Scînteia, septembrie 1968 (Anul 37, nr. 7812-7841)

1968-09-01 / nr. 7812

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. M­ÎȚIVA! • ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXVIII Nr. 7812 Duminică 1 septembrie 1968 8 PAGINI — 40 BANI ÎNTÂLNIREA TOVARĂȘULUI ______________________________________________________________________________________________________________________________________ NICOLAI CEAUȘESCU _____________________________________________________________________________________ CU INTELECTUALII DIN CLUJ Importantă şi veche ce­tate universitară, centru ştiinţific şi umanistic de prim rang al ţării, Clujul anilor de construcţie socia­listă a adăugat la frumoasa aureolă, în care au strălu­cit nume ca ale lui Babeş, Racoviţă, Sextil Puşcariu, Blaga, Haţieganu, noi şi noi valori care au întregit şi întregesc patrimoniul spi­ritual al patriei în continuă înflorire. Ca şi în alte cen­tre de veche tradiţie sau mai noi, cultura, ştiinţa, cercetarea în toate dome­niile au fost şi sunt temei­nic înzestrate, printr-o pu­ternică bază materială, prin impulsul unui amplu avînt creator, care a captat toate energiile, impuls şi eferves­cenţă specifice epocii noas­tre socialiste. Cu prilejul vizitei tova­răşului Nicolae Ceauşescu, intelectualitatea clujeană s-a adunat să-şi exprime recunoştinţa faţă de partid şi guvern, să-şi afirme încă o dată unanimitatea de simţire şi gîndire faţă de politica înţeleaptă a par­tidului nostru comunist, să-şi întărească hotărît le­­gămîntul de a-şi înzeci e­­forturile în opera de edifi­care socialistă a României. In sala mare a Casei U­­niversitarilor, conducătorii de partid şi de stat sînt primiţi cu multă căldură de intelectualii clujeni din toa­te generaţiile, care aplaudă şi ovaţionează puternic. Marea adunare a intelec­tualilor la care sunt prezenţi şi acad. Ştefan Bălan, mi­nistrul învăţămîntului, şi acad. Miron Nicolescu, pre­şedintele Academiei, este deschisă de Remus Bucşa, prim-secretar al comitetului municipal Cluj al P.C.R., care, salutîndu-l pe secreta­rul general al C.C. al parti­dului în numele oamenilor de cultură din Cluj, sub­liniază că asemenea întîl­­niri dintre conducătorii partidului şi statului nostru şi intelectualitate au deve­nit tradiţie în România. Au luat apoi cuvîntul prof. dr. docent Ştefan Pas­­cu, membru corespondent al Academiei, decanul Fa­cultăţii de istorie-filozofie a universităţii „Babeş - Bolyai“, Letay Lajos, redac­­tor-şef al revistei „Utunk", prof. ing. Emil Negruţiu, rectorul Institutului agro­nomic „dr. Petru Groza", (Continuare în pag. a II-a) Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi, vă rog să mă scu­zaţi dacă nu voi reuşi să dau grai tuturor sentimentelor pe care le în­cerc în întîlnirea cu dv. Sînt după o zi de adunări, de multiple impre­sii şi îmi e greu să redau în cuvin­te emoţia pe care mi-o provoacă întîlnirea cu oamenii de ştiinţă şi cultură din Cluj. (aplauze entu­ziaste). Dv., ca întreaga intelectualitate a României socialiste, reprezen­taţi un detaşament însemnat al poporului nostru, cu un rol de o deosebită importanţă în întreaga activitate de edificare a orînduirii socialiste. Socialismul, concepţia ştiinţifică despre lume şi viaţă a proletariatului, a sintetizat şi sin­tetizează tot ceea ce a creat ome­nirea mai bun de-a lungul mile­niilor şi a ridicat aceste cuceriri la rangul de i­ii­­­ţă socială me­nită să asigure făurirea unei societăţi în care omul să fie cu a­­devărat stăpîn pe destinele