Scînteia, iulie 1969 (Anul 38, nr. 8112-8142)
1969-07-01 / nr. 8112
PAGINA 2 SCINTEIA - marți 1 iulie 1969 RELAŢIILE SOCIALE pe temelia trainică a legii „O DEOSEBITĂ ATENŢIE SE VA ACORDĂ IN CONTINUARE ÎNTĂRIRII LEGALITĂŢII SOCIALISTE, RESPECTĂRII NEABĂTUTE A LEGILOR ATÎT DE CĂTRE ORGANELE DE STAT ŞI OBŞTEŞTI, CIT ŞI DE CĂTRE FIECARE CETĂŢEAN , ACEASTA FIIND O CONDIŢIE FUNDAMENTALĂ A ÎNTĂRIRII STATULUI, A CIMENTĂRII LEGĂTURILOR SALE CU MASELE POPORULUI. PARTIDUL VA URMĂRI CU CONSECVENȚĂ ÎNLĂTURAREA ORICĂROR MANIFESTĂRI VOLUNTARISTE, A ABUZURILOR ȘI ILEGALITĂȚILOR, REGLEMENTAREA STRICTĂ A ACTIVITĂȚII ÎN TOATE COMPARTIMENTELE VIEȚII SOCIALE PE TEMELIA LEGILOR, PENTRU CA NIMENI SĂ NU POATĂ ÎNTREPRINDE ACŢIUNI DĂUNĂTOARE SOCIETĂŢII, INTERESELOR CETĂŢENILOR, FĂRĂ A SUFERI RIGORILE LEGII, PENTRU CA FIECARE CETĂŢEAN SĂ SE BUCURE NESTINGHERIT DE DREPTURILE ŞI LIBERTĂŢILE GARANTATE DE CONSTITUŢIE". (Din Tezele C.C. al P.C.R. pentru Congresul al X-lea al Partidului) 1 . Perfecţionarea şi întărirea continuă a legalităţii socialiste reprezintă o necesitate obiectivă ce derivă din însăşi esenţa şi ţelurile fundamentale ale orînduirii noastre. Pentru că, după cum se ştie, ca element al suprastructurii, dreptul este generat de baza economică şi trebuie să contribuie la apărarea şi întărirea acesteia. Or, acest rol important presupune perfecţionarea, punerea în concordanţă a suprastructurii juridice cu dezvoltarea continuă a structurii economice şi social-politice a ţării. Numai astfel îşi poate îndeplini dreptul menirea sa de a ajuta la formarea, dezvoltarea şi apărarea orînduirii socialiste, în toate sferele relaţiilor social-economice, politice, morale, de familie etc., şi de a împiedica, totodată, tot ceea ce este în contradicţie cu interesele societăţii socialiste, ale cetăţeanului. Este meritul conducerii partidului nostru de a fi iniţiat, după Congresul al IX-lea, un ansamblu de măsuri pentru întărirea legalităţii socialiste, pentru aşezarea întregii vieţi sociale pe principiile profund democratice ale orînduirii noastre. „Legile ţării noastre — releva tovarăşul Nicolae Ceauşescu — exprimă voinţa şi interesele întregului popor, servesc înfloririi patriei, bunăstării celor ce muncesc, asigură manifestarea liberă a aptitudinilor şi capacităţilor cetăţenilor în viaţa politică, economică şi social-culturală". Trăsătura fundamentală a întregii activităţi de legiferare ce a urmat după Congresul al IX-lea o constituie, fireşte, apărarea orînduirii noastre socialiste, întărirea statului, dezvoltarea proprietăţii socialiste, a relaţiilor şi normelor de convieţuire, specifice conştiinţei şi moralei comuniste, a libertăţilor cetăţeneşti. Caracteristica esenţială a măsurilor legislative din ultimul timp derivă din ţelul lor principal, menţionat deja mai sus : reglementarea strictă a activităţii in toate compartimentele vieţii sociale pe temelia legilor. Putem spune că, în ţara noastră, în perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea, au fost elaborate reglementări menite să asigure ca nici o persoană să nu poată întreprinde acţiuni dăunătoare societăţii sau semenilor săi fără a suferi rigorile legii, ca fiecare cetăţean să-şi poată exercita totalitatea drepturilor şi libertăţilor sale garantate prin noua Constituţie. După cum se ştie, au fost adoptate o serie de legi şi hotărîri de mare însemnătate pentru organizarea pe principii profund democratice a conducerii şi desfăşurării activităţii economice, în domeniul salarizării, învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii şi consolidării familiei ş.a.m.d., care, în ultimă analiză, reprezintă o îmbinare armonioasă şi corespund pe deplin intereselor statului şi ale tuturor cetăţenilor. Un capitol aparte îl ocupă reglementările legislative, pe baza cărora s-a îmbunătăţit activitatea organului suprem al puterii . Marea Adunare Naţională, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri, au sporit atribuţiile şi autonomia funcţională a