Scînteia, septembrie 1968 (Anul 37, nr. 7812-7841)

1968-09-01 / nr. 7812

PAGINA 2 (Urmare din pag. I) 1 ( Balogh Edgar, redactor­- şef adjunct al revistei I „Korunk“, şi Aurel Rău, ) redactor-şef al revistei I „Steaua“. ( (Cuvintările rostite Ie­­ publicăm in paginile a Iha ) şi a IlI-a ale ziarului). ( In aclamaţiile, puternice­­ şi îndelungi, ale întregii­­ adunări ia apoi cuvîn­­­­tul tovarăşul NICOLAE­­ CEAUŞESCU. : (Cuvintarea se publică ( in paginile I și a 11-a ale­­ ziarului). ( Cuvintarea este sublinia­­­tă în repetate rînduri cu ? aplauze și urale. Fiecare­­ cuvînt al secretarului ge­­­neral al Comitetului Cen­­t­­ral al partidului, fie­­­­care idee — parte integran­­­tă a programului de ac­­­­ţiune al partidului nos-? tru comunist — fiecare­­ accent reprezentînd coman­­­­damentele acestui moment­­ istoric, sînt urmărite cu a­­t­­enţie de întreaga adunare, · de toţi participanţii la a­­›­ ceastă întîlnire bogată în semnificaţii. ›› Luînd cuvîntul în înche­ge­rerea adunării, tov. Remus SS Bucşa, prim-secretar al Co­­›­ mitetului municipal Cluj al ›› P.C.R., a mulţumit tovarăşu-Ss lui Nicolae Ceauşescu pen­­t­­ru cuvintele adresate, sub­­››­liniind că ele constituie un ›› îndemn la o activitate şi ›› mai rodnică. Asigurăm Co­­›­ mitetul Central al Parti­du- Ss lui Comunist Român că nu ›­ ne vom precupeţi eforturi- Ss le pentru a fi la înălţimea ?? încrederii pe care o acordă Ss Partidul Comunist Ro­to­mân intelectualităţii pa­tt­uriei noastre. Dorim tovară­­›› şului Nicolae Ceauşescu să­­‹‹ nătate şi viaţă lungă pen­­›› tru a-şi îndeplini înaltele­­› misiuni ce i-au fost încre­­›ş dinţate de partid, de între­­­› gul nostru popor. încă o dată, cu şi mai multă vigoare, cu şi mai înflăcărat avînt, intelectua­litatea clujeană din toate generaţiile, fără deosebire de naţionalitate, îşi dove­deşte ataşamentul deplin la politica internă şi ex­ternă a partidului şi statu­lui nostru, exprimîndu-şi hotărîrea de a-şi aduce con­tribuţia la sporirea tezauru­lui de valori al patriei noas­tre socialiste, la prosperita­tea, demnitatea şi fericirea României socialiste. Adu­narea ia sfîrşit într-o at­mosferă de puternic entu­ziasm. Se aplaudă şi se o­­vaționează îndelung pentru partid, pentru conducerea sa, pentru România socia­listă. Cuvîntul tovarăşului REMUS BUCŞA, prim-secretar al Comitetu­lui municipal Cluj al P.C.R. Trăim momente de satisfacţie şi mare bucurie. Locuitorii Clujului, cetăţeni de toate profesiile şi de toate vîrstele, români, maghiari şi de alte naţionalităţi, aşa după cum aţi putut vedea şi dumneavoastră, stimaţi conducători ai partidului şi statului, sînt fericiţi să vă întîl­­nească pe meleagurile transilvă­nene, străvechi pămînt românesc. Cei aproape 200 000 de locuitori ai municipiului nostru văd în pre­zenţa dumneavoastră aici grija cu care conducerea superioară de partid urmăreşte vasta şi însufle­ţită activitate ce o desfăşoară oa­menii muncii de pe toate melea­gurile ţării, o ilustrare a legăturii permanente şi contactului nemij­locit dintre conducerea partidului şi masele largi de oameni ai muncii. In toate unităţile economice clujene domneşte o atmosferă de muncă entuziastă, elan patriotic şi spirit creator, atmosferă generată de spiritul politicii partidului şi statului nostru. Toate colectivele, toţi cei ce muncesc, români, ma­ghiari şi de alte naţionalităţi, şi-au consacrat forţele, întreaga lor ca­pacitate, îndeplinirii integrale a sarcinilor