sale, făuritorul propriei sale istorii, (a­­plauze puternice). Fără îndoială, hotârîtoare în în­treaga activitate umană este creaţia de bunuri materiale, pentru că a­­ceasta determină în mare măsură schimbările care au loc în socie­tate. Dar nu este mai puţin ade­vărat că gîndirea umană, ştiinţa, mai cu seamă în societatea de as­tăzi, au devenit o forţă materială cu un rol hotărîtor în întreaga via­ţă socială, inclusiv în dezvoltarea materială a societăţii, (aplauze). De aceea, partidul nostru, guver­nul ţării noastre, preocupîndu-se de dezvoltarea bazei materiale, de dezvoltarea economiei naţionale, a industriei şi agriculturii, acordă o atenţie deosebită ştiinţei şi cultu­rii ; sîntem conştienţi că fără a­­ceasta nu putem asigura mersul înainte al patriei noastre. (aplauze). Avem rezultate bune în dezvol­tarea ştiinţei şi culturii în ţara noastră. In raport cu situaţia de acum douăzeci şi ceva de ani, ni­velul general de cultură al poporu­lui nostru s-a ridicat la un stadiu incomparabil, numărul intelectua­lilor a crescut de mai multe ori şi nu există sector al activităţii ma­teriale şi sociale unde omul de ştiinţă şi cultură, alături de mun­citori şi ţărani, sub conducerea partidului nostru, să nu participe cu întreaga sa forţă de gîndire şi de creaţie la făurirea societăţii noi socialiste, (vii şi îndelungi aplauze). Noi, conducerea partidului şi statului, preţuim mult activitatea intelectualilor şi, în mod deosebit, daţi-mi voie să spun, preţuim a­­portul pe care îl aduc oamenii de ştiinţă şi cultură din Cluj — de­taşament de valoare al intelectua­lităţii din România socialistă, (aplauze puternice). Preţuim de asemenea faptul că aici, ca şi în alte centre universi­tare din ţară, muncesc laolaltă in­telectuali români, maghiari, ger­mani, îşi unesc eforturile, capaci­tatea, pentru a contribui la ridi­carea ştiinţei şi culturii patriei noastre pe culmi tot mai înalte, îşi însuşesc tot ce este mai bun pe plan internaţional în domeniul cu­noaşterii, aducîndu-şi propria con­tribuţie la îmbogăţirea tezaurului universal al civilizaţiei. Vă felici­tăm din toată inima pentru apor­tul deosebit de valoros pe care îl aduceţi la înflorirea ştiinţei şi cul­turii, a întregii creaţii spirituale a României socialiste, (aplauze pu­ternice). Desigur, tovarăşi, una din proble­mele importante în dezvoltarea so­cietăţii omeneşti, acolo unde locu­iesc împreună oameni de diferite naţionalităţi, este rezolvarea justă a raporturilor sociale dintre aceştia, asigurarea egalităţii depline a tu­turor, în toate domeniile de activi­tate. Numai aşa omul poate să se simtă liber, poate să-şi pună cu­noştinţele, întreaga sa capacitate, în serviciul bunăstării şi fericirii poporului. Putem spune tovarăşi că în patria noastră, în România, am realizat pe deplin această egalitate între oameni, indiferent de naţio­nalitate, în toate domeniile de ac­tivitate. (aplauze entuziaste, prelun­gite). Dumneavoastră, ca oameni de ştiinţă şi cultură, ştiţi foarte bine că, indiferent în ce limbă sunt ex­primate, rezultatele cercetării şti­inţifice — ale fizicii, matematicii, chiar şi ale istoriei şi arheologiei — sînt aceleaşi atunci cînd cercetarea se face cu adevărat corect (vii a­­plauze). Nici poezia, proza, teatrul, mu­zica nu cunosc graniţe de limbă. Indiferent în ce limbă sînt create, marile opere de artă, mă refer la literatură, căci muzica are limba ei proprie, internaţională — aci am putea spune că s-a realizat inter­naţionalismul (animaţie în sală) — exprimă