Scînteia, aprilie 1968 (Anul 37, nr. 7660-7689)

1968-04-01 / nr. 7660

PAGINA 2 Actualitatea culturală PREMIERE CINEMATOGRAFICE Cela trei nopţi ale unei iubiri, producţie a studiourilor din R.P. Ungară, în memoria poetului Miklós Radnóti, ucis intr-un lagăr fascist. Regia Révész György. Cu Darvas István. Eddie Chapman — agent secret, film englez de spionaj, a cărui acţiune se petrece in timpul ultimului război mondial. Regia : Terence Young. In distribuţie : Christopher Plummer, Yuri Brynner, Rommy Schneider. Topi­aps — film american de aventuri, cu Melina Mercouri, Peter Ustinov, Maximilian Schell. Regia : Jules Dassin. Pe lingă aceste premiere, in repertoriul lunii aprilie mai sunt cuprinse filmele : „ Fragii sălbatici' (de Ingmar Bergman), „Trei grăsuni’ (film sovietic în care Alexei Batalov apare ca scenarist, regizor și interpret), „Eldorado' (cu John Waine), „Praștia de aur' (parodie de „western” realizată de studioul „Bosna-film"). Premiera românească a lunii : Răzbunarea haiducilor, film realizat de regizorul Dinu Cocea, coautor şi al scenariului împreună cu Eugen Barbu şi Mihai Opriş. In această săptămină concertează, Nikita Magaloff „Odată cu Nikita Magaloff — spu­nea Maurice Ravel — s-a născut un mare, cu adevărat extraordinar mu­zician...“ Compozitorul francez apre­cia astfel valoarea tînărului pianist, cînd acesta, la 17 ani, absolvea cu Premiul I Conservatorul din Paris. De peste trei decenii, Nikita Ma­galoff concertează în întreaga lume, în compania celor mai renu­mite orchestre simfonice, sub bagheta marilor dirijori ai vremii. Face parte dintre acei pianiști care recreează în cel mai înalt sens al cuvîntului lite­ratura muzicală, în special literatura romantică. Nu o dată recitalurile sale au cuprins în întregime cicluri „Chopin“, numărîndu-se printre pu­ţinii interpreţi care cunosc integral lucrările compozitorului polonez. Cronicile muzicale, după concertele lui Magaloff, aduc elogii artei aces­tui mare artist. Este comparat cu Rubinstein, cu Horovitz. Magaloff ui­meşte atunci cînd oferă audiţia celor 51 de mazurci de Chopin ; descoperi că virtuozitatea sa este Înnobilată de eleganţă şi nu poţi să nu remarci marea delicateţe în Mozart, fantezia şi puterea de transmitere în Schu­mann, liniştea, calmul în Schubert... Siguranţă, strălucire — calităţile de mare virtuos sunt susţinute de inte­ligenţa cu care sunt pătrunse parti­turile. In această săptămină, un recital Nikita Magaloff (miercuri 3, ora 20, la Ateneu), un concert cu Nikita Magaloff (vineri 5, sîmbătă 8, ora 20, la Ateneu) subliniază pe de­plin un adevărat eveniment muzical. Smaranda OTEANU CALEIDOSCOP Prolog la Casa memóriáié Ion Tuculescu Apocalips, Circuit, Troiţe, A fost odată, Mască africană — pic­turi de Ion Juculescu — se numără printre proaspetele achiziţii ale Muzeului de artă din Craiova, localitate unde i-a născut artistul. Exis­tă acum in cadrul mu-'' zeului craiovean o sală destinată lui Ion Ţucu­­lescu. Soţia artistului, dr. Maria Ţuculescu, a donat Muzeului de artă din Craiova pictura Autoportret cu frunză şi o serie de schiţe in creion fi în cerneală. De asemenea, a lăsat în custodia muzeului 16 lucrări importante dintre care amintim: Taina păunilor, Frunze de zăpadă, Trăsura neagră, Peisaj din insu­la Paros, Accente negre etc. Lucrările de plas­tică achiziţionate, do­nate sau aflate în cus­todie sunt întregite prin donarea atelierului pic­torului, care cuprinde piese de mobilă din lemn de nuc sculptat de un mefter populat