Scînteia, august 1970 (Anul 39, nr. 8503-8532)

1970-08-01 / nr. 8503

SCINTEIA — simbáta 1 august 1970 pagina economică DE ÎNSĂMÎNŢAT IMEDIAT: 500000 DE HECTARE! Zi cu zi, oră de oră­ pretutindeni să se concentreze toate forţele la semănatul porumbului FIECARE HECTAR SEMĂNAT DE URGENŢĂ ÎN CULTURĂ DUBLĂ ÎNSEAMNĂ PLUS DE RECOLTĂ DOUĂ TABLOURI SUGESTIVE: — Stadiul insăminţării culturilor duble in C. A. P. d­ in judeţul CONSTANŢA, după cum se ştie, s-a terminat de mult recoltarea culturilor păioase. Era fi­resc, deci, ca organele agricole jude­ţene să acţioneze, în continuare, energic pentru mobilizarea tuturor forţelor la eliberarea terenului, exe­cutarea arăturilor şi însămînţarea culturilor duble. Din păcate, însă, după seceriş a urmat o perioadă de totală acalmie. Joi şi vineri dimi­neaţa am fost intr-un raid-anchetă prin cooperativele agricole din Co­­ş­badin, Viişoara, Poarta Albă, Chirno­­geni, Topraisar, Mircea Vodă şi altele. Constatările , miriştile sunt incă ocupate de paie, arăturile se desfăşoară intr-un ritm lent. . Cit despre însămînţarea culturilor duble, nici­­ măcar specialiştii direcţiei , agri­cole judeţene nu sunt pe deplin con­vinşi că această lucrare de maximă urgenţă nu poate suferi nici o ami­­nare. „Solul este extrem de uscat, ne spune ing. Dan Şerbu, directorul direcţiei agricole judeţene“. Or, a­­ceastă afirmaţie nu corespunde rea­lităţii de pe teren. In ultimele zece zile a plouat în mai multe rin­duri in zonele Cernavodă, Băneasa, Hir­­şova. Pornind insă de la justificări, apare explicabil faptul că viteza zil­nică de semănat n-a depăşit pe judeţ 600—700 ha. In afară de aceasta, de-a lungul văii Carasu sint amenajate mari suprafeţe pentru a fi irigate şi care au fost ocupate cu culturi timpurii. însămînţarea culturilor du­ble se tărăgănează insă şi în unită­ţile din această zonă. In cooperativa agricolă Nicolae Bălcescu, de pildă, din cele 315 ha prevăzute a fi insă­­minţate cu porumb pentru boabe şi plante furajere s-au însămînţat, în mai mult de două săptămini, numai 80 ha. Un ritm cu totul nesatisfăcător la semănat se înregistrează şi in coo­perativele agricole din Mircea Vodă, Satu Nou, Cuza Vodă, Poarta Albă şi altele, care au amenajată pentru irigaţii aproape întreaga suprafaţă de teren. După felul cum se desfăşoară lu­crările rezultă că problema însămîn­­ţării culturilor duble a rămas o ches­tiune de voluntariat în fiecare uni­tate agricolă. Nu există grafice pre­cise de lucru, miriştile nu se elibe­rează de paie. Mai mult decit atit, planul de însămînţare a culturilor duble, comunicat de mult de către Ministerul Agriculturii şi Silvicultu­rii, nu este cunoscut de cooperativele agricole. Planul iniţial de 37 000 hec­tare, din care în 15—16 zile de lucru s-au însămînţat doar 15 986, a fost suplimentat cu încă 16 000 ha. De­­falcarea lui pe unităţi nu s-a mai făcut însă. Planul în forma sa defi­nitivă este păstrat în seiful direcţiei agricole judeţene. In aceste condiţii, nu este deloc întîmplător ritmul cu totul nesatisfăcător în care se des­făşoară însămînţarea culturilor duble in judeţul Constanţa. Rezultatele comunicate de Di­recţia agricolă judeţeană BUZĂU arată că au fost insămînţate 19 400 ha culturi duble. De asemenea, s-au însămînţat şi plantat 2 400 ha cu legume la culturi succesive. La aratul şi pregătirea patului germina­tiv şi la insăminţarea culturilor duble lucrează peste 700 de tractoare. Succesul acţiunii de însămînţare a culturilor succesive depinde de felul în care este organizată munca, de ex­ploatarea la întreaga capacitate a mijloacelor mecanice. Cooperativele agricole din Ruşeţu şi Scurteşti au realizat cea mai mare parte din planul de arături şi insămînţări. Inginerul-şef al cooperativei din Ruşeţu, tov. Bănică Encuţa, ne arăta că la baza acestor realizări stau trei