Scînteia, aprilie 1968 (Anul 37, nr. 7660-7689)

1968-04-01 / nr. 7660

SCINTEIA - luni 1 aprilie 1968 DUMINICA SPORTIVĂ FOTBAL Ştafeta liderilor continuă in divizia A • STEAUA A REVENIT PE PRIMUL LOC ÎN CLASAMENT • U.T.A. A REALIZAT O SENZAŢIONALA VICTORIE LA TG. MUREŞ • PRIMELE PUNCTE ALE CRAIOVENILOR, IN RETUR • 22 DE JUCĂTORI NER­VOŞI ŞI UN ARBITRU „BLIND", LA PLOIEŞTI • RAPID A CIRCULAT CU VITEZA DE TREN LOCAL, LA PETROŞENI • DIN 4 PENALTIURI - 3 AU FOST ACORDATE... OASPEŢILOR I • STEAGUL ROŞU A „PLECAT" DE PE LOCUL 14 I CRONICI TELEGRAFICE INAMO BUCUREŞTI — F. C. ARGEŞ 1—« a—«) Autorul golului : (min. 43 — din 11 m). ..8.A. TG. MUREŞ — U.T.A. 1—4 (1—3). Autorii golurilor : Axente '« şi 29), Lereter (min. 33 — din 11 m), Moţ (min. 67) pentru U.T.A. ; •ru (min. 10) pentru A.S.A. am­b­ii au început bine. Au deschis chiar scorul. Apoi, mereu sub­­e picior greşit In apărare (înaintaşii cedaseră şi ei), au prilejuit a ră­­marcarea a trei goluri, deci practic victoria. Cu toate insistenţele riza secundă, A.S.A. n-a remontat nimic, ba a mai primit un gol. ETROLUL — PROGRESUL 1—6 (6—4). Autorul golului: Badea este de slabă factură tehnică. Foarte multe durităţi comise şi de o de cealaltă. Arbitrul Rainea a fost prea tolerant cu această manieră celor două formaţii. Dacă el intervenea prompt de la Început, poate ,a partidei ar fi fost alta. IVERSITATEA CRAIOVA — UNIVERSITATEA CLUJ 4—1 (1—0). durilor : Niţă (min. 34), Martinovici (min. 61), Ivan (min. 65), Oble­­n. 80) pentru craioveni: Adam (min. 89 — din 11 m.) pentru clujeni,­rumos, 20 000 de spectatori şi victorie netă a studenţilor craio­­­­ceput timid, la pauză doar 1-0, dar apoi pe teren echipa craio­­uinat cu autoritate. Goluri de toată frumuseţea, precedate de a­­­n nivel tehnic. Golul lui Oblemenco a entuziasmat. Singurul gol­­ (din penalti) putea fi evitat; portarul Vasilescu a respins min­­ţi, dar neatenţi apărătorii n-au intervenit la timp pentru a­de­­că Adam — care iniţial ratase penaltiul — a reluat In plasă. — RAPID 2—1 (1—0). Autorii golurilor : Naidin (min. 22), Libar­­pentru Jiul, Neaga (min. 49 — din 11 m) pentru Rapid, plat serios pentru această victorie. Rapidiştii au contat doar pe vacanţii nici nu s-au văzut. GOL ROŞU — DINAMO BACAU 2—1 (1—4). Autorii golurilor : 45), Ardeleanu (min. 87), a aparţinut băcăoanilor. Gazdele Îşi revin şi atacă decis Şutul la vreo 25 de metri, a fost imparabil. După pauză, băcăoanul iarea, dar cel ce înscriu sînt tot gazdele. Tînărul și impetuosul e o cursă spectaculoasă pe centrul terenului, pasînd precis la care pecetluiește scorul. ura spectaculară planul al doilea iul de astăzi se din ce In re neai itereselor compe­­lumea lui (antre­­i jucători) — în apelurilor sau do­lor părții, neutre tribune — căutînd ;ille și mijloacele să-l Îngăduie suc­ul sub unghiul cla­­s hentului, împinglnd voluntar sau involun­­* — latura spectacolu- i pe planul al doilea, rru­da Dinamo — F. C. Ageş, desfăşurată ieri rpă-amiază pe stadio- ul de pe Şoseaua Ste­­m cel Mare, este un iz tipic pentru acest om de a trăi şi practi­­c cel mai popular sport­­ secolului XX. Dominate de ideea elor două puncte puse n Joc, ambele formaţii i-au alcătuit tactici speciale, au „delegat“, pe teren, oameni cu sarcini speciale (cazul Stoenescu, lipit pur şi simplu de Dobrin toate cele 90 de