oltean, culorile, şevale­­tul, microscopul, manu­scrise și altele. E un prolog la des­chiderea unei Case me­moriale Ion Ţuculescu la Craiova, pentru care se fac pregătiri. In ceea ce privește edificiul destinat viitoarei Case memoriale, propunerile s-au oprit ptnă acum a­­supra unei clădiri aflate în apropierea parcului Bibescu. Th. A. VET­OR­M In ultimii ani, în sa­tele din munţii Vran­­cei poposea cu regu­laritate un orăşean, de acum cunoscut şi sti­mat de localnici. Pasio­nat cercetător al folclo­rului coregrafic, Gri­­gore Băcanu, metodist la casa creaţiei popu­lare a fostei regiuni Galaţi, sta de vorbă cu bătrîni, asista la toate sărbătorile tra­diţionale, îndruma e­­chipele de dansuri ale artiştilor amatori. Ro­dul acestei activităţi l-au constituit frumoa­sele aprecieri primite la concursurile artisti­ce de formaţiile pre­gătite de el, precum şi o interesantă culegere de dansuri vrîncene, care va ieşi in curînd de sub tipar. De cîtăva vreme însă, deoarece zona amintită a intrat în noul judeţ Vrancea, vizitele s-au întrerupt. Pentru a nu se depăr­ta de obiectul preocu­părilor sale, Grigore Băoanu a solicitat să fie transferat la nou înfiinţata casă jude­ţeană a creaţiei din Focşani. Forurile lo­cale au fost de acord, postul liber îşi aştepta ocupantul, dar proiec­tul nu s-a putut rea­liza deoarece Comite­tul judeţean de cul­tură şi artă Galaţi a formulat un răspicat „veto“. Deşi în oraş există cîteva instituţii profesioniste de artă, unde lucrează mai mulţi specialişti în co­regrafie, care ar putea prelua în mod compe­tent acest sector de activitate al case ju­deţene a creat ingh­iu­­lare, inimosul s­eătar al I vrîngeneşti ur­­mat să nu f­a Galaţiul, e mai multă net! • de el aici, decît i una pe care o cunoaşte atît de bine şi care a c­on­stituit ani In şir obi­ec­­tul cercetărilor r­ale folclorice 7 Aştept­ăm un răspuns deschis din partea intransigenteltoir organe culturale f­ă­­lătene. i GHIDAJUL LA MUZEUL DIN PIATRA NEAMŢ Faima muzeului din Piatra Neamţ începe să se răspîndească din ce în ce mai mult. Se vorbeşte cu un in­teres crescînd despre ceramica de la Frumuşica şi Izvoare, din renu­mita cultură Cucuteni, cu o vechi­me de peste 4 500 de ani. Cercetă­tori sau simpli vizitatori urmăresc atent gingăşia vaselor de lut, împle­tirea armonioasă a desenelor şi cu­lorilor. Printre numeroşii vizitatori ce-şi înscriu cuvinte de adîncă preţuire în cartea de onoare se numără mulţi, foarte mulţi străini, atraşi de frumuseţea locurilor de la poalele Ceahlăului, unde elementele civiliza­ţiei trecutului şi ale prezentului ro­mânesc se îmbină atît de armonios. Numai pentru lunile mai-iunie, O.N.T.-ul a anunţat prezenţa a pes­te 6 000 de turişti străini. De aceea aş dori să adresez forurilor cultu­rale locale sugestia de a asigura în sălile muzeului un ghidaj corespun­zător în cîteva limbi de circulaţie internaţională, lucru ce a lipsit pînă acum. Astfel, n-ar fi lipsit de interes ca fiecărui obiect prezentat numai în limba română să i se adauge, pe a­­ceeaşi fişe, şi traducerea în limbi străine, fiindu-i astfel atestată pe de­plin valoarea în ochii vizitatorilor. Cu mijloace simple s-ar putea pre­găti în fiecare sală de muzeu cîteva benzi de magnetofon cu ghidaj în cîteva limbi de circulaţie interna­ţională. Nu ar trebui să lipsească la intrare cît mai multe pliante şi în limbi străine, alături de ilustrate, care să constituie o preţioasă amin­tire pentru cei ce au trecut pragul acestui valoros muzeu. Panouri, a­­fişe şi alte mijloace ingenioase şi moderne de publicitate, situate