factori decisivi pentru munca în actuala campanie agricolă : folosirea cit mai completă a timpului de lucru, hărnicia oamenilor şi exploatarea ra­ţională a maşinilor. Rezultatele obţinute pînă acum în judeţ nu sunt satisfăcătoare. Coope­­■ Motivele agricole din :Padina, Pliscov, C. A. Rosetti şi altele mai au supra­­feţe­-meri­de pe care nu -­-au stiins paiele şi, deci, pe care nu se pot efectua arăturile şi insăminţarea culturilor succesive. De aceea nu este întîmplător că aici şi în alte cooperative ritmul de însăminţare a culturilor succesive a fost in ul­tima săptămînă foarte­­scăzut. La Padina şi Pliscov forţa de muncă nu se foloseşte raţional, motiv pen­tru care exista un mare decalaj intre lucrări.. Conducerile unităţilor nu pot fi intilnite pe teren decit o oră, două pe zi. La cooperativa agri­colă din Cislău, din 190 ha de pe care s-a recoltat griul, sunt arate doar 25. Cu porumb nu s-a însămînţat nici o palmă de teren. Cauzele ? Nu s-a adus sămînţa de la magazie. Slaba organizare a muncii deter­mină întîrzieri şi la eliberarea şi pre­gătirea terenului pentru însăminţare. La cooperativele agricole din Padina, Cislău, Pliscov, Movila Banului, Pă­­tirlagele şi Bozioru, deşi paiele sunt balotate pe mari suprafeţe, nu se­­ îngrijeşte nimeni de transportul a­­cestora cel puţin pînă la marginea tarlalelor, pentru a asigura astfel front de lucru tractoarelor. Aportul specialiştilor, al membrilor consilii­lor de conducere se face prea puţin simţit. Am întilnit cu greu preşedinţi sau ingineri-şefi în mijlocul forma­ţiunilor de lucru. Lipsuri serioase se vădesc şi în funcţionarea mijloacelor mecanice. La Movila Banului, de pildă, în primele 6 ore ale zilei de miercuri, 3 tractoare şi 3 prese de balotat nu strinseseră nici un pai. Cu inginerul-șef Ion Dona, care avea sarcina organizării muncii, nu se putea sta de vorbă deoarece era ple­cat „fără adresă“. Nici la coopera­tiva agricolă din Mihăileşti tractoa­rele nu pot fi folosite la arături şi insămînţări, deoarece 350 ha, din cele 500 recoltate, nu sunt eliberate de paie. La arături, miercuri, din 20 de tractoare nu se repartizase nici unul la arat. La cooperativa din Amaru, inginerul-şef nu dă de lucru tracto­riştilor pentru simplul motiv că nu se ştie ce suprafeţe au fost eliberate de paie.. Aici nu s-a realizat nici 15 la sută din arăturile şi însăminţările planificate. Slaba organizare a mun­cii pentru însămînţarea culturilor succesive dăinuie încă de la începu­tul campaniei şi nu se văd semne certe de remediere a situaţiei. Dacă organele agricole judeţene şi specia­liştii din cooperativele agricole au vreme de aşteptat, timpul in mod sigur nu stă pe loc. In judeţul MARAMUREŞ s-a pre­văzut a se insăminţa cu culturi suc­cesive o suprafaţă de 2 000 ha. Pînă in ziua de 31 iulie a.c. lucrarea era efectuată pe numai 300 ha. Faţă de posibilităţile existente, de timpul fa­vorabil, organele agricole judeţene, ca şi consiliile de conducere ale cooperativelor agricole, tratează cu destulă uşurinţă această lucrare. In multe cooperative, cum sunt cele din­­ Ulmeni, Seini, Jiba, Cicîrlău, Mo­­cira, Coltău şi altele, nu s-a trecut decit sporadic la însămînţarea cul­turilor succesive. In 24 de coopera­tive agricole din zona acestor rîuri, din 1020 ha prevăzute, abia se in­­sămînţaseră 194 ha, deşi griul şi Se­cara erau recoltate de pe 66 la sută din suprafaţă. Ritmul lent al acestei lucrări se datoreşte unor cauze su­biective : insuficienta organizare a muncii, nefolosirea integrală a zilei­­lumină, desele defecţiuni la maşinile şi utilajele agricole etc. Consiliile de conducere şi specialiştii din multe cooperative agricole „uită“ de aceas­tă lucrare de stringentă actualitate. Ţinînd seama de timpul înaintat, se impune ca organele judeţene de partid şi agricole, conducerile unită­ţilor