Scînteia, decembrie 1969 (Anul 38, nr. 8264-8293)
1969-12-01 / nr. 8264
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8264 Luni 1 decembrie 1969 4 PAGINI — 30 BANI în legătură cu întîrzierile pe cîteva şantiere ale industriei chimice NU RESEMNARE, CIACRUNE ENERGICA! Fiind una din ramurile hotărîtoare ele dezvoltării economiei noastre nationale, industria chimică a beneficiat şi in acest an de mari fonduri de investiţii pentru construirea de noi instalaţii tehnologice, paralel cu modernizarea şi dezvoltarea capacităţilor productive existente. In 10 luni, pe ansamblul Ministerului Industriei Chimice s-a realizat circa 75 la sută din planul anual de investiţii şi 85 la sută din cel de construcţii-montaj. Dincolo de aceste două cifre modeste, dacă avem în vedere timpul foarte avansat, datele statistice existente la 31 octombrie consemnau că in lunile noiembrie şi decembrie au mai rămas de pus în exploatare 34 de obiective şi capacităţi de producţie — între care unele de mari proporţii — faţă de numai 27 de obiective productive cîte îşi începuseră activitatea plnă la acea dată. Indiscutabil, este o disproporţie considerabilă, care solicită din partea principalilor factori răspunzători pentru Îndeplinirea planului de Investiţii. In aceste ultime săptămîni ale anului, eforturi susţinute. — Sunt asigurate condiţiile pentru realizarea integrală a planului de punere In funcţiune ? — Firesc, răspunsul la o asemenea întrebare ar trebui să se rezume la una din alternative : da sau nu, şi nimic mai mult — ne-a spus interlocutorul. In cazul de faţă nu pot opta pentru o asemenea concizie, întrucit situaţia celor 34 de obiective productive, care au mai rămas de pus în funcţiune în acest an, este destul de complexă şi nuanţată. De aceea, cîteva explicaţii găsesc că sunt utile, dar numai pentru 11 dintre obiectivele planificate , execuţia celorlalte 23 de obiective evoluează conform aşteptărilor noastre şi ele vor începe să producă la timpul oportun. Cele 11 instalaţii, a căror punere în funcţiune este încă incertă şi în momentul de faţă, sunt localizate la grupurile de azot de la combinatele chimice din Craiova şi Turnu Măgurele, la grupul CIAN din cadrul Combinatului petrochimic de la Piteşti, la „Colorom“ Codlea. Execuţia instalaţiilor de la grupurile de azot ale combinatelor chimice din Craiova şi Turnu Măgurele este de mai multă vreme încheiată. Dificultăţile mecanice şi tehnologice care au survenit pe parcursul probelor tehnologice şi care nu au fost încă integral înlăturate, au făcut imposibilă declararea punerii în funcţiune a acestora. Din cauza lipsei de forţe de construcţii, o bună perioadă de timp şi apoi, datorită numeroaselor modificări pe care le-a solicitat in ultima vreme furnizorul străin al instalaţiilor de clorură de cianurii, cianură de sodiu şi izotriazodon din cadrul Combinatului petrochimic Piteşti, lucrările de construcţii şi montaj au întîrziat mult şi nu vor putea fi terminate decît cel mai devreme spre sfîrşitul Convorbire cu ing. Gheorghe CARANFIL adjunct al ministrului industriei chimice anului, cînd, practic, la acea dată expiră termenul de punere în funcţiune. Cît priveşte întîrzierile care se menţin la execuţia obiectivelor de la uzina „Colorom“ Codlea şi instalaţia de acetilenă din carbid de la Combinatul chimic din Craiova, acestea sunt determinate de modul defectuos în care lucrează constructorii şi de nerespectarea contractelor de către furnizorii de utilaje. Se întrezăresc însă şanse pentru punerea parţială în funcţiune a instalaţiilor de la Codlea. Cele aflate prin acum nu ne-au edificat asupra intervenţiei autoritare, eficace pe care trebuie să o exercite mai ales acum. In partea finală a execuţiei planului de investiţii, titularul de investiţii, in vederea sincronizării eforturilor celorlalţi factori, pentru mobilizarea lor la maximum. Situaţia precară în care continuă să se menţină numeroase obiective o puneţi in seama constructorilor, furnizorilor