consiliilor populare. Totodată au fost luate măsuri privind respectarea strictă a legalităţii în activitatea unor organe de stat, cum sunt securitatea, miliţia, procuratura, justiţia. O deosebită Însemnătate au avut, în contextul general al acestor preocupări, aprobarea de către Marea Adunare Naţională — după o amplă dezbatere publică — a noului cod penal, precum şi a codului de procedură penală, care au devenit puternice instrumente de întărire a legalităţii, de prevenire a abuzurilor, de garantare şi apărare a libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti, a întregii noastre ordini de drept. Pentru îmbunătăţirea calităţii activităţii de judecată, în noua lege de organizare judecătorească, s-a prevăzut ca judecătorii de la tribunalele judeţene şi de la judecătorii, precum şi preşedinţii tribunalelor judeţene să fie aleşi de consiliile populare judeţene la propunerea ministrului justiţiei, realizîndu-se astfel, pentru prima oară în ţara noastră, principiul eligibilităţii judecătorilor. Tot în acest cadru am putea menţiona şi dreptul acordat ministrului justiţiei de a declara recurs extraordinar împotriva hotărîrilor judecătoreşti definitive, cînd se consideră că prin aceste hotărîri s-a adus o încălcare esenţială legii sau că ele sînt vădit netemeinice. In acelaşi scop al întăririi legalităţii, al ocrotirii intereselor statului şi drepturilor cetăţenilor, în sectorul justiţiei au fost luate şi alte măsuri importante cum sunt : organizarea completelor de judecată formate din doi judecători de profesie, în loc de unul, pentru judecarea pricinilor în prima instanţă, deplasarea competenţei de judecată a proceselor mai complexe spre instanţele superioare — tribunalele judeţene şi Tribunalul Suprem — învestirea preşedinţilor tribunalelor judeţene cu dreptul de a verifica respectarea legalităţii la locurile de deţinere. Printr-o lege specială, adoptată în 1967, a fost lărgită competenţa instanţelor judecătoreşti de a verifica legalitatea actelor administrative, iar printr-o altă reglementare s-au creat condiţii pentru îmbunătăţirea rezolvării cererilor, sugestiilor şi reclamaţiilor cetăţenilor. După cum se subliniază, pe bună dreptate, în Teze „Dezvoltarea democraţiei socialiste presupune creşterea responsabilităţii sociale a fiecărui cetăţean, a conştiinţei îndatoririi de a acţiona în virtutea imperativelor supreme ale societăţii, ale naţiunii noastre socialiste. In aceasta îşi găseşte expresia ideea marxist-leninistă potrivit căreia libertatea reprezintă necesitatea înţeleasă“. Pentru că democraţia şi libertatea sunt de neconceput fără disciplină, fără respectarea legilor de către toţi cetăţenii. Egală pentru toţi, legea în statul socialist ocroteşte drepturile şi libertăţile fiecăruia, cit şi interesele comune, încălcarea legii înseamnă încălcarea intereselor întregului popor. Prin reglementarea strictă a activităţii în toate compartimentele vieţii sociale pe temelia legilor, şi în viitor se va urmări cu consecvenţă înlăturarea oricăror manifestări voluntariste, a abuzurilor şi ilegalităţilor, a oricărei încălcări a politicii partidului şi statului. In acest sens putem menţiona că, în afară de îmbunătăţirea legislaţiei în diferite sectoare de activitate, în prezent se lucrează la definitivarea anteproiectelor codului civil şi codului de procedură civilă, lucrări de vastă amploare şi înaltă tehnicitate. Noul cod civil al Republicii Socialiste România va reprezenta o operă legislativă unitară, care va reflecta relaţiile de producţie noi, socialiste, din ţara noastră. El va stabili regimul juridic al proprietăţii socialiste asupra mijloacelor de producţie sub cele două forme ale sale — de stat şi cooperatistă, precum şi al proprietăţii personale ; va reglementa dreptul de administrare directă şi celelalte drepturi reale, materia obligaţiilor în general şi a diferitelor feluri de contracte, precum şi celelalte raporturi patrimoniale dintre organizaţiile socialiste, dintre persoanele fizice, va