Scînteia, august 1970 (Anul 39, nr. 8503-8532)
1970-08-01 / nr. 8503
SCINTEIA — simbáta 1 august 1970 pagina economică DE ÎNSĂMÎNŢAT IMEDIAT: 500000 DE HECTARE! Zi cu zi, oră de oră pretutindeni să se concentreze toate forţele la semănatul porumbului FIECARE HECTAR SEMĂNAT DE URGENŢĂ ÎN CULTURĂ DUBLĂ ÎNSEAMNĂ PLUS DE RECOLTĂ DOUĂ TABLOURI SUGESTIVE: — Stadiul insăminţării culturilor duble in C. A. P. d in judeţul CONSTANŢA, după cum se ştie, s-a terminat de mult recoltarea culturilor păioase. Era firesc, deci, ca organele agricole judeţene să acţioneze, în continuare, energic pentru mobilizarea tuturor forţelor la eliberarea terenului, executarea arăturilor şi însămînţarea culturilor duble. Din păcate, însă, după seceriş a urmat o perioadă de totală acalmie. Joi şi vineri dimineaţa am fost intr-un raid-anchetă prin cooperativele agricole din Coşbadin, Viişoara, Poarta Albă, Chirnogeni, Topraisar, Mircea Vodă şi altele. Constatările , miriştile sunt incă ocupate de paie, arăturile se desfăşoară intr-un ritm lent. . Cit despre însămînţarea culturilor duble, nici măcar specialiştii direcţiei , agricole judeţene nu sunt pe deplin convinşi că această lucrare de maximă urgenţă nu poate suferi nici o aminare. „Solul este extrem de uscat, ne spune ing. Dan Şerbu, directorul direcţiei agricole judeţene“. Or, această afirmaţie nu corespunde realităţii de pe teren. In ultimele zece zile a plouat în mai multe rinduri in zonele Cernavodă, Băneasa, Hirşova. Pornind insă de la justificări, apare explicabil faptul că viteza zilnică de semănat n-a depăşit pe judeţ 600—700 ha. In afară de aceasta, de-a lungul văii Carasu sint amenajate mari suprafeţe pentru a fi irigate şi care au fost ocupate cu culturi timpurii. însămînţarea culturilor duble se tărăgănează insă şi în unităţile din această zonă. In cooperativa agricolă Nicolae Bălcescu, de pildă, din cele 315 ha prevăzute a fi insăminţate cu porumb pentru boabe şi plante furajere s-au însămînţat, în mai mult de două săptămini, numai 80 ha. Un ritm cu totul nesatisfăcător la semănat se înregistrează şi in cooperativele agricole din Mircea Vodă, Satu Nou, Cuza Vodă, Poarta Albă şi altele, care au amenajată pentru irigaţii aproape întreaga suprafaţă de teren. După felul cum se desfăşoară lucrările rezultă că problema însămînţării culturilor duble a rămas o chestiune de voluntariat în fiecare unitate agricolă. Nu există grafice precise de lucru, miriştile nu se eliberează de paie. Mai mult decit atit, planul de însămînţare a culturilor duble, comunicat de mult de către Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, nu este cunoscut de cooperativele agricole. Planul iniţial de 37 000 hectare, din care în 15—16 zile de lucru s-au însămînţat doar 15 986, a fost suplimentat cu încă 16 000 ha. Defalcarea lui pe unităţi nu s-a mai făcut însă. Planul în forma sa definitivă este păstrat în seiful direcţiei agricole judeţene. In aceste condiţii, nu este deloc întîmplător ritmul cu totul nesatisfăcător în care se desfăşoară însămînţarea culturilor duble in judeţul Constanţa. Rezultatele comunicate de Direcţia agricolă judeţeană BUZĂU arată că au fost insămînţate 19 400 ha culturi duble. De asemenea, s-au însămînţat şi plantat 2 400 ha cu legume la culturi succesive. La aratul şi pregătirea patului germinativ şi la insăminţarea culturilor duble lucrează peste 700 de tractoare. Succesul acţiunii de însămînţare a culturilor succesive depinde de felul în care este organizată munca, de exploatarea la întreaga capacitate a mijloacelor mecanice. Cooperativele agricole din Ruşeţu şi Scurteşti au realizat cea mai mare parte din planul de arături şi insămînţări. Inginerul-şef al cooperativei din Ruşeţu, tov. Bănică Encuţa, ne arăta că la baza acestor realizări