de utilaje din ţară sau din import. Titularul de investiţii, care poartă întreaga răspundere pentru modul în care sunt cheltuiţi banii poporului, nu poate fi socotit insă un „martor" sau „spectator" la execuţia planului. — Indiscutabil. Întreaga răspundere pentru realizarea planului de Convorbire realizată de Ioan ERHAN (Continuare In pag. a ii-a) ÎN PAGINA A 11-A ACTUALITATEA CULTURALĂ © TINEREȚEA ARTEI CLUJENE • CARNET PLASTIC • PREMIERE TEATRALE O CURIER MUZICAL Cu planul anual îndeplinit Fabrica de confecţii din Vaslui şi-a realizat planul anual la toţi indicatorii, cu 35 de zile înainte de termen. De la Începutul anului s-au produs peste plan 40 000 bucăţi confecţii, valoarea producţiei suplimentare a mărfii vindute şi Încasate in această perioadă fiind de 20 milioane lei. Numărul sortimentelor livrate de fabrica vasluiană a ajuns in prezent la 14. întreprinderea furnizează anual un număr de 144 000 uniforme şcolare pentru elevi, precum şi o gamă bogată de costume bărbăteşti din fire fine şi fire medii. ★ Colectivul fabricii de beton celular autoclavizat, din cadrul întreprinderii de prefabricate de la Craiova, care şi-a îndeplinit sarcinile planului anual, a realizat in plus, prin depăşirea parametrilor proiectaţi la toate instalaţiile, circa 6 000 mc produse din beton celular autoclavizat, obținînd un volum suplimentar de economii, la preţul de cost, in valoare de circa 1 500 000 lei. Zona industrială a orașului Iași Foto Gh. Vințici A APĂRUT ALMANAHUL SClNTEIA 1970 un almanah cît o enciclopedie, o lectură substanțială, instructivă, captivantă ALMANAHUL SClNTEIA 1970-la chioşcuri și librarii Scmteia 40M4NIA iwSw * 4« *o»4 „Nfti tM' buiâte» «WAWWK»r«WI î ' morck Kvotftxtt fcrtdiet Ţelul nobil al formării conştiinţei socialiste a tineretului Formarea conştiinţei socialiste a tineretului, generaţie după generaţie, presupune o preocupare multilateral desfăşurată — concepută ştiinţific şi pe baza unei concepţii de perspectivă — la care sunt chemaţi să participe întregul corp profesoral, organizaţiile de partid şi tineret, întreaga opinie publică. In cele ce urmează mă voi referi, îndeosebi, la rolul procesului cotidian de Invăţămînt în realizarea acestui Înalt ţel, pentru că, după părerea mea, reevaluarea activităţii educative desfăşurate de corpul profesoral trebuie să înceapă cu competenţa fundamentală a muncii noastre. Discutînd despre reuşitele sau neîmplinirile muncii educative din anumite şcoli, unii colegi le explică prin influenţa mai mare sau mai mică a diferitelor activităţi cu caracter extradidactic. Asemenea explicaţii mi se par cel puţin discutabile. Desigur, nu neg cituşi de puţin rolul acestora, dar cred că menirea lor trebuie să fie apreciată în contextul general al procesului instructiv-educativ. După părerea mea, atunci cînd într-o şcoală sau alta nu suntem mulţumiţi cu rezultatele muncii educative, izvorul deficienţelor trebuie căutat, în primul rînd, în modul în care se desfăşoară procesul de învăţămînt. Fundamentată pe învăţătura marxist-feninistă, şcoala noastră este deopotrivă principalul instrument de culturalizare a tineretului şi de formare a conştiinţei sale socialiste. Pentru că în condiţiile contemporane conştiinţa socialistă presupune îmbinarea organică a elanului revoluţionar, a hotărîrii de a te angaja plenar în edificarea socialistă a patriei, cu o temeinică cultură ştiinţifiProf. Onifa GLIGOR că şi umanistă, cu o solidă pregătire filozofică materialist-dialectică şi politică. Desigur, posibilităţile pe care le oferă actuala structură a şcolii nu se transformă de la sine in realitate. Prin definiţie cărturar şi militant social, profesorul este chemat să asigure reuşita întocmai a acestei cerinţe logice a procesului educaţional, folosind experienţa sa pedagogică pentru a fundamenta la elevi cunoştinţe bogate, convingeri de viaţă profund materialiste, o conştiinţă socialistă care să-şi pună pecetea asupra întregului mod de a munci şi