reglementa dreptul privind creaţia intelectuală, dreptul succesoral, precum şi alte instituţii juridice. Noul cod de procedură civilă va consacra principiile fundamentale şi va stabili normele procesului civil socialist, menite să asigure în toate cazurile o judecată dreaptă şi nepărtinitoare. De asemenea, se lucrează la îmbunătăţirea Codului familiei, în scopul întăririi relaţiilor de familie şi ocrotirii intereselor copilului , participăm, totodată, la elaborarea proiectului noului cod al muncii. Judecătorii şi întregul personal al organelor justiţiei nu-şi vor precupeţi nici în viitor eforturile pentru a apăra, aşa cum prevede Constituţia, orînduirea socialistă şi drepturile persoanelor, pentru întărirea legalităţii socialiste, contribuind astfel la înfăptuirea politicii partidului nostru, la ridicarea pe o treaptă şi mai înaltă a democraţiei şi a întregii noastre orînduiri socialiste, la progresul României. În Măsurile promovate din iniţiativa conducerii partidului în perioada de după Congresul al IX-lea au redat legii puterea deplină de a prezida opera de înfăptuire a dreptăţii. Pentru instanţele chemate să înfăptuiască dreptatea, actele normative elaborate în ultimii ani nu puteau deci să aibă numai valoarea unui instrument perfecţionat de lucru, ci ele au pus pe cei ce activează pe tărâmul justiţiei în situaţia de a adopta o modalitate nouă de îndeplinire a sarcinilor, prin prisma aplicării cu fermitate şi consecvenţă a principiilor dreptului socialist, creînd condiţiile materiale pentru înfăptuirea unuia dintre cele mai înalte idealuri ale justiţiei socialiste şi anume acela ca împărţirea dreptăţii să se facă într-o deplină concordanţă cu interesele societăţii şi ale membrilor ei. In anii care au urmat după Congresul al IX-lea s-a creat un cadru juridic menit să asigure — aşa cum în repetate rînduri a subliniat conducerea partidului — respectarea în aceeaşi măsură a intereselor statului şi ale cetăţenilor, neadmiţînd nici o ştirbire a acestora. Un asemenea cadru juridic creează pentru instanţele noastre de judecată obligaţia de a asigura desfăşurarea oricărui proces în condiţii de perfectă obiectivitate şi echitate. Putem spune că, astăzi, cetăţeanul dispune, intr-adevăr, de toate garanţiile pentru ca interesele lui să nu fie sacrificate, chiar dacă acest lucru se face în dauna unei instituţii de stat cu care el se află în litigiu. Trebuie să spunem în acelaşi timp că reglementările juridice care au permis aşezarea fermă pe un picior de deplină egalitate a drepturilor cetăţeanului cu interesele statului oferă totodată o protecţie tot atît de eficientă şi a acestora din urmă. în litigiile în care se dă cîştig de cauză cetăţeanului în dauna unei instituţii sînt puse în mişcare toate acele prevederi legale menite să asigure tragerea la răspundere a angajaţilor vinovaţi şi recuperarea prejudiciilor materiale pricinuite de ei. Sensul fundamental al noilor acte legislative după care lucrează instanţele noastre de judecată se concentrează în ideea că cetăţeanul va cîştiga cu siguranţă dreptatea cînd aceasta este de partea lui. Lucru esenţial dacă avem în vedere că, în practica nu prea îndepărtată, acest comandament major al justiţiei nu întotdeauna era realizat. In activitatea unor organe de justiţie mai apar lipsuri în ce priveşte stabilirea adevărului şi corecta aplicare a legii, care se răsfrâng negativ în opera de înfăptuire a dreptăţii, de apărare a intereselor sociale. Desigur, erorile judiciare pot şi trebuie să fie corectate pe filiera ierarhiei instanţelor de judecată. Tocmai acestui scop îi servesc şi unele îmbunătăţiri aduse legislaţiei, printre care cele ce fixează cadrul în care se exercită controlul general asupra activităţii organelor de judecată, cele referitoare la lărgirea competenţelor Tribunalului Suprem în judecarea recursurilor ordinare în cauzele cele mai importante, la asigurarea caracterului unitar al practicii judiciare şi garantarea conformităţii acesteia cu legile, la