Scînteia, februarie 1970 (Anul 39, nr. 8324-8351)

1970-02-01 / nr. 8324

VOR ASIGURA FERMELE AGRICOLE BUNA APROVIZIONARE A POPULAŢIEI? Răspunsul afirmativ este condiţionat de exigenţa cu care direcţiile agricole judeţene, consiliile de conducere ale C. A. P. vor aplica măsurile stabilite Creşterea producţiei de legume şi îmbunătăţirea sortimentului la aceste produse este de mare Însemnătate pentru aprovizionarea populaţiei. După cum se ştie, în ultimii ani s-au manifestat o seamă de neajunsuri in ce priveşte producerea şi desfacerea legumelor. Ţinîndu-se seama de aceste deficienţe, la plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1909 s-a subliniat că este necesar să se îmbunătăţească In mod radical activitatea in sectorul legumicol pentru a se asigura aprovizionarea populaţiei In bune condiţii in cursul întregului an, precum şi disponibilităţi pentru export. Sarcina trasată de plenară este ca întreaga producţie planificată de legume pentru 1970 să fie amplasată pe terenuri irigate, iar în cadrul întreprinderilor agricole de stat şi al cooperativelor agricole să se organizeze treptat unităţi profilate în producţia de legume. Pe baza acestor indicaţii, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii a întocmit un program complex de măsuri privind organizarea pe baze ştiinţifice a a producţiei de legume şi trecerea treptată la o legumicultură intensivă. Aceste măsuri se înscriu în programul adoptat de conducerea partidului privind îmbunătăţirea producţiei şi a muncii în cooperativele agricole în vederea dezvoltării lor continue ca unităţi puternice, consolidate din punct de vedere economic şi organizatoric. Astfel, în Ing. Ion CEAUŞESCU secretar general în Ministerul Agriculturii şi Silviculturii vederea trecerii de la o legumicultură tradiţională, de slabă productivitate, la una modernă, cu caracter intensiv, in cooperativele agricole de producţie se vor crea ferme legumicole specializate. Ferma legumicolă — formaţiune de producţie specializată — va funcţiona pe principiul gestiunii economice interne. Ei i se repartizează teren de lucru permanent, bine delimitat şi i se asigură mijloacele de producţie necesare. Ferma are plan propriu de producţie şi financiar — parte integrantă a planului cooperativei. Organizînd fermele legumicole, cu precădere în acele cooperative care sunt dotate cu mijloacele tehnice necesare şi încadrate cu specialişti de înaltă calificare, vor fi întrunite condiţiile obligatorii pentru folosirea raţională a forţei de muncă şi a mijloacelor tehnice şi realizarea, pe această bază, a unor producţii sporite şi la un preţ de cost redus. Pînă în prezent, în cooperativele agricole au fost organizate 700 ferme legumicole, conducerea lor fiind încredinţată unor specialişti cu studii superioare care răspund de întreaga activitate de producţie şi economică. In vederea bunei desfăşurări a activităţii de producţie, la organizarea fermelor legumicole s-a ţinut seama de un ansamblu de condiţii şi criterii care să permită practicarea unei legumiculturi de mare randament. Fermele au fost amplasate în aşa fel incit terenul să asigure condiţii optime culturilor de legume, să permită irigarea lor in întregime, din surse sigure de apă, iar apropierea lor de căile de comunicaţie să uşureze transportul materialelor şi al produselor obţinute. S-a avut în vedere ca fermele legumicole să aibă o suprafaţă de circa 100 hectare, mărime care este în raport cu structura sortimentului şi destinaţia producţiei. Pentru a nu se repeta neajunsurile din trecut s-a avut in vedere stabilirea unui profil al producţiei cit mai adecvat. Structura culturilor de legume corespunde cerinţelor unităţilor cu care se Încheie