Scînteia, decembrie 1969 (Anul 38, nr. 8264-8293)

1969-12-01 / nr. 8264

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8264 Luni 1 decembrie 1969 4 PAGINI — 30 BANI în legătură cu întîrzierile pe cîteva şantiere ale industriei chimice NU RESEMNARE, CIACRUNE ENERGICA! Fiind una din ramurile hotărîtoare ele dezvoltării economiei noastre na­tionale, industria chimică a benefi­ciat şi in acest an de mari fonduri de investiţii pentru construirea de noi instalaţii tehnologice, paralel cu mo­dernizarea şi dezvoltarea capacităţi­lor productive existente. In 10 luni, pe ansamblul Ministerului Industriei Chimice s-a realizat circa 75 la sută din planul anual de investiţii şi 85 la sută din cel de construcţii-montaj. Dincolo de aceste două cifre modes­te, dacă avem în vedere timpul foar­te avansat, datele statistice existente la 31 octombrie consemnau că in lunile noiembrie şi decembrie au mai rămas de pus în exploatare 34 de obiective şi capacităţi de producţie — între care unele de mari proporţii — faţă de numai 27 de obiective productive cîte îşi începuseră activi­tatea plnă la acea dată. Indiscutabil, este o disproporţie considerabilă, care solicită din partea principalilor factori răspunzători pentru Îndepli­nirea planului de Investiţii. In aceste ultime săptămîni ale anului, eforturi susţinute. — Sunt asigurate condiţiile pen­tru realizarea integrală a planului de punere In funcţiune ? — Firesc, răspunsul la o asemenea întrebare ar trebui să se rezume la una din alternative : da sau nu, şi nimic mai mult — ne-a spus inter­locutorul. In cazul de faţă nu pot opta pentru o asemenea concizie, în­­trucit situaţia celor 34 de obiective productive, care au mai rămas de pus în funcţiune în acest an, este destul de complexă şi nuanţată. De aceea, cîteva explicaţii găsesc că sunt utile, dar numai pentru 11 dintre obiective­le planificate , execuţia celorlalte 23 de obiective evoluează conform aş­teptărilor noastre şi ele vor începe să producă la timpul oportun. Cele 11 instalaţii, a căror punere în funcţiune este încă incertă şi în mo­mentul de faţă, sunt localizate la gru­purile de azot de la combinatele chi­mice din Craiova şi Turnu Măgurele, la grupul CIAN din cadrul Combina­tului petrochimic de la Piteşti, la „Colorom“ Codlea. Execuţia instala­ţiilor de la grupurile de azot ale com­binatelor chimice din Craiova şi Tur­­nu Măgurele este de mai multă vreme încheiată. Dificultăţile mecanice şi tehnologice care au survenit pe par­cursul probelor tehnologice şi care nu au fost încă integral înlăturate, au făcut imposibilă declararea punerii în funcţiune a acestora. Din cauza lipsei de forţe de con­strucţii, o bună perioadă de timp şi apoi, datorită numeroaselor modifi­cări pe care le-a solicitat in ultima vreme furnizorul străin al instalaţiilor de clorură de cianurii, cianură de so­diu şi izotriazodon din cadrul Combi­natului petrochimic Piteşti, lucrările de construcţii şi montaj au întîrziat mult şi nu vor putea fi terminate decît cel mai devreme spre sfîrşitul Convorbire cu ing. Gheorghe CARANFIL adjunct al ministrului industriei chimice anului, cînd, practic, la acea dată expiră termenul de punere în func­ţiune. Cît priveşte întîrzierile care se menţin la execuţia obiectivelor de la uzina „Colorom“ Codlea şi instala­ţia de acetilenă din carbid de la Combinatul chimic din Craiova, a­­cestea sunt determinate de modul de­fectuos în care lucrează constructorii şi de nerespectarea contractelor de către furnizorii de utilaje. Se între­zăresc însă şanse pentru punerea parţială în funcţiune a instalaţiilor de la Codlea.