de plan. Aceste eforturi ale muncitorilor, inginerilor şi teh­nicienilor se întregesc în mod orga­nic cu activitatea bogată, cu munca entuziastă şi plină de răspundere a tuturor categoriilor de intelec­tuali. Sub conducerea înţeleaptă a partidului, oamenii de ştiinţă, artă şi cultură aduc o contribuţie va­loroasă în întregul proces de edifi­care a socialismului, la instruirea şi educarea tinerei generaţii în spi­ritul dragostei şi ataşamentului faţă de patria socialistă. Prin acti­vitatea lor oamenii de ştiinţă şi artă din Cluj dau o nouă strălucire tradiţiilor glorioase ale înaintaşi­lor, operele lor fiind apreciate în ţară şi peste hotare, contribuind la dezvoltarea culturii, ştiinţei şi teh­nicii în patria noastră. Asigurăm conducerea de partid şi de stat că membrii de partid, în­treaga populaţie a municipiului Cluj îşi vor înzeci eforturile pen­tru înfăptuirea neabătută a poli­ticii interne şi externe a parti­dului şi statului nostru. Anga­jamentul nostru este întemeiat pe convingerea nestrămutată că în a­­ceastă politică îşi găsesc întruchi­parea cele mai nobile năzuinţe şi idealuri ale poporului. In zilele care au trecut, în adu­nările generale ale comuniştilor, cu prilejul demonstraţiei oamenilor muncii de la 23 August, în cadrul colectivelor de muncă, muncitorii, intelectualii, funcţionarii clujeni, fără deosebire de naţionalitate, şi-au manifestat deplina lor ade­ziune şi aprobare faţă de poziţia clară adoptată de Comitetul Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, faţă de principiile enunţate în Declaraţia sesiunii extraordi­nare a Marii Adunări Naţionale. Fiţi încredinţaţi, iubiţi conducă­tori ai partidului şi statului, că­ populaţia acestui străvechi oraş ro­mânesc este strîns unită în jurul partidului, al Comitetului său Cen­tral, în frunte cu dumneavoastră, scumpe tovarăşe Ceauşescu ! Cuvîntul prof. dr. docent ŞTEFAN PASCU, membru corespondent al Academiei, decanul Facul­tăţii de istorie-filozofie a Universităţii „Babeş-Bo­­lyai" In momentele cele mai însem­nate ale istoriei sale, poporul ro­mân şi adevăraţii săi conducători au dovedit trei calităţi remarca­bile : înţelepciune, chibzuinţă şi hotărîre, înţelepciune în judecarea împrejurăr­ilor, chibzuinţă în cum­pănirea evenimentelor, hotărîre îri apărarea intereselor ţării. Aces­te remarcabile însuşiri izvorau în primul rînd din cunoaşterea vreri­lor poporului, din voinţa împlini­rii acestora, din dorinţa slujirii in­tereselor patriei. Era caracterizată o realitate în cuvintele simple, dar grele de adevăr, exprimate de cei mai înaintaţi şi mai vrednici fii ai poporului: „Ţineţi cu poporul ca să nu rătăciţi“. Asemenea în­demnuri erau necesare în vremu­rile trecute, cînd clasele domi­nante uitau adesea de interesele acelora ai căror reprezentanţi se pretindeau a fi. Astăzi, în noua noastră societate, socialistă, asemenea adevăruri au devenit o axiomă, izvorîtă dintr-o concepţie social-politică superioa­ră, umanist-socialistă. Toate acţiu­nile, toate măsurile, toate hotărîrile partidului nostru, ale conducători­lor săi se sprijină pe temelia pu­ternică a acestei filozofii marxist­­leniniste, superioară tuturor celor­lalte concepţii filozofice. Lucrul a­­pare cu totul firesc, deoarece partidul comunist reprezintă inte­resele poporului — muncitori, ţă­rani, intelectuali, români, maghiari, germani şi de altă naţionalitate — iar conducătorii săi sînt ieşiţi din sînul poporului, sînt emanaţia