minute), au impus un anume ritm sau anume maniere de a cheltui timpul regu­lamentar, tinzîndu-se spre sfîrşitul partidei chiar şi la anti-joc (di­­namoviştii bucureşteni în felul acesta avind posibilitatea să-şi păs­treze minimul avantaj de pe tabela de mar­caj). Pentru toate aces­te motive expuse, se poate considera că din punctul de vedere al spectatorului (şi de ce nu chiar al sportului în cauză), după-amiaza fot­balistică de ieri a fost ratată. Cei care au venit să vadă pe Dobrin, n-au văzut nimic sau mai nimic, dacă exceptăm faza din minutul 60, cînd vedeta piteşteană a avut un reflex ce a „trădat“ pe jucătorul Pere­i Thrrcon panat înapoi şi Dobrin a re­luat fulgerător spre col­ţul porţii lui Datcu. Cei care s-au aşteptat ca acest meci să fie o con­tinuare a partidei Di­namo Bucureşti . Pro­gresul, de duminica tre­cută, şi-au văzut înşe­late aşteptările, pentru că Pîrcălab, Dinu, Var­ga sau Boc ştiau că au altfel de adversari in faţă. Sau poate că şi numai pentru faptul că F. C. Argeş, ea însăşi, nu s-a angajat în luptă cu Progresul, avînd mai multe lucruri de apărat (in primul rînd locul din clasament). Şi, deci, a abordat meciul cu alt „temperament“, căutînd să liniştească lucrurile, mizînd pe forţa de pă­trundere a lui Nuţu sau Jercan, pe posibilitatea pe care ar avea-o, la un moment dat, Dobrin, de a hotărî într-o singură acţiune soarta întregii partide. Dar, tot atît de adevărat este că şi acea fază din minutul 12, în care Dumitrache s-a accidentat într-un fel atît de neobişnuit, atît de impresionant pentru toată lumea aflată pe stadion (inclusiv pentru jucătorii celor două e­­chipe), a marcat moral partida, „tăindu-i“ ten­siunea. Victoria a revenit bucureștenilor, punctul care a determinat-o fiind înscris de Varga în minutul 42, dintr-o lovitură de la Urna­, cordată de arbitrul Au­rel Pop (Oradea), ca ur­mare a unui fault comis de Ilie Stelian asupra lui Naghi. Meritul bucureş­­tenilor în ce priveşte realizarea victoriei este indiscutabil, chiar dacă ea a fost obţinută prin „11 m“. Îndeosebi în primele 45 de minute, ei au atacat mai mult, au avut numeroase ocazii de a înscrie (au ratat, din poziţii extrem de fa­vorabile, Pîrcălab — de două ori, Haidu, Gher­­gheli, Naghi). După pau­ză, oaspeţii au avut şi ei momente în care, echili­­brind jocul la mijlocul terenului, s-au prezen­tat în faţa porţii lui Datcu cu pretenţii de a marca. Şi faza pe care am amintit-o le-ar fi a­­dus, fără îndoială, golul egalizator, dar „bătrî­­nul“ Datcu a avut o reacţie uluitoare, sal­­vînd o situaţie ce părea iremediabil pierdută. Şi, iată-i pe dinamo­­viştii bucureşteni la cea de-a treia victorie con­secutivă, în acest retur de campionat. Succesul repetat — po­trivit uneia dintre legile nescrise ale fotbalului — a contribuit esenţial la ridicarea capacităţii de luptă a „unsprezecelui“ bucureştean, creînd un alt sistem de relaţii între jucători, pe teren, favorizînd estomparea situaţiilor rămase încă nerezolvate în jocul e­­chipei, mărind setea de afirmare a „tineretului“ ce se află acum în rîn­­durile sale, prilejuind „tresăriri“ de ambiţie sau de formă la „bă­­trîni“ (Datcu, Popa, Pîrcălab sau Varga). Să vedem ce va fi în con­tinuare. Ne-au plăcut : Dinu, Datcu, Varga, Stoenescu (de la învingători) şi Barbu, Ioniţă, Coman, Nuţu (de la învinşi). Anonim arbitrajul