stau trei factori decisivi pentru munca în actuala campanie agricolă : folosirea cit mai completă a timpului de lucru, hărnicia oamenilor şi exploatarea raţională a maşinilor. Rezultatele obţinute pînă acum în judeţ nu sunt satisfăcătoare. Coope■ Motivele agricole din :Padina, Pliscov, C. A. Rosetti şi altele mai au suprafeţe-meride pe care nu --au stiins paiele şi, deci, pe care nu se pot efectua arăturile şi insăminţarea culturilor succesive. De aceea nu este întîmplător că aici şi în alte cooperative ritmul de însăminţare a culturilor succesive a fost in ultima săptămînă foartescăzut. La Padina şi Pliscov forţa de muncă nu se foloseşte raţional, motiv pentru care exista un mare decalaj intre lucrări.. Conducerile unităţilor nu pot fi intilnite pe teren decit o oră, două pe zi. La cooperativa agricolă din Cislău, din 190 ha de pe care s-a recoltat griul, sunt arate doar 25. Cu porumb nu s-a însămînţat nici o palmă de teren. Cauzele ? Nu s-a adus sămînţa de la magazie. Slaba organizare a muncii determină întîrzieri şi la eliberarea şi pregătirea terenului pentru însăminţare. La cooperativele agricole din Padina, Cislău, Pliscov, Movila Banului, Pătirlagele şi Bozioru, deşi paiele sunt balotate pe mari suprafeţe, nu se îngrijeşte nimeni de transportul acestora cel puţin pînă la marginea tarlalelor, pentru a asigura astfel front de lucru tractoarelor. Aportul specialiştilor, al membrilor consiliilor de conducere se face prea puţin simţit. Am întilnit cu greu preşedinţi sau ingineri-şefi în mijlocul formaţiunilor de lucru. Lipsuri serioase se vădesc şi în funcţionarea mijloacelor mecanice. La Movila Banului, de pildă, în primele 6 ore ale zilei de miercuri, 3 tractoare şi 3 prese de balotat nu strinseseră nici un pai. Cu inginerul-șef Ion Dona, care avea sarcina organizării muncii, nu se putea sta de vorbă deoarece era plecat „fără adresă“. Nici la cooperativa agricolă din Mihăileşti tractoarele nu pot fi folosite la arături şi insămînţări, deoarece 350 ha, din cele 500 recoltate, nu sunt eliberate de paie. La arături, miercuri, din 20 de tractoare nu se repartizase nici unul la arat. La cooperativa din Amaru, inginerul-şef nu dă de lucru tractoriştilor pentru simplul motiv că nu se ştie ce suprafeţe au fost eliberate de paie.. Aici nu s-a realizat nici 15 la sută din arăturile şi însăminţările planificate. Slaba organizare a muncii pentru însămînţarea culturilor succesive dăinuie încă de la începutul campaniei şi nu se văd semne certe de remediere a situaţiei. Dacă organele agricole judeţene şi specialiştii din cooperativele agricole au vreme de aşteptat, timpul in mod sigur nu stă pe loc. In judeţul MARAMUREŞ s-a prevăzut a se insăminţa cu culturi succesive o suprafaţă de 2 000 ha. Pînă in ziua de 31 iulie a.c. lucrarea era efectuată pe numai 300 ha. Faţă de posibilităţile existente, de timpul favorabil, organele agricole judeţene, ca şi consiliile de conducere ale cooperativelor agricole, tratează cu destulă uşurinţă această lucrare. In multe cooperative, cum sunt cele din Ulmeni, Seini, Jiba, Cicîrlău, Mocira, Coltău şi altele, nu s-a trecut decit sporadic la însămînţarea culturilor succesive. In 24 de cooperative agricole din zona acestor rîuri, din 1020 ha prevăzute, abia se insămînţaseră 194 ha, deşi griul şi Secara erau recoltate de pe 66 la sută din suprafaţă. Ritmul lent al acestei lucrări se datoreşte unor cauze subiective : insuficienta organizare a muncii, nefolosirea integrală a zileilumină, desele defecţiuni la maşinile şi utilajele agricole etc. Consiliile de conducere şi specialiştii din multe cooperative agricole „uită“ de această lucrare de stringentă actualitate. Ţinînd seama de timpul înaintat, se impune ca organele judeţene de partid şi agricole, conducerile