în locurile cele mai vizibile, ar trebui să atragă atenţia vizitatorilor asu­pra Muzeului arheologic din Piatra Neamţ, care, incontestabil, merită atenţie. Şerban RADULESCU Comemorarea lui Delavrancea In cadrul marilor aniversări cultu­rale recomandate de UNESCO, du­minică dimineața Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, Uniunea Scrii­torilor şi Comisia Naţională a Republi­cii Socialiste România pentru UNESCO au organizat o festivitate în­chinată comemorării a 50 de ani de la moartea lui Barbu Ştefănescu-Dela­­vrancea, în sala teatrului ce poartă numele scriitorului. Cuvîntul de des­chidere a fost rostit de prof. Al. Bă­lăci, vicepreşedinte al C.S.C.A., după care criticul literar Al. Săndulescu a vorbit despre viaţa şi opera prozato­rului şi dramaturgului român. In înche­iere, colectivul teatrului a prezentat un spectacol cu piesa „Viforul". (Agerpres) PREMIERE TEATRALE TEATRUL „LUCIA STURDZA­NULaridka" prezintă, vineri, pre­miera tragediei „Macbeth“ de Sha­kespeare (în traducerea lui Ion Vinea, revăzută pentru scenă de Liviu Ciu­lei). In distribuţie : Octavian Cotes­­cu (Macbeth), Clody Bertola (Lady Macbeth), Ştefan Ciobotăraşu, Nico­­lae Secăreanu, Toma Caragiu, Petre Gheorghiu, Emmerich Schäffer, Geor­ge Oancea, Gina Patrichi, Lucia Mara, Mariella Petrescu, Vally Voi­­culescu-Pepino, Ion Caramitru, Puiu Hulubei şi alţii. Regia şi decorurile : Liviu Ciulei (costumele — Ioana Gol­­descu, scenotehnica — ing. D. Mano­­lescu). TEATRUL EVREESC DE STAT a­­nunţă pentru sîmbătă 8 aprilie pre­miera spectacolului dramatic-muzical „Mangheriada“, consacrat creaţiei lui I. Mangher, cunoscut poet contempo­ran în limba idiş. Realizat în regia lui I. Bercovici şi pe o fuzică de H. Schwartzman, H. Cohn, D. Zeltzer, Eugen Koffler, S. Schwartz, spectaco­lul este interpretat de Sedy Glück, Rachele Heller-Schapira, Nusa Grupp, Sonia Gunman, Ruth Schne­­ker, Beatrice Simovici, Samuel Fischler, Mano Rieppel, Beno Popli­­ker, Abram Naimark, Ozy Segally, Tobias Bălan. Conducerea muzicală : H. Schwartzman şi Eugen Koffler. Coregrafia : Alice Botez. Corespondenţe sosite din ţară ne informează că : TEATRUL DE STAT DIN ARAD va prezenta, sîmbătă 6 aprilie, în premieră, piesa „Comedie pe întu­neric“, de Peter Shaffer. Regia : Dan Alecsandrescu. Scenografia — Fran­­cisc Toth şi Éva Györffy. Din dis­tribuţie fac parte : Dan Ivănescu, Cristina Stamate, Victor Ionescu, Lucia Georgian, Ion Negoescu Man­­diuc, Cati Staicu, Ovidiu Grigorescu, Ştefan Neagrău. Duminică 7 aprilie, TEATRUL DE STAT DIN SIBIU prezintă în pre­mieră piesa lui Henrik Ibsen, „Ros­mersholm“. Regia artistică aparţine tînărului Aurel Manea,­­proaspăt ab­solvent al Institutului de artă tea­trală şi cinematografică din Bucu­reşti. Din distribuţie fac parte acto­rii : Adina Raţiu, Marius Niţă, Con­stantin Stavril, Nicolae Niculescu, Constantin Stănescu, Livia Baba. Sce­nografia : Maria Bodor. In turneu, TEATRUL „A. DAVI­LA“ DIN PITEŞTI prezintă în Capi­tală un ciclu de spectacole cu trei piese din dramaturgia naţională, rea­lizate în actuala stagiune. Spectaco­lele sunt programate după cum ur­mează : Luni 1 aprilie, ora 20 — sala Comedia a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ : Micul infern de Mircea Ştefănescu ; Marţi 2 aprilie, ora 20 — sala Teatrului Mic : Goana după fluturi de Bogdan Amaru ; Miercuri 3 aprilie, ora 20 — sala Teatrului Mic : Arborele genealogic de Lucia Demetrius. „Zile de martie“ Orchestra simfonică a Radioteleviziunii, sub conducerea dirijorilor Iosif