agricole socialiste să ia măsuri pentru urgentarea însăminţării cul­turilor duble, pentru realizarea in­tegrală a suprafeţelor prevăzute. Radu APOSTOL Radu GHEORGHIU Vasile GAFTONE Judeţul____________Suprafaţa prevăzută Suprafaţa realizată % Judeţul Suprafaţa prevăzută Suprafaţa realizată " o Brăila 96170 97101 Suceava 10 840 536 5 a,0 25170 27195 198 Caraş Severin 5 650 536 9 Ialomiţa 38 570 36 820 95 Argeş 16 580 4 262 28 Bihor 25 710 9 004 33 Ilfov 38 980 47150 80 Teleorman 51 920 19 688 40 S , . Constanţa 39 220 15 986 41 Galaţi 25 100 19 052 76 Dolj 32 710 22 841 43 La cooperativa agricolă din Sineşti, judeţul Ilfov, toate mijloacele mecanice lucrează din zori pînă in noapte, fără întrerupere, la însămînțarea porumbului în cultură succesivă Foto : M. Cioc ÎN JUDEŢUL ILFOV S-a terminat recoltatul griului în cursul zilei de ieri, mecanizatorii şi cooperatorii din ju­deţul Ilfov au în­cheiat recoltatul griului de pe­­ întrea­ga suprafaţă culti­vată. Acesta este cel de-al 8-lea judeţ care anunţă termina­rea stringerii griului. Dar cu aceasta, cam­pania agricolă de vară nu se poate, nicidecum, considera încheiată. Ca atare, în cooperativele agri­cole se lucrează cu toate forţele, fără răgaz, la executarea celorlalte lucrări şi, în primul rînd, la în­sămînţarea grabnică a culturilor succesive în toate unităţile a­­gricole, pe întreaga suprafaţă prevăzută. La Ministerul Industriei Lemnului, ca şi intr-o serie de combinate şi întreprinderi din această ramură, specialiştii, factorii de răspun­dere cu­ care am discutat au fost în unanimitate de acord că achiziţionarea şi „păstrarea“ unor utilaje şi maşini fără ca acestea să fie introduse în circuitul productiv provoacă numai pagube. Mai viui, în­semnate fonduri băneşti ale statului cheltuite pentru cumpărarea lor ră­­mîn imobilizate. Apoi, nu se obţine producţia care s-a scontat atunci cind s-a stabilit ca asemenea maşini şi utilaje să facă parte din zestrea teh­nică a unei unităţi sau alteia. Inter­vin, de asemenea, sumele de bani ce sunt plătite ca amortizări şi care în­carcă nejustificat preţul de cost al producţiei. Dacă toate aceste consecinţe econo­mice sunt atât de clare pentru toată lumea, de ce volumul utilajelor nefo­­losite se menţine, de ani de zile, ri­dicat in industria lemnului ? îna­inte de a ne referi la cau­zele care au generat un ase­menea fenomen, cu influenţe nega­tive asupra eficienţei economice, să vedem faptele. Ultimul „recensămint“ al maşinilor şi utilajelor nefolosite existente în unităţile industriei lem­nului a avut loc la sfirşitul primului trimestru a.c. Cu această ocazie au fost identificate cîteva sute de utilaje nefolosite. Nefiind necesare Întreprin­derilor respective, aceste utilaje au fost declarate disponibile. S-ar putea trede că e­­vorba de o situaţie normală. In activitatea unor întreprinderi pot apărea cazuri în care unele fonduri fixe nu mai sunt necesare la un moment dat şi atunci ele sunt oferite pentru redistribuire altor unităţi economice. Dar privind lucrurile mai de aproape, se observă unele „amănunte" care aruncă o lu­mină mai clară asupra problemei. Notăm bunăoară, că la Combinatul de­­ exploatare şi industrializare a lemnului din Iaşi s-a dat ca disponi­bil un dinamome­tru de 10 tone, im­portat in anul 1963 şi nefolosit vre­odată. Intr-o situaţie nu cu mult dife­rită se aflau două maşini de şlefuit cu doi cilindri, achiziţionate în urmă cu un an de C.E.I.L. din Constanţa, 2 ferăstraie circulante pentru lobde, tip „Gugeşti“ — la C.E.I.L. din Pia­tra Neamţ, 5 aeroterme de 100 000 Kcal/oră, cumpărate chiar în acest an — la C.E.I.L. din Bistriţa etc. Nu e vorba, deci, numai de situaţii fireşti, în care un utilaj folosit in timp a devenit inutil — datorită modificării­ planului de producţie — unităţii care il are in dotare, ci de