unităţilor agricole socialiste să ia măsuri pentru urgentarea însăminţării culturilor duble, pentru realizarea integrală a suprafeţelor prevăzute. Radu APOSTOL Radu GHEORGHIU Vasile GAFTONE Judeţul____________Suprafaţa prevăzută Suprafaţa realizată % Judeţul Suprafaţa prevăzută Suprafaţa realizată " o Brăila 96170 97101 Suceava 10 840 536 5 a,0 25170 27195 198 Caraş Severin 5 650 536 9 Ialomiţa 38 570 36 820 95 Argeş 16 580 4 262 28 Bihor 25 710 9 004 33 Ilfov 38 980 47150 80 Teleorman 51 920 19 688 40 S , . Constanţa 39 220 15 986 41 Galaţi 25 100 19 052 76 Dolj 32 710 22 841 43 La cooperativa agricolă din Sineşti, judeţul Ilfov, toate mijloacele mecanice lucrează din zori pînă in noapte, fără întrerupere, la însămînțarea porumbului în cultură succesivă Foto : M. Cioc ÎN JUDEŢUL ILFOV S-a terminat recoltatul griului în cursul zilei de ieri, mecanizatorii şi cooperatorii din judeţul Ilfov au încheiat recoltatul griului de pe întreaga suprafaţă cultivată. Acesta este cel de-al 8-lea judeţ care anunţă terminarea stringerii griului. Dar cu aceasta, campania agricolă de vară nu se poate, nicidecum, considera încheiată. Ca atare, în cooperativele agricole se lucrează cu toate forţele, fără răgaz, la executarea celorlalte lucrări şi, în primul rînd, la însămînţarea grabnică a culturilor succesive în toate unităţile agricole, pe întreaga suprafaţă prevăzută. La Ministerul Industriei Lemnului, ca şi intr-o serie de combinate şi întreprinderi din această ramură, specialiştii, factorii de răspundere cu care am discutat au fost în unanimitate de acord că achiziţionarea şi „păstrarea“ unor utilaje şi maşini fără ca acestea să fie introduse în circuitul productiv provoacă numai pagube. Mai viui, însemnate fonduri băneşti ale statului cheltuite pentru cumpărarea lor rămîn imobilizate. Apoi, nu se obţine producţia care s-a scontat atunci cind s-a stabilit ca asemenea maşini şi utilaje să facă parte din zestrea tehnică a unei unităţi sau alteia. Intervin, de asemenea, sumele de bani ce sunt plătite ca amortizări şi care încarcă nejustificat preţul de cost al producţiei. Dacă toate aceste consecinţe economice sunt atât de clare pentru toată lumea, de ce volumul utilajelor nefolosite se menţine, de ani de zile, ridicat in industria lemnului ? înainte de a ne referi la cauzele care au generat un asemenea fenomen, cu influenţe negative asupra eficienţei economice, să vedem faptele. Ultimul „recensămint“ al maşinilor şi utilajelor nefolosite existente în unităţile industriei lemnului a avut loc la sfirşitul primului trimestru a.c. Cu această ocazie au fost identificate cîteva sute de utilaje nefolosite. Nefiind necesare Întreprinderilor respective, aceste utilaje au fost declarate disponibile. S-ar putea trede că evorba de o situaţie normală. In activitatea unor întreprinderi pot apărea cazuri în care unele fonduri fixe nu mai sunt necesare la un moment dat şi atunci ele sunt oferite pentru redistribuire altor unităţi economice. Dar privind lucrurile mai de aproape, se observă unele „amănunte" care aruncă o lumină mai clară asupra problemei. Notăm bunăoară, că la Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului din Iaşi s-a dat ca disponibil un dinamometru de 10 tone, importat in anul 1963 şi nefolosit vreodată. Intr-o situaţie nu cu mult diferită se aflau două maşini de şlefuit cu doi cilindri, achiziţionate în urmă cu un an de C.E.I.L. din Constanţa, 2 ferăstraie circulante pentru lobde, tip „Gugeşti“ — la C.E.I.L. din Piatra Neamţ, 5 aeroterme de 100 000 Kcal/oră, cumpărate chiar în acest an — la C.E.I.L. din Bistriţa etc. Nu e vorba, deci, numai de situaţii fireşti, în care un utilaj folosit in timp a devenit inutil — datorită modificării planului de producţie — unităţii care il are in