aceleaşi idei şi simţăminte umane nobile. Depinde desigur de ceea ce doreşte scriitorul, poe­tul, sau artistul respectiv să re­dea, de modul în care înţelege el sensul vremii, preocupările şi aspi­raţiile societăţii şi de măsura în care doreşte să se încadreze în a­­ceste preocupări. Depinde de voin­ţa şi de puterea sa de a face din opera de artă pe care o făureşte o expresie a năzuinţelor de libertate şi dreptate socială ale omenirii. Pentru că numai atunci arta serveşte cu adevărat cauza progre­sului, cauza socialismului, (aplauze puternice, prelungite). Aş putea spune că în ştiinţă, în artă, în cultură se merge cu un pas înainte în realizarea unităţii în creaţie peste deosebirile de na­ţionalitate şi limbă, pentru că şti­inţa şi cultura înaintată este una singură şi ea nu cunoaşte diferenţe de naţionalitate, nu cunoaşte decît o singură lege : progresul omenirii, realizarea unei vieţi mai bune pen­tru toţi oamenii, (aplauze însufle­ţite). De aceea consider că este ne­cesar ca iitelectualii noştri­, indife­rent în ce domeniu de activitate lucrează, indiferent de naţionalita­te, să-şi unească forţa, capacitatea, priceperea pentru ridicarea conti­nuă a nivelului general al ştiinţei şi culturii patriei noastre. Aceasta e calea pe care îşi pot aduce contribuţia activă la întreaga muncă desfăşurată de poporul nos­tru pentru construirea socialismu­lui, pentru făurirea condiţiilor de trecere treptată spre comunism, (aplauze îndelungate). Stimaţi tovarăşi, Situaţia raporturilor de astăzi dintre ţările socialiste, dintre partidele comuniste şi muncito­reşti ne îngrijorează pe toţi, îi în­grijorează pe toţi comuniştii. Cînd noi am păşit pe drumul luptei de eliberare a omului de asuprire, pentru eliberarea socială şi naţio­nală a maselor, pentru înfăptuirea celei mai drepte societăţi din lume — în care omul să se simtă cu adevărat om, în care tot ce se făureşte în societate să fie închinat omului — nu ne-am gîndit nicio­dată că se poate ajunge ca între comunişti, între ţările socialiste să se folosească forţa pentru im­punerea unui anumit punct de ve­dere. Nu se poate concepe că ase­menea lucruri sunt compatibile cu ideologia noastră, cu concepţia noastră ştiinţifică despre viaţă şi despre lume. Aceasta poate avea ceva comun cu epoca lui Ludovic al XIV-lea — să mă îndrepte istoricii dacă greşesc — care spunea „l’état c’est moi“. Sunt unii teoreticieni care îşi arogă dreptul de a da ju­decăţi definitive, după principiul : (Continuare în pag. a II-a) înalții oaspeji sunt întîmpinati cu căldură de intelectualitatea clujeana ÎN ZIARUL DE AZI: ADEZIUNE DEPLINĂ LA PRINCIPIILE POLITICII EXTERNE A PARTIDULUI ŞI GUVERNULUI B Dezbatere colectivă — decizii optime B Dimensiu­nile timpului la Tomis B Programul de luptă al pa­trioţilor sud-vietnamezi VIZITA TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER IN JUDEŢELE MUREŞ ŞI SIBIU Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, a făcut în zilele de vineri şi sîmbătă o vizită de lu­cru în judeţele Mureş şi Sibiu, unde s-a întîlnit cu oameni ai muncii din industrie şi agricul­tură, cu intelectuali, activişti ai or­ganelor locale de partid şi de stat, cu care a discutat despre activi­tatea consacrată îndeplinirii hotă­­rîrilor Congresului al IX-lea şi ale Conferinţei Naţionale a P.C.R. La intrarea în judeţul Mureş, în comuna Cheţani, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a fost întîmpi­­nat de tovarăşii Nicolae Vereş, membru al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele Co­mitetului executiv al Consiliului popular judeţean provizoriu, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organiza­ţiilor obşteşti. Mii şi mii de cetă­ţeni au salutat cu ovaţii şi urale pe tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, manifestîndu-şi îndelung ataşa­mentul lor faţă de politica inter­nă şi externă a partidului şi sta­tului nostru. Un prim popas se face la coope­rativa agricolă de producţie Lu­duş. Preşedintele cooperativei, Ta­­nasie Fanea, adresează tovarăşului Ion Gheorghe Maurer un călduros bun sosit. Oaspetele e invitat să viziteze cooperativa. O expoziţie improvizată oglindeşte creşterea bunăstării­ celor 1300 de familii ce alcătuiesc cooperativa. Grafi­cele arată că în cei 18 ani de cînd muncesc împreună, cooperatorii din Luduş au obţinut an de an rezultate tot mai însemnate. — Am învăţat să sporim averea obştească, spunea un bătrîn coope­rator. Ogoarele, vitele, grădinile de zarzavat, viile, toate ne aduc azi mari venituri şi viaţa noastră a devenit îmbelşugată. Luîndu-şi rămas bun de la cooperatori, tovarăşul Ion Gheor­ghe Maurer îi felicită pentru re­zultatele obţinute, se urează noi şi noi succese, multă sănătate. Cooperatorii răspund cu urale şi ovaţii, manifestează călduros pen­tru Partidul Comunist Român şi Comitetul său Central, pentru to­varăşul Nicolae Ceauşescu. In drum spre Tîrnăveni, pe dru­mul care trece prin preajma ter­mocentralei electrice de la Luduş, mii de oameni salută cu multa căldură pe preşedintele Consiliu­lui de Miniştri. Pretutindeni se aud rostite în limbile română şi maghiară lozincile „Trăiască Par­tidul Comunist Român“, „Trăiască Republica noastră dragă“. Aşezare cu tradiţie industrială, oraşul Tîrnăveni se mîndreşte azi cu marele său combinat chimic. Importantele investiţii alocate pen­tru dezvoltarea combinatului au făcut ca azi, în numai 28 de zile, să se realizeze producţia întregu­lui an 1948. La sosirea la combinat, tovară­şul Ion Gheorghe Maurer a fost salutat de ministrul industriei chimice, Constantin Scarlat, de ing. Vasile Avram, directorul ge­neral al combinatului, de repre­zentanţi ai organizaţiilor de partid, sindicat şi de tineret, de numeroşi muncitori. In halul pavilionului administrativ, în faţa unei ma­chete, directorul întreprinderii in­formează despre lucrările de dez­voltare a combinatului, care vor face ca în 1970 valoarea produc­ţiei globale să atingă un miliard lei. Sunt prezentate, de asemenea, rezultatele obţinute în producţie. Efortul, priceperea şi abnegaţia chimiştilor, a arătat el, au fost răs­plătite cu steagul de întreprindere fruntaşă pe ramură. Tovarăşul Maurer recomandă conducătorilor combinatului să se ocupe continuu de valorificarea maximă a investiţiilor, să chibzu­­iască fiecare leu cheltuit, să aibă în vedere ridicarea continuă a ca­lităţii produselor, competitivitatea lor pe plan mondial. Sînt vizitate apoi cîteva din sec­toarele combinatului. Semnînd în cartea de onoare a combinatului, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a adresat felicitări colectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri şi le-a urat noi succese în munca lor. In sala de festivităţi a combina­tului a avut loc apoi o însufleţită adunare a activului de partid din oraşul Tîrnăveni. Au luat cuvîntul tovarăşii Ieronim Buda, prim-se­cretar al Comitetului orăşenesc de partid Tîrnăveni, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc, Emil Szakacs, muncitor în secţia carbid. Vasile Blaj­an, prim-secretar