul 1 Volga (completare Orasul fără străzi) — 1,30 ; 11,4» ; 14 ; 16,1* 18,30 ; 10,45. • zosia : Floreasca (completare Dot) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 16,15 ; 20,30. • Cine va deschide ușa 7 Rahova — (completare 1001 de desene) — 15,3« ; 18 ; 30,30. • Vulturii zboară devreme 1 Ferentari (completare Ideal) — 15,1» ; 1* ; »,36. • Faraonul — ambele serii : Pace» — 13 , 16,30 ; »,15. LISTA DE CÎŞTIGURI ÎN OBIECTE la depunerile pe librete C.E.C. de economii cu dobindă şi cîştiguri TRAGEREA PE TRIMESTRUL IV 1967 Ciştigurile ieşite la sorţi •* acordă integral libretelor de economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10 la sută din valoarea cîştigului. Dacă soldul mediu trimestrial este mai mic de 10 la sută din valoarea cîştigului, se acordă un cîştig de 10 ori mai mare decit soldul mediu trimestrial al libretului. Obiectele se vor ridica de la casele raionale de economii de care depind unităţile care au emis libretele cu dobindă şi cîștiguri ieșite la sorți. Diferentele în plus sau un minus intre valoarea obiectelor alese și valoarea cîstigurilor se lichidează la numerar, la înmînarea obiectelor. . «» Nr. libre- Valoare Z tj titlul cisti~rilor particu total* 1 «31 287 10 000 1 553 017 10 000 1 1586 624 10 000 30 000 Terminația libretului distipător 19 15 664 5 000 19 43 328 5 000 19 38 218 5 000 19 36 989 5 000 380 000 190 8 090 2 000 190 6 045 2 000 760 000 îl“» 6 536 1 000 1014 1000 190 0 528 1 OOP »70 000 190 5 025 500 190 5 505 500 190 8 608 500 190 7100 500 190 5 675 500 190 1879 500 190 0 721 500 190 4 774 500 780 000 ^549 ry* 2 500 000 __________In obiecte_______________