dotare, ci de cazuri anormale. Cum s-a ajuns la asemenea situaţii, ce nu-şi au nici un fel de justificare, in care serie de utilaje sunt achiziţionate — de multe ori din import, cheltuindu-se inutil fonduri valutare ale ţării — şi abia după aceea se dovedeşte că ele nu erau necesare producţiei, fondurile fixe respective trecînd inevitabil pe lista „disponibilităţilor“ . Răspunsul la această întrebare l-am căutat la Combinatul de industrializare a lemnului Pipera, unitate care grupează toate Întreprinderile de prelucrare a lemnului din Capitală. Aici, la 1 aprilie a.c., existau 27 de utilaje inactive şi disponibile. Din acestea, un număr de 9 — este vorba de nişte traductoare pneumatice şi de o maşină de imprimat furnire provenite din import — erau noi, neutilizate. Pe scurt, „odissea“ celor nouă utilaje este următoarea : traductoarele pneumatice — in valoare de aproximativ 300 000 lei — au fost importate în anul 1964 pentru a fi folosite ca instalaţii de automatizare la cazanele CR 12. Dovedindu-se inutilizabile, ele au trecut, în 1968, de la „investiţii“ la producţie, iar de doi ani conducerea combinatului se străduieşte, fără succes insă, să le găsească un loc de plasare. Cu şase ani în urmă, s-a importat şi maşina de imprimat furnire, in valoare de aproape 250 000 lei. La inceput nu a fost pusă la punct tehnologia de fabricaţie, apoi nu au mai existat comenzi la care această maşină să poată fi utilizată. Acum, aşa cum arătam, ea este disponibilă. Chiar şi din relatarea acestor câtorva exemple se desprinde că una din cauzele principale care duc la menţinerea unui volum ridicat de fonduri fixe inactive în industria lemnului o constituie achiziţionarea la întîmplare a unor utilaje şi mecanisme, fără un studiu atent al nevoilor reale ale întreprinderilor, fără a avea certitudinea oportunităţii şi necesităţii lor. Iar consecinţele nefavorabile sunt iminente. Nu numai că fondurile investite rămîn blocate, nu fructifică, dar, după cum arătam la început, se plătesc sume importante drept amortizări mât de mari ? Pentru cele 27 de utilaje inactive şi disponibile de la C.I.L. Pipera, de pildă, anul acesta amortizările se ridică la 113 000 lei. Se mai ridică şi o altă întrebare : cum funcţionează mecanismul transferării — în cadrul ramurii de exploatare şi prelucrare a lemnului sau în afara ei — a fondurilor fixe disponibile ? încă foarte greoi. Iar aceasta reprezintă o altă mare cauză care determină perpetuarea fenomenului negativ al stocurilor mari de utilaje inactive. In acest an, spre exemplu, lista cu aceste fonduri fixe a fost întocmită în luna martie, iar pînă la începutul lunii iulie centralizatorul utilajelor disponibile din întreaga ramură nu a fost nici măcar multiplicat spre a fi difuzat unităţilor interesate. De altfel, intre timp, situaţia iniţială s-a şi modificat, aşa cum s-a întîmplat, de exemplu, la C.I.L. Pipera, unde 5 utilaje cuprinse in lista trimisă ministerului in luna martie a.c. au fost transferate altor unităţi economice. Dar la minister, lista întocmită in martie işi urmează... filiera. Fireşte, in asemenea condiţii, este uşor de înţeles de ce se tărăgănează transferarea utilajelor disponibile de la o unitate la alta, de ce ele sunt trecute periodic de pe o listă de disponibilităţi pe alta. Cu toată claritatea se desprinde necesitatea ca Ministerul Industriei Lemnului, combinatele in subordine să ia cele mai operative şi judicioase măsuri in scopul introducerii în circuitul productiv a maşinilor şi utilajelor nefolosite, să depăşească faza studiilor şi analizelor indelungate, acţionînd decisiv în acest sens. O asemenea intervenţie energică este dictată de interesele majore ale economiei, de a se utiliza la maximum potenţialul existent in fiecare ramură, in