a­­cestuia, îi cunosc nevoile şi-i re­prezintă în chip fidel interesele de astăzi şi de mîine. De aceea, po­porul muncitor acordă partidului şi conducătorilor săi toată încrede­rea, îi înconjoară cu toată dragos­tea şi preţuirea, îi urmează neabă­tut în toate acţiunile şi hotărîrile. înţelepciunea, chibzuinţă şi ho­tărîrea, vădite în toate împrejură­rile de partidul nostru, au fost do­vedite în chip impresionant şi în ultima vreme. Au fost dovedite a­­ceste calităţi în ultima săptămînă, cînd conducătorii partidului şi ai statului nostru, prin glasul autori­zat, cumpănit, dar ferm al tova­răşului Nicolae Ceauşescu, secreta­rul general al Comitetului Cen­tral al P.C.R., preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, exprimînd unanimitatea voinţei naţiunii ro­mâne socialiste, a marii fami­lii socialiste din Republica noas­tră, s-au ridicat în apărarea prin­cipiilor juste de libertate, inde­pendenţă şi suveranitate a popoa­relor în general, de libertate, inde­pendenţă şi suveranitate a Româ­niei socialiste, de neamestec în strădaniile paşnice ale popoarelor care-şi caută calea cea mai potri­vită cu tradiţiile, interesele şi con­diţiile proprii de construire a unei vieţi mai bune, superioare, socia­liste şi comuniste. A devenit o practică şi un obi­cei, urmărite fără abatere de par­tidul nostru, ca în problemele pri­mordiale şi fundamentale, de inte­res naţional şi internaţional, să fie consultaţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, pentru ca din aceste consultări şi din ase­menea contacte nemijlocite să izvo­rască hotărîrile cele mai juste, cele mai corespunzătoare nevoilor ţării, nevoilor poporului, cu privire la construirea socialismului în ţara noastră, la întărirea internaţionalis­mului socialist. Manifestaţiile din 21 şi 22 ale a­­cestei luni, din ziua de 23 August şi din zilele următoare, manifesta­ţiile de astăzi din oraşul nostru şi din alte oraşe ale ţării au oferit şi oferă încă o dată prilejul de a constata însufleţitoarea adeziune a întregului popor faţă de politica partidului, oferă posibilitatea de a asculta glasul unui popor care ştie preţul propria libertate, pentru care a luptat veacuri de-a rîndul, aducînd sacrificii şi jertfe umane şi materiale pe altarul acestui prin­cipiu. Puţine popoare au cunoscut, asemenea poporului român, în is­toria lor dramatică, dar eroică, ce înseamnă dorul de libertate şi independenţă, de libertate socială şi independenţă naţională. Preţuindu-şi propria libertate sta­tornicită în România socialistă, poporul român o ştie preţul în egală măsură şi pe a altora , apă­­rîndu-şi propria libertate, poporul român o apără deopotrivă şi pe a celorlalte popoare. Istoricii clujeni, împreună cu istoricii din întreaga ţară, şi-au înscris, între preocupă­rile lor majore, obligaţia de cinste, ştiinţifică şi patriotică, de a dez­vălui în chip obiectiv şi de a îm­părtăşi tuturor oamenilor muncii trecutul de luptă al poporului ro­mân şi al naţionalităţilor conlocu­itoare pentru libertate şi dreptate socială, pentru independenţă şi unitate naţională. In numele universităţii clujene, — cu frumoase tradiţii ştiinţifice, democratice şi progresiste , în nu­mele celor 783 de tovarăşi ce alcă­tuiesc corpul său profesoral, în nu­mele celor 10 638 de studenţi, al ce­lor 750 de salariaţi care formează personalul administrativ, în numele înaltelor instituţii de cultură în care-şi desfăşoară activitatea, într-o unire