contractul. Astfel, se vor cultiva, in cadrul fiecărei ferme, 2—1 culturi de bază şi cîteva culturi succesive,, fapt «are» va perrarti folosirea intensivă a terenului şi a forţei de muncă, precum şi mecanizarea într-un procent cit mai ridicat a lucrărilor In funcţie de destinaţia produselor, se diferenţiază trei tipuri de ferme legumicole. Fermele pentru aprovizionarea centrelor urbane produc un sortiment mai larg de legume necesare satisfacerii nevoilor de consum ale populaţiei. Cele destinate aprovizionării fabricilor de conserve vor asigura sortimentele solicitate pentru industrializare, dar într-o asemenea structură incit să asigure o rotaţie normală a culturilor, eliminarea virfurilor de muncă şi să ducă la obţinerea unei eficienţe economice ridicate. Fermele pentru legume destinate exportului cultivă cu precădere sortimentele solicitate de întreprinderea contractantă : cartofi, varză şi tomate extratimpurii şi timpurii, castraveţi, gardei, gogoşari — solicitate pe piaţa externă Tehnologia aplicată in aceste ferme se va baza pe un grad ridicat de mecanizare, iar cultivarea unor suprafeţe mari din acelaşi soi(Continuare în pag. a III-a) înainte. A venit 1 februarie. Aşa arată calendarul. Pe tărim industrial, pe unele şantiere de investiţii această dată de iniii a venit, insă, mult mai devreme. Nu, nu este vorba de vreo exagerare. Cităm din ştirile transmise redacţiei de corespondenţii „Scinteii". De la Cimpia Turzii ni se comunică: cel mai modern laminor din ţară — intrat in funcţiune la sfirşitul anului trecut — şi-a realizat planul de producţie pe luna ianuarie cu 5 zile mai devreme. Tinara Exploatare minieră Mesteacăn, din judeţul Hunedoara, dată in producţie tot anul trecut, a reuşit aceeaşi performanţă , şi-a îndeplinit tot înainte de termen sarcinile planificate pe prima lună a anului. Şi, ca să amintim şi de rezultatele in domeniul investiţiilor, notăm că pe şantierul turnătoriei de lingotiere de la C.S. Galaţi, primul cuptor pentru uscatul oalelor de turnare a intrat in exploatare cu trei săptămini mai repede decit se prevedea. Ce semnifică aceste prime devansări ale calendarului ? In primul rind, că in întreprinderile respective producţia anului 1970 s-a pregătit bine ; colectivele de oameni ai muncii au abordat frontal, hotărît şi energic, sarcinile de plan d in ascensiunea lor neîntreruptă, iar perioada de maturizare a tinerelor unităţi productive i-a scurtat mult. Acesta este un semn al eficienţei economice superioare. Chiar şi cele mai „bătrine“ unităţi productive şi-au potrivit pasul cu tinereţea. De pildă, Fabrica de acetilenă din gaz, din cadrul Combinatului chimic Craiova — citată pină de curindiitre, restanţiere — şi-a realizat înainte de data de 31 ianuarie sarcinile ce-i reveneau in prima lună. Faţă de prevederile planului a dat o producţie suplimentară de 300 tone acetilenă. De fapt, producţia din ianuarie 1970 întrece cu 80 la sută pe cea obţinută in ianuarie 1959 de colectivul fabricii craiovene. Din alte judeţe — aceleaşi veşti semnificative pentru efortul de autodepăşire al colectivelor unităţilor productive. Şapte întreprinderi economice din judeţul Tulcea au îndeplinit mai devreme planul pe ianuarie şi au livrat in plus importante produse solicitate de economia naţională. „Azo-Mureş“ — emblemă de rezonanţă a chimiştilor Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Tg. Mureş — a procedat la fel. Cu producţia obţinută suplimentar se pot fertiliza peste 35 000 ha teren agricol. Judecind după acest început, se pare că unităţile industriei noastre chimice sunt puse pe fapte mărişi e bine. O ştire de ultimă oră: Minerii din bazinul carbonifer Rovinari şiau îndeplinit şi ei, cu 4 