înfăptuirea neabătută a principiului constituţional al independenţei judecătorilor prin posibilitatea strămutării judecării unor procese la alte instanţe atunci cînd se apreciază că cele deja învestite nu pot asigura obiectivitatea şi imparţialitatea judecăţii. In acest context, sporesc în mod substanţial atribuţiile Tribunalului Suprem, ca forul cel mai înalt în sistemul nostru judecătoresc, chemat să exercite, potrivit prevederilor Constituţiei, controlul general asupra activităţii de judecată a tuturor instanţelor şi să emită, în plenul său, decizii de îndrumare în vederea aplicării unitare a legilor. Consider pe deplin întemeiate măsurile preconizate în documentele pregătitoare ale celui de-al X-lea Congres al partidului pentru continua întărire a legalităţii socialiste. Acestea se referă, pe bună dreptate, şi la activitatea instanţelor de judecată. Pentru că se ştie cit de mare este responsabilitatea pe care o incumbă actul de împărţire a dreptăţii. Atunci cînd o instanţă nedreptăţeşte pe un cetăţean, ea îşi ştirbeşte nu numai autoritatea proprie, ci viciază însăşi esenţa legii, îl poate determina pe cel nedreptăţit să creadă că rînduielile sînt strîmbe şi nu judecata propriu-zisă. De aceea instanţele, prin întreaga lor activitate, trebuie să îndeplinească o operă cu largi rezonanţe civice , împărţind dreptatea în fiecare caz în parte, ele au datoria să sporească sentimentul de încredere al cetăţeanului în forţa vie a legii, ca scut care apără interesele generale ale societăţii, în contextul preocupărilor actuale din ţara noastră pentru întărirea legalităţii socialiste, factorul determinant este, fără îndoială, respectul faţă de lege, manifestat de către toate organele de stat şi obşteşti, de către fiecare cetăţean. Aşa cum se arată în Teze, acesta este pilonul de granit pe care se sprijină, în ultimă instanţă, întărirea statului, adîncirea democraţiei socialiste. Pentru că respectarea legilor corespunde intereselor vitale ale statului, ale fiecărui cetăţean, iar orînduirea noastră socialistă creează garanţiile necesare descoperirii şi înlăturării ilegalităţilor, sancţionării lor şi luării măsurilor profilactice corespunzătoare. Practica demonstrează că tocmai un asemenea respect, intransigenţa faţă de orice încălcare a legii au dus la crearea unui climat de siguranţă, de încredere a cetăţenilor în organele statului, la formarea unei atitudini generale de combatere a oricărei încălcări a legilor, a hotărîrilor de partid şi de stat, a actelor de voluntarism, la prevenirea unor asemenea manifestări. Este de la sine înţeles că în statul nostru socialist a apăra drepturile cetăţeanului înseamnă, practic, a apăra interesele statului şi invers, deoarece aceste interese se condiţionează reciproc. Instrumentul juridic cel mai eficient în această privinţă ni-l oferă, desigur, noua legislaţie penală, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 1969. Noul cod penal este conceput pe principiul fundamental al legalităţii încriminării şi pedepsei, potrivit căruia numai legea este aceea care stabileşte faptele antisociale ce constituie infracţiuni şi determină pedepsele şi măsurile educativ-preventive ce urmează să se aplice persoanelor care au comis astfel de fapte. In preocuparea de a asigura toate condiţiile ca nici o persoană să nu poată fi arestată ori condamnată pe nedrept, a fost stabilit conţinutul infracţiunilor de arestare nelegală, cercetare abuzivă şi represiune nedreaptă, s-au instituit garanţii mai eficiente pentru ca cei ce au săvîrşit infracţiuni să răspundă penal şi totodată ca nici o persoană nevinovată să nu sufere rigorile legii. Azi, în desfăşurarea procesului penal se porneşte de la prezumţia de nevinovăţie, pentru prima dată consacrată în mod expres în legislaţia penală din ţara noastră. Potrivit acestei prezumţii, pînă la dovedirea vinovăţiei de către organele de urmărire penală sau instanţa de judecată, învinuitul sau inculpatul este presupus inocent şi nu are