lui A. Pop (Oradea). Valentin PAUNESCU IERI ÎN DIVIZIA „B** Gazdele neînvinse Seria­L Poiana Cîmpina — Victoria Roman 3—1 ; C.F.R. Paşcani — Chi­mia Rîmnicu Vîlcea 1—0 ; Politeh­nica Iaşi — Chimia Suceava 1—0 ; Electronica Obor — Metalul Bucu­reşti 2—0 ; Politehnica Galaţi — Me­trom Braşov 3—0 ; Portul Constanţa — Flacăra Moreni 3—1 ; Ceahlăul Piatra Neamţ — Politehnica Bucu­reşti 1—0. După 17 etape, pe primele locuri In clasament: 1. — POLITEHNICA IAŞI (cu 25 puncte) ; 2. — Electronica Obor (20 p) ; 3. — Ceahlăul Piatra Neamţ (20 p.). Seria a II-a: Metalul Hunedoara — Olimpia Oradea 1—0 ; Politehnica Ti­mişoara — A. S. Cugir 2—0 ; Vagonul Arad — C.S.M. Reşiţa 4—1 ; Crişul Oradea — Gaz metan Mediaş 1—0 ; Minerul Baia Mare — C.F.R. Arad 2—0 ; Industria Sirmei Cîmpia Turzii — C.F.R. Cluj 1—1 ; C.S.M. Sibiu — C.F.R. Timişoara 2—0. Fruntaşii clasamentului, după 17 etape : 1. — VAGONUL ARAD (cu 25 puncte) 2. — Crişul Oradea (22 p.) ; 3. — Politehnica Timişoara (20 p.). De la A.D.A.S. Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de viaţă, din 31 martie 1968, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : V. E. G. Z. F. J. 1 J. G. U. Z. S. O. F. S. X. L. H. B. Z. T. E. W. O. P. Toţi asiguraţii care au poliţele în vigoare şi au înscrise în ele, în ordinea ieşirii la tragere, una sau mai multe din aceste combinaţii, se vor prezenta la unităţile ADAS pentru a-şi primi sumele cuvenite. CLASAMENTUL Steaua 17 • 4 4 31—20 22 F.C. Arge« 17 » 3 5 26—14 21 Farul 17 6 3 4 27—18 16 Univ. Cluj 17 7 4 4 19—22 18 Dinamo Bacău 17 9 0 8 22—29 16 Jiul 17 7 3 7 24—19 17 Univ. Craiova 17 6 1 S 24—22 17 Petrolul 17 B 1 8 16—17 17 Dinamo Buc. 17 6 5 6 19—21 17 U.T.A. 17 7 2 8 17—16 16 Rapid 17 7 2 S 21—23 16 A.S.A. Tg. M. 17 5 5 7 19—28 15 Steagul roșu 17 5 3 9 12—22 13 Progresul 17 3 6 6 16—24 12 ETAPA VIITOARE Progresul—Universitatea Cra­iova ; Rapid—Universitatea Cluj ; Dinamo Bacău—Dinamo Bucureşti ; U.T.A.—Petrolul; Steagul roşu—Steaua ; Farul— Jiul; F. C. Argeş—A.S.A. Tg. Mureş. Meci de juniori la Craiova ROMÂNIA 2 POLONIA 0 CRAIOVA 31 (prin telefon, de la corespondentul nostru). 10 000 de spectatori erau prezenţi în tribunele stadionului central din oraşul de pe malul Jiului, la „matinala“ oră (12,30) de începere a partidei inter­naţionale de juniori dintre echipele României şi Poloniei, dovedind încă o dată că, aici, fotbalul se „gustă“ la toate nivelele de vîrstă. Juniorii români, superiori tehnic şi tactic, şi-au dominat adversarii de la cap la cap, atacînd necontenit, obligîndu-i pe oaspeţi să se apere cu disperare. Şi dacă scorul n-a fost decit 2-0 (au înscris Marica, min. 24, şi Ştefănescu, min. 33), de vină sunt înaintaşii formaţiei româneşti care au ratat chiar... copilăreşte. Mai mult, Iordănescu n-a reuşit si înscrie nici din lovitura de la 11 m, acordată în min. 85. Alături de el, printre marii rateuri ai jocului, pot fi amintiţi Ionescu (de două ori) şi Marica. Drept este, însă, că aceştia trei au fost totuşi cei mai buni oa­meni ai reprezentativei noastre. Polonezii, prezentind o garnitură foarte tînără, au fost în inferioritate în tot timpul partidei. A arbitrat bine P. Nikolov (Bul­garia) ajutat la tuse de C. Petrea și I. Drăghici. tenis, Ţiriac şi Năstase in semifinalele turneului de la Roma Tirisc, Năstase, australianul Mulligan şi italianul