zile mai repede, prevederile de plan ale lunii ianuarie. Ca atare, 30 000 tone lignit s-au livrat suplimentar — in special „cetăţilor" de lumină şi forţă ale energiei electrice. Şi, din nou, o veste despre vigoarea tinereţii: colectivul minei Suior, cea mai tinără şi cea mai mare din Maramureş, a extras peste planul lunii iunii a anului 1970 o cantitate de 8 600 tone minereu. Este plăcut să consemnezi asemenea veşti pe care telefoanele şi telexul le aduc in aceste zile de la corespondenţii „Scinteii“ din toate judeţele ţării. Ele generează sentimente tonice, optimism şi încredere in forţele creatoare ale muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi specialiştilor, incapacitatea poporului nostru de a transpune în fapte planurile iniţiate de partid pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării, pentru progresul multilateral al societăţii noastre. Aceste prime succese să ne îndemnem la o muncă mereu mai spornică pe parcursul întregului an ! Petre NEDELCU Telegramă Maiestăţii Sale HASSAN II Regele Marocului RABAT In legătură cu calamităţile naturale care s-au abătut asupra Marocului, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, exprim Maiestăţii Voastre, poporului marocan şi familiilor sinistrate sentimentele noastre de compasiune. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8324 Duminică 1 februarie 1970 6 PAGINI - 30 BANI Totul e nou aici. Halele, benzile automate, lumina care se răsfrînge dulce prin spaţiile ferestrelor, combinezoanele albastre şi albe, şi cafenii, pulsaţiile aparatelor de sudură, panglicile de beton dintre clădiri, uzina însăşi. Vatra automobilului românesc, dincolo de dinamicul ei chip material, este o atmosferă, un climat. Ceva s-a schimbat şi se schimbă necontenit în această pădure unde uzina „creşte“ o dată cu arborii zvelţi, unde oamenii, angajaţi într-o splendidă cursă cu o producţie de performanţă, parcurg intense traiectorii către proprii performanţe. Aşa că noutatea e o dimensiune deopotrivă materială şi spirituală, răsfrîntă cel mai sugestiv în ceea ce aş numi dinamica interioară a muncii, mai bine zis a concepţiei despre muncă, a parametrilor intimi ai acesteia. Este ideea pe care încercăm s-o adîncim într-un dialog purtat aici, cu cîţiva din oamenii care construiesc automobilul românesc. Deci : — Cu ce ar trebui să începem, tovarăşe inginer, spre a sugera mai bine procesul de educare în spiritul unei ferme şi responsabile conştiinţe a muncii desfăşurat în uzină ? Vinicius Anghel, inginer şef de concepţie şi membru in comitetul de partid pe uzină, îşi rosteşte opiniile cu un comentariu la o istorie foarte recentă pe care o trăieşte, în trecutul ei viu şi în prezentul şi mai ascuţit, intens. — Sunt două direcţiile în care acţionăm : în primul rind dorim să întărim conştiinţa interdependenţei, adică a convingerii responsabile că fiecare lucrează într-un angrenaj, că de calitatea muncii sale depinde calitatea muncii altora. Aceasta obligă. In al doilea rind, căutăm să cultivăm tenacitatea, voinţa Oamenii din uzină au înţeles că trebuie să aibă încredere, că vor reuşi să asimileze această producţie exigentă, dar, simultan, s-au pătruns de convingerea că încrederea în ei cere temeinică acoperire. Această acoperire este pregătirea profesională. Deci, totul începe, aş zice, de la intuirea de către organizaţia de partid a psihosă amplifice forţa de iradiere a acestui nucleu, în aşa fel ca într-un timp scurt cunoştinţele noi să fie larg însuşite de colectiv. Modalităţile au fost diferite, dar numitorul lor comun a constat în exerciţiul practic ; organizaţiile de partid au urmărit efectele şi, prin important conştiinţa de sine a omului, conştiinţa propriei