obligaţia de a-şi dovedi nevinovăţia. O importantă garanţie a înfăptuirii principiului legalităţii socialiste o constituie supravegherea de către procuror a respectării legii în cursul urmăririi penale, exercitarea atribuţiilor procurorului în cursul judecăţii şi folosirea căilor de atac împotriva soluţiilor date de instanţă, pe care procurorul le consideră nelegale. Procurorul este singurul organ care poate pune în mişcare acţiunea penală şi poate să dispună trimiterea în judecată. Pentru apărarea mai eficientă a libertăţii persoanei, noul cod de procedură penală, reglementînd măsurile restrictive şi privative de libertate ce se pot lua faţă de făptuitor, instituie garanţii temeinice în acest scop. Astfel, s-a prevăzut că măsura reţinerii sau arestării preventive se poate lua numai în anumite cazuri stabilite de lege şi numai dacă există probe temeinice că cel care urmează să fie reţinut sau arestat a săvîrşit o faptă prevăzută de legea penală. In afară de sarcinile ce revin procurorului în efectuarea şi supravegherea urmăririi penale, noua lege pentru organizarea şi funcţionarea procuraturii stabileşte pentru organele acesteia atribuţia de a supraveghea respectarea legii în activitatea organelor de executare a hotărîrilor judecătoreşti penale şi a organelor de la locurile de executare a pedepselor, atribuţia de a veghea la respectarea legii în cauzele de orice fel ce se judecă la instanţele judecătoreşti şi dă o nouă reglementare activităţii procurorului cu privire la asigurarea respectării legii în administraţie şi economie. Expresie a voinţei întregului popor, legile şi celelalte acte normative elaborate pe baza şi în aplicarea lor, reglementează activitatea organelor de stat organizaţiilor economice şi obşteşti, prevăd regulile ce trebuie respectate în vederea îndeplinirii sarcinilor ce le revin pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii de conducere a societăţii, reglementează conduita oamenilor, stabilesc drepturile fundamentale ale cetăţenilor. Respectul faţă de lege este astfel condiţia esenţială a dezvoltării societăţii noastre, a întăririi statului, a adîncirii democraţiei socialiste, a creşterii bunăstării materiale şi spirituale a cetăţenilor. Dispunem astăzi de un arsenal juridic complex care poate să asigure combaterea eficientă a încălcării legii şi, desigur, pentru a-şi îndeplini cît mai bine acest rol, el va fi perfecţionat în continuare. Paralel cu aceasta însă, factorii care pot îngusta şi închide terenul ilegalităţii constau în realizarea de către toate organele de stat şi organizaţiile obşteşti a atribuţiilor ce le revin în cît mai bune condiţii, în grija pe care toţi cetăţenii o vor arăta faţă de stricta respectare a dispoziţiilor legii. Procesul vast de legiferare pe care l-a cunoscut societatea noastră în ultimii ani trebuie privit, în mod firesc, prin sudura lui cu activitatea practică cotidiană a tuturor instituţiilor de stat, a organizaţiilor obşteşti şi a cetăţenilor. Tocmai de aceea ne-am propus, în cursul anchetei noastre, să consemnăm alte cîteva aspecte ale acestui proces de lărgire a cercului protector al intereselor societăţii şi ale fiecărui cetăţean. Ne adresăm mai întîi tovarăşului IULIAN TOADER, secretar al Consiliului popular municipal Arad: — Respectarea legalităţii în sfera oricărei instituţii este, după părerea mea, strîns legată de felul cum lucrează ea în mod curent, de modul în care îşi îndeplineşte sarcinile ce-i revin. De aceea, măsurile luate după Congresul al IX-lea pentru îmbunătăţirea activităţii întregului aparat de stat au însemnat, implicit, o lărgire considerabilă a competenţelor organelor locale, o delimitare temeinică a sarcinilor şi atribuţiilor, cu alte cuvinte întemeierea activităţii administrative şi de conducere pe dimensiunile precise ale legii. Toate acestea au atras după ele în mod firesc modificarea prismei prin care este privită activitatea acestor organe, care — aşa cum a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — trebuie