Di Masso s-au calificat In semifinalele tur­neului internaţional de tenis de la Roma. In „sferturi", Năstase l-a învins cu 6—4, 6—1, 2—6, 10—S pe valorosul jucător italian Sergio Palmieri, iar Mulligan l-a elimi­na cu 3—6, 6—1, 8—6, 6—3 pe Italianul Ezio de Matteo. Ion Tiriac s-a calificat, învingînd cu 6­—2, 6—2, 6—1 pe englezul Battrick. In semifinale Tiriac se va Intilni cu italianul Di Masso, în timp ce Ilie Năstase va avea ca ad­versar pe australianul Martin Murligan. Astfel s-a marcat singurul gol, ieri pe stadionul „Dinamo“ din Capitală (Foto : Gh. Vintilă) (Urmare din pag. I) dintre care unele au fost aplicate, iar altele sunt în curs de realizare — este rentabilizarea pe ansamblu a producţiei industriei miniere cu În­cepere din anul 1968. De asemenea, s-au creat importante posibilităţi de Îmbunătăţire a tuturor indicatorilor de plan pentru perioada 1968—1970. In comparaţie cu prevederile din cincinal, producţia de cărbune va fi anul acesta mai mare cu circa 600 000 tone, cea de zinc cu 5 la sută, iar productivitatea muncii creşte cu 8,1 la sută. Şi, ca o consecinţă firească, volumul acumulărilor va depăşi cu 165 milioane lei nivelul stabilit în cincinal pentru acest an. Desigur, oricît de pozitive ar fi rezultatele de ansamblu de pînă a­­cum, le considerăm un început pro­miţător. Ne dăm seama de necesita­tea multiplicării eforturilor pentru ridicarea în continuare a eficienţei activităţii economice a întreprinde­rilor, îndeplinirea indicaţiilor parti­dului in acest domeniu obligă la o evaluare critică a rezultatelor, im­pune o înaltă răspundere şi exigenţă In conducerea şi gospodărirea Între­prinderilor, instransigenţă faţă de stările de lucruri negative, faţă de orice tendinţă de irosire a valorilor materiale. In lumina sarcinilor tra­sate de conducerea partidului, mi­nisterul nostru a trecut în ultima vreme la examinarea amănunţită a situaţiei fiecărei întreprinderi, a fie­cărui produs nerentabil, stabilind să se aprofundeze studiile de rentabili­zare elaborate anul trecut, să se în­treprindă noi studii și analize. Cu atît mai mult s-a impus intensifica­rea analizei și fructificării rezerve­lor interne, cu cit în luna ianuarie un număr de 13 întreprinderi din ra­mura noastră au depășit pierderile planificate cu 7,4 milioane lei. In obiectivul nostru imediat se află o serie de întreprinderi in care pină acum s-a făcut simţit un oare­care formalism în descoperirea şi valorificarea rezervelor produc­ţiei. De pildă, conducerile în­treprinderilor miniere Suceava şi Hunedoara nu au prezentat so­luţii suficient de aprofundate pentru Înlăturarea pierderilor planificate. La Combinatul minier Baia Mare, Trustul de construcţii şi montaje mi­niere şi în alte întrerprinderi, ca ur­mare a unor pierderi exagerate la transportul produse­­or cu mijloace auto şi a dobînzilor penalizatoare pentru credite restant­e, s-au înregis­trat anul trecut chelt­uieli neproduc­tive importante. Desi­gur, o răspun­dere mare pentru ace­ste neajunsuri revine şi organelor din minister care au avut sarcina să spr­ijine întreprin­derile în această acţi­une. De aceea, conducerea ministerul­ui a luat mă­sura de a ajuta cad­rele tehnice şi economice din aceste unităţi în ela­borarea studiilor, prin trimiterea unor specialişti cu experienţă din direcţiile generale, institutele de