sale valori şi, implicit, contribuţia la angrenajul colectivităţii, intervine Constantin Vintilescu, secretarul comitetului de partid din secţia montajvopsitorie. In luna ianuarie a acestui an noi am discu- Dinamica interioară a perfecţionării • „Munca noastră este fabrica noastră" - o relaţie care se fructifică • Educaţia muncii este de neconceput fără educaţia calificării • Pregătirea profesională dimensionează încrederea • A-ţi alcătui propria imagine înseamnă a te autodescifra raţie. Raportul dintre retribuirea lui şi cea a muncitorului care, prin vechime şi cunoştinţe, a dobîndit complexitate. Cu alte cuvinte, ajutăm la alcătuirea exactă a imaginii despre sine a fiecăruia, a imaginii propriei munci, ca pe baza ei să se producă, apoi, autodepăşirea. — De aici, cred, derivă şi noţiunea de exigenţă, este de părere tovarăşul Gheorghe Nechita, secretarul organizaţiei de bază nr 1. Vorbim de exigenţă individuală, dar nu trebuie să scăpăm din vedere exigenţa colectivă. De astă dată intervine climatul. Există colective de muncă ai căror membri exigenţi sunt numeroşi. Dar acest lucru nu este deajuns Trebuie să găsim posibilitatea să unim munca intr-o trăsătură definitorie pentru toţi — exigenţa. In condiţiile producţiei moderne — şi acesta este cazul nostru — individualităţile, prin forţa lucrurilor, îşi pun amprenta, deseori cu acelaşi grad de importanţă, pe produsul final. De aceea apare necesitatea conexiunii nu numai a diverselor operaţiuni, ci şi a conexiunii oamenilor, năzuinţelor, eforturilor, valorilor lor intr-o mare valoare umană care se înglobează în rezultatul muncii. Această conexiune a valorii omului a constituit aici obiectul unor interesante adunări generale. Întrebarea tehnică: „de ce a stat banda ?“ a fost rostită pe un plan adine omenesc : „de ce s-a întrerupt fluxul depăşirii şi autodepăşirii la un om sau la altul ?“. Aşa că, descifrînd proiectele noilor autoturisme, mulţi oameni de aici, specialişti chiar, au făcut întîia oară cunoştinţă Platon PARDAU (Continuare in pag. a V-a) logiei colective specifice împrejurărilor şi fertilizării ei in mod deliberat. — Permiţîndu-mi să continui ideea, iată „povestea“ — scurtă In timp — a asimilării „Daciei 1300“, spune Ştefan Leca, inginer şef de producţie. Aici a intervenit, cu bune rezultate, rolul exemplului personal. A existat, specializat în străinătate, un grup de mecanici şi ingineri. Ei constituiau nucleul. Organizaţiile de partid au socotit necesar ancheta eviten ţle, şi-au ales formele organizatorice. Finalul ? In trei luni am reuşit să construim lotul de omologare , apoi a debutat producţia de serie. În acelaşi timp, aici joacă un rol deosebit de tat în adunarea generală a organizaţiei de partid despre „resursele“ de disciplină nevalorificate şi a căror valorificare se impune. Este vorba, desigur, şi de absenţe, dar şi de capacitatea de a ţine pasul cu ritmul cel mai alert al secţiei Adică , să vedem cu cine ne comparăm munca? La ce altitudini o raportăm? De pildă, situaţia muncitorului nou încadrat, calificat la locul de muncă şi care îndeplineşte o singură ope ÎN PAG. A III-A HOTARIRI ALE CONSILIULUI DE MINIŞTRI PRIVIND EXPERIMENTAREA NOULUI SISTEM DE SALARIZARE ŞI MAJORAREA SALARIILOR PERSONALULUI DIN UNITAŢILE DE CULTURĂ, JUSTIŢIE, PROCURATURA ŞI ARBITRAJ Dialog cetăţenesc 9 De ce admiteţi ca 15 000 de oameni să fie la cheremul citorva indolenţi? 