cazuri anor­male. Cum s-a ajuns la asemenea situaţii, ce nu-şi au nici un fel de justifi­care, in care­­ serie de utilaje sunt achiziţionate — de multe ori din im­port, cheltuindu-se inutil fonduri valutare ale ţării — şi abia după aceea se dovedeşte că ele nu erau necesare producţiei, fondurile fixe respective trecînd inevitabil pe lista „disponibilităţilor“ . Răspun­sul la această întrebare l-am cău­tat la Combinatul de industrializare a lemnului Pipera, unitate care gru­pează toate Întreprinderile de prelu­crare a lemnului din Capitală. Aici, la 1 aprilie a.c., existau 27 de utilaje inactive şi disponibile. Din acestea, un număr de 9 — este­ vorba de nişte traductoare pneumatice şi de o ma­şină de imprimat furnire provenite din import — erau noi, neutilizate. Pe scurt, „odissea“ celor nouă uti­laje este următoarea : traductoarele pneumatice — in valoare de aproxi­mativ 300 000 lei — au fost importate în anul 1964 pentru a fi folosite ca instalaţii de automatizare la cazanele CR 12. Dovedindu-se inutilizabile, ele au trecut, în 1968, de la „investi­ţii“ la producţie, iar de doi ani con­ducerea combinatului se străduieşte, fără succes insă, să le găsească un loc de plasare. Cu şase ani în urmă, s-a importat şi maşina de imprimat furnire, in valoare de aproape 250 000 lei. La inceput nu a fost pusă la punct tehnologia de fabricaţie, apoi nu au mai existat comenzi la care această maşină să poată fi utilizată. Acum, aşa cum arătam, ea este dis­ponibilă. Chiar şi din relatarea acestor câtorva exemple se desprinde că una din cau­zele principale care duc la menţine­rea unui volum ridicat de fonduri fixe inactive în industria lemnului o constituie achiziţionarea la întîmplare a unor utilaje şi mecanisme, fără un studiu atent al nevoilor reale ale în­treprinderilor, fără a avea certitudi­nea oportunităţii şi necesităţii lor. Iar consecinţele nefavorabile sunt iminente. Nu numai că fondurile in­vestite rămîn blocate, nu fructifică, dar, după cum arătam la început, se plătesc sume importante drept amor­tizări mât de mari ? Pentru cele 27 de utilaje inactive şi disponibile de la C.I.L. Pipera, de pildă, anul acesta amortizările se ridică la 113 000 lei. Se mai ridică şi o altă întrebare : cum funcţionează mecanismul trans­ferării — în cadrul ramurii de ex­ploatare şi prelucrare a lemnului sau în afara ei — a fondurilor fixe dispo­nibile ? încă foarte greoi. Iar aceasta reprezintă o altă mare cauză care determină perpetuarea fenomenului negativ al stocurilor mari de utilaje inactive. In acest an, spre e­­xemplu, lista cu aceste fon­duri fixe a fost întocmită în luna martie, iar pînă la începutul lunii iu­lie centralizatorul utilajelor disponi­bile din întreaga ramură nu a fost nici măcar multiplicat spre a fi difu­zat unităţilor interesate. De altfel, intre timp, situaţia iniţială s-a şi modificat, aşa cum s-a întîmplat, de exemplu, la C.I.L. Pipera, unde 5 uti­laje cuprinse in lista trimisă ministe­rului in luna martie a.c. au fost transferate altor unităţi economice. Dar la minister, lista întocmită in martie işi urmează... filiera. Fi­reşte, in asemenea condiţii, este uşor de înţeles de ce se tărăgănează transferarea utilajelor disponibile de la o unitate la alta, de ce ele sunt trecute periodic de pe o listă de dis­ponibilităţi pe alta. Cu toată claritatea se desprinde necesitatea ca Ministerul Industriei Lemnului, combinatele in subordine să ia cele mai operative şi judicioase măsuri in scopul introducerii în cir­cuitul productiv a maşinilor şi utila­jelor nefolosite, să depăşească faza studiilor şi analizelor indelungate, acţionînd decisiv în acest sens. O asemenea intervenţie energică este dictată de interesele majore ale eco­nomiei, de a se utiliza la maximum potenţialul existent in fiecare ramu­ră, in fiecare întreprindere