Scînteia, ianuarie 1968 (Anul 37, nr. 7571-7599)

1968-01-03 / nr. 7571

SCINTEIA — miercuri 3 ianuarie 1968 TELEGRAME­I Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Cu ocazia fericită a celei de-a XX-a aniversări a proclamării Re­publicii România, am marea plăcere să transmit Excelenţei Voastre şi, prin dumneavoastră, guvernului şi poporului României caldei­ noastre felicitări. Totodată, profit de acest prilej de a transmite urările noastre cele mai sincere pentru sănătatea şi fericirea personală a Excelenţei Voastre, pentru dezvoltarea continuă şi bunăstarea poporului prieten al României. Dorinţa noastră arzătoare este ca relaţiile de prietenie şi colaborare care reagă cele două ţări şi popoare ale noastre să se întărească continuu la Interesul reciproc al Indiei şi României ZAKIR HUSAIN Preşedintele Indiei Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER­­ Preşedintele Consiliului de Miniştri­­ BUCUREŞTI Vă prezint urările mele cele mai sincere cu ocazia celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii. SULEYMAN DEMIREL Primul-mi­nistru al Republicii Turcia COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN BUCUREŞTI Cu ocazia celei de-a XX-a aniversări a Republicii Socialiste România, care sub conducerea încercată a Partidului Comunist Român a deschis calea consolidării puterii muncitoreşti in România, vă rog să primiţi căl­duroase felicitări şi urări de noi succese pentru dv. şi poporul român In lupta sa nobilă pentru apărarea cuceririlor socialismului împotriva agre­siunii şi comploturilor imperialiste, pentru întărirea păcii şi prieteniei­­atee popoare, S. MIRUNIS Secretar general al Partidului Comunist din Izrael Cronica zijej 1b ajunul Anului Nou s-a înapo­iat de la Moscova tov. Gheorghe Jiicari, ministrul comerţului exte­rior, unde a semnat Protocolul pri­vind schimburile de mărfuri şi de ■IM pa anul 1968 Intre România Şi Uniunea Sovietică. ■k Teatrul muzical din Braşov a ••adult marţi seara un spectacol al Ansamblului popular mongol, care se află un turneu în ţara noas­tră. Programul a cuprins cîntece şi dansuri acompaniate de instrumen­te populare. Spectacolul s-a bucu­rat de succes, publicul răsplătind au­zii aplauze pe artiştii oaspeţi. Un avion al întreprinderii de transporturi aeriene române, TAROM, care, în baza unui contract al Companiei române de navigaţie cu Societatea de turism „Geister“ — R. F. a Germaniei, a efectuat o croazieră intercontinentală de a­­proape 34 000 km, s-a reîntors la ţară. Itinerarul celor două săptâ­­mâni, cit a durat cursa, a cuprins numeroase ţări, printre care Grecia, Liban, Turcia, Egipt, India, Singa­pore şi Hong-Kong. La bordul turboprop­ulsorului „TAROM“, al cărui comandant a fost D. Olaru, se aflau circa 100 de turişti. (Agerpres) ŞTIRI SPORTIVE SELECTIONATA MASCULINA STUDENŢEASCA DE HANDBAL A ROMÂNIEI, evoluînd sub denumirea de echipa oraşului Bucureşti, a cîşti­­gat turneul International fulger des­făşurat in Berlinul occidental. Hand­­balişti români au Învins cu 12—0 (4—0) echipa oraşului Göteborg, cu 7—6 (6—4) o formaţie din Berlinul occidental si au terminat le egalitate 6—8 (4—3) cu echipa oraşului Mosco­va. Pe locul doi s-a