pro­iectări şi cercetări, de a controla sis­tematic stadiul aplic­ării măsurilor. Din experienţa de pînă acum s-au desprins câteva din direcţiile princi­pale în care se cer orientate cu pre­cădere eforturile pentru înlăturarea pierderilor planificate şi creşterea rentabilităţii producţiei. în continu­are, preocupările specialiştilor din ramura noastră vor fi îndreptate, în primul rînd, spre folosirea cât mai eficientă a capacităţilor de producţie şi extindere, pe o scară mai mare a unor procedee tehnologice moderne de exploatare şi de preparare a minereurilor, care asigură o productivitate a muncii ridicată, un preţ de cost redus. De asemenea, vor fi analizate detaliat posibilităţile de creştere apreciabilă a gradului de mecanizare a muncii în abatajele minelor de cărbuni şi de minereuri, precum şi la lucrările de deschidere şi de pregătire a frontu­rilor de lucru, în principal la lucră­rile de tăiere şi de încărcare, care necesită un consum mare de mano­peră. Cu deosebită stăruinţă va tre­bui să acţionăm pentru reducerea consumului de lemn de mină, care se menţine încă ridicat într-o serie de exploatări. Ministerul nostru şi-a propus ca pe diferite căi — gospodă­rirea mai bună a lemnului in depo­zite şi in abataje, extinderea înlocui­torilor etc — să realizeze anul aces­ta pe întreaga ramură o economie de 25 000 mc de lemn. Sarcina este pe deplin posibil de infăptuit, cu con­diţia unei stricte economii în fiecare sector de activitate. Creşterea eficienţei economice a industriei miniere din ţara noastră la nivelul realizărilor obţinute de unele ţări mai avansate necesită tot­odată rezolvarea unor probleme le­gate, în principal, de ridicarea gra­dului de calificare a cadrelor şi de perfecţionarea mijloacelor tehnice din dotarea minelor şi preparaţiilor. A devenit oportun să fie asimilate şi introduse intr-un ritm mai accelerat In fabricaţie anumite utilaje şi echi­pamente cu performanţe ridicate, cum sunt perforatoarele pentru mi­nereuri dure şi foarte dure, maşinile de Încărcat cu siloz, stîlpii hidraulici de susţinere, maşinile de torcretat, Instalaţiile de tipul platformă pentru săparea suitorilor, diverse utilaje pentru modernizarea preparaţiilor şi altele. Ţinînd seama de această ne­cesitate, conducerea ministerului a hotărît ca o parte din utilajele pre­văzute în programul de asimilare al Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini să fie executate in atelie­rele proprii. Aceasta nu scuteşte însă uzinele constructoare de maşini de obligaţia de a-şi îndeplini in termen sarcinile ce le au in domeniul asimi­lării de maşini şi utilaje pentru ra­mura noastră. Ridicarea continuă a eficienţei economice este o cerinţă imperioasă a dezvoltării şi modernizării econo­miei noastre naţionale. De aceea, continuînd cu perseverenţă şi adîn­­cind acţiunea începută anul trecut, colectivele din unităţile industriei miniere vor găsi noi soluţii şi posi­bilităţi pentru a duce la îndeplinire Întocmai sarcinile trasate de partid cu privire la rentabilizarea tuturor întreprinderilor şi produselor. Rentabilitatea in industria miniera Corespondenţă speciala din Paris Surprize în tradiţionalul cros „L’Humanité" Pe aleile parcului „Coumeuve* din apropierea capitalei Franţei, zia­rul „L’Humanité* şi-a organizat du­minică dimineaţa tradiţionalul său cros internaţional. Ca