9 Pe urmele anchetelor „Scinteii“ — CALAPODUL REZISTA — TOT ÎN ZIUA A OPTA A... SĂPTÂMÎNII 9 Responsabilitatea la bazarul obiectelor pierdute 9 Am primit scrisoarea dv.! Pe platforma combinatului gălăţean Ca urmare a creşterii potenţialului productiv — prin intrarea in funcţiune, în ultimul trimestru al anului trecut, a celui de-al doilea furnal de 1 700 mc — Combinatul siderurgic din Galaţi va realiza in acest an, cu cele două furnale ale sale, o cantitate de fonta care o depăşeşte de aproape 13 ori pe cea realizată in ţară In anul 1338 şi de 1,7 ori pe cea din anul 1960. Pe platforma Combinatului de la Galaţi se desfăşoară, in continuare, ample lucrări de extindere a capacităţilor de producţie, de montare a unor agregate de înaltă tehnicitate. In fotografie , se montează rotoarele la caja tandem a laminorului de benzi la rece. Foto : S. Cristian MEDITAŢII ÎNTR-O EXPOZIŢIE Nu ştiu cine spunea că pictura modernă, inţelegînd prin aceasta pictura ultimelor decenii, e un grandios ansamblu de farse şi că presiunea farsei e atît de puternică, atit de perseverentă şi de necruţătoare, incit valorile autentice cu greu se pot afirma, iar renegarea valorilor trecute începe să devină în lumea amatorilor de artă plastică un fel de salut cotidian. Uneori farsa, deşi iniţial fusese astfel concepută, se poate transforma în interes strict, în interes sonor. Este ceea ce ne destăinuie undeva un mare amic al pictorilor, Francis Carco, atunci cînd îşi aminteşte iniţiativa deliberată a citorva condeieri de renume de a zăpăci şi batjocori snobismul şi nechemaţii, lansînd şi susţinînd în diferite publicaţii un curent imbecil şi absurd. Curentul-farsă a făcut însă modă, oftează Carco, şi-a găsit teoreticieni şi apostoli foarte interesaţi, tiranizînd mai bine de un deceniu plastica mondială. Atit trebuia un Început. Au răsărit imediat ciupercile, şi frumoasele arte au fost înjunghiate din toate părţile de oameni fără nici un har. In nici un alt domeniu artistic, impostura, batjocura şi refuzul frumosului n-au fost mai active şi mai nimicitoare. A început să se facă pictură cu puşca şi mătura, cu cimpanzei şi cozi de cline, cu noroi şi chibrituri arse, sau in cel mai bun caz azvîrlind culori la intimplare, sfidînd forma şi compoziţia, adunind pete şi linii stupide şi explicînd totul prin titluri intelectuale : transfigurare rebelă, contorsiuni transcendentale, de Constantin CHIRIŢĂ antilinii In repaos. Şi cine nu spune : Formidabil ! Fantastic ! Nemaipomenit ! e acuzat de nereceptivitate congenitală, de periferie artistică. Atunci ce facem cu sfinta emoţie care ne-a fost dată poate tocmai pentru a afla arta ? S-o lăsăm strivită de teroarea snobismului ?_. Eu, omul, vreau să simt un fior în faţa tabloului, nu să mă las dispreţuit de trei linii negre, oblice, pe fond alb, sub care cineva a scris : eroziuni perfectibile. Mai ales cînd ştiu că autorul celor trei linii trase cu rigla se simte obligat să mă dispreţuiască, în secret, pentru „nepriceperea“ mea. Bineînţeles dacă are ceva comun cu pictura, dacă nu, efortul de a trage trei linii şi mai ales ideea de a le trage în negru pe alb, plus găsirea titlului devin la un loc geniu şi capodoperă Din păcate, nu exagerez spunînd toate acestea. Privirile, emoţiile şi sinceritatea noastră sînt ameninţate şi uneori lovite de tot felul de elucubraţii care se intitulează pictură sau sculptură sau grafică. Bineînţeles că pot închide ochii sau pot ocoli asemenea mostre dureroase de incultură, a talent şi tupeu. Oricît de violente ar fi ele nu pot rezista nepăsării. Mai devreme sau mai tlrziu se vor Înghesui toate într-un cuvint, Intr-un termen mărginaş şi amar din istoria plasticii. Dar pentru ca asta să se intîmple mai devre- me trebuie să li se opună o atitudine artis-tică activă, adică arta adevărată. Este ceea ce ne oferă, în aceste zile, expoziţia celor cinci, la GALERIILE APOLLO ; sau mai bine zis, acesta este înţelesul principal al expoziţiei celor cinci din galeriile Apollo , Baciu, Bandac, Foamete, Nedel, Piliuţă. Un ochi exersat, încercînd o demonstraţie ad-hoc, va găsi, probabil, afinităţi intime în creaţia artistică a celor cinci. Eu voi căuta şi voi găsi şi mai ales voi afirma altceva, un adevăr mai necesar, mai adevărat, mai ofensiv. E vorba tot de afinitate, însă de o afinitate mai înaltă, care devine credinţă şi cult, care neagă impostura şi ieftinătatea, şi care, mai ales, se pune in serviciul originalităţii, noutăţii, îndrăznelii, umplind cu alt sens, mai viu, mai autentic noţiunea de modern. Oare cum pot să înţeleg altfel „Cepele" lui Nedel, sau capul de copil al lui Foamete, sau contururile fine ale lui Baciu decit ca nişte afirmaţii nete, clare, chiar şi p prin temele lor, cără un anumit respect al valorii tradiţionale nu se poate face pictură ? Şi aici nu e vorba de un tribut, pentru că temele sunt altfel tratate, au originalitatea lor, ci, aş vrea să cred, e vorba de un act deliberat, probabil, individual, dar care în expoziţie devine unitate, un act care se înscrie în continuitatea marii tradiţii a artei noastre plastice. In a, (Continuare în pag. a IV-a) SE VA REVENI LA FORMULA GUVERNULUI DE CENTRUSTINGA ? A fost încheiată aşa-numita „fază psihologică“, caracterizată de convorbirile dintre secretarii naţionali ai partidelor coaliţiei de centru-stînga în vederea stabilirii posibilităţilor de reconstituire a unui guvern cvadripartit. Acum, situaţia a intrat în etapa „confruntării politice“ propriuzise. Dezbaterile din zilele trecute din cadrul direcţiunilor partidelor de centru-stînga—democrat-creştin (P.D.C.), socialist (P.S.), socialist unitar (P.S.U.) şi republican (P.R.I.) — au clarificat doar parţial perspectivele. In timp ce conducerile P.D.C., P.S.U. şi P.R.I. s-au declarat gata să discute conţinutul concret al programului guvernamental şi structura viitorului cabinet de coaliţie, Direcţiunea P.S.I. a transferat Comitetului Central al CORESPONDENTA DIN ROMA DE LA NICOLAE PLICEApartidului sarcina asumării unei asemenea responsabilităţi. Efectul imediat al acestei poziţii a P.S.D. a fost amînarea pentru săptămîna viitoare a datei declanşării crizei de guvern, fără a se putea însă afirma că există certitudinea refacerii coaliţiei guvernamentale cvadripartite. Pentru a înţelege această sinuozitate în evoluţia situaţiei politice din Italia este suficient să ne referim chiar şi la ultimele dezbateri din cadrul conducerilor P.D.C. şi P.S.D. Astfel, confirmînd „disponibilitatea deplină a P.D.C. pentru formarea unui nou guvern de coaliţie“, direcţiunea democrat-creştină a lăsat, totodată, să se înţeleagă limpede că girul unor membri ai săi dat formulei cvadripartite este pur de circumstanţă, intrucit „înfruntarea finală“ priveşte conţinutul programului guvernamental şi nu ideea revenirii la coaliţia de centru-stinga. în legătură cu aceasta, este de observat că liniile programatice prezentate de secretarul naţional Forlani au fost serios criticate de „stingă“ democrat-creştină. Aceste linii prevăd, între altele, transpunerea în viaţă a descentralizării activităţii statului prin intrarea în funcţiune a regiunilor, reforma sistemului de învăţămint, adoptarea legii privind „statutul muncitorilor“ nn fabrici realizarea reformei impozitelor. La aceasta se adaugă „programarea (planificarea) economică“, problema forţelor de muncă, împiedicarea creşterii preţurilor şi apărarea cuceririlor de ordin salarial, o politică de credit menită să favorizeze investiţiile, să nu ducă la criză întreprinderile industriale mici şi mijlocii, promovarea condiţiilor necesare dezvoltării agriculturii, sporirea posibilităţilor de intervenţie în sudul ţării (Mezzogiorno). „Stingă“ partidului re(Continuare în pag. a V-a)