clasat echipa o­­raşului Moscova cu acelaşi număr de puncte. Inai cu un golaveraj infe­rior. IN PREZENTA A NUMEROŞI SPECTATORI, la Hassloch s-a dis­putat toţi Uni­rea internaţională ami­cală de handbal (masculin) dintre e­­chipele Steaua Bucureşti şi Palatinat (R. F. a Germaniei). Handbaliştii ro­mâni au terminat învingători cu sco­rul de 22—13 (10—6). Gruia a fost cel mai bun jucător de pe teren, mar­­cînd 10 puncte. BOXERUL KARL MILDENBER­GER (R. F. a Germaniei) a rămas campion al Europei la categoria grea, învingindu-l la puncte pe com­patriotul său Gerhard Zech. Milden­berger și-a apărat pentru a 6-a oară titlul de campion. El a Intrat In po­sesia centurii la 17 octombrie 1964 printr-o victorie Înainte de limită ob­ţinută In faţa italianului Sante AmantL LA BEIRUT, peste 10 000 de spec­tatori au urmărit meciul internatio­nal amical de fotbal dintre echipa locală „Homenetmen“ şi Farul Con­stanţa. Fotbaliştii români au domi­nat majoritatea timpului, repurtînd victoria cu scorul de 4—1 (2—1). IN TURNEUL INTERNATIONAL DE SAH DE LA HASTINGS, cam-S­lonul român Florin Gheorghiu l-a ivina in runda a V-a, în 27 de mu­tări, pe Raymond Keene (Anglia). Iată alte rezultate : Suetin-Hort re­miză ; Stenin-Kaplan remiză ; Shiche­­ly-Basman remiză ; Ostojic-Hartson întreruptă. In clasament conduce Gheorghiu cu 3,5 puncte, urmat de Suetin și Stein (ambii I­.R.S.S.) cu cîte 8 puncte, Bartson( (Anglia) 2,5 (1) puncte, Hort (Cehoslovacia) 2,5 puncte etc. IN CADRUL TURNEULUI INTER­NATIONAL DE SAH PENTRU JU­NIORI de la Groningen, jucătorul român Dan Zara a remizat în runda a 6-a cu olandezul Boresman. In­­ fruntea clasamentului se află maghia­rii Joc­ha cu 4 puncte. Pe locurile 1—6 la egalitate sunt clasaţi Zara (România), Karpov (U.R.S.S.), Ligh­ter­ink (Olanda), Kostalet (Spania) şi Lewi (Polonia). ECHIPELE DE RUGBI GRIVIŢA ROŞIE ŞI DINAMO BUCUREŞTI şi-au încheiat turneele întreprinse in Franţa. Jocul dintre La Rochelle şi Dinamo Bucureşti •­« Încheiat cu rezultatul de 11—6 (0—3) In favoarea rugbiştilor francezi. La Fouten, echi­pa locală a dispus au 15—14 (3—11) de Griviţa roşie. Dacă In prima parte rugbiştii români au arătat o superioritate evidentă, după pauză ei au părut obosiţi. Gazdele au jucat excelent In ultimul sfert de oră, re­­marcîndu-se In mod special Interna­ţionalul Carrera, care şi-a făcut re­intrarea cu acest prilej. TENISMANI ROMANI ION TI­RIAC ŞI ILIE NASTASE au debu­tat cu o frumoasă victorie interna­ţională in noul sezon. In cadrul cam­pionatelor de est ale Indiei de la Calcutta, ei au cucerit proba de du­blu, învingind în finală cu 6—4, 7—8, 6—4 perechea indiană Mukherjea- Lali. AGENTIILE INTERNATIONALE De PRESA transmit că la campio­natul mondial de fotbal din anul 1970 şi-au anunţat oficial participarea 73 de ţări. Cu cîteva ore înaintea înche­ierii termenului de înscriere au fost primite confirmările de participare din partea Cubei şi Senegalului. Printre echipele înscrise la noua edi­ţie se numără Anglia, U.R.S.S., Un­garia, Italia, România, Australia, Bo­livia, Uruguay, Ecuador, Algeria, Ja­ponia și altele. CUNOSCUTUL RUGBIST FRAN­CEZ Guy Boniface a decedat într-un accident de automobil. LOTO REZULTATELE