frăţească, intelectuali români, maghiari, germani şi de altă naţionalitate, în cor cu întreaga in­telectualitate clujeană şi de pe întreg cuprinsul ţării, exprim adeziunea sinceră şi deplină faţă de politica partidului şi guvernului. Slujind cultura şi ştiinţa marxist-leninistă, universitarii clujeni, peste deose­birile de limbă în care este însu­şită şi exprimată această cultură, slujesc acelaşi scop nobil : înfră­ţirea popoarelor, prietenia dintre acestea, pacea şi socialismul, aşa cum a spus, cu deplină îndreptă­ţire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu acum patru zile la Odorhei. Cel mai de preţ angajament, în aceste momente sărbătoreşti, al universitarilor clujeni este de a nu cruţa nici un efort în sălile de curs, în laboratoare, în biblioteci, pentru a ridica ştiinţa şi cultura noastră socialistă pe cele mai înalte trepte, pentru a contribui la progresul şi înflorirea ţării, la bunăstarea po­porului, la întărirea unităţii de nezdruncinat dintre partid şi între­gul nostru popor. SCl NT El A - duminica 1 septembrie 1968 INTÎLNIREA CU INTELECTUALII DIN CLUJ Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. I) „le marxism c’est moi“. Nu, nimeni nu poate să afirme : „marxismul sunt eu“, (aplauze furtunoase, ura­­le). Marxism-leninismul nu este proprietatea nimănui ; el este o concepţie ştiinţifică, şi numai în măsura în care toţi oamenii poli­tici, toţi oamenii de ştiinţă, toţi oa­menii care gindesc, analizează dez­voltarea socială bazîndu-se pe a­­ceastă concepţie, pe ideile mate­rialismului dialectic şi istoric, pot trage concluzii juste despre dezvol­tarea societăţii, pot găsi soluţii a­­decvate problemelor pe care le ri­dică viaţa (aplauze, urale). Mai mult ca oricînd, omenirea are nevoie de gîndire creatoare, de oameni care să judece, să re­flecteze, să-şi exprime părerea despre noile procese sociale. Fără îndoială, nu toţi vor fi la înălţi­me, nu toţi vor formula cele mai juste puncte de vedere. Dar nu­mai din confruntarea ideilor se poate cristaliza adevărul, se poate asigura mersul înainte al ştiinţei sociale, al marxism-leninismului. (aplauze vii, prelungite). Iată de ce partidul nostru con­sideră că în abordarea şi inter­pretarea problemelor dezvoltării sociale contemporane, atît din ţă­rile socialiste, cît şi din lumea ca­pitalistă, trebuie să fie purtă capăt practicii etichetărilor, injuriilor, anatemizării, care împiedică gîndi­­rea, o trag înapoi. Să se dea curs liber cunoaşterii ştiinţifice, gîndi­­rii omului, pentru că numai aşa socialismul, progresul vor triumfa. Noi acceptăm, mai mult sau mai puţin, schimburi de păreri în fi­zică, în biologie, în matematică — spun „mai mult sau mai puţin" pentru că au fost vremuri cînd şi în ştiinţă, anumite ramuri, ci­bernetica, de pildă, sau o anumită concepţie biologică, au fost consi­derate reacţionare. Ce ne-a adus lucrul acesta, tovarăşi ? Stagnare, dare înapoi. Cu atît mai mult în ştiinţele sociale nu se poate ad­mite să se pună frici gîndirii omului, cercetării ştiinţifice , —­ dacă "Vrem să facem cu adevărat ştiinţă, dacă vrem să asigurăm dezvoltarea rapidă a omenirii pe calea socialismului şi comunismu­lui. (aplauze însufleţite). Noi vă rugăm, tovarăşi, pe dv. cei din Cluj — aşa cum rugăm pe toţi intelectualii noştri, pe toţi oa­menii muncii din patria noastră — să vă ridicaţi necontenit nivelul de cunoştinţe în domeniul în care lucraţi, să cercetaţi, să confruntaţi ideile, părerile. Nu este