indus­trială, este impusă de însăşi cerinţa amplificării pe toate căile a eficien­tei activităţii economice — sarcină centrală pusă de partid in etapa ac­tuală. Societatea noastră nu mai poate admite să nu se obţină în în­tregime efectele economice scontate de pe urma eforturilor neîntrerupte pe care ea le face pentru dotarea în­treprinderilor cu maşini şi utilaje moderne. Dan MATEESCU Cind situaţiile statistice devin acoperişul ideal pentru utilajele nefolosite PAGINA 3 ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR DIN ÎNTREPRINDERI Din dezbateri temeinice, un amplu program de acţiune La sfirşitul primului semestru, în­treprinderea „Electroaparataj“ din Capitală a raportat îndeplinirea prin­cipalilor indicatori ai planului : pro­ducţia marfă a fost realizată, bună­oară, în proporţie de 102,3 la sută, iar nivelul planificat al producţiei marfă vîndută şi încasată a fost de­păşit cu 2,5 la sută, ceea ce a con­tribuit esenţial la obţinerea a 2,9 milioane lei beneficii peste plan. Pornind de la aceste rezultate bune, oglindite de darea de seamă prezen­tată de tov. Gheorghe Cosmin, ingi­ner şef, adunarea generală a repre­zentanţilor salariaţilor a dezbătut mi­nuţios, în spirit critic, problemele cele mai importante ale activităţii pro­ductive, reliefind neajunsurile care s-au semnalat în prima jumătate a acestui an, ca şi măsurile adecvate pentru înlăturarea lor neîntîrziata in lunile următoare. In esenţă, discu­ţiile au vizat trei aspecte de o deose­bită însemnătate pentru activitatea acestei întreprinderi : folosirea inte­grală a tuturor capacităţilor de pro­ducţie, instaurarea unei discipline fer­me la toate locurile de muncă, desfă­şurarea neîntreruptă, ritmică, a cir­cuitului aprovizionare-desfacere. In ultimii ani, întreprinderea a beneficiat de mari fonduri de inves­tiţii care au permis lărgirea capaci­tăţilor de producţie şi perfecţiona­rea proceselor tehnologice. Plecând de la această constatare, ing. Petre Dumitru, adjunctul şefului secţiei prese mecanice, a evidenţiat o seamă de carenţe organizatorice care au de­terminat neutilizarea maşinilor şi instalaţiilor la parametrii funcţionali optimi. In esenţă, aceste neajunsuri se referă la dezechilibrul în acorda­rea asistenţei tehnice în toate schim­burile şi la aprovizionarea defectuoa­să cu scule. In completarea acestui punct de vedere, tov. Dragoş Simu­­lescu, inginer şef adjunct, a subli­niat că dotarea tehnică avansată nu a dus in toate cazurile la obţinerea unei eficienţe economice superioare din cauza comodităţii şi lipsei de interes a conducerilor secţiilor şi atelierelor pentru punerea in func­ţiune a tuturor utilajelor montate, a dispozitivelor de pe benzile de fa­bricaţie. De asemenea, a fost insis­tent criticată rutina acelora care continuă să lucreze cu metode vechi, ce au o productivitate mult mai mică decit cele care pot fi aplicate la noile utilaje. în aceeași ordine de idei, vorbitorii au cerut condu­cerii Centralei industriale de elec­tronică și automatizări să hotărască Întreprinderea „Electroaparataj “ din Capitală * * cu mai mult discernămînt defal­­carea sortimentală a producţiei, pentru a fi fabricate numai acele produse realmente necesare econo­miei. Mai mulţi participanţi la discuţii au subliniat deschis necesitatea ieşirii din inerţie a cadrelor care răspund de organizarea producţiei şi a muncii, ei au arătat că impulsionarea acestei acţiuni este o principală cale de spo­rire a producţiei, de atingere a efi­cienţei economice a investiţiilor. Rea­lizarea sarcinilor de plan pe 1971, de pildă, este condiţionată în mare mă­sură de fabricarea unui număr cores­punzător de matriţe ; deşi capacitatea matriţeriei este strict limitată, aşa după cum au apreciat vorbitorii, ea poate face faţă necesităţilor sporite ale anului viitor cu condiţia să