fiecare întreprindere industrială, este impusă de însăşi cerinţa amplificării pe toate căile a eficientei activităţii economice — sarcină centrală pusă de partid in etapa actuală. Societatea noastră nu mai poate admite să nu se obţină în întregime efectele economice scontate de pe urma eforturilor neîntrerupte pe care ea le face pentru dotarea întreprinderilor cu maşini şi utilaje moderne. Dan MATEESCU Cind situaţiile statistice devin acoperişul ideal pentru utilajele nefolosite PAGINA 3 ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR DIN ÎNTREPRINDERI Din dezbateri temeinice, un amplu program de acţiune La sfirşitul primului semestru, întreprinderea „Electroaparataj“ din Capitală a raportat îndeplinirea principalilor indicatori ai planului : producţia marfă a fost realizată, bunăoară, în proporţie de 102,3 la sută, iar nivelul planificat al producţiei marfă vîndută şi încasată a fost depăşit cu 2,5 la sută, ceea ce a contribuit esenţial la obţinerea a 2,9 milioane lei beneficii peste plan. Pornind de la aceste rezultate bune, oglindite de darea de seamă prezentată de tov. Gheorghe Cosmin, inginer şef, adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor a dezbătut minuţios, în spirit critic, problemele cele mai importante ale activităţii productive, reliefind neajunsurile care s-au semnalat în prima jumătate a acestui an, ca şi măsurile adecvate pentru înlăturarea lor neîntîrziata in lunile următoare. In esenţă, discuţiile au vizat trei aspecte de o deosebită însemnătate pentru activitatea acestei întreprinderi : folosirea integrală a tuturor capacităţilor de producţie, instaurarea unei discipline ferme la toate locurile de muncă, desfăşurarea neîntreruptă, ritmică, a circuitului aprovizionare-desfacere. In ultimii ani, întreprinderea a beneficiat de mari fonduri de investiţii care au permis lărgirea capacităţilor de producţie şi perfecţionarea proceselor tehnologice. Plecând de la această constatare, ing. Petre Dumitru, adjunctul şefului secţiei prese mecanice, a evidenţiat o seamă de carenţe organizatorice care au determinat neutilizarea maşinilor şi instalaţiilor la parametrii funcţionali optimi. In esenţă, aceste neajunsuri se referă la dezechilibrul în acordarea asistenţei tehnice în toate schimburile şi la aprovizionarea defectuoasă cu scule. In completarea acestui punct de vedere, tov. Dragoş Simulescu, inginer şef adjunct, a subliniat că dotarea tehnică avansată nu a dus in toate cazurile la obţinerea unei eficienţe economice superioare din cauza comodităţii şi lipsei de interes a conducerilor secţiilor şi atelierelor pentru punerea in funcţiune a tuturor utilajelor montate, a dispozitivelor de pe benzile de fabricaţie. De asemenea, a fost insistent criticată rutina acelora care continuă să lucreze cu metode vechi, ce au o productivitate mult mai mică decit cele care pot fi aplicate la noile utilaje. în aceeași ordine de idei, vorbitorii au cerut conducerii Centralei industriale de electronică și automatizări să hotărască Întreprinderea „Electroaparataj “ din Capitală * * cu mai mult discernămînt defalcarea sortimentală a producţiei, pentru a fi fabricate numai acele produse realmente necesare economiei. Mai mulţi participanţi la discuţii au subliniat deschis necesitatea ieşirii din inerţie a cadrelor care răspund de organizarea producţiei şi a muncii, ei au arătat că impulsionarea acestei acţiuni este o principală cale de sporire a producţiei, de atingere a eficienţei economice a investiţiilor. Realizarea sarcinilor de plan pe 1971, de pildă, este condiţionată în mare măsură de fabricarea unui număr corespunzător de matriţe ; deşi capacitatea matriţeriei este strict limitată, aşa după cum au apreciat vorbitorii, ea poate face faţă necesităţilor sporite ale