Conta şi Emanoil Elenescu, susţine dumi­nică 31 martie şi luni 1 aprilie două concer­te la Ruse, în cadrul festivalului anual de primăvară „Zile de martie“, care se desfă­şoară în acest oraş. Programul prezentat cuprinde : „Rapsodia a II-a“ de George Enes­­cu, „Concertul pentru vioară şi orchestră“ de:­ Liubomir Pipkov, so­list Boian Li­cev, „Săr­bătoarea primăverii“ de Stravinski (în pri­ma zi), fragmente din suita de balet „Nunta în Carpaţi“ de Paul Constantinescu, „Sim­fonia spaniolă“ de Lala, solist Ştefan Ruha şi „Simfonia a IV-a“ de Brahms (ziua a doua). RECITAL EMILIA PETRESCU Astă-seară recomandăm melomanilor recitalul Emiliei Petrescu (ora 20, Sala mică a Palatului). In compania pianistului Al. Sumski, apreciata soprană va interpreta piese din literatura modernă pentru voce și pian : Debussy, Wolf, Britten... UN CLUB AL ARTELOR LA IAŞI La Casa tineretului şi stu­denţilor din Iaşi a fost inau­gurat un club al artelor. Cu prilejul festivităţii de deschi­dere, poetul George Lesnea a evocat tradiţiile culturale ale Iaşului, iar poeţii Horia Zilie­­ru, Corneliu Sturzu, Florin Mihai Petrescu şi alţii au re­citat din versurile lor. A ur­mat un interesant schimb de păreri despre poezie şi muzică, precum şi în legătură cu acti­vitatea viitoare a clubului, care va fi deschis în fiecare zi şi va aduna sub egida sa li­teraţi, artişti plastici, muzi­cieni, actori şi alţi creatori. Prin manifestările preconizate se urmăreşte stimularea inte­resului tineretului îndeosebi pentru creaţia artistică. Manuil CORCACI corespondentul „Scinteii* TÎRÎŞ-GRĂPIŞ In staţiunea balneară Sîngeorz- Băi se află în permanenţă la tra­tament 500—600 oameni ai muncii. Din relatările celor pe care l-am întilnit rezultă că timpul trece greu, împărţit doar între tratamen­te şi masă. Activitatea culturală, deşi oamenii de aici se străduiesc, nu se ridică la nivelul exigenţelor. Vizitatorii ar dori să vadă, din cînd în cînd, turnee ale unor tea­tre, filarmonici etc. Mulţi ar vrea să citească o carte bună, dar fon­dul bibliotecii este deficitar : două treimi din cărţi sînt învechite, ne­corespunzătoare, multe fiind în limbi străine greu accesibile citi­torilor. Lipsesc, mai ales, cărţi şi publicaţii apărute în ultimii ani. In acest an, de pildă, fondul de cărţi nu s-a înnoit nici măcar cu un volum. Staţia de radioficare este defectă. Şi sala de club este în suferinţă, din punct de vedere al dotărilor. Ar fi necesar ca acti­vitatea culturală din această sta­ţiune să stea mai mult în atenţia consiliului popular orăşenesc din localitate şi a comitetului judeţean de cultură şi artă. Al. MUREŞAN corespondentul „Scînteii* Din iniţiativa Comitetului judeţean Arad pentru cultură şi artă, în luna aprilie se va desfăşura pe raza Întregului judeţ Festivalul cîntecului, jocului şi portului popular din vatra folclorică a Aradu­lui. CONSECVENŢĂ! In presă s-a semnalat, de tr mai multe ori, regimul ingrat de pro­gramare şi popularizare a filme­lor de scurt-metraj, documentare şi de animaţie. Dar, degeaba ! Producţiile studiourilor „Alexandru Sahia“ şi „Animafilm" continuă să fie învăluite în cel mai strict ano­nimat. Desigur că forurile care se ocupă de difuzarea filmelor sunt vizate în primul rînd, dar şi stu­diourile respective, care se dezin­teresează, după cum se pare, de „drumul în viaţă" al progeniturilor lor. Cu o consecvenţă care te poa­te face să crezi că — sub rapor­tul calităţii acestor filme — ar fi ceva de ascuns... Prost gust cu reclama! Intr-o anchetă publicată mai de mult în ziarul