Scînteia, ianuarie 1968 (Anul 37, nr. 7571-7599)
1968-01-03 / nr. 7571
SCINTEIA — miercuri 3 ianuarie 1968 TELEGRAMEI Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Cu ocazia fericită a celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii România, am marea plăcere să transmit Excelenţei Voastre şi, prin dumneavoastră, guvernului şi poporului României caldei noastre felicitări. Totodată, profit de acest prilej de a transmite urările noastre cele mai sincere pentru sănătatea şi fericirea personală a Excelenţei Voastre, pentru dezvoltarea continuă şi bunăstarea poporului prieten al României. Dorinţa noastră arzătoare este ca relaţiile de prietenie şi colaborare care reagă cele două ţări şi popoare ale noastre să se întărească continuu la Interesul reciproc al Indiei şi României ZAKIR HUSAIN Preşedintele Indiei Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri BUCUREŞTI Vă prezint urările mele cele mai sincere cu ocazia celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii. SULEYMAN DEMIREL Primul-ministru al Republicii Turcia COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN BUCUREŞTI Cu ocazia celei de-a XX-a aniversări a Republicii Socialiste România, care sub conducerea încercată a Partidului Comunist Român a deschis calea consolidării puterii muncitoreşti in România, vă rog să primiţi călduroase felicitări şi urări de noi succese pentru dv. şi poporul român In lupta sa nobilă pentru apărarea cuceririlor socialismului împotriva agresiunii şi comploturilor imperialiste, pentru întărirea păcii şi prietenieiatee popoare, S. MIRUNIS Secretar general al Partidului Comunist din Izrael Cronica zijej 1b ajunul Anului Nou s-a înapoiat de la Moscova tov. Gheorghe Jiicari, ministrul comerţului exterior, unde a semnat Protocolul privind schimburile de mărfuri şi de ■IM pa anul 1968 Intre România Şi Uniunea Sovietică. ■k Teatrul muzical din Braşov a ••adult marţi seara un spectacol al Ansamblului popular mongol, care se află un turneu în ţara noastră. Programul a cuprins cîntece şi dansuri acompaniate de instrumente populare. Spectacolul s-a bucurat de succes, publicul răsplătind auzii aplauze pe artiştii oaspeţi. Un avion al întreprinderii de transporturi aeriene române, TAROM, care, în baza unui contract al Companiei române de navigaţie cu Societatea de turism „Geister“ — R. F. a Germaniei, a efectuat o croazieră intercontinentală de aproape 34 000 km, s-a reîntors la ţară. Itinerarul celor două săptâmâni, cit a durat cursa, a cuprins numeroase ţări, printre care Grecia, Liban, Turcia, Egipt, India, Singapore şi Hong-Kong. La bordul turbopropulsorului „TAROM“, al cărui comandant a fost D. Olaru, se aflau circa 100 de turişti. (Agerpres) ŞTIRI SPORTIVE SELECTIONATA MASCULINA STUDENŢEASCA DE HANDBAL A ROMÂNIEI, evoluînd sub denumirea de echipa oraşului Bucureşti, a cîştigat turneul International fulger desfăşurat in Berlinul occidental. Handbalişti români au Învins cu 12—0 (4—0) echipa oraşului Göteborg, cu 7—6 (6—4) o formaţie din Berlinul occidental si au terminat le egalitate 6—8 (4—3) cu echipa oraşului Moscova. Pe locul doi s-a clasat echipa oraşului Moscova cu acelaşi număr de puncte. Inai cu un golaveraj inferior. IN PREZENTA A NUMEROŞI SPECTATORI, la Hassloch s-a disputat toţi Unirea internaţională amicală de handbal (masculin) dintre echipele Steaua Bucureşti şi Palatinat (R. F. a Germaniei). Handbaliştii români au terminat învingători cu scorul de 22—13 (10—6). Gruia a fost cel mai bun jucător de pe teren, marcînd 10 puncte. BOXERUL KARL MILDENBERGER (R. F. a Germaniei) a rămas campion al Europei la categoria grea, învingindu-l la puncte pe