TRAGERII REVELIONULUI 1968 EXTRAGEREA OBISNUITA : n 1 8 T9 5 7 21 47 42 82 49 22 51 EXTRAGEREA SUPLIMENTARA: a S3 7 71 14 8 62 60 55 84 12 23 EXTRAGEREA SPECIALA : a 9 14 35 87 18 Fond de premii : 7 059 356 lei, din care 3 266 214 Iei fond de premii obis­­nuit. óra 0:00 WTPAGINA 3 CADRANUL ÎNSTELAT AL REVELIONULUI (Urmare din pag. 1) kg preparate de carne, 700 mii kg brinzeturi, 10 mii kilograme de curcani. Nici Bachus n-a fost uitat: pe altarul lui s-au jertfit 3 mili­oane litri de vin, 700 mii de spumos, 200 de mii de coniac, 130 mii de lichior și 70 mii de butelci explo­zive de şampanie. Iar cele peste 2 milioane kilograme de citrice şi 35 mii kilograme de torturi au pre­gătit o dulce Încheiere a copiosului festin. Ora 22 Miroslăveşti, o comună poate din preajma Paşcanilor, este locul unei sărbători deosebite. Sute de „mascaţi frumoşi“, potrivit unei datini locale, fac prima urare la casa celui care vreme de 42 de ani le-a fost, lor şi părinţilor lor, învăţător. Slujind cu credinţă şcoala, care nu de mult a Împlinit 100 de ani, învăţătorul Gheorghe Bodoaşcă şi-a cîştigat res­pectul şi dragostea tuturor. De cu­­rând pensionar, învăţătorul priveşte cu emoţie desfăşurarea ritualului. Ora 23 Există locuri unde tot anul — ziua ca şl noaptea — luminile nu se sting. Numai In zilele de sărbătoare liniş­tea le cuprinde In braţele ei odihni­toare. Printre aceste locuri ale rare­lor şi binecuvintetelor răgazuri gint şi cea mai mare parte dintre fabricile şi uzinele ţării. Pe porţile unora dintre ele, insă, la ora aceasta din preajma inaugu­rării lui 1968 purced să se reverse şuvoaie de oameni, de parcă ar fi Început de schimb. E un „schimb“ de un fal deosebit . Îmbrăcat in haine de sărbătoare, cu măşti şi fe­suri pestriţe. Cei ce muncesc tot a­­nul Împreună s-au adunat să intîm­­pine tot Împreună şi ştafeta noului an. Aşa a fost in vechea şi întinerită citadelă a muncitorimii bucureştene „Griviţa roşie“, unde s-a petrecut pînă vn zeri prin maxima valorificare a „resurselor locale“ , sărmăluţele şi piftiile au fost preparate în cantina proprie, iar antrenul a fost realizat cu propriile orchestre şi formaţii de dansuri ale artiştilor amatori din u­­zină. Un alt colţ de ţară şi, totodată, pe un alt meridian industrial , la Craiova, lucrătorii noii fabrici de confecţii, a cărei panglică inaugurală a fost tăiată cu o zi înainte, au săr­bătorit şi ei revelionul în incinta în­treprinderii. Ora 23:15 In sute de restaurante (sau poate în mii?...), kilometri de ghirlande şi de serpentine, tone de confeti schim­bă aspectul de fiecare zi al sălilor. Mese mari, încărcate, îşi primesc ul­timii invitaţi ai alimentaţiei publice. Cifre: 100 000 de cotlete, 10 000 de torturi, 130 000 litri de vin numai în restaurantele regiunii Galaţi; recu­noaşteţi că însuşi Pantagruel ar avea de ce să se sperie ! Vestitul „Berbec" de le Ploieşti aşteaptă cu nerăbdare miezul nopţii, peste trei sferturi da oră va cobori de pe firmă aductad. Intra coam­a, urări de bine şi feri­cire. La han, Ancuţa işi cinsteşte oas­peţii. La „Minerva“ în Craiova, la „Ursus“ In Cluj, la „Athénbe Palace“ mii de sticle de şampania aşteaptă cuminţi In frapiere... Ora 23:30 „Nu lăsa pe mi­ne ceea ca poţi face azi" — cunoscutul proverb din străbuni (care, parafrazat, ar suna : „Nu lăsa pa 1968 ceea ce poţi face in 1967“) işi găseşte o elocventă con­cretizare la revelionul studenţesc da la Institutul agronomic timişorean. Înainte de încheierea anului, stu­denţii sărbătoresc­ logodna a doi colegi din anul IV­I Fiorica Pleşca şi Mihai Dumitru. Aceeaşi dezlănţuită veselie tine­rească domneşte şi printre studenţii Institutului pedagogic din Tîrgu Mu­reş. Cintă şi dansează împreună Păli Gheorghe şi Irina Moga, laolaltă cu zeci şi zeci de perechi asemănătoare, ca un simbol al tinereţii frumoase, puternice şi optimiste a ţării. Ora 23,51 S-a făcut linişte. Ca un singur oca, ţara ascultă cuvintele secretarului general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat, tova­răşul Nicolae Ceauşescu : „Să ridicăm paharul pentru pros­peritatea patriei, pentru bunăstarea şi fericirea poporului român, pentru Partidul Comunist — conducătorul Încercat al naţiunii noastre socialiste — pentru socialism, pentru pace şi prietenie între popoare I La mulţi ani I* —Sub marea cupolă—­ Şiruri de tineri ţinin­­du-se de mină. Şiruri lungi — mii de tineri — care, zlmbin­­du-şi prieteneşte, şi-au In­tins braţele unul către celălalt. Au încins uriaşe, năvalnice hore. S-au a­­v­în­tat spontan, din tot sufletul lor generos, la acest joc străvechi, ex­presie a imensului opti­mism juvenil, a încre­derii şi fraternităţii co­lective. Un moment de unică solemnitate, de concen­trată atenţie şi de adâncă reflecţie — audierea co­lectivă a cuvintului rostit cu prilejul Anului Nou de către tovarăşul Nicolae Ceauşei­cu la posturile de radio şi televiziune. O închinare unică — mul­ţimea de pahare ridicate In momentul sosirii nou­lui an, insoţit de o ade­vărată ploaie de urări de viaţă lungă, de sănătate, de noroc, de succese. Poate nicăieri mai bine dectt In mijlocul a­­cestei mulţimi de tineri, aflaţi In pragul unor îm­pliniri aşteptate cu înfri­gurare, nu s-au putut se­siza profundele semnifi­caţii ale sărbătoririi anu­lui ce vine. Clinchetul pa­harelor, toasturile şi u­­rările rituale acompaniau, de fapt, eternul imn al speranţelor, eternul cor al urărilor de şi mai bune, fiecare dorindu-şi şi do­rind celuilalt tristeţi in minus şi mult», nespus de multe bucurii in plus. Aceasta este, poate, imaginea cea mai impre­sionantă şi, totodată, cea mai bogată in­sensuri a „Revelionului tineretului“, organizat de Uniunea Ti­neretului Comunist, pen­tru prima dată, la ma­rele pavilion de expoziţii. Aproape 8 000 de tineri bucureşteni au intimpinat Anul Nou aici. La ora 9 şi jumătate seara, înce­putul petrecerii a fost a­­nunţat de salve de arti­ficii şi de semnalul trom­petelor. încă de la intra­re, oaspeţii au fost in­­timpinaţi de teci de măşti, iar sărbătoarea a început intr-un cadru feeric. In cinstea evenimentu­lui, edificiul a suferit surprinzătoare metamor­foze. Bolta lui, elegant arcuită, a fost îmbrăcată un mH de ghirlande co­lorate, prin care s-au cernut „ca din cer“, are un şir, kilometri de ser­pentine şi, suplinind vi­tregia naturii care ne-e lipsit de zăpadă, troiene de confeti. Platformele largi şi co­loanele