să demonstreze că ele sunt subordonate intereselor cetăţenilor şi nu invers. De aceea, cadrul juridicoadministrativ foarte precis creat prin măsurile menţionate presupune neapărat înlăturarea tuturor mentalităţilor învechite, a practicilor rutiniere, birocratice, a formalismului, care se interpun şi dăunează în egală măsură intereselor statului, cît și ale cetăţeanului. După părerea mea, este imperios necesară introducerea, pe toate treptele ierarhiei administrative, a unei severe discipline de stat, care înseamnă : executarea exactă a atribuţiilor de serviciu, sancţionarea exemplară a abaterilor şi încălcărilor legii, crearea unei atitudini noi faţă de muncă. — Este, de fapt, o concluzie firească — subliniază lt. col. ION LUCA, inspector şef al Inspectoratului Miliţiei judeţene Sibiu — ce derivă din însuşi faptul că orice încălcare a legii devine incompatibilă cu însăşi funcţia celor chemaţi să vegheze la aplicarea ei. Partidul şi guvernul au încredinţat organelor de miliţie sarcini de mare răspundere în opera de consolidare a orînduirii socialiste, între care la loc de frunte se situează apărarea avutului obştesc şi personal al cetăţenilor, a drepturilor şi intereselor oamenilor muncii. în îndeplinirea acestora miliţia conlucrează cu celelalte organe de stat, se bizuie pe sprijinul larg al cetăţenilor, pe respectarea neabătută a legalităţii socialiste. Este şi firesc întrucit miliţia, acţionînd în virtutea intereselor societăţii, trebuie să dea dovadă de intransigenţă faţă de acele elemente certate cu legea, care comit acte antisociale, atentează la bunurile cetăţenilor, încalcă normele de convieţuire statornicite în societatea noastră, într-un cuvînt, ea trebuie să-şi aducă o contribuţie sporită la apărarea cu fermitate a ordinii şi liniştii publice, conlucrînd cu toate organele de stat şi organizaţiile de masă, cu toţi factorii de influenţare obştească. Astfel îşi va putea spori aportul la apărarea intereselor statului, ale tuturor oamenilor muncii. In sfîrşit, aş vrea să spun că o atenţie deosebită va trebui să acordăm acţiunii de educaţie civică, cultivării în rîndul populaţiei a respectului pentru legile statului, a atitudinii înaintate în societate. In continuare, ne adresăm tovarăşului GHEORGHE VASU, membru în colegiul de avocaţi al judeţului Cluj, care aduce în discuţie încă o componentă a cercului protector al dreptăţii. „ Legea creează condiţii pentru exercitarea dreptului de apărare şi-l garantează în mod efectiv în tot cursul procesului penal, atît în faza de urmărire cît și în cea de judecată. Mai mult, în anumite cazuri (cînd e vorba de minori, militari în termen sau persoană arestată) asistența juridică este asigurată din oficiu. Pentru orice nerespectare a dreptului de apărare există posibilitatea de a sesiza procuratura care supraveghează activitatea de cercetare, iar aceasta are obligaţia ca în termen de 20 de zile să comunice petiţionarului modul de rezolvare. In lumina prevederilor cuprinse in Teze pe linia întăririi în continuare a legalităţii socialiste creşte şi rolul social al avocatului. El trebuie să vadă dincolo de cauza imediată pe care o apără interesul general care se constituie ca un criteriu permanent al societăţii noastre. — La drept vorbind, aceasta este una dintre cerinţele cele mai stringente de la care trebuie să pornească întreaga activitate pentru respectarea legilor — remarcă GHEORGHE HÎRVU, preşedintele comisiei de judecată de la întreprinderea integrată de lină din Constanţa. Aşa cum se arată cu deplin temei în Teze „Pe măsura dezvoltării societăţii, a creşterii conştiinţei socialiste a cetăţenilor, organizaţiile de masă şi obşteşti, uniunile cooperatiste şi uniunile de creaţie vor căpăta un rol tot mai mare în înfăptuirea programului de desăvârşire a construcţiei socialiste, în întreaga viaţă social-politică a ţării“. Rolul lor este cu atît mai mare cu cît lărgirea democraţiei socialiste este indisolubilă legată de x*ecpOnoQfcbilitatil