compatriotul său Gerhard Zech. Mildenberger și-a apărat pentru a 6-a oară titlul de campion. El a Intrat In posesia centurii la 17 octombrie 1964 printr-o victorie Înainte de limită obţinută In faţa italianului Sante AmantL LA BEIRUT, peste 10 000 de spectatori au urmărit meciul international amical de fotbal dintre echipa locală „Homenetmen“ şi Farul Constanţa. Fotbaliştii români au dominat majoritatea timpului, repurtînd victoria cu scorul de 4—1 (2—1). IN TURNEUL INTERNATIONAL DE SAH DE LA HASTINGS, cam-Slonul român Florin Gheorghiu l-a ivina in runda a V-a, în 27 de mutări, pe Raymond Keene (Anglia). Iată alte rezultate : Suetin-Hort remiză ; Stenin-Kaplan remiză ; Shichely-Basman remiză ; Ostojic-Hartson întreruptă. In clasament conduce Gheorghiu cu 3,5 puncte, urmat de Suetin și Stein (ambii I.R.S.S.) cu cîte 8 puncte, Bartson( (Anglia) 2,5 (1) puncte, Hort (Cehoslovacia) 2,5 puncte etc. IN CADRUL TURNEULUI INTERNATIONAL DE SAH PENTRU JUNIORI de la Groningen, jucătorul român Dan Zara a remizat în runda a 6-a cu olandezul Boresman. In fruntea clasamentului se află maghiarii Jocha cu 4 puncte. Pe locurile 1—6 la egalitate sunt clasaţi Zara (România), Karpov (U.R.S.S.), Lighterink (Olanda), Kostalet (Spania) şi Lewi (Polonia). ECHIPELE DE RUGBI GRIVIŢA ROŞIE ŞI DINAMO BUCUREŞTI şi-au încheiat turneele întreprinse in Franţa. Jocul dintre La Rochelle şi Dinamo Bucureşti •« Încheiat cu rezultatul de 11—6 (0—3) In favoarea rugbiştilor francezi. La Fouten, echipa locală a dispus au 15—14 (3—11) de Griviţa roşie. Dacă In prima parte rugbiştii români au arătat o superioritate evidentă, după pauză ei au părut obosiţi. Gazdele au jucat excelent In ultimul sfert de oră, remarcîndu-se In mod special Internaţionalul Carrera, care şi-a făcut reintrarea cu acest prilej. TENISMANI ROMANI ION TIRIAC ŞI ILIE NASTASE au debutat cu o frumoasă victorie internaţională in noul sezon. In cadrul campionatelor de est ale Indiei de la Calcutta, ei au cucerit proba de dublu, învingind în finală cu 6—4, 7—8, 6—4 perechea indiană Mukherjea- Lali. AGENTIILE INTERNATIONALE De PRESA transmit că la campionatul mondial de fotbal din anul 1970 şi-au anunţat oficial participarea 73 de ţări. Cu cîteva ore înaintea încheierii termenului de înscriere au fost primite confirmările de participare din partea Cubei şi Senegalului. Printre echipele înscrise la noua ediţie se numără Anglia, U.R.S.S., Ungaria, Italia, România, Australia, Bolivia, Uruguay, Ecuador, Algeria, Japonia și altele. CUNOSCUTUL RUGBIST FRANCEZ Guy Boniface a decedat într-un accident de automobil. LOTO REZULTATELE TRAGERII REVELIONULUI 1968 EXTRAGEREA OBISNUITA : n 1 8 T9 5 7 21 47 42 82 49 22 51 EXTRAGEREA SUPLIMENTARA: a S3 7 71 14 8 62 60 55 84 12 23 EXTRAGEREA SPECIALA : a 9 14 35 87 18 Fond de premii : 7 059 356 lei, din care 3 266 214 Iei fond de premii obisnuit. óra 0:00 WTPAGINA 3 CADRANUL ÎNSTELAT AL REVELIONULUI (Urmare din pag. 1) kg preparate de carne, 700 mii kg brinzeturi, 10 mii kilograme de curcani. Nici Bachus n-a fost uitat: pe altarul lui s-au jertfit 3 milioane litri de vin, 700 mii de spumos, 200 de mii de coniac, 130 mii de lichior și 70 mii de butelci explozive de şampanie. Iar cele peste 2 milioane kilograme de citrice şi 35 mii kilograme de torturi au pregătit o dulce Încheiere a copiosului festin. Ora 22 Miroslăveşti, o comună poate din preajma Paşcanilor, este locul unei sărbători deosebite. Sute de „mascaţi frumoşi“, potrivit unei datini locale, fac prima urare la casa celui care vreme de 42 de ani le-a fost, lor şi părinţilor lor, învăţător. Slujind cu credinţă şcoala, care nu de mult a Împlinit 100 de ani, învăţătorul