al Comitetu­lui orăşenesc U.T.C. Tîrnăveni, (Continuare în pag. a IV-a) Tovarăşi: Sunt deosebit de bucuros că mă găsesc în mijlocul dv. şi că am prilejul să vă aduc salutul Comi­tetului Central, al guvernului, salutul cordial al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. (aplauze pre­lungite). Este o scurtă vizită de lucru, dar este o vizită plină de lucruri înălţătoare. Sigur, în cadrul unei asemenea vizite, obiectivele nu pot fi decît limitate, nu se poate ana­liza activitatea multiplă, pe toate planurile, pe toate feţele ei, a unui judeţ. , Am văzut o gospodărie agricolă, o cooperativă agricolă de producţie. Am fost mulţumit de ceea ce am văzut acolo, înainte de toate, mulţumit de existenţa unui pronunţat spirit gospodăresc în conducerea cooperativei. Oamenii muncesc, produc, muncesc bine, produc bine şi cîştigă bine. Oa­menii se gîndesc cum să mun­cească şi mai bine, pentru a pro­duce şi mai mult şi pentru a cîştiga şi mai bine. Mi se pare că acest lucru este esenţial pentru dezvoltarea iniţiativei cooperatori­lor în ridicarea producţiei, întărirea cooperativei şi ridicarea nivelului de viaţă al membrilor ei. Am vizitat, de asemenea, două combinate­­ importante. Unul vechi, devenit nou, şi altul nou, devenit şi mai nou : Combinatul de la Tîrnăveni şi Combinatul de în­grăşăminte azotoase de la Tg. Mu­reş. Şi la Tîrnăveni şi la Tg. Mu­reş statul face investiţii mari. Am dorit să cunoaştem mai în­deaproape cum se desfăşoară acti­vitatea în aceste combinate, cum sunt fructificate aceste valori care sunt valorile poporului. Trebuie să mărturisesc că şi re­zultatele acestor vizite sunt îm­bucurătoare. La Tîrnăveni am vă­zut că, folosind mijloacele care au fost puse, de către stat, la dispoziţia colectivului de mun­citori, ingineri şi tehnicieni, colec­tivul a ştiut să transforme o în­treprindere veche, cu utilaj vechi, cu clădiri vechi, într-o întreprin­dere care se modernizează con­tinuu şi dă o producţie substan­ţială, care aduce serioase beneficii. Am constatat cu satisfacţie preo­cuparea conducerii acestui combi­nat de a realiza produse competiti­ve, din toate punctele de vedere, pe plan mondial. Este o sarcină de bază a construcţiei socialiste, im­portantă astăzi, cât şi pentru viito­r, şi este bine că această sarcină e bine înscrisă în mintea şi preocu­pările conducătorilor Combinatului de la Tîrnăveni. Acelaşi lucru l-am constatat la Combinatul de la Tg. Mureş. Oamenii , tineri, foarte tineri, fac faţă cu seriozitate şi cu o compe­tenţă demnă de admiraţie unor probleme complicate, reuşesc să le rezolve satisfăcător, se orientează către ceea ce trebuie să devină toate unităţile industriale din ţara noastră — modele de activitate industrială modernă, utilaje cu teh­nică avansată, bine înzestrate din punctul de vedere al cadrelor, bine conduse ca inteligenţă tehnică şi gospodărească. Faţă de toate aceste constatări trebuie să vă mărturisesc deplina noastră mulţumire şi să exprim, în cadrul adunării noastre, colecti­velor de muncitori, ţărani, tehni­cieni şi ingineri ai unităţilor vi­zitate, felicitările partidului şi gu­vernului pentru munca depusă^ — să exprim în acelaşi timp felicită­rile Comitetului Central adresate organelor şi organizaţiilor de partid, începînd cu organizaţia ju­(Continuare in pag. a IV-a) Cuvîntarea la întîlnirea cu activul de partid de la Tg. Mureş La Combinatul de îngrăşăminte azotoase diin Tg. Mureş, în faţa machetei care arată dezvoltarea viitoare a întreprinderii

Next