fiecărui cetăţean faţă de respectarea strictă a legilor. Tocmai de aceea se pune un accent cu totul deosebit pe educaţia civică pe care aceste organizaţii sunt chemate să o desfăşoare în spiritul respectului faţă de lege. Această conştiinţă a responsabilităţii sociale a fiecărui cetăţean, conştiinţa îndatoririi de a acţiona în virtutea imperativelor supreme ale societăţii, e firesc să fie driblată de cunoaşterea cît mai temeinică a legilor ţării, pentru evitarea unor eventuale greşeli şi încălcări ale legii săvîrşite pur şi simplu din cauza necunoaşterii ei. Mi se pare deci normal ca unei asemenea preocupări să i se acorde o mai mare atenţie, investigîndu-se noi soluţii de popularizare a legilor pentru a se asigura cunoaşterea lor de către toţi cetăţenii. Este o cerinţă care nu se rezumă doar la cadrul atît de important al propagandei juridice, ci se conjugă totodată cu imperativele creşterii rolului opiniei publice, factorilor obşteşti în apărarea legalităţii. Din experienţa mea de preşedinte al unei comisii de judecată, m-am convins că judecata obştească îşi demonstrează o eficienţă uneori chiar mai mare decit intervenţia organelor penale. Şi este firesc. Pentru că cei ce săvîrşesc abateri de la litera legii sunt judecaţi de colectivul lor de muncă, al cărui obiectiv este, după cum se ştie, nu simpla administrare de sancţiuni, ci îndreptarea efectivă a celor în cauză, educarea lor în spiritul eticii socialiste. _în aceasta rezidă, de fapt, caracterul educativ şi preventiv, al legii în societatea noastră — relevă ILA BIRIŞ, preşedintele Judecătoriei locale din Alba Iulia. Individul sancţionat prin lege de societate are garantate, la ispăşirea pedepsei, toate condiţiile pentru a se integra conduitei generale. Tocmai de aceea în numeroasele îmbunătăţiri aduse legislaţiei după Congresul al IX-lea, cetăţeanul vede un lucru demn de menţionat : apararea legalităţii socialiste, a normelor de convieţuire sociala, a devenit o sarcină a întregii colectivităţi. Avînd în vedere ampla dimensiune în timp pe care se clădesc asemenea transformări în conştiinţa juridică, firesc, discuţia cu prof. dr. I. BENDITER, de la Facultatea de drept a Universităţii „Al. I. Cuza“, a gravitat în jurul problemei pregătirii cadrelor. _Tezele Comitetului Central al P.C.R. pentru Congresul al X-lea, hotărârile ce se vor adopta pe baza lor deschid un vast cîmp de activitate tuturor celor chemaţi să înfăptuiască şi să apere legalitatea în viaţa societăţii noastre. Mi se pare deosebit de importantă în acest context preocuparea ce trebuie s-o manifestăm faţă de pregătirea viitoarelor cadre de jurişti. Desigur, dat fiind caracterul de strictă specialitate al acestei perfecţionări introduse în organizarea şi funcţionarea facultăţilor de drept, îndeosebi după elaborarea şi adoptarea noii legi a învăţămîntului, nu voi intra în probleme de amănunt. Aş dori doar să consemnez cîteva dintre atributele pregătirii studenţilor noştri. Aş menţiona mai întîi lărgirea orizontului lor de pregătire, realizată în primul rînd printr-o stabilire mai judicioasă a ponderii diferitelor discipline în noile planuri de învăţămînt şi printr-o mai strînsă colaborare între colectivele de catedră. Este un proces conceput pe asemenea dimensiuni incit permite continuitatea activităţii viitorilor absolvenţi, adică adaptarea lor permanentă la noile sarcini care vor apărea şi in domeniul legislativ, date fiind succesivele perfecţionări ale vieţii noastre socialiste. miiiinii» ii mn.il nhifiiaiiiwwnwiwiTiiw«rbt, --------------1 A ACȚIONA IN virtutea Adr.~ SUPREME ale societății—înaltă îndatorire ----------------1 a fiecărui cetățean M r—-----------1 MĂSURILE PROMOS AL IX-LEA AL P. C. R. CONFERĂ LEGII PUTERE ----------------1 DEPLINĂ IN ÎNFĂPT « ---------------1 0 REALITATE IZVORÎTĂ DIN ESENȚA ORÎNDUIRII U,,WZT' NOASTRE, APĂRïND ----------------1 APĂRAM INTERESELE STATULUI RESPECTUL PENTRU LEGE SUB REFLECTORUL OPINIEI PUBLICE Suprem al procurorului general , 34 .