Gheorghe Bodoaşcă şi-a cîştigat respectul şi dragostea tuturor. De curând pensionar, învăţătorul priveşte cu emoţie desfăşurarea ritualului. Ora 23 Există locuri unde tot anul — ziua ca şl noaptea — luminile nu se sting. Numai In zilele de sărbătoare liniştea le cuprinde In braţele ei odihnitoare. Printre aceste locuri ale rarelor şi binecuvintetelor răgazuri gint şi cea mai mare parte dintre fabricile şi uzinele ţării. Pe porţile unora dintre ele, insă, la ora aceasta din preajma inaugurării lui 1968 purced să se reverse şuvoaie de oameni, de parcă ar fi Început de schimb. E un „schimb“ de un fal deosebit . Îmbrăcat in haine de sărbătoare, cu măşti şi fesuri pestriţe. Cei ce muncesc tot anul Împreună s-au adunat să intîmpine tot Împreună şi ştafeta noului an. Aşa a fost in vechea şi întinerită citadelă a muncitorimii bucureştene „Griviţa roşie“, unde s-a petrecut pînă vn zeri prin maxima valorificare a „resurselor locale“ , sărmăluţele şi piftiile au fost preparate în cantina proprie, iar antrenul a fost realizat cu propriile orchestre şi formaţii de dansuri ale artiştilor amatori din uzină. Un alt colţ de ţară şi, totodată, pe un alt meridian industrial , la Craiova, lucrătorii noii fabrici de confecţii, a cărei panglică inaugurală a fost tăiată cu o zi înainte, au sărbătorit şi ei revelionul în incinta întreprinderii. Ora 23:15 In sute de restaurante (sau poate în mii?...), kilometri de ghirlande şi de serpentine, tone de confeti schimbă aspectul de fiecare zi al sălilor. Mese mari, încărcate, îşi primesc ultimii invitaţi ai alimentaţiei publice. Cifre: 100 000 de cotlete, 10 000 de torturi, 130 000 litri de vin numai în restaurantele regiunii Galaţi; recunoaşteţi că însuşi Pantagruel ar avea de ce să se sperie ! Vestitul „Berbec" de le Ploieşti aşteaptă cu nerăbdare miezul nopţii, peste trei sferturi da oră va cobori de pe firmă aductad. Intra coama, urări de bine şi fericire. La han, Ancuţa işi cinsteşte oaspeţii. La „Minerva“ în Craiova, la „Ursus“ In Cluj, la „Athénbe Palace“ mii de sticle de şampania aşteaptă cuminţi In frapiere... Ora 23:30 „Nu lăsa pe mine ceea ca poţi face azi" — cunoscutul proverb din străbuni (care, parafrazat, ar suna : „Nu lăsa pa 1968 ceea ce poţi face in 1967“) işi găseşte o elocventă concretizare la revelionul studenţesc da la Institutul agronomic timişorean. Înainte de încheierea anului, studenţii sărbătoresc logodna a doi colegi din anul IVI Fiorica Pleşca şi Mihai Dumitru. Aceeaşi dezlănţuită veselie tinerească domneşte şi printre studenţii Institutului pedagogic din Tîrgu Mureş. Cintă şi dansează împreună Păli Gheorghe şi Irina Moga, laolaltă cu zeci şi zeci de perechi asemănătoare, ca un simbol al tinereţii frumoase, puternice şi optimiste a ţării. Ora 23,51 S-a făcut linişte. Ca un singur oca, ţara ascultă cuvintele secretarului general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „Să ridicăm paharul pentru prosperitatea patriei, pentru bunăstarea şi fericirea poporului român, pentru Partidul Comunist — conducătorul Încercat al naţiunii noastre socialiste — pentru socialism, pentru pace şi prietenie între popoare I La mulţi ani I* —Sub marea cupolă— Şiruri de tineri ţinindu-se de mină. Şiruri lungi — mii de tineri — care, zlmbindu-şi prieteneşte, şi-au Intins braţele unul către celălalt. Au încins uriaşe, năvalnice hore. S-au avîntat spontan, din tot sufletul lor generos, la acest joc străvechi, expresie a imensului optimism juvenil, a încrederii şi fraternităţii colective. Un moment de unică solemnitate, de concentrată atenţie şi de adâncă reflecţie — audierea colectivă a cuvintului rostit cu prilejul Anului Nou de către