Scînteia, septembrie 1968 (Anul 37, nr. 7812-7841)

1968-09-01 / nr. 7812

CINTEIA — duminica 1 septembrie 1968 PAGINA 3 ÎNTÎLNIREA CU INTELECTUALII DIN CLUJ (Urmare din pag. a II-a) Ciuc, precum şi la mitingul din o­­raşul nostru. Stăteam lingă aparatele de radio şi în faţa televizoarelor , citeam în ziare relatarea acestor manifestări de importanţă vitală şi simţeam intens că, oricît ar fi de nelinişti­toare ceasurile trăite, datorită si­tuaţiei create în Cehoslovacia, marea cauză a socialismului nu poate fi păgubită în mod ireme­diabil. Din nou am constatat, cu mîndrie şi satisfacţie, ca de atîtea ori în aceşti ani, că — în frunte cu dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu — conducerea partidu­lui nostru nu precupeţeşte nici eforturi, nici osteneală spre a res­tabili bunele relaţii dintre ţările socialiste, spre a consolida unitatea lor frăţească şi spre a valida neş­tirbit, în relaţiile lor, normele marxist-leniniste. Zeci de mii de scrisori şi tele­grame au exprimat totala coeziune a opiniilor poporului nostru, asen­timentul său deplin la poziţia a­­doptată de partidul nostru în zi­lele din urmă. Muncitorii, ţăranii, intelectualii au răspuns cu un „da“ ferm ; astfel am răspuns români, maghiari, germani, toţi care trăim în această ţară şi pentru care Re­publica Socialistă România este pa­tria scumpă, toţi cei 20 de milioane de locuitori ai ţării. Aceste scrisori şi telegrame sînt documente istorice şi ca documen­te istorice vor rămîne pînă în cel mai îndepărtat viitor, documente ale ropotelor de aplauze care sa­lutau cuvintele dumneavoastră, to­varăşe Ceauşescu , documente ale unităţii trainice şi coeziunii po­porului nostru. Documente istorice de vastă perspectivă rămîn toate manifestările partidului în aceste zile şi toate cuvîntările dumnea­voastră , exemple de credinţă ne­strămutată faţă de ideile marxist­­leniniste ; exemple de înaltă res­ponsabilitate comunistă, de solida­ritate frăţească şi curaj, de fermi­tate şi înţelepciune în rezolvarea problemelor complexe de care de­pinde viitorul patriei, al poporu­lui, progresul omenirii, triumful cauzei socialismului. Nu se poate munci, nu se poate crea, nu se poate construi socialis­mul decât în atmosfera încrederii reciproce şi a ajutorului frăţesc, a păcii şi a tihnei. Pentru realizarea acestora, trebuie să ne străduim din răsputeri , aşa cum ne învaţă partidul. Trebuie să investim în marea acţiune a construirii socia­lismului toate cunoştinţele noastre, toate minunatele căutări ale spiri­tului ; trebuie să găsim metode tot mai perfecţionate, corespunzătoare specificului şi realităţii ţării noas­tre. Sunt scriitor­­ scriitor maghiar din România — ceea ce pentru mine înseamnă, pe coordonatele universului omenesc, datoria de a munci în aşa fel, încît patria şi poporul nostru să realizeze tot ce Partidul Comunist Român a visat şi a plănuit pentru ele şi doreşte să înfăptuiască împreună cu ele. Aceasta este arta mea poetică ; a­­ceasta şi numai aceasta poate fi veşnic valabila „Ars poetica“ a scriitorilor noştri. Mulţumim conducerii partidului şi vă mulţumim dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, pentru faptul că în zilele acestea, cu atîta putere de convingere, hotărîre şi calm, aţi însufleţit încrederea noastră nezdruncinată în conducerea parti­dului şi statului nostru. Vă mulţu­mim că prin aceasta ne-aţi oferit şi nouă, scriitorilor români şi maghiari, un nou prilej de a putea sta în faţa lumii cu capul sus , de a ne apleca şi mai adânc deasupra lucrului nostru, aici, în ţara aceas­ta, veşnic împreună cu partidul, dăruindu-ne cauzei sale cu tot ta­lentul şi toate forţele noastre. Cuvîntul tovarăşului EMIL NEGRUŢIU, rectorul Institutului agrono­mic „dr. Petru Groza" Bucuria întâlnirii noastre cu dumneavoastră, care purtaţi cu bărbăţie şi cu deosebit simţ al răs­punderii sociale şi istorice grija pentru prezentul şi viitorul naţi­unii noastre socialiste, este la fel