­­ Cele aflate prin acum nu ne-au edificat asupra intervenţiei autoritare, eficace pe care trebuie să o exercite mai ales acum. In partea finală a execuţiei planului de investiţii, titularul de investiţii, in vederea sincronizării eforturi­lor celorlalţi factori, pentru mobi­lizarea lor la maximum. Situaţia precară în care continuă să se menţină numeroase obiective o pu­neţi in seama constructorilor, fur­nizorilor de utilaje din ţară sau din import. Titularul de investiţii, care poartă întreaga răspundere pentru modul în care sunt chel­tuiţi banii poporului, nu poate fi socotit insă un „martor" sau „spectator" la execuţia planului. — Indiscutabil. Întreaga răspun­dere pentru realizarea planului de Convorbire realizată de Ioan ERHAN (Continuare In pag. a ii-a) ÎN PAGINA A 11-A ACTUALITATEA CULTURALĂ © TINEREȚEA ARTEI CLUJENE • CARNET PLASTIC • PREMIERE TEATRALE O CURIER MUZICAL Cu planul anual îndeplinit Fabrica de confecţii din Vaslui şi-a realizat planul a­­nual la toţi indicatorii, cu 35 de zile înainte de termen. De la Începutul anului s-au produs peste plan 40 000 bu­căţi confecţii, valoarea pro­ducţiei suplimentare a mărfii vindute şi Încasate in această perioadă fiind de 20 milioane lei. Numărul sortimentelor li­vrate de fabrica vasluiană a ajuns in prezent la 14. întreprinderea furnizează a­­nual un număr de 144 000 uni­forme şcolare pentru elevi, precum şi o gamă bogată de costume bărbăteşti din fire fine şi fire medii. ★ Colectivul fabricii de beton celular autoclavizat, din ca­drul întreprinderii de prefa­bricate de la Craiova, care şi-a îndeplinit sarcinile pla­nului anual, a realizat in plus, prin depăşirea parametrilor proiectaţi la toate instalaţiile, circa 6 000 mc produse din beton celular autoclavizat, ob­­ținînd un volum suplimentar de economii, la preţul de cost, in valoare de circa 1 500 000 lei. Zona industrială a orașului Iași Foto­­ Gh. Vințici A APĂRUT ALMANAHUL SClNTEIA 1970 un almanah cît o enciclopedie, o lectură substanțială, instructivă, captivantă ALMANAHUL SClNTEIA 1970-la chioşcuri și librarii Scmteia 40M4NIA iwSw * 4« *o»4 „Nfti tM' buiâte» «WAWWK»r«WI î ' morck Kvotftxtt fcrtdiet Ţelul nobil al formării conştiinţei socialiste a tineretului Formarea conştiinţei so­cialiste a tineretului, gene­raţie după generaţie, pre­supune o preocupare mul­tilateral desfăşurată — concepută ştiinţific şi pe baza unei concepţii de perspectivă — la care sunt chemaţi să participe între­gul corp profesoral, orga­nizaţiile de partid şi tine­ret, întreaga opinie publi­că. In cele ce urmează mă voi referi, îndeosebi, la ro­lul procesului cotidian de Invăţămînt în realizarea a­­cestui Înalt ţel, pentru că, după părerea mea, reeva­luarea activităţii educati­ve desfăşurate de corpul profesoral trebuie să în­ceapă cu competenţa fun­damentală a muncii noas­tre. Discutînd despre reuşi­tele sau neîmplinirile mun­cii educative din anumite şcoli, unii colegi le explică prin influenţa mai mare sau mai mică a diferite­lor activităţi cu caracter extradidactic. Asemenea explicaţii mi se par cel pu­ţin discutabile. Desigur, nu neg cituşi de puţin rolul a­­cestora, dar cred că meni­rea lor trebuie să fie apre­ciată în contextul general al procesului instructiv-e­­ducativ. După părerea mea­, atunci cînd într-o şcoală sau alta nu suntem­ mulţu­miţi cu rezultatele muncii educative, izvorul deficien­ţelor trebuie căutat, în pri­mul rînd, în modul în care se desfăşoară procesul de învăţămînt. Fundamentată pe învăţă­tura marxist-feninistă, şcoala noastră este deopo­trivă principalul instru­ment de culturalizare a ti­neretului şi de formare a conştiinţei sale socialiste. Pentru că în condiţiile con­temporane conştiinţa socia­listă presupune îmbinarea organică a elanului revolu­ţionar, a hotărîrii de a te angaja plenar în edificarea socialistă a patriei, cu o temeinică cultură ştiinţifi­Prof. Onifa GLIGOR că şi umanistă, cu o soli­dă pregătire filozofică ma­­terialist-dialectică şi poli­tică. Desigur, posibilităţile pe care le oferă actuala structură a şcolii nu se transformă de la sine in realitate. Prin definiţie căr­turar şi militant social, profesorul este chemat să asigure reuşita întocmai a acestei cerinţe logi­ce a procesului educa­ţional, folosind experienţa sa pedagogică pentru a fundamenta la elevi cunoş­tinţe bogate, convingeri de viaţă profund materialis­te, o conştiinţă socialistă care să-şi pună pecetea a­­supra întregului mod de a munci şi trăi Desigur, corpul profeso­ral