tovarăşul Nicolae Ceauşeicu la posturile de radio şi televiziune. O închinare unică — mulţimea de pahare ridicate In momentul sosirii noului an, insoţit de o adevărată ploaie de urări de viaţă lungă, de sănătate, de noroc, de succese. Poate nicăieri mai bine dectt In mijlocul acestei mulţimi de tineri, aflaţi In pragul unor împliniri aşteptate cu înfrigurare, nu s-au putut sesiza profundele semnificaţii ale sărbătoririi anului ce vine. Clinchetul paharelor, toasturile şi urările rituale acompaniau, de fapt, eternul imn al speranţelor, eternul cor al urărilor de şi mai bune, fiecare dorindu-şi şi dorind celuilalt tristeţi in minus şi mult», nespus de multe bucurii in plus. Aceasta este, poate, imaginea cea mai impresionantă şi, totodată, cea mai bogată insensuri a „Revelionului tineretului“, organizat de Uniunea Tineretului Comunist, pentru prima dată, la marele pavilion de expoziţii. Aproape 8 000 de tineri bucureşteni au intimpinat Anul Nou aici. La ora 9 şi jumătate seara, începutul petrecerii a fost anunţat de salve de artificii şi de semnalul trompetelor. încă de la intrare, oaspeţii au fost intimpinaţi de teci de măşti, iar sărbătoarea a început intr-un cadru feeric. In cinstea evenimentului, edificiul a suferit surprinzătoare metamorfoze. Bolta lui, elegant arcuită, a fost îmbrăcată un mH de ghirlande colorate, prin care s-au cernut „ca din cer“, are un şir, kilometri de serpentine şi, suplinind vitregia naturii care ne-e lipsit de zăpadă, troiene de confeti. Platformele largi şi coloanele graţioase au fost împodobite cu ornamentaţii pline de fantezie, au fost înconjurate de sute de becuri colorate, concurînd cu cele ale bradului un alt — catarg luminos înălţat pe uriaşa punte de vapor care a fost scena. Pe podiumul ei — cât trei obişnuite — s-au perindat, ore in şir, artişti de cele mai diferite genuri, animaţi unanim de dorinţa de a contribui la menţinerea bunei dispoziţii generale, la varietatea motivelor de distracţie. Citeva excelente orchestre de muzică populară şi ansambluri de dansuri populare (orchestra „Barbu Lăutaru" a Filarmonicii de stat ,,George Enescu“, ansamblul „Ciocirlia“ etc.) au adus în sală fiorul proaspăt al cintecilor, coloritul viu al costumelor, graţia focurilor din cele mai diferite colţuri ale ţării. Numeroase formalii de estradă, bine cunoscuţi şi îndrăgiţi solişti de muzică uşoară, primiţi cu aplauze, au adus in aceeaşi sală ritmurile dansurilor moderne. Venirea lui Moş Gerilă a trimit emoţii la fel de mari ca şi „pe vremuri“, cind tinerii de azi erau copii. I-am văzut pe aceşti tineri discutind şi dansind (cu cit umor dansau bostella!), sărutindu-se la tradiţionala periniţă, incercindu-şi norocul la tombolă, amuzindu-te la jocuri mecanice, concurind la „cine mănincă mai rapid tortul de frişcă“ (fericitul ciştigător — la mare distanţă — a fost un tinăr frezor, cu o „tehnică imbatabilă“), l-am văzut apoi intorcindu-se, puţin obosiţi, dar veseli spre case, in aerul pur şi tare al dimineţii de 1 ianuarie, copilărindu-se o clipă — cu nostalgia unei virste ireversibil dispărute, dar şi cu distincţia maturităţii ciştigate din „Orăşelul copiilor" din preajma pavilionului. Să le urăm incă o dată „La mulţi ani !’ şi numai succese in împlinirea tuturor idealurilor... Natalia STANCU Cu buboiul la lumina neonului Ora 0,01 Exact In tutilul minut al noului an, prim-jurnalistul Lucian Ionescu, de la Hunedoara, dă semnalul descărcării primei şarje de fontă a noului an. Jerbele de seratei care Însoţesc scurgerea metalului incandescent in lingotiere marchează ca nişte focuri de artificii ale vredniciei şl entuziasmului muncitoresc — prima semnătură a siderurgiştilor hunedoreni In cartea de aur a succeselor lul 1966. „Semne bune anul ara—. Ora 0,45 Anul numără 46 da minute. Elena Iorga este Insă şi mai tinără, de-abia a venit pe liane. S-a născut acum un minut la maternitatea „Filantropia" din Bucureşti. Este, poate, cea mai tinără cetăţeanâ a României. Ea e r* născut la mijlocul uriaşului curent alcătuit din milioanele de urări ce Împodobesc ţara este un capăt la altul. Fiica noului an va fi, fără Îndoială, un om norocos. Pînă la ora 24 a acestei prime zile a anului se vor naşte, numai la două maternităţi bucureştene — „Polizu“ şi „Filantropia“ — treizeci de fete şi băieţi. Treizeci de nou veniţi pe planeta Pămint, întîmpinaţi cu muzici şi flori. Ora 1 Un revelion cu 98 de participanţi! 98 de proşti, cofe şi pahare ciocnite In cinstea rodniciei viitoare ! Nu, scena aceasta nu s-a petrecut Intr-un restaurant, ei... într-o familie , în Ruginoasa Paşcanilor, la casa colectivistului Dumitru Gh. Axenia, In vîrstă de 91 de ani, veteran al răscoalelor ţărăneşti din 1907, unde s-au adunat toţi cei 12 copii al săi, împreună cu cei 86 de nepoţi şi strănepoţi. Moş Axenia mulţumeşte, cu voie bună, numeroasei sale descendenţe pentru urările cu care l-au împodobit cununa anilor, dar şi şi „mustră“ : „Mi-aţi făgăduit anul trecut că o să vă strîngeţi 100 în cap. Care dintre voi nu şi-a ţinut cuvtatul V. Ora 1:30 Vuieşte eterul. Din drumul spre Bombay, din apele arhipelagului Japoniei, din Oceanul Atlantic, din 40 de locuri îndepărtate, semănate peste meridianele şi paralelele globului, echipajele vaselor pe al căror catarg flutură tricolorul românesc transmit la patrie urările lor de fericire şi noroc. Cuvinte calde, încărcate de tot dorul pentru pămîntul îndepărtat al ţării, pentru căminele lor. Pe bordul cargoului „Bucureşti“, al petrolierului „Ploieşti“, al mineralierului „Carpaţi“, de la bordurile celorlalte vase, ochii tuturor se îndreaptă o clipă înspre locul acela de pe Pămînt pentru care bate inima fiecăruia — spre România socialistă. Ora 2 „Mulţi ani trăiască, mulţi ani trăiască, la mulţi ani !“ — cîntă orchestra simfonică a Filarmonicii din Cluj. Ia pornit« revelionului, erd»tul poporului Antonin Ciolan Împlineşte 86 de ani. Membrii Instituţiei pe care dineul e fondat-o cu decenii la urmă îl sărbătoresc pe veneratul maestru, urîndu-i vieţi îndelungată, sănătate şi fericire. La noaptea Anului Nou, unul dintre fruntaşii sutei româneşti primeşte emoţional omagiul muzicienilor clujeni şi, prin ei, al nostru, al tuturor celor ce-i preţuiesc. Ora 3 In timp ce petrecerea este la tot, la spaţioasa şi moderna cală da mese a Uzinei de aluminiu din Slatina, o voce răsună solemn din difiizoare, introntad o emoţionantă tăcere. Este dispecerul de serviciu al uzinei, Nicolae Vasie,oara anunţă numele celor care la aceste cupe se găsesc de datorie, ridic paharul urindu-vă ani mulţi de fericire, sănătate şi bucurie. Am satisfacţia aici anunţ că primele şarje de aluminiu pe 1968 au fost elaborate la condiţii optime şi de calitate ireproşabilă. La mulţi ani, tovarăşi !“ „Şarjele revelionului“ stat lat inopinate cum se cuvine : cu urale şi cîntece, la clinchet de pahare ciocnite. Ora 4 Feeria luminilor multicolore de te Turau Severin şi Kladovo pare, în noaptea aceasta boltită deasupra uriaşului şantier de pe Porţile de Fier, un impresionant schimb de mesaje încărcate de urări. Constructorii de pe malul românesc şi de pe cel iugoslav îşi urează frăţeşte ca noul an să le aducă cel puţin tot atîtea succese ca şi pînă acum la ridicarea falnicului edificiu hidroenergetic care va transforma elergia bătrînului Danubiu în milioanele de kilowaţi/ore ale