n­ostru, semnalam — ca o sechelă a prostului gust în ambianţa modernă a Capitalei — ghere­ta de „tragere la ţintă“ îm­­plîntată strident şi contrastant în mijlocul frumosului cartier de blocuri noi din Calea Griviţei. Ce măsuri au fost luate de gospodarii oraşului ? N-o să credeţi : baraca cu pri­cina nu numai că nu a fost desfiinţată, ci, dimpotrivă, a fost mutată mai „spre centru“ şi­­ cu scîndurile proaspăt vopsite, trecută printre „locu­rile de distracţie“ recomanda­te bucureştenilor pe afişul „întreprinderii de agrement“. Tocmai peste drum de elegan­tul Hotel Nord! Dacă este vorba de tir, n-ar fi normal ca ţinta s-o reprezinte această concesie făcută prostului gust ? Schimb de spectacole între Craiova şi Novi Sad In cadrul programului de cola­borare culturală româno-iugoslavă, va avea loc şi un schimb de spec­tacole între Teatrul Naţional din Craiova şi Teatrul Naţional sîrb din Novi Sad. Colectivul artistic iugoslav , care urmează să soseas­că astă-seară la Craiova — va pre­zenta, în localitate, trei spectacole din repertoriul său, şi anume: „Victoria“, dramă de George Le­­bovici (2 aprilie), „Tratat pentru cameriste“, dramatizare de Bora Hanausca (3 aprilie) şi „Luna dez­moşteniţilor“ de Eugene O'Neill (la 4 aprilie), spectacolul cu piesa „Victoria“ va fi dat şi în Capitală , la 5 aprilie, pe scena Teatrul­ui Mic. La rindul său, Naţionalul craio­vean va da următoarele spectacole la Novi Sad : „Othello“, de W. Sha­kespeare (la 24 aprilie), „Procesul Horia“, de Al. Voitin (25 aprilie), „Tartuffe“ de Moliere (26 aprilie), precum și un al doilea spectacol cu „Othello“ (27 aprilie)“ la Belgrad. cinema ■ Bela (film pentru ecran panoramic) : PATRIA — 12,30 ; 16,ÎS ; 18,45 ; 21,15. • Eu, eu, eu... şi ceilalţi : SALA PA­LATULUI (seria de bilete 2314 — ora 17,30 şi seria 2315 — ora 20,30), RE­PUBLICA — 11,30 ; 13,45 ; 16,15 ; 18,45 ; 21,15. • Pentru clţiva­­ dolari In plus : LU­CEAFĂRUL — 12 ; 15,15 ; 18 , 20,45, FESTIVAL — 12 ; 15 ; 18 ; 21, MO­DERN — 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. • Răpirea fecioarelor : BUCUREȘTI — 11,15 ; 13,30 ; 16,30 ; 18,45 ; 21, FE­ROVIAR — 11 ; 13,15 ; 15,30 ; 17,45 ; 20, EXCELSIOR — 12 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21 (la ambele completarea Mitică şi formula lui de viață), GLORIA (com­pletare Dacă aş fi ştiut) — 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, MELODIA (comple­tare Orizont ştiinţific nr. 1/1968) — 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45. • Noaptea nunţii in ploaie : CAPITOL (completare Cîntece In lemn) — 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. ARTA (comple­tare Orizont ştiinţific nr. 1/196S) — 8,45—15,45 în continuare ; 18,15 ; 20,30. • Doctorul Aumădoare : CENTRAL — 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,30. • Lumea comică a lui Harold Lloyd : MNEMATECA — 10 ; 12,30 ; 16,30. • Hocus-Pocus : VICTORIA (comple­ tare Stadioanele vă aşteaptă) — 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45. • Sfîntul la pîndă : LUMINA (comple­tare Creierul) — 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,30 ; 20,45, GIULEȘTI (completare Flora aus­traliană) — 15,30 ; 18 ; 20,30, FLAMURA (completare Gustav și cioara nerecu­noscătoare) — 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, JTom și Jerry: DOINA (completare aga Dascăl) — 10,30 ; 12 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Am întilnit ţigani fericiţi : UNION (completare Anatolia ospitalieră) — 15,30 ; 18 ; 20,30, DRUMUL SARU (com­pletare