trăi Desigur, corpul profesoral onorează nobila sa misiune. Nu este însă mai puţin adevărat că posibilităţile educative de care dispunem nu sunt valorificate pe deplin. Dar să concretizăm. Nu trebuie să cauţi prea mult pentru a descoperi atît în conţinutul unor manuale, cît şi în unele lecţii prezentate de profesori in clasă o tendinţă pe care aş numi-o formalismeducativ, concretizat în citarea stereotipă a unor teze şi exemple, care se repetă neschimbat de un şir lung de ani, rupte de realitatea mereu In dezvoltare NUMITORUL COMUN AL TUTUROR MOMENTELOR ŞI ACTIVITĂŢILOR ŞCOLII a societăţii noastre, exemple ce spun foarte puţin elevului. Adeseori, de pildă în predarea lecţiilor de chimie, fizică etc. se pomeneşte în grabă, uneori chiar după ce a sunat de recreaţie, numele citorva obiective ale industriei socialiste, iar profesorul crede că s-a achitat de îndatorirea sa fundamentală de a ajuta tineretul să cunoască temeinic realităţile din ţară, rezultatele şi ţelurile efortului întregului popor pentru edificarea socialistă a patriei. Din păcate, la o asemenea practică îndeamnă vrînd-nevrînd şi unele lucrări de pedagogie, didactică sau metodică. M-aş referi apoi la lecţiile de ştiinţe umaniste, de istorie, de literatură română, la lecţiile de ştiinţe umaniste in genere, care oferă o multitudine de valenţe educative capabile să ducă la formarea profilului moral-politic al tinerilor, la cultivarea sentimentelor de responsabilitate socială a generaţiilor tinere. Deşi acest fapt rămine unanim acceptat in teorie, un plac(Continuare In pag. alla) Cu privire la apropiata întîlnire a conducătorilor de partid şi de stat ai R. P. Bulgaria, R.S. Cehoslovace, R.D.Germane, R.P. Polone, Republicii Socialiste România, R.P. Ungare şi U.R.S.S. In conformitate cu înţelegerea realizată, la începutul lunii decembrie a.c. va avea loc la Moscova întîlnirea conducătorilor de partid și de stat ai Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Socialiste România, Republicii Populare Ungare și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în vederea unui schimb de păreri cu privire la probleme Internaționale actuale. 1 DECEMBRIE 1918 Pagină de glorie şi împlinire a istoriei noastre naţionale Alexandru PORŢEANU cercetător principal la Institutul de istorie „Nicolae Iorga" al Academiei Poporul român sărbătoreşte la 1 decembrie împlinirea a 51 de ani de la măreţul eveniment care a marcat realizarea statului naţional unitar român — unirea Transilvaniei cu România. Prin împlinirea străvechii şi arzătoarei năzuinţe a românilor de pe ambele versante ale Carpaţilor, prin rolul deosebit pe care l-a jucat în dinamizarea ansamblului procesului de dezvoltare a societăţii româneşti, actul de la 1 decembrie 1918 s-a înscris în istoria patriei noastre ca unul din momentele cele mai de seamă, intrind definitiv în conştiinţa poporului, în patrimoniul celor mai scumpe tradiţii ale sale. Pe drept cuvint tovarăşul Nicolae Ceauşescu aprecia unirea Transilvaniei cu România ca „una din cele mai glorioase pagini din istoria noastră naţională, o victorie strălucită dobîndită de poporul român pe drumul afirmăriisale ca naţiune de sine stătătoare*, „încununare a aspiraţiilor de veacuri ale poporului nostru pentru eliberarea naţională. — sublinia secretarul general al P.C.R. — rezultat al luptei duse de cele mai înaintate forţe socialpolitice ale vremii — in cadrul cărora rolul hotărîtor l-au avut masele populare — unirea din 1918 a reprezentat o adevărată piatră de hotar in dezvoltarea României moderne" Sunt cunoscute premisele actului istoric de la 1 decembrie 1918 Pe temelia omogenităţii structurii economice, sociale şi culturale a întregului teritoriu locuit din timpuri străvechi de români, a limbii unitare, între ţările române s-au dezvoltat de-a lungul veacurilor, in pofida fărimiţării feudale, legături multilaterale intense, care au alimentat şi întărit mereu conştiinţa unităţii de neam şi de limbă. Exprimată