de mare ca şi dorinţa ce ne animă de a vă mărturisi ataşamentul nemăr­ginit faţă de politica ştiinţifică, marxist-leninistă, pe care partidul nostru o promovează cu tenacita­te şi principialitate comunistă pe plan intern şi internaţional. Trăim vremuri în care năzuin­ţele unor popoare spre libertate şi progres social s-au văzut împlinite, vremuri de triumf al socialismu­lui în diferite părţi ale globului, vremuri de afirmare a virtuţilor poporului nostru, în toată pleni­tudinea lor. In ultimele zile am fost martorii unor evenimente care pot deveni deosebit de dăunătoare în relaţiile dintre ţările socialiste. Partidul şi întreg poporul român şi-au spus cu­vîntul şi îl susţinem cu fermitate. Pentru poporul român, pentru noi, comuniştii, dorinţa fierbinte de a întreţine cu alte popoare re­laţii de prietenie bazate pe stima şi respectarea intereselor reciproce, dorinţa fierbinte de libertate so­cială, suveranitate şi independenţă naţională, de a munci în pace, nu reprezintă o atitudine de moment, o politică de conjunctură, ci prin­cipii de viaţă ce ne călăuzesc în existenţa noastră; sunt aspiraţii adînc înrădăcinate în inima şi conştiinţa poporului nostru. Partidul Comunist Român şi-a cîştigat dragostea şi încrederea ne­ţărmurită a naţiunii, respectul şi admiraţia altor popoare, tocmai pentru că a ştiut să fie exponen­tul legitim, apărătorul destoinic al acestor năzuinţi. Lucrez de aproape patru decenii în agricultură şi în pregătirea spe­cialiştilor pentru această ramură a economiei. Agricultura, prin însăşi esenţa ei, este o îndeletnicire paş­nică, de continuitate, de permanen­ţă, ea nu se împacă cu războiul, cum nu se împacă cu războiul nici o activitate creatoare. Iată de ce sunt de o mare nobleţe eforturile P.C.R. şi ale statului nostru pentru îmbunătăţirea climatului politic internaţional, pentru întărirea prieteniei dintre statele socialiste, pentru unirea într-un front comun antiimperialist a tuturor forţelor interesate în promovarea păcii şi colaborării internaţionale. Puternicul flux de viaţă ce plesează în ţara noastră, importan­tele realizări pe plan economic şi efervescenţa politică în care se a­­firmă pregnant rolul conducător al partidului exercită o influenţă co­­vîrşitoare în toate ramurile de ac­tivitate. Trăim şi noi, cadre di­dactice şi studenţi ai Institutului agronomic ,,dr. Petru Groza“ din Cluj, acest flux puternic de viaţă, de realizări pe linia pregătirii de specialişti pentru agricultura noas­tră socialistă în plină dezvoltare, pentru progresul ştiinţelor agricole. Ne-am străduit, şi socotesc că am reuşit în bună măsură, să pre­gătim cadre de specialişti la nive­lul dezvoltării în perspectivă a agriculturii. Aportul absolvenţilor noştri la organizarea ştiinţifică a agriculturii se face simţit tot mai puternic. Ne-am străduit, şi socot că am reuşit în bună măsură, ca, în strîn­­să colaborare cu staţiunile experi­mentale agricole, să elaborăm, prin cercetări, metode mai eficiente de sporire a producţiei, potrivit condi­ţiilor specifice zonale. Ne vom strădui să impulsionăm valorifica­rea lor, să găsim metode şi mai bune. Realizările noastre poartă pece­tea unei îndrumări stăruitoare şi a sprijinului efectiv din partea P.C.R. şi statului nostru. Folosesc acest fericit prilej, ca, în numele tuturor cadrelor didactice, al studenţimii noastre, români, maghiari, germani şi alte naţionalităţi, sudaţi în gân­duri, simţiri şi fapte, să mulţumesc din toată inima Partidului Comu­nist Român pentru minunatele condiţii de muncă, de învăţătură ce ni le-a creat. Folosesc acest prilej ca să ne angajăm în faţa iubiţilor noştri conducători de partid şi de stat, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că ne vom dărui unei activităţi stăruitoare pentru formarea tine­retului, viitorul ţării, astfel încît să corespundă pe deplin, prin pre­gătirea lui politică şi profesională, sarcinilor dezvoltării agriculturii noastre, a întregii economii