graţioase au fost împodobite cu ornamen­taţii pline de fantezie, au fost înconjurate de sute de becuri colorate, concu­­rînd cu cele ale bradului un alt — catarg luminos înălţat pe uriaşa punte de vapor care a fost scena. Pe podiumul ei — cât trei obişnuite — s-au pe­rindat, ore in şir, artişti de cele mai diferite ge­nuri, animaţi unanim de dorinţa de a contribui la menţinerea bunei dispo­ziţii generale, la varieta­tea motivelor de distrac­ţie. Citeva excelente or­chestre de muzică popu­lară şi ansambluri de dansuri populare (orches­tra „Barbu Lăutaru" a Filarmonicii de stat ,,George Enescu“, ansam­blul „Ciocirlia“ etc.) au adus în sală fiorul proas­păt al cintecilor, colori­tul viu al costumelor, gra­ţia focurilor din cele mai diferite colţuri ale ţării. Numeroase formalii de estradă, bine cunoscuţi şi îndrăgiţi solişti de mu­zică uşoară, primiţi cu aplauze, au adus in aceeaşi sală ritmurile dansurilor moderne. Ve­nirea lui Moş Gerilă a trimit emoţii la fel de mari ca şi „pe vremuri“, cind tinerii de azi erau copii. I-am văzut pe aceşti ti­neri discutind şi dansind (cu cit umor dansau bos­­tella!), sărutindu-se la tradiţionala periniţă, in­­cercindu-şi norocul la tombolă, amuzindu-te la jocuri mecanice, concurind la „cine mănincă mai ra­pid tortul de frişcă“ (fe­ricitul ciştigător — la mare distanţă — a fost un tinăr frezor, cu o „teh­nică imbatabilă“), l-am văzut apoi intorcindu-se, puţin obosiţi, dar veseli spre case, in aerul pur şi tare al dimineţii de 1 ianuarie, copilărindu-se o clipă — cu nostalgia unei virste ireversibil dis­părute, dar şi cu distinc­ţia maturităţii ciştigate d­in „Orăşelul copiilor" din preajma pavilionului. Să le urăm incă o dată „La mulţi ani !’ şi numai succese in împlinirea tuturor idealurilor... Natalia STANCU Cu buboiul la lumina neonului Ora 0,01 Exact In tutilul minut al noului an, prim-jurnalistul Lucian Ionescu, de la Hunedoara, dă semnalul des­cărcării primei şarje de fontă a nou­lui an. Jerbele de seratei care Înso­ţesc scurgerea metalului incandes­cent in lingotiere marchează­­ ca nişte focuri de artificii ale vredni­ciei şl entuziasmului muncitoresc — prima semnătură a siderurgiştilor hunedoreni In cartea de aur a succe­selor lul 1966. „Semne bune anul ara—. Ora 0,45 Anul numără 46 da minute. Elena Iorga este Insă şi mai tinără, de-abia a venit pe liane. S-a născut acum un minut la maternitatea „Fi­lantropia" din Bucureşti. Este, poate, cea mai tinără cetăţeanâ a României. Ea e r* născut la mijlocul uriaşului curent alcătuit din milioanele de urări ce Împodobesc ţara es­te un capăt la altul. Fiica noului an va fi, fără Îndoială, un om norocos. Pînă la ora 24 a acestei prime zile a anului se vor naşte, numai la două maternităţi bucureştene — „Polizu“ şi „Filantropia“ — treizeci de fete şi băieţi. Treizeci de nou veniţi pe pla­neta Pămint, întîmpinaţi cu muzici şi flori. Ora 1 Un revelion cu 98 de participanţi! 