fie luate măsuri de repartizare in atelie­rul de matriţerie a celor mai buni lu­crători din întreprindere, care să asi­gure o muncă cit mai productivă, sa folosească la maximum capacitatea maşinilor. In acelaşi timp se impune exploatarea mai atentă a matriţelor In vederea prelungirii duratei lor de folosire. Pătrunse de înaltă responsabilitate faţă de bunul mers al procesului de producţie, referirile la întărirea disci­plinei în muncă au­ fost însoţite de propuneri concrete menite să spo­rească productivitatea muncii. Darea de seamă a comitetului de direcţie a arătat de altfel că indicele de utili­zare a timpului de lucru a fost de nu­mai 92,5 la sută, înregistrindu-se 25 832 ore absenţe nemotivate. De a­­ceea, pe bună dreptate, atît maistrul Ion Vişan, cit şi muncitorul Victor Scarlat au arătat că munca educativă în rindul salariaţilor trebuie întărită; maiştrii trebuie să abandoneze exce­siva activitate de dispecerat şi să se ocupe mai mult de supravegherea şi îndrumarea realizării producţiei ; de asemenea, s-a subliniat că problema ridicării calificării muncitorilor tre­buie să ocupe un loc de prim ordin în preocupările comitetului de di­recţie. In ce priveşte cea de-a treia pro­blemă — asigurarea condiţiilor pen­tru desfăşurarea optimă a aprovizio­nării tehnico-materiale şi a desfa­cerii produselor — discuţiile nu au atins gradul de profunzime do­rit. Participanţii la discuţii nu au făcut o analiză aprofundată a si­tuaţiei economice şi financiare a întreprinderii. Este drept, directo­rul adjunct al întreprinderii, ing. Andrei Costea, a prezentat principa­lele neajunsuri ale activităţii de apro­vizionare şi desfacere, subliniind şi atenţia ce trebuie acordată înlăturării acestora în contextul aplicării noilor reglementări cu privire la contractele economice, la finanţarea şi creditarea activităţii productive. Dar nici ing. A. Costea, nici ceilalţi vorbitori nu au propus măsuri concrete care să declanşeze un reviriment mai ales în acest domeniu. Or, dezbaterea apro­fundată a acestor laturi ale activi­tăţii întreprinderii era cu atît mai utilă cu cit numai în primul se­mestru s-au plătit peste 1,2 milioane lei dobinzi la credite restante, in mare parte din cauza unor stocuri supranormative de materii prime şi de producţie neterminată. Dereglă­rile in procesul de producţie au de­terminat, de asemenea, nerealizarea la timp a unor obligaţii contractuale. O asemenea situaţie nu va mai pu­tea fi menţinută in anul viitor, cind sarcinile întreprinderii vor fi sim­ţitor sporite. Considerăm că asupra acestor pro­bleme s-ar fi cuvenit insistat mai temeinic; doar simpla lor enunţare nu este de natură să determine o îm­bunătăţire a situaţiei, in domeniul amintit. Dincolo de această lacună, a ieşit pregnant în evidenţă străda­nia colectivului de a întreprinde tot ce-i posibil pentru a asigura în­cheierea cu succes a planului pe acest an şi a crea condiţiile unui bun de­maraj pentru înfăptuirea sarcinilor din primul an al viitorului cincinal. Corneliu CÂRLAN La Combinatul chimic­ Craiova­­ O nouă instalaţie a intrat in funcţiune 1­ ­ In cadrul Combinatului chimic­­ din­­ Craiova a fost pusă in I funcţiune o instalaţie cu ajutorul , căreia se obţine metil-etil-pirir -­dina, materia primă pentru fa­­­bricarea acidului nicotinic. Pro­­­cesul tehnologic care stă la baza­­ acestui produs a fost elaborat la­­ Institutul „Chimigaz“ din Me­­­diaş, iar proiectul instalaţiei este­­ semnat de specialişti de la Insti­tutul de proiectări chimice din­­ Bucureşti. Prin intrarea în funcţiune a­­ acestei instalaţii, materia primă­­ pentru obţinerea acidului nicoti-­­­nic se asigură din producţie pro-­­ prie, fapt de pe urma căruia­­ Combinatul chimic din Craiova­­ va obţine anual economii eva­­l­­uate la peste 1 600 000 lei valută.­­ (Agerpres) .

Next