in fiecare an, competiţia a avut un larg ecou în rindurile atleţilor europeni (prezenţi în număr mare la start), ca şi în rin­­dul publicului spectator. Pe traseu, mii şi mii de parizieni au aşteptat şi au aplaudat trecerea concurenţilor. Surpriza crosului din acest an o constituie, desigur, victoria italiencei Paola Pigni care, cu un finiş de sprinteră, a întrecut-o cu numai cîţiva metri înainte de sosire, pe con­curenta sovietică Ludmila Braghina. A treia clasată, tot o sovietică (Alia Kolesnikova). De fapt aceste trei at­lete şi-au impus trena de-a lungul celor 2 000 m al traseului. Româncele Viorica Gabor şi Elisabeta Bucur, aflate în plutonul fruntaş, nu s-au putut clasa decit pe locurile 7 şi res­pectiv 9. Cursa masculină, disputată pe un traseu in lungime de 8 000 m, au do­minat-o, cum de altfel se şi anticipa, sovieticii. Primii doi — Mikitenko şi Hrîstov — au fost cronometraţi în a­­celaşi timp, dar cîştigător a fost de­clarat Mikitenko, sosit cu un „piept" mai înainte. Sovieticul Markov şi ma­ghiarul Szerenyi au ocupat poziţiile trei şi patru, la aproximativ 30 de secunde de invingător. Dintre ro­mâni, Ilie Cioca s-a clasat cel mai bine , locul 11, la circa un minut în urma ciștigătorului. Gh. ALEXANDRU DIN LUMEA LARGĂ A început „Turul Maro­cului".­­ Prima etapă, desfăşurată ieri între Casablanca şi Safi (230 km) a cîştigat-o suedezul Soederling. Ga­briel Moiceanu a sosit al VI-lea (la 4 minute), iar Moldoveanu, al XI-lea (la 5 minute) de primul. Fotbal în „Ţara cangu­rului". — Intr-un meci internaţional de fotbal, disputat la Sydney, selec­ţionatele Australiei şi Japoniei au ter­minat la egalitate : 21—2 (1—0). * La Lima, în „Cupa Da­vis", prima zi a meciului de tenis Peru-Chile, pentru Cupa Davis (zona sud-americană), formația chiliană conduce cu 2—0. Pinto Bravo a câști­gat cu 6—3, 6—1, 6—2, la Gonzales, iar Patricio Comejo l-a învins cu 8—6, 6—3, 6—0, pe Acuna. 15 reprize în ring.­­ Boxe­rul japonez Hiroshi Kobayashi, cam­pion mondial profesionist la categoria ușoară (clasa juniori), și-a păstrat titlul terminînd la egalitate, în 15 reprize, cu filipinezul Rene Barrienton. Mărturisirile unui atlet Incorect — Intr-un articol publicat de ziarul „The People“, atletul englez Alan Simpson (specialist In proba de o milă) recunoaşte că s-a „dopat“ cu prilejul Jocurilor Commonwealthului, desfăşurate In august 1966 la Kingston. „Vreau să inapoiez medalia de argint cîştigată în proba de o milă, întrucît nu-mi aparţine pe drept — scrie A. Simpson. Acum pot să spun adevărul, înaintea seriei în care alergam, mi-am făcut o injecţie cu amphetamină. Am sosit primul şi mi-am zis să apelez la o a doua injecţie, înaintea finalei. Nu am beneficiat de efectul stimulen­tului, căci finala s-a desfăşurat mai tîrziu decît credeam eu. Dacă mărtu­risirea mea va convinge măcar un sin­gur atlet că dopingul este cel mai urît lucru în sport, atunci ea a meritat osteneala de a fi fost făcută“. Ca­ record mondial neo­mologa­t. — Atletul sud-african Paul Nash a alergat „suta de metri“ în 10”, dar performanţa sa nu va putea fi omologată ca record mondial egalat, deoarece vin­­ul a bătut cu mai mult de 2 metri pe secundă. Avans, trei lungimi şi ju­mătate. — Cea de-a 114-a ediţie a cursei de canotaj academic. Întrecere care se desfăşoară în fiecare an pe Tamisa, între