Lauri celor mai buni) — 15 ; 17,30 ; 20. • Digul — Flori pentru litoral — Cînd frumosul este util — Reportaj prin Ţara Birsei — Pepite — Trei poveşti de dragoste : TIMPURI NOI — 9—21 In continuare. • Valetul de pică : ÎNFRĂŢIREA IN­TRE POPOARE (completare Stăpin pe sine) — 16 , 18,15 , 20,30. • Leul african : DACIA (completare Năică pleacă la Bucureşti) — 9—17 în continuare ; 19 , 21. AURORA (comple­tare O după-amiază plină de peripeţii) — 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Căutaţi idolul : BUZEŞTI (comple­tare Pledoarie pentru box) — 15,30 ; 18 ; 20,30. • Secerişul roşu : CRINGAŞI — 15,30 ; 18 ; 20,30. • Cu toată viteza, Înainte ! : GRIVIŢA (completare Lupta Internă a speciilor) — 11,15 ; 13,30 ; 18 ; 18,16 ; 20,30. • Eroii de la Telemark : BUCEGI — 12 , 15 ; 17,45 ; 20,30, FLOREASCA — 12,30 ; 15 , 18 ; 20,30. • Post-Sezon : UNIREA — 15,15 ; 17,45 ; 20,15. • Două bilete la matineu : TOMIS (completare Cu dansatorii maghiari In Grecia) — 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Cei șapte samurai : FLACARA — 15 ; 17,45 ; 20,30. • încercuirea : VITAN (completare Salut, Kenya !) — 15,30 ; 18 ; 20,30. • O lume nebună, nebună, nebună : MIORIȚA — 13 ; 16,30 ; 19,45, LIRA — 16 ; 19,30. 0 Muzicantul­ POPULAR (completare Miracole) — 15,30 ; 18 ; 20,30. 0 împuşcături pe portativ : MUNCA (completare împlinire) — 16 ; 18 ; 20, RAHOVA (completare Orizont ştiinţific nr. 12/1967) — 15,30 ; 18 ; 20,30. 0 Un idiot la Paris : MOŞILOR (com­pletare Atenţiune, ciuperci­­) — 15,30 ; 18 ; 20,30. 0 Dimineţi de iarnă : COSMOS (com­pletare Io, Mircea Voievod) — 16 ; 18 ; 20. 0 Innovare trecătoare : VIITORUL (completare Orizont ştiinţific nr. 12/1967) — 15,30 ; 18 , 20,30. 0 Blestemul rubinului negru : VOLGA (completare Gustav ştie mai bine) — 9,30—14 în continuare ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45. 0 Un bărbat şi o femeie : PROGRESUL (completare Pilule II) — 15,30 ; 18 , 20,30. 0 Moartea după cortină : FERENTARI (completare Viaţa începe la 40 de ani) — 15,30 i U ; 20.30. SANTEIA - luni 1 aprilie 1968 ISTORIA ROMANŢATA A ZILEI DE 1 APRILIE de Niculă TĂNASE Ţin să atrag atenţia de la bun început cititorilor că expli­caţiile ce le va da autorul în legătură cu păcălelile de întîi aprilie nu au o bază ştiinţifică. Autorul nu posedă documente. El încearcă să facă lumină in această problemă cu alte mij­loace, trăite şi simţite. înainte vreme, oamenii trăiau dar nu ştiau cît trăiau. Nu se ştia care era mai tînăr, care era mai bătrîn. Mai ales că toţi pe vremea aceea erau beatleş-i. Ala mai bătrîn 11 spunea nene ori moşule ălui mai tînăr, pen­tru că nu se putea aprecia vîr­­sta. Bărbatul nu ştia ciţi ani are femeia lul şi invers. Nu se putea face un recensămint ca lumea. Nu se ştia, din cauza pletelor, cine are dreptul la locurile din tramvaie şi autobuze rezervate de I.T.B. în acest scop. Ca să se pună capăt acestei lacune, oamenii de ştiinţă au zis : — Gata, s-a terminat cu hara­babura. De azi Încolo inventăm calendarul. Şi l-au inventat chiar în ziua aia. De la începutul primăverii (echinocţiul de primăvară) pînă la celălalt început de primă­vară au zis ei să fie un an. Şi-a fost un an. Dar, pentru că echi­nocţiul cădea în 21 martie şi 21 martie căzuse intr-o sîmbătă, despre care se ştia ca are trei ceasuri rele, au renunţat la ea şi au luat ca unitate de mă­sură 1 aprilie. S-a dat ucaz în privinţa asta şi începutul anu­lui, aşadar, a fost decretat 1 a­­prilie. De ziua asta oamenii se adu­nau în pieţe publice, cintau, beau, se