anilor ce vin. Ora 4:30 la munţii Bucovinei sticleşte omătul. Brazii stau liniştiţi, la noaptea aceasta nu-i va atinge nimeni. Forestierii au lăsat lucrul, au coborit la sate şi, schimbînd ţapinele şi ferăstraiele cu buhalele şi fluierele, au pornit a ura din casă In casă. Au răsunat buahmvete peste sate, chemînd oamenii de petrecerea revelionului. In aşezările de pe văile Dornei, Bistriţei şi Moldovei e acum veselie. Va fi un an îmbelşugat, bogat, un an rara va aduce noi şi noi împliniri oamenilor de pe aceste meleaguri, la fel cum au adus toţi anii din urmă. Petrecerea e la toi. Ora 7 ! Autobuzele, troleibuzele, tramvaie ■ le stat pline de grupuri — ariergarda I marii petreceri, la case se sting lu- | minile şi gospodinele oftează ; pentru ele începe... altă petrecere. Virtuţile I podgoriilor se fac simţite binişor. 1 Revelionul ! ■ S-au răspîndit peste tot cel nai ■ tineri urători —copiii cu sorcova. ŢI- I nînd In mină florile de hirtie, tradi- I ţionala sorcovă, ei menesc, cu glasu- u rile lor argintii, fericire. „Sorcova, vesela. ” Să trăiţi, să-mbătriniţi, ■ Tare ca piatra, Iute ca săgeata...“ Şi primim din ochii lor limpezi strămoşeasca urare : „ LA ANUL ŞI LA MULŢI ANI II ...,,Şi-a venit mai an bădica Traien...“ să nu ureze tuturor, morile caselor, la porţile sufletelor, împlinirea tuturor dorinţelor, să ae ureze pace, belşug, succes şi fericire. Şi pe crenelatele creste carpatine o gigantică mină nevăzută a scris cuvîntul ce întruchipează simţămintele noastre in aceşti zori de An Nou : ÎNCREDERE. ÎNCREDERE in rodnicia muncii neobosite a întregii ţări. Imporni de belşug pe care fiece an il adaugă chipului mereu mai frumos al Patriei ! ÎNCREDERE In trăinicia tuturor izbinzilor ce le repurtăm, In vigurosul mers înainte al societăţii noastre socialiste, în tăria de granit a hotăririi de a munci ce animă pe fiecare «Intre noi ! ÎNCREDERE in viitorul conturat pe uriaşa planşetă a glndirii creatoare de marele constructor al împlinirilor noastre colective — partidul comuniştilor ! Ora 5 Munţii slnt şi el treji In noaptea asta. Răsună de cîntece şi urale cu toate ecourile reverberate ale piscurilor şi văilor. Pe Valea Prahovei, te Sinaia, Buşteni, Azuga, Poiana Ţapului, te Cota 1400, in numeroasele cabane din Bucegi au petrecut revelionul peste zece mii de oameni veniţi dar toate colţurile ţării. Una centru urările cele mai frecvente a fost: „Să petrecem şi revelionul viitor totte Înălţime !* Ora 5:38 In Gara de Nord a Capitalei soseşte personalul 8006, plecat din Constanţa cu cinci minute înainte da miezul nopţii. Mecanicul de la locomotiva Diesel electrică 310, Radu Alexandru, şi ajutorul său, Ion Stanca, au „sărbătorit“ revelionul la bordul locomotivei. Spunem „sărbătorit“ pentru că, dintre tradiţiile revelionului, au fost prezente doar urările. Paharul de vin s-a băut mai tîrziu, împreună cu el, mii şi mii de ceferişti au lucrat în noaptea aceasta, purtind pe drumul de fier, ca In toata celelalte nopţi, trenurile ea străbat, dintr-un capăt Intr-altul, ţara. Ora 6,30 dlips despărţirii. Clipa ultimelor Îmbrăţişări şi urări. 81, după atttea bilanţuri ale consumului material, un bilanţ al consumului... spiritual. Pe micul ecran şi pa undele radiofonice au fost... consumate 15 ors de veselia şi cintec In compania unor artişti ca Ion Finteşteanu, Alexandru Giugaru, Grigore Vasilu-Birlic, Ştefan Bănică, Dem Rădulescu, Nicolae Gărdescu, Doina Badea, Margareta Preteru, nuina Cerbacev, Pompiia Stoian. Iar In reprezentația : Brigitte Bardot, Yves Montand, Dalias, Mare, surorile Kessler, Petala Clark, Henri Salvador. No ap 1801 pe sfârşite... v Foto I A Carfoian I Gh. Vfnfitfi I