echipajele universităţilor Cambridge şi Oxford, a fost cîştigată de studenţii din Cambridge. Ei au în­trecut cu 3 lungimi şi jumătate for­maţia adversă, realizînd pe distanţa de 4,374 mile timpul de 18’23”. ACTUALITATEA PE SCURT • La arena Voinţa din Ca­pitală s-au desfăşurat con­cursurile individuale intre cei mai buni popicari din România şi Ungaria. In proba masculină, reprezen­tanţii noştri s-au dovedit superiori, ocupind primele locuri cu rezultate valoroa­se. 1 — Petre Purje (978 popice doborite) ; 2 — Ion Micoroiu (958 p) ; 3 — Gheorghe Silvestru (935 p). Dintre oaspeţi, cel mai bine s-a clasat G. Varfalvi, pe locul 6, cu 919 p. In proba feminină s-a comportat foarte bine sportiva ma­ghiară Irene Szilagy — lo­cul Intîi cu 440 popice dobo­rite. A fost urmată de Elena Trandafir (428 p), Florica Neguțoiu (420 p), Tinca Ba­­laban (418 p). • S-au încheiat campiona­tele republicane individuale de tenis de masă pe anul 1968. Iată rezultatele celor cinci finale : simplu femi­nin : Maria Alexandru — Viorica Ivan 3—1; simplu masculin: Dorin Giurgiu­­ci — Radu Negulescu 3—1 ; dublu masculin: Giurgiucă, Negulescu — Covaci, Sin­­deanu 3—1 ; dublu feminin : Alexandru, Mihalca — Le­­sai, Sălăgeanu 3—0 ; dublu mixt: Mihalca, Negules­cu — Alexandru, Giurgiucă 3—1. PAGINA 3 Cu ochiul turistului­ ­Urmare din pag. D corturi, in Judeţul Suceava se amena­jează un camping la Suceviţa şi va fi mărit numărul de căsuţe de la punctele Urşeşti-pădure şi Rădăşeni Multe lucruri noi am aflat la Si­biu. Cabanele Poiana Neamţului, Fîntînele, Gîtul Berbecului, Sadu IL Curmătura Stezii, Odragul, Bărcaci ș. a. au fost complet renovate si mo­bilate. Lucrări de modernizare au fost făcute, de asemenea, la Bîlea­­cascadă si la Bîlea­lac. In orașul Si­biu a fost dat recent în exploatare hotelul „Bulevard", cu un grad înalt de confort (camere cu 1—2 paturi, baie, telefon). In felul acesta, Sibiul va dispune de peste 1 000 de locuri de cazare pe noapte (inclusiv camere aparţinînd cetăţenilor). Menţionind aceste noutăţi, nu pu­tem trece însă cu vederea faptul că a întîrziat construcţia sau amena­jarea unor obiective menite să spo­rească posibilităţile de satisfacere a cerinţelor turiştilor, iar altele se află încă in faza planurilor si pro­misiunilor. Ne referim, in primul rînd, la tărăgănarea construcţiei ho­telului turistic din Iaşi ; acest hotel cu 341 de locuri, amplasat în piaţa Unirii, ar fi trebuit să ofere, de la începutul lui iulie a. c., condiţii op­time de cazare pentru turişti. Dar deficienţele organizatorice şi de a­­provizionare a şantierului au dus la întîrzierea lucrărilor, iar darea în folosinţă va avea loc, după toate probabilităţile, după trecerea sezo­nului turistic. Nici în judeţul Suceava lucrurile nu merg mai bine. O.N.T. a construit la Putna un hotel cu 50 de locuri. Deşi e gata de anul trecut, nu poate fi dat in folosinţă deoarece construc­torii nu au rezolvat problema ali­mentării cu apă. De cîţiva ani, in ca­bana Căprioara, camerele de la eta­jul restaurantului stau nefolosite. Disputa dintre forurile locale conti­nuă şi nu se ştie încă dacă vor con­tinua să rămînă „la rezervă" sau vor fi date circuitului comercial. La Alba Iulia, unicul hotel este arhiplin cu delegaţi chiar şi în timpul iernii. Iar acum, la începerea sezonului, se vorbeşte despre intrarea lui