onorează nobila sa mi­siune. Nu este însă mai pu­ţin adevărat că posibilită­ţile educative de care dis­punem nu sunt valorificate pe deplin. Dar să concreti­zăm. Nu trebuie să cauţi prea mult pentru a desco­peri atît în conţinutul unor manuale­, cît şi în unele lecţii prezentate de profe­sori in clasă o tendinţă pe care aş numi-o formalism­­educativ, concretizat în ci­tarea stereotipă a unor te­ze şi exemple, care se re­petă neschimbat de un şir lung de ani, rupte de reali­tatea mereu In dezvoltare NUMITORUL COMUN AL TUTUROR MOMENTELOR ŞI ACTIVITĂŢILOR ŞCOLII a societăţii noastre, exem­ple ce spun foarte puţin e­­levului. Adeseori, de pildă în predarea lecţiilor de chimie, fizică etc. se po­meneşte în grabă, uneori chiar după ce a sunat de recreaţie, numele citorva obiective ale industriei so­cialiste, iar profesorul crede că s-a achitat de îndatori­rea sa fundamentală de a ajuta tineretul să cunoască temeinic realităţile din ţară, rezultatele şi ţeluri­le efortului întregului po­por pentru edificarea so­cialistă a patriei. Din pă­cate, la o asemenea practi­că îndeamnă vrînd-nevrînd şi unele lucrări de peda­gogie, didactică sau meto­dică. M-aş referi apoi la lecţiile de ştiinţe umaniste, de istorie, de literatură ro­mână, la lecţiile de ştiinţe umaniste in genere, care o­­feră o multitudine de va­lenţe educative capabile să ducă la formarea profilului moral-politic al tinerilor, la cultivarea sentimentelor de responsabilitate socială a generaţiilor tinere. Deşi a­­cest fapt rămine unanim acceptat in teorie, un plac­(Continuare In pag. all­a) Cu privire la apropiata întîlnire a conducătorilor de partid şi de stat ai R. P. Bulgaria, R.S. Cehoslovace, R.D.Germane, R.P. Polone, Republicii Socialiste România, R.P. Ungare şi U.R.S.S. In conformitate cu înţelegerea realizată, la începutul lunii decem­brie a.c. va avea loc la Moscova întîlnirea conducătorilor de partid și de stat ai Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii Democra­te Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Socialiste Ro­mânia, Republicii Populare Unga­re și Uniunii Republicilor Sovieti­ce Socialiste, în vederea unui schimb de păreri cu privire la pro­bleme Internaționale actuale. 1 DECEMBRIE 1918 Pagină de glorie şi împlinire a istoriei noastre naţionale Alexandru PORŢEANU cercetător principal la Institutul de istorie „Nicolae Iorga" al Academiei Poporul român sărbătoreşte la 1 decembrie împlinirea a 51 de ani de la măreţul eveniment care a mar­cat realizarea statului naţional unitar român — unirea Transilvaniei cu România. Prin împlinirea străvechii şi arză­toarei năzuinţe a românilor de pe ambele versante ale Carpaţilor, prin rolul deosebit pe care l-a jucat în di­namizarea ansamblului procesului de dezvoltare a societăţii româneşti, ac­tul de la 1 decembrie 1918 s-a înscris în istoria patriei noastre ca unul din momentele cele mai de seamă, in­­trind definitiv în conştiinţa poporu­lui, în patrimoniul celor mai scumpe tradiţii ale sale. Pe drept cuvint to­varăşul Nicolae Ceauşescu aprecia unirea Transilvaniei cu România ca „una din cele mai glorioase pagini din istoria noastră naţională, o vic­torie strălucită dobîndită de poporul român pe drumul afirmării­­sale ca naţiune de sine stătătoare*, „încunu­nare a aspiraţiilor de veacuri ale po­porului nostru pentru eliberarea na­ţională. — sublinia secretarul general al P.C.R. — rezultat al luptei duse de cele mai înaintate forţe social­­politice ale vremii — in cadrul că­rora rolul hotărîtor l-au avut masele populare — unirea din 1918 a repre­zentat o adevărată piatră de hotar in dezvoltarea României moderne" Sunt cunoscute premisele actului istoric de la 1 decembrie 1918 Pe te­melia omogenităţii structurii econo­mice, sociale şi culturale a întregului teritoriu locuit din timpuri străvechi de români, a limbii unitare, între ţă­rile române s-au dezvoltat de-a lun­gul veacurilor, in pofida fărimiţării feudale, legături multilaterale inten­se, care au alimentat şi întărit mereu conştiinţa unităţii de neam şi de