nici un păcat dacă unele păreri se vor do­vedi neadevărate, pentru că nu există în lume, de cînd a început gîndirea omenească, om care să fi exprimat totdeauna numai şi numai idei juste. Căutarea, cerce­tarea, adevărul au răzbit cu greu şi mulţi, cei mai mari savanţi au avut şi insuccese şi succese. Nu­mai o cercetare liberă, numai o gîndire liberă pot asigura pro­gresul în toate domeniile de ac­tivitate. (aplauze entuziaste). Un singur lucru cerem, tovarăşi, ca în toate dezbaterile ştiinţifice să se pornească de la dorinţa cin­stită, sinceră, de a servi , mersul înainte al societăţii noastre socia­liste, idealurile poporului nostru, ca în tot ceea ce facem să avem un singur crez, o singură năzuin­ţă : făurirea socialismului şi co­munismului în România, (aplauze vii, îndelungate). Acţionînd în acest fel, noi ne în­deplinim fără îndoială o îndatorire faţă de poporul căruia îi aparţinem, faţă de societatea în mijlocul că­reia ne desfăşurăm activitatea. Dar oare care este prima îndatorire a unui partid de guvernămînt, aşa cum o întrevedea Lenin ? Este toc­mai aceea de a şti să edifice socia­lismul, de a da exemplu în făuri­rea noii orînduiri sociale. Numai , îndeplinindu-ne această obligaţie faţă de poporul nostru, ne îndepli­nim şi una din înaltele îndatoriri internaţionaliste. Clasa muncitoare, intelectualii, popoarele din alte ţări vor învăţa din exemplul ţărilor care construiesc socialismul, îşi vor intensifica lupta pentru răstur­narea jugului burgheziei şi moşie­­rimii, pentru înfăptuirea societăţii eliberate de exploatare. Numai realizînd între ţările socialiste ra­porturi de deplină egalitate în drepturi, de respectare a indepen­denţei naţionale, de întrajutorare tovărăşească, de neamestec în tre­burile interne, putem oferi popoa­relor un model superior de relaţii între state. Fără îndoială că aceste relaţii se vor perfecţiona tot mai mult pe măsură ce noi popoare vor păşi pe calea socialismului. In fe­lul acesta considerăm că trebuie să ne aducem contribuţia la cauza ge­nerală a socialismului, (aplauze în­sufleţite). Tocmai pocnind de la aceste con­siderente şi-a expus­­partidul nostru poziţia faţă de evenimentele tra­gice care au avut loc în Cehoslova­cia, exprimîndu-şi dorinţa ca situa­ţia creată să fie rezolvată pornin­­du-se de la răspunderea faţă de socialism, de la restabilirea relaţii­lor de egalitate între statele socia­liste, de la respectul faţă de independenţa şi suveranitatea na­ţională. De aceea apreciem că este necesar să se realizeze acordul sta­bilit la Moscova, ca poporul ceho­slovac să-şi poată desfăşura liber activitatea de construcţie socia­listă, ca trupele străine să fie în cel mai scurt timp retrase din Cehoslovacia. (aplauze puternice, îndelungi). Stimaţi tovarăşi, Staţi în faţa unor evenimente, sau mai bine zis a unor sarcini noi: deschiderea anului universi­tar. Avem o nouă lege a învăţă­­mîntului care oferă o bază supe­rioară pentru dezvoltarea activită­ţii de formare a tinerelor generaţii. Consider că în preocupările dv. un loc principal trebuie să-l ocupe pregătirea în bune condiţii a nou­lui an, organizarea desfăşurării procesului de învăţămînt, a cerce­tării ştiinţifice, în aşa fel încît noile generaţii care-şi însuşesc şti­inţa şi cultura în universitatea şi institutele superioare din Cluj, să dobîndească cele mai înaintate cunoştinţe, să se pregătească te­meinic pentru a-şi aduce contribu­ţia la dezvoltarea patriei noastre. In