98 de proşti, cofe şi pahare ciocnite In cinstea rodniciei viitoare ! Nu, scena aceasta nu s-a petrecut Intr-un restaurant, ei... într-o fami­lie , în Ruginoasa Paşcanilor, la casa colectivistului Dumitru Gh. Axenia, In vîrstă de 91 de ani, veteran al răscoalelor ţărăneşti din 1907, unde s-au adunat toţi cei 12 copii al săi, împreună cu cei 86 de nepoţi şi stră­nepoţi. Moş Axenia mulţumeşte, cu voie bună, numeroasei sale descen­denţe pentru urările cu care l-au împodobit cununa anilor, dar şi şi „mustră“ : „Mi-aţi făgăduit anul tre­cut că o să vă strîngeţi 100 în cap. Care dintre voi nu şi-a ţinut cuvta­­tul V. Ora 1:30 Vuieşte eterul. Din drumul spre Bombay, din apele arhipelagului Ja­poniei, din Oceanul Atlantic, din 40 de locuri îndepărtate, semănate pes­te meridianele şi paralelele globului, echipajele vaselor pe al căror catarg flutură tricolorul românesc transmit la patrie urările lor de fericire şi noroc. Cuvinte calde, încărcate de tot dorul pentru pămîntul îndepăr­tat al ţării, pentru căminele lor. Pe bordul cargoului „Bucureşti“, al petrolierului „Ploieşti“, al mineralie­rului „Carpaţi“, de la bordurile ce­lorlalte vase, ochii tuturor se în­dreaptă o clipă înspre locul acela de pe Pămînt pentru care bate inima fiecăruia — spre România socialistă. Ora 2 „Mulţi ani trăiască, mulţi ani tră­iască, la mulţi ani !“ — cîntă or­chestra simfonică a Filarmonicii din Cluj. Ia pornit« revelionului, erd­»­tul poporului Antonin Ciolan Împli­neşte 86 de ani. Membrii Instituţiei pe care dineul e fondat-o cu dece­nii la urmă îl sărbătoresc pe vene­ratul maestru, urîndu-i vieţi înde­lungată, sănătate şi fericire. La noaptea Anului Nou, unul dintre fruntaşii sutei româneşti primeşte emoţional omagiul muzicienilor clu­jeni şi, prin ei, al nostru, al tuturor celor ce-i preţuiesc. Ora 3 In timp ce petrecerea este la tot, la spaţioasa şi moderna cală da mese a Uzinei de aluminiu din Sla­tina, o voce răsună solemn din difi­i­zoare, introntad o emoţionantă tăcere. Este dispecerul de serviciu al uzinei, Nicolae Vasie,­oara anunţă­­ numele celor care la aceste cupe se găsesc de datorie, ridic paharul urindu-vă ani mulţi de fericire, sănă­tate şi bucurie. Am satisfacţia ai­ci anunţ că primele şarje de aluminiu pe 1968 au fost elaborate la condiţii optime şi de calitate ireproşabilă. La mulţi ani, tovarăşi !“ „Şarjele revelionului“ stat lat ino­­pinate cum se cuvine : cu urale şi cîntece, la clinchet de pahare ciocnite. Ora 4 Feeria luminilor multicolore de te Turau Severin şi Kladovo pare, în noaptea aceasta boltită deasupra uria­şului şantier de pe Porţile de Fier, un impresionant schimb de mesaje încărcate de urări. Constructorii de pe malul românesc şi de pe cel iugo­slav îşi urează frăţeşte ca noul an să le aducă cel puţin tot atîtea succese ca şi pînă acum la ridicarea falnicului edificiu hidroenergetic care va trans­forma elergia bătrînului Danubiu în milioanele de kilowaţi/ore ale anilor ce vin. Ora 4:30 la munţii Bucovinei sticleşte omă­tul. Brazii stau liniştiţi, la noaptea aceasta nu-i va atinge nimeni. Fo­restierii au lăsat lucrul, au coborit la sate şi, schimbînd ţapinele şi ferăs­­traiele cu buhalele şi fluierele, au pornit a ura din casă In casă. Au ră­sunat buahmvete peste sate, chemînd oamenii de petrecerea revelionului. In aşezările de pe văile Dornei, Bistri­ţei şi Moldovei e acum veselie. Va fi un an îmbelşugat, bogat, un an rara va aduce noi şi noi împliniri oamenilor de pe aceste meleaguri, la fel cum au adus toţi anii din urmă. Petrecerea e la toi. Ora 7 ! Autobuzele, troleibuzele, tramvaie­ ■ le stat pline de grupuri — ariergarda I marii petreceri, la case se sting lu- | minile şi gospodinele oftează ; pentru ele începe... altă petrecere. Virtuţile I podgoriilor se fac simţite binişor. 