anului viitor cu condiţia să fie luate măsuri de repartizare in atelierul de matriţerie a celor mai buni lucrători din întreprindere, care să asigure o muncă cit mai productivă, sa folosească la maximum capacitatea maşinilor. In acelaşi timp se impune exploatarea mai atentă a matriţelor In vederea prelungirii duratei lor de folosire. Pătrunse de înaltă responsabilitate faţă de bunul mers al procesului de producţie, referirile la întărirea disciplinei în muncă au fost însoţite de propuneri concrete menite să sporească productivitatea muncii. Darea de seamă a comitetului de direcţie a arătat de altfel că indicele de utilizare a timpului de lucru a fost de numai 92,5 la sută, înregistrindu-se 25 832 ore absenţe nemotivate. De aceea, pe bună dreptate, atît maistrul Ion Vişan, cit şi muncitorul Victor Scarlat au arătat că munca educativă în rindul salariaţilor trebuie întărită; maiştrii trebuie să abandoneze excesiva activitate de dispecerat şi să se ocupe mai mult de supravegherea şi îndrumarea realizării producţiei ; de asemenea, s-a subliniat că problema ridicării calificării muncitorilor trebuie să ocupe un loc de prim ordin în preocupările comitetului de direcţie. In ce priveşte cea de-a treia problemă — asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea optimă a aprovizionării tehnico-materiale şi a desfacerii produselor — discuţiile nu au atins gradul de profunzime dorit. Participanţii la discuţii nu au făcut o analiză aprofundată a situaţiei economice şi financiare a întreprinderii. Este drept, directorul adjunct al întreprinderii, ing. Andrei Costea, a prezentat principalele neajunsuri ale activităţii de aprovizionare şi desfacere, subliniind şi atenţia ce trebuie acordată înlăturării acestora în contextul aplicării noilor reglementări cu privire la contractele economice, la finanţarea şi creditarea activităţii productive. Dar nici ing. A. Costea, nici ceilalţi vorbitori nu au propus măsuri concrete care să declanşeze un reviriment mai ales în acest domeniu. Or, dezbaterea aprofundată a acestor laturi ale activităţii întreprinderii era cu atît mai utilă cu cit numai în primul semestru s-au plătit peste 1,2 milioane lei dobinzi la credite restante, in mare parte din cauza unor stocuri supranormative de materii prime şi de producţie neterminată. Dereglările in procesul de producţie au determinat, de asemenea, nerealizarea la timp a unor obligaţii contractuale. O asemenea situaţie nu va mai putea fi menţinută in anul viitor, cind sarcinile întreprinderii vor fi simţitor sporite. Considerăm că asupra acestor probleme s-ar fi cuvenit insistat mai temeinic; doar simpla lor enunţare nu este de natură să determine o îmbunătăţire a situaţiei, in domeniul amintit. Dincolo de această lacună, a ieşit pregnant în evidenţă strădania colectivului de a întreprinde tot ce-i posibil pentru a asigura încheierea cu succes a planului pe acest an şi a crea condiţiile unui bun demaraj pentru înfăptuirea sarcinilor din primul an al viitorului cincinal. Corneliu CÂRLAN La Combinatul chimic Craiova O nouă instalaţie a intrat in funcţiune 1 In cadrul Combinatului chimic din Craiova a fost pusă in I funcţiune o instalaţie cu ajutorul , căreia se obţine metil-etil-pirir -dina, materia primă pentru fabricarea acidului nicotinic. Procesul tehnologic care stă la baza acestui produs a fost elaborat la Institutul „Chimigaz“ din Mediaş, iar proiectul instalaţiei este semnat de specialişti de la Institutul de proiectări chimice din Bucureşti. Prin intrarea în funcţiune a acestei instalaţii, materia primă pentru obţinerea acidului nicoti-nic se asigură din producţie pro- prie, fapt de pe urma căruia Combinatul chimic din Craiova va obţine anual economii evaluate la peste 1 600 000 lei valută. (Agerpres) .