limbă. Exprimată explicit de cei mai de seamă cărturari români încă din secolele XV—XVI, această conştiinţă s-a manifestat tot mai viguros cu scurgerea vremii, aprinzînd in inima poporului şi înteţind hotârîrea sa de a înlătura vremelnicele graniţe din­tre fiii aceluiaşi neam. Dacă premisele unităţii statale se Intîlnesc în vremurile îndepărtate ale istoriei noastre, înfăptuirea ei a de­venit stringentă, în special începind din secolul trecut, cînd pe măsura dezvoltării relaţiilor capitaliste,­ înlă­turarea fărimiţării statale feudale, făurirea statului naţional unitar s-au impus ca o necesitate obiectivă, ca o condiţie indispensabilă de care de­pindea înscrierea poporului român pe orbita progresului, alături de ţările avansate ale Europei. Tocmai de aceea, ideea Unirii s-a afirmat cu atîta forţă în conştiinţa socială a epocii, figurînd alături de revendică­rile sociale pe frontispiciul revoluţiei din 1848, devenind cauza scumpă a tuturor claselor şi categoriilor sociale, a întregului nostru popor. Primul şi hotăritorul pas spre uni­ficarea statală l-a constituit unirea Moldovei cu Ţara Românească, în ia­nuarie 1859. Acel mare moment al­es­(Continuare In pag. a II-a) SPORT­ ­ ® Echipa naţională de fotbal în faţa marii confruntări „Mexico 70" (convorbire cu antrenorul Angelo Ni­­culescu). Schimbare de lider In divizia A. • Volei: Dinamo—Ra­pid, un derbi aştep­tat. • Ilie Nastase — reve­laţia turneului „o­­pen" de la Stock­holm. • Alte ştiri din ţară şi de peste hotare. (In pag. a //l-a). O contribuţie de seamă la dezvoltarea colaborării româno-britanice • înscrisă pe­ linia eforturilor Româ­niei de a lărgi neîncetat sfera rela­ţiilor şi contactelor pe plan interna­ţional, vizita oficială făcută in Ma­rea Britanie intre 24 şi 29 noiem­brie de preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, la invitaţia premierului britanic Harold Wilson, a fost urmărită cu deosebit interes de opinia publică. Vizita reprezintă o continuare a în­­tîlnirilor şi contactelor bilaterale care au avut loc în ultimii ani la diferite nivele, marcînd astfel cursul ascen­dent al dezvoltării relaţiilor dintre cele două ţări. In acelaşi timp, schim­burile de vederi cuprinzătoare pe care le-a prilejuit au adus o contri­buţie importantă la adîncirea cu­noaşterii reciproce, au deschis noi perspective pentru intensificarea şi lărgirea acestor relaţii. O trăsătură pregnantă a Întregii vizite a fost abordarea problemelor intr-un spirit de lucru concret, cons­tructiv, creîndu-se astfel o atmosferă de prietenie, cordialitate şi înţelege­re mutuală. In cursul vizitei, premie­rul Ion Gheorghe Maurer şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au fost primiţi de Maiestatea Sa re­gina Elisabeta a II-a. Ei au purtat convorbiri oficiale cu primul ministru al Marii Britanii, Harold Wilson, cu ministrul afaceri­lor externe şi al Commonwealthului, Michael Stewart, şi cu alţi membri ai cabinetului, cu care prilej a fost exa­minată o gamă largă de problema p­rivind raporturile bilaterale româno­­ritanice, precum şi principalele as­pecte ale situaţiei internaţionale. Cele două părţi şi-au exprimat sa­tisfacţia faţă de modul favorabil în care evoluează relaţiile dintre Româ­nia şi Marea Britanie, Întemeiate pe Încredere şi respect reciproc. In­tr-adevăr, atit aranjamentul comer­cial pe 5 ani, încheiat in octombrie 1968, cît şi acordul de cooperare eco­nomică, industrială şi tehnică din martie 1967, au permis conturarea unui cadru de activitate comună in vederea valorificării multiplelor po­sibilităţi de cooperare, pe care le o­­feră atît nivelul ridicat al industriei şi tehnicii britanice, cit şi potenţialul economic in plină dezvoltare al României. Remarcabilă în această evoluţie este, o dată cu dezvoltarea schimburilor comerciale, trecerea treptată şi In tot mai mare măsură la forme superioare de cooperare — economică, tehnologică, ştiinţifică, culturală — In interesul ambelor ţări. Vizita » scos îs evidenţi noi posî- Ada GREGORIAN Liviu RODESCU (Continuare tn pag. a IV-a)

Next