în repa­raţii capitale. Unde vor fi găzduiţi turiştii ? In aceste condiţii, se im­punea ca organele O.N.T. din aceste oraşe să încheie contracte cu cetă­ţeni particulari, care pot închiria camere cu confort corespunzător. Or, pînă acum s-a făcut prea puţin în această direcţie. Comitetele exe­cutive ale consiliilor populare jude­ţene provizorii sunt datoare să ia măsuri pentru grăbirea construcţii­lor şi amenajărilor menite să asigure cazarea, aprovizionarea şi deservi­rea turiştilor. Trebuie să se acţio­neze perseverent, folosindu-se toate posibilităţile şi resursele locale, pen­tru crearea unor condiţii cit mai bune de primire şi deservire a tu­riştilor. Ca o consecinţă a dezvoltării tu­rismului, oraşe, tîrguiri şi sate, indie izolate şi necunoscute, „ies d in lume, devin locuri de trecere sau de po­pas pentru vizitatori. Cum se Înfă­ţişează „lumii" oraşul sau satul nos­tru ? Este o Întrebare pe care tre­buie să şi-o pună comitetele execu­tive ale consiliilor populare, condu­cătorii de întreprinderi si instituţii, toti cetăţenii. In cursul raidului, ni s-a vorbit despre numeroase acţiuni de gospodărire şi înfrumuseţare a oraşelor si comunelor, şoselelor si drumurilor. In judeţul Iaşi, de pildă, se plantează de-a lungul şoselelor peste 13 000 de arbori si arbuşti or­namentali, in jurul fîntîmelor se con­struiesc foişoare, se amenajează pe­luze de flori. Asemenea acţiuni cu loc di in celelalte judeţe. Cu toate acestea, se mai intîlnesc încă, chiar pe trasee turistice din cele mai frec­ventate, semnele neglijenţei. Mer­­gînd cu trenul spre Braşov, poţi ve­dea malurile Prahovei neîngrijite, după cum se poate observa dezor­dine în curţile unor întreprinderi 1 Uzina mecanică Sinaia, Fabrica de hârtie Buşteni. Cu prilejul raidului am constatat că în toate aceste judeţe s-au întoc­mit planuri de măsuri pentru pre­gătirea sezonului turistic, întrucît în îndeplinirea unor sarcini esen­ţiale din aceste planuri — mărirea capacităţilor de cazare, înfiinţarea de unităţi comerciale şi deservire, pregătirea materialului informativ — sunt serioase rămineri in urmă, se impune ca organele judeţene de partid si de stat, ca şi O.N.T.-ul, Ministerul Comerţului Interior, Cen­­trocoopul să analizeze cauzele și să determine grăbirea pregătirilor pen­tru noul sezon turistic. LISTA DE ClŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunii« C­E C. cu cîştiguri TRAGEREA LA SORŢI DIN 31 martie 1968 Cîştigurile revin, întregi, obliga­ţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc 1/2, 1/4 respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. In valoarea cîştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor cîştigătoare. Plata cîştigurilor se face prin fi­lialele C.E.C. O. Se §3­ k Valoarea ■32 = £ oSSS ctştigurilor C­ c »SS u2o —___________ ÎS III iii , 1 ZA s» 23,» 2 3 0 pt! |o‘3 tt 3 ____________Za o____________ 1 43156 25 100 000 100 000 1 42172 21 75 000 75 000 1 04491 36 50 000 50 000 1 32664 34 25 000 25 000 1 18912 37 16 000 10 000 1 51591 23 5 000 1 27331 47 5 000 1 28020 15 5 000 1 42785 43 5 OOO 1 11258 14 5 000 1 28284 47 5 OOO 1 19902 08 5 000 85 000 » T “ n H 60 369 43 2 000 60 605 40 2 000 60 435 32 2 000 860 000 60 693 11 1 000 60 487 22 1 000 120 000 600 18 06 800 600 05 25 800 600 55 19 800 1 440 000 2 112 TOTAL____________2 215 000

Next