explicit de cei mai de seamă cărturari români încă din secolele XV—XVI, această conştiinţă s-a manifestat tot mai viguros cu scurgerea vremii, aprinzînd in inima poporului şi înteţind hotârîrea sa de a înlătura vremelnicele graniţe dintre fiii aceluiaşi neam. Dacă premisele unităţii statale se Intîlnesc în vremurile îndepărtate ale istoriei noastre, înfăptuirea ei a devenit stringentă, în special începind din secolul trecut, cînd pe măsura dezvoltării relaţiilor capitaliste, înlăturarea fărimiţării statale feudale, făurirea statului naţional unitar s-au impus ca o necesitate obiectivă, ca o condiţie indispensabilă de care depindea înscrierea poporului român pe orbita progresului, alături de ţările avansate ale Europei. Tocmai de aceea, ideea Unirii s-a afirmat cu atîta forţă în conştiinţa socială a epocii, figurînd alături de revendicările sociale pe frontispiciul revoluţiei din 1848, devenind cauza scumpă a tuturor claselor şi categoriilor sociale, a întregului nostru popor. Primul şi hotăritorul pas spre unificarea statală l-a constituit unirea Moldovei cu Ţara Românească, în ianuarie 1859. Acel mare moment ales(Continuare In pag. a II-a) SPORT ® Echipa naţională de fotbal în faţa marii confruntări „Mexico 70" (convorbire cu antrenorul Angelo Niculescu). Schimbare de lider In divizia A. • Volei: Dinamo—Rapid, un derbi aşteptat. • Ilie Nastase — revelaţia turneului „open" de la Stockholm. • Alte ştiri din ţară şi de peste hotare. (In pag. a //l-a). O contribuţie de seamă la dezvoltarea colaborării româno-britanice • înscrisă pe linia eforturilor României de a lărgi neîncetat sfera relaţiilor şi contactelor pe plan internaţional, vizita oficială făcută in Marea Britanie intre 24 şi 29 noiembrie de preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, la invitaţia premierului britanic Harold Wilson, a fost urmărită cu deosebit interes de opinia publică. Vizita reprezintă o continuare a întîlnirilor şi contactelor bilaterale care au avut loc în ultimii ani la diferite nivele, marcînd astfel cursul ascendent al dezvoltării relaţiilor dintre cele două ţări. In acelaşi timp, schimburile de vederi cuprinzătoare pe care le-a prilejuit au adus o contribuţie importantă la adîncirea cunoaşterii reciproce, au deschis noi perspective pentru intensificarea şi lărgirea acestor relaţii. O trăsătură pregnantă a Întregii vizite a fost abordarea problemelor intr-un spirit de lucru concret, constructiv, creîndu-se astfel o atmosferă de prietenie, cordialitate şi înţelegere mutuală. In cursul vizitei, premierul Ion Gheorghe Maurer şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au fost primiţi de Maiestatea Sa regina Elisabeta a II-a. Ei au purtat convorbiri oficiale cu primul ministru al Marii Britanii, Harold Wilson, cu ministrul afacerilor externe şi al Commonwealthului, Michael Stewart, şi cu alţi membri ai cabinetului, cu care prilej a fost examinată o gamă largă de problema privind raporturile bilaterale românoritanice, precum şi principalele aspecte ale situaţiei internaţionale. Cele două părţi şi-au exprimat satisfacţia faţă de modul favorabil în care evoluează relaţiile dintre România şi Marea Britanie, Întemeiate pe Încredere şi respect reciproc. Intr-adevăr, atit aranjamentul comercial pe 5 ani, încheiat in octombrie 1968, cît şi acordul de cooperare economică, industrială şi tehnică din martie 1967, au permis conturarea unui cadru de activitate comună in vederea valorificării multiplelor posibilităţi de cooperare, pe care le oferă atît nivelul ridicat al industriei şi tehnicii britanice, cit şi potenţialul economic in plină dezvoltare al României. Remarcabilă în această evoluţie este, o dată cu dezvoltarea schimburilor comerciale, trecerea treptată şi In tot mai mare măsură la forme superioare de cooperare — economică, tehnologică, ştiinţifică, culturală — In interesul ambelor ţări. Vizita » scos îs evidenţi noi posî- Ada GREGORIAN Liviu RODESCU (Continuare tn pag. a IV-a)