1 Revelionul ! ■ S-au răspîndit peste tot cel nai ■ tineri urători —copiii cu sorcova. ŢI- I nînd In mină florile de hirtie, tradi- I ţionala sorcovă, ei menesc, cu glasu- u rile lor argintii, fericire. „Sorcova, vesela. ” Să trăiţi, să-mbătriniţi, ■ Tare ca piatra, Iute ca săgeata...“ Şi primim din ochii lor limpezi­­ strămoşeasca urare : „ LA ANUL ŞI LA MULŢI ANI I­I ...,,Şi-a venit mai an bădica Traien...“ să nu ureze tuturor, m­­o­rile caselor, la porţile sufletelor, împlinirea tuturor dorinţelor, să ae ureze pace, belşug, succes şi fericire. Şi pe crenelatele creste carpa­­tine o gigantică mină nevăzută a scris cuvîntul ce întruchipează simţă­mintele noastre in aceşti zori de An Nou : ÎNCREDERE. ÎNCREDERE in rodnicia muncii neobosite a întregii ţări. Im­­porni de belşug pe care fiece an il adaugă chipului mereu mai frumos al Patriei ! ÎNCREDERE In trăinicia tuturor izbinzilor ce le repurtăm, In vigu­rosul mers înainte al societăţii noastre socialiste, în tăria de granit a hotăririi de a munci ce animă pe fiecare «Intre noi ! ÎNCREDERE in viitorul conturat pe uriaşa planşetă a glndirii crea­toare de marele constructor al împlinirilor noastre colective — partidul comuniştilor ! Ora 5 Munţii slnt şi el treji In noaptea asta. Răsună de cîntece şi urale cu toate ecourile reverberate ale piscu­rilor şi văilor. Pe Valea Prahovei, te Sinaia, Buşteni, Azuga, Poiana Ţa­pului, te Cota 1400, in numeroasele cabane din Bucegi au petrecut reve­lionul peste zece mii de oameni veniţi dar toate colţurile ţării. Una centru urările cele mai frecvente a fost: „Să petrecem şi re­velionul viitor tot­­te Înălţime !* Ora 5:38 In Gara de Nord a Capitalei so­seşte personalul 8006, plecat din Con­stanţa cu cinci minute înainte da miezul nopţii. Mecanicul de la loco­motiva Diesel electrică 310, Radu Alexandru, şi ajutorul său, Ion Stan­ca, au „sărbătorit“ revelionul la bor­dul locomotivei. Spunem „sărbătorit“ pentru că, dintre tradiţiile revelionu­lui, au fost prezente doar urările. Paharul de vin s-a băut mai tîrziu, împreună cu el, mii şi mii de cefe­rişti au lucrat în noaptea aceasta, purtind pe drumul de fier, ca In toa­ta celelalte nopţi, trenurile ea străbat, dintr-un capăt Intr-altul, ţara. Ora 6,30 dlips despărţirii. Clipa ultimelor Îmbrăţişări şi urări. 81, după atttea bilanţuri ale consumului material, un bilanţ al consumului... spiritual. Pe micul ecran şi pa undele radio­fonice au fost... consumate 15 ors de veselia şi cin­tec In compania unor artişti ca Ion Finteşteanu, Alexandru Giugaru, Grigore Vasilu-Birlic, Şte­fan Bănică, Dem Rădulescu, Nicolae Gărdescu, Doina Badea, Margareta Preteru, nuina Cerbacev, Pompiia Stoian. Iar In­ reprezentația : Bri­­gitte Bardot, Yves Montand, Dalias, Mare, surorile Kessler, Petala Clark, Henri Salvador. No ap 180­1 pe sfârşite... v Foto I A Carfoian I Gh. Vfnfitfi I

Next