cinsteau, aduceau or­chestre de la Teatrul de Estra­dă, jucau, dansau... Negustorii îşi goleau magazinele de măr­furi încă cu o lună de zile îna­inte. Cumpărau oamenii ce vrei şi ce nu vrei. Cadouri pentru şefii de birou, cadouri pentru şefii de secţie, cadouri pentru şefii de serviciu, pentru direc­torii adjuncţi... pentru cumnat, pentru văr, pentru socru. Ziua asta de 1 aprilie era mai a dracului decit luna cadourilor din zilele noastre. Mai marii li uscau pe mai micii lor cu pretenţia cadourilor. Mai micii, ne mai puţind suporta, au făcut cerere şi au cerut să se schim­be ziua... cu... noaptea, noap­tea de revelion. Dar ce era de făcut. Rudele şi mai toţi primi­torii de cadouri aşteptau da­ruri şi de 1 aprilie. Se intrase un obicei ca în ziua de 1 aprilie să se trimită cadouri. Trimiţă­­torii de cadouri şi-au făcut o socoteală : — Mă, ii trimit cadou de ziua lui. Ii trimit cadou de ziua ne­­vesti-si, îi trimit cadou cînd vreau să-mi cer concediu vara și nu iarna, li trimit de lăsata secului, de anul nou,... De 1 a­­prilie de ce sâ-i mai trimit. De 1 aprilie nu mai este nici un fel de sărbătoare, la să-i îm­pachetez eu frumos o cărămidă și să i-o trimit ramburs. Şi i-a trimis. Unul trimitea o cărămidă, al­tul care n-avea cărămidă (şi­­atunci unele fabrici de cărămi­dă rămîneau In urmă cu planul) trimitea un bolovan, o scîndură, ori un resort Împachetat. Pri­mitorul, cînd desfăcea pache­tul, vă Închipuiţi ce se Intlmpla. Procedau şi altfel. Luau o carte de vizită şi scriau pe ea : „Dragii noştri, vă rugăm ca inli­ne, 1 aprilie, să veniţi la noi cu magnetofonul. Vrem sâ ne distrăm. Am adus o damigeană de la Drăgăşani. Vă aşteptăm­. Trimiteau invitaţia şi ei plecau cu damigeana la ţară, lăsînd pe uşă un bilet: Păcăleală de 1 aprilie. Şi astfel au intrat în tradiţie păcălelile de 1 aprilie, care în zilele noastre au următoarele aspecte : — Trimiţi copilul în ziua asta să-ţi cumpere un pachet de ţigări. Ai nevoie de ţigări cum ai nevoie de aer. El însă se întoarce muşcînd dintr-o ciocolată. — Unde sînt țigările ? — Uite-le. Iţi arată ciocolata din care ronţăie. Vrei să te duci la el să-l tragi de urechi, dar cu o singură replică te dezarmează. — Păcăleală de 1 aprilie. Ești frizer și ai un client „gras*. Te învîrtești în jurul scaunului lui mai bine de o oră. Ii potriveşti perciunii de 7—8 ori. Ii tai şi cel mai răzleţ fir de păr de după ceafă. Ii cureţi bine de pudră. Ii faci bonul şi-l conduci pînă la casă. Ii spui de şase ori sâ-i fie de bine. Ii mulţumeşti de zece ori cînd îţi vîră în buzunarul hala­tului hîrtia. Il conduci pînă la uşă. Urezi sănătate și familiei lui și, cînd bagi mina în buzunar să vezi de cît este bancnota, de 5 ori de 10, dai în schimb de un petec de hîrtie pe care scrie: „păcăleală de 1 aprilie", fiaţi să te superi 7 E 1 aprilie. 1 serveşti și a doua oară la iei. — In ziua aia ai poftă să mă­­nlnci un copan de curcan. Te duci la Gostat şi cumperi unul tăiat. II duci acasă şi nevasta descoperă în el şase gheare, trei capete, şi nici un ficat ori altă specialitate. Te întorci Înapoi la Gostat. Vrei să faci scandal. Ceri condica de suges­tii şi reclamaţii, dar eşti liniş­tit imediat. — V-am păcălit, 2­1 aprilie. Ceri scuze că ai uitat şi te Intorci acasă cu şase picioare, cu ale tale o­pt, cu trei capete şi cu al tău patru, dar cu un singur ficat, tău. Şi ăla mîn­­cat de supărare, ori de feri­cire că ai fost păcălit. Te duci la magazinul x ori chiar y şi ceri • — Vă rog u n hs-iîs talia... — Nu aveni- , . Iţi arunci