acelaşi timp, tinerii să fie edu­caţi în spiritul patriotismului so­cialist, al prieteniei între popoare, al internaţionalismului socialist. In aceasta constă una din îndatoririle dv. principale în momentul de faţă. (vii aplauze). Noi avem deplină încredere că tovarăşii din învăţămîntul superior, toate cadrele didactice din Cluj, oamenii de ştiinţă, de cultură, toţi cei care au de spus un cuvînt în munca de dezvoltare spirituală a patriei, de formare a tinerei gene­raţii, nu vor precupeţi nici un efort pentru a-şi face datoria aşa cum o cere partidul, cum o cere conştiin­ţa lor de cetăţeni liberi ai patriei noastre socialiste, (aplauze vii, pu­ternice). Doresc să vă mulțumesc pentru primirea deosebit de caldă, pentru cuvintele spuse aici de tovarăşii care au luat cuvîntul, pentru mani­festările de devotament la adresa partidului, a conducerii sale. In a­­cestea, noi vedem o expresie a în­crederii în justeţea politicii noastre care ne dă convingerea că mergem pe un drum just şi că trebuie să fa­cem totul pentru ca această politi­că a partidului nostru să fie neabă­tut realizată în viaţă. (vii aplauze). Vă asigur, tovarăşi, pe dv., pe toţi intelectualii din Cluj — aşa cum am spus şi în faţa adunării publice de astăzi — că conducerea noastră de partid, că eu personal, nu vom precupeţi nimic pentru a ne face datoria faţă de popor, faţă de cauza socialismului în patria noastră şi în întreaga lume. Puteţi avea încredere că nu există nimic mai presus pentru noi decît servi­rea poporului, servirea cauzei so­cialismului. (aplauze furtunoase). Daţi-mi voie încă o dată să vă urez multe, multe succese în acti­vitatea dv. nobilă de formare a ti­nerelor generaţii, de dezvoltare a ştiinţei şi culturii, multă sănătate şi multă fericire tuturor, (aplauze îndelung repetate, urale puternice). Zeci de mii de locuitori ai Clujului au participat la entuziasta adunare populară din Piaţa Libertăţii Cuvintul tovarăşului LETAY LAJOS, redactor-şef al revistei „Utunk" îngăduiţi-mi, vă rog, stimate to­varăşe Ceauşescu, să-mi exprim marea bucurie de a vă vedea în mijlocul nostru , de a şti că, după atîta osteneală a muncii încordate pe care o dăruiţi cu un înflăcărat patriotism cauzei partidului şi po­porului nostru, sînteţi acum­ aici, în Clujul care vă aşteaptă întot­deauna cu atîta dragoste. Vă rog să-mi îngăduiţi, de asemenea, să-mi exprim deosebita bucurie şi pentru faptul că pot să vi le spun toate acestea acum, prin viu grai. De fapt, sînteţi întotdeauna prin­tre noi, tovarăşe Ceauşescu. O spun nu numai în sens simbolic, ca fi­gură de stil, deşi sunt scriitor şi se presupune că noi uzăm mereu şi cu uşurinţă de mijloacele profesiu­nii. O spun şi în sensul concret al cuvintului, căci de ani în şir — şi mai ales de la istoricul Congres al IX-lea — noi vă simţim tot mai prezent printre noi. Mai mult chiar, am să-mi permit să afirm că vă simţim, în noi, tovarăşe Ceauşescu, drept permanent im­bold efervescent şi inspirator al sentimentelor, ideilor şi muncii noastre. Avem astăzi cinstea de a vă sa­luta personal în mijlocul nostru, împreună cu alţi conducători ai partidului şi statului, aţi exprimat prin cuvîntările dumneavoastră voinţa noastră, a întregului popor, în cea rostită de pe balconul se­diului Comitetului Central ; cea de la tribuna Marii Adunări Naţiona­le , prin recentele discursuri de la Braşov, Sfîntul Gheorghe, Odorheiul Secuiesc şi Miercurea (Continuare în pag. a IlI-a)

Next