naţio­nale. Ne angajăm să ne dăruim cu en­tuziasm şi fermitate intereselor majore ale poporului şi patriei, să înfăptuim cu credinţă nestrămuta­tă politica înţeleaptă a Partidului Comunist Român, a Comitetului său Central, in frunte cu dum­neavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, partid stegar al con­strucţiei socialiste. Cuvîntul tovarăşului BALOGH EDGAR, redactor-şef adjunct al re­vistei „Korunk" Salutăm cu recunoştinţă în mij­locul nostru pe secretarul general al Comitetului Central al partidu­lui, pe preşedintele Consiliului de Stat. Cu bucurie am luat cunoştinţă din discursul ţinut în faţa Marii Adunări Naţionale, ca şi din cuvîn­­tările ţinute în faţa locuitorilor din judeţele Braşov, Harghita şi Co­­vasna şi la mitingul de azi, că Partidul Comunist Român — fidel tradiţiilor sale şi în con­formitate cu interesele locuito­rilor acestei ţări — în faţa lumii întregi şi în primul rînd în faţa comunităţii socialiste este par­tizan al tratativelor care în­lesnesc înţelegerea şi acordul reciproc, al schimbului de ve­deri sincer şi deschis, se pronunţă pentru rezolvarea situaţiei create în Cehoslovacia pe calea tratative­lor. Această soluţie — singura lo­gică şi justă — care face apel la respectul reciproc dintre ţările so­cialiste şi la relaţiile lor prieteneşti va putea înlătura situaţia grea care s-a ivit în urma evenimentelor din Cehoslovacia ; ea poate restabili u­­nitatea noastră în lupta îndreptată împotriva forţelor reacţionare, pentru o dezvoltare liberă de orice exploatare. Declaraţiile făcute de conducă­torii partidului nostru constituie o mărturie atît a solidarităţii inter­naţionaliste faţă de poporul ce­hoslovac, cît şi a voinţei de a dez­volta relaţiile de colaborare sin­ceră, statornicite de-a lungul dece­niilor între statele socialiste, în ciuda unor divergenţe de moment. Doresc să subliniez în mod spe­cial şi să-i mulţumesc tovarăşu­lui Ceauşescu pentru atitudinea partidului nostru faţă de naţionali­tatea maghiară şi celelalte na­ţionalităţi din patria noastră, care de veacuri trăiesc şi muncesc îm­preună cu poporul român, atitu­dine profund comunistă — expresia cea mai demnă a­ fidelităţii faţă de învăţătura marxist-leninistă. Rela­ţiile dintre poporul român şi na­ţionalitatea maghiară din România se bazează pe aplicarea consec­ventă a politicii naţionale marxist­­leniniste a partidului şi guvernului nostru, bazată pe deplina egalitate în drepturi a oamenilor muncii de toate naţionalităţile. Ca şi în alte domenii ale construcţiei socialiste, aceste relaţii se dezvoltă, se călesc în proba de foc a unor situa­ţii noi, a rezolvării unor, sarcini noi. Sunt încredinţat că poziţia fer­mă a Partidului Comunist Român privind soluţionarea neînţelegeri­lor dintre statele socialiste pe ca­lea tratativelor, instaurarea unor relaţii de deplină egalitate între ţările socialiste şi partidele comu­niste, recunoaşterea dreptului neştirbit al fiecăreia dintre ele de a rezolva problemele proprii şi, în acelaşi timp, sublinierea sarcinilor comune ale lumii socialiste, accen­tuarea faptului că ea constituie un front unitar împotriva imperialis­mului, au contribuit la întărirea unităţii poporului nostru — ro­mâni, maghiari şi celelalte na­ţionalităţi care trăiesc în patria noastră. Patriotismul socialist im­pune unitatea tuturor locuitorilor acestei ţări, unitatea naţionalităţii maghiare cu toţi locuitorii Repu­blicii Socialiste România, în jurul conducerii partidului şi statului. " In calitate de scriitor şi publi­cist, trebuie să trag concluzii din toate cele petrecute în spiritul a­­plicarii învăţăturii marxist-leni­niste, stimulîndu-i pe cititorii noş­tri să acţioneze în permanenţă co­respunzător cerinţelor progresului social şi întotdeauna în slujba in­tereselor poporului. Vă rog, stimate tovarăşe Ceauşescu, ca în balanţa discuţii­lor şi tratativelor, a activităţii in­ternaţionale a partidului nostru să puneţi şi patriotismul viu, fidelita­tea