ochii sub tejghea şi vezi că are. H întrebi: — Ce num­ăr de telefon are Inspecţia Comercială de Statt — Ce-aveţi cu Inspecţia Co­mercială __ Să te re-iS®»- Doseşti măr­furi. Mi-ai spu­s că n-ai şi ai. Imediat te îm?)i*nz0f*e : — Dumneata pf.rca . °i , pe altă planetă. Nu *«* pâ «* e 1 aprilie ? Am 8a, te Pâ‘ călesc. Ce măsur­ăJdoriţi ? , S-ar putea d® exemP9 multe. Dar autorul se1t°P^1® aici şi este profund mulțumit că cele arătate mai sus •• Pe‘I6c numai o dată pe afV mai de 1 aprilie. Inool°-„ jî“' cît autorul dorește ^“ cititorilor să nu li se intîmple atunci, îndrăznește 8a le dea nişte sfaturi. Dacă »înteţi progr£“dt_ P®“* tru tranşa a treia de iţ® . ? . sinteţi rudă, ori bun cu gestionarul c p jj nu vă duceţi după e^*TM de 1 aprilie. S-ar pu. . , încarce în camion ntu, no uscate. Să nu vă , P !­tregcriuri, lemne umede .? . al**, buturugi. Şi ce-aţi . £ aneavoastră numai cu no uoodici ? ★ I ' Proprietarii de autotuf.8®* sunt rugaţi de autor ca In această zi să scoată șterg?10®' rele şi capacele de la ION, „Specialiştii* în „demontar®, lor lucrează şi de 1 aprilie. Ei n-au sărbători. Aprovizionaţi-vă cu capsul* pentru autosifon In ziua de aprilie. In această zi toat capsulele vor fi încărcate­­ lumea. Ce păcăleala ! ★ Dacă un prieten bun căruie nu-i refuzaţi nimic vă roagă să vă urcaţi pe un stîlp de înalţi tensiune, cu un şubler, pentru a măsura grosimea tirului lot de Înaltă tensiune, refuzaţi-l. Curentul aleargă pe fire şi de 1 aprilie. Prietenul bun al dum­neavoastră vrea să vă păcă­lească. Să nu vă deplasaţi la Spita­lul din Caracal cu flori. Poves­tea cu transplantarea inimii de căruţă la un om e o păcăleală. ★ Dacă sunteţi tată a unu, doi, trei, patru copii pe care i-aţi părăsit fără a le plăti întreţi­nerea şi vă vine o citaţie de 1 aprilie, e bine să vă duceţi la tribunal. Nu e păcăleală. ★ Şi cu sfaturile ar putea con­tinua autorul, dar întrerupe aici fiind chemat la telefon. — Alo !... Da... Unde ?... Eu ?... Confuzie, tovarășe, nu sunt fotbalist. La New York ?... Să-mi fac valiza ?... Ce ma­șină ?... E o maşină jos, mă aş­teaptă ? Un moment sâ mă uit... Da, e o maşină jos... Cum ? Pentru mine ? Pe mine mă aş­teaptă 7 întîi şase zile la Pa­ris ?... Nu se poate şapte 7 Vreau şase zile sâ mă docu­mentez şi a şaptea să o ser­bez... Am înţeles. Da' de ce nu m-aţi anunţat cu cîteva zile mai înainte ?... Mă rog... Şi, într-adevăr, autorul se urcă cu valiza făcută în pripă în ma­şina care-l aştepta la poartă. Şoferul îl duse, cu 120 de kilo­metri pe oră, la gara Progre­sul. Un minut dacă mai întîrzia pierdea trenul de Giurgiu. Pâcăleala-i păcăleală... Bine că a fost păcăleală. Uitase să-şi pună în valiză trusa de bărbierit. Să mergi la New York fără trusă de bărbie­rit... Ce impresie ai face ? ♦ mzmmmmmmmmmmmmmmamz m Filarmonica de stat „g. Enescu“ (la Sala mică a Palatului) : Recital _ 1L­­0 de lieduri — 20. 0 . 0 Opera română : Frumoasa din pă­durea adormită — 19,30. 0 Teatrul de stat de operetă : Sin­ge vienez — 19,30. 0 Teatrul ,,C. I. Nottara“ (sala Ma­­gheru) : Lovitura — 19,30, (sala Studio) : Femei singure — 20. 0 Teatrul „Giuleşti“ (in sala Studio a Teatrului Naţional „I. L. Cara­giale“) : Martorii se suprimă — 19,30. 0 Teatrul Mic : Baltagul — 20 (premieră oficială). 0 Studioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Ca­ragiale“ : Războiul cu Troia nu se face — 20. 0 Teatrul de estradă „Ion Vasilescu“ : Adam şi Eva la revistă — 19’?0­­0 Circul de stat : Spectacol extraordinar prezentat de artişti români — 16 . 20.

Next