faţă de partid şi de stat a ma­ghiarilor din România, astfel ca şi participarea noastră unanimă să mărească autoritatea şi ponderea propunerilor sănătoase şi poziţiei constructive adoptate de România socialistă în viaţa internaţională. Cuvîntul tovarăşului AUREL RĂU, scriitor, redactor-şef al revistei „Steaua" Este o deosebită fericire pentru noi să putem exprima, cu toată convingerea, în faţa secretarului general al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat prezenţi azi la Cluj, încrederea noastră în politica partidului, deplina adeziune la modul ferm şi demn în care a ştiut, în mijlocul recentelor evenimente internaţionale, să militeze pentru înlăturarea primejdiei create, să acorde cu atîta consecvenţă sprijin moral şi politic poporului ceho­slovac, constructor al socialismului, să proclame în faţa lumii întregi, încă o dată, principiile care trebuie să stea la baza relaţiilor dintre state şi dintre partidele comuniste şi muncitoreşti. Aceste principii sacre, printre care respectarea independenţei şi suveranităţii fiecărui stat, a egali­tăţii în drepturi şi a neamestecului în treburile interne — ştiut fiind că naţiunile singure, fără constrîn­­gere din afară, au a decide în pro­blemele vieţii lor economice şi spi­rituale — aceste principii formu­late magistral în declaraţia Marii Adunări Naţionale, şi care sunt a­­plicate neabătut în politica noas­tră externă, fac cinste României socialiste. Prin poziţia adoptată de condu­cerea de partid prin Declaraţia Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R. poporul şi-a spus clar şi răspicat cuvîntul. Un popor decis a-şi apăra libertatea, cuceririle revoluţionare, dornic de a vedea cît mai grabnic stins orice conflict şi hotărât a nu-şi precupeţi eforturile în vede­rea întăririi prieteniei cu toate ţă­rile socialiste. Deplină este convingerea po­porului român în îndreptăţirea e­­forturilor partidului şi statului nostru pentru apropierea poziţiilor adoptate de diverse ţări, pentru înlăturarea neînţelegerilor interve­nite între partide frăţeşti. Credem sincer că, aşa cum a demonstrat prin activitatea sa Partidul Comu­nist Român şi cum realitatea nu conteneşte să confirme, devotamen­tul faţă de sarcinile internaţiona­liste trece prin devotamentul faţă de cauza patriei. In idealul unei lumi a păcii şi cooperării, sîntem bucuroşi să trăim într-o Românie activă, angajată într-un proces de continuă adîncire a democratismu­lui socialist, fidelă umanismului, cuvîntului dat, gîndindu-şi realist drumul, receptivă la nou, ţinînd pas cu veacul. Pentru scriitori, ca îndeobşte pentru creatorii de cultură, prin firea lucrurilor mereu confruntaţi cu problemele evoluţiei sociale, triumful raţiunii asupra forţei, dialogul au însemnătate vitală. Vorbirea este un dar care îl în­frumuseţează pe om. Cînd cuvin­tele sunt expresia unor simţăminte adevărate, a unor gînduri sincere, iar între cuvinte şi fapte există po­trivire e plăcut să trăieşti pe pă­mânt. Ii mulţumim partidului, to­varăşului Nicolae Ceauşescu perso­nal, pentru acest sentiment. Din izvorul acesta al aderării ge­neroase la timp, al angajării cu toată fiinţa într-o acţiune construc­tivă, al înfruntărilor de opinii, al năzuinţei de dreptate şi progres, îşi extrage literatura substanţă şi suflu. Prin poezie, proză, nuvelă sau roman, prin dezbateri teore­tice, aceeaşi atmosferă de energii descătuşate, de aplecare asupra sensurilor grave ale existenţei, ca şi în opera socială, tinde să facă tot mai mult specificul paginii tipă­rite. Ne exprimăm, tovarăşi, deplina adeziune la linia politică a parti­dului, la modul în care ţara noas­tră îşi îndeplineşte rolul în lume. Milităm pentru pace, socialism, su­veranitate. Sîntem hotărîţi să creăm opere de înaltă valoare intelectua­lă şi umană prin care timpul să confirme că n-am trăit inutil. Bun venit pe meleagurile clujene ! La uzina „Industria Sîrmei* din Cim­pia Turzii La întreprinderea „Clujeana

Next