Scînteia, noiembrie 1970 (Anul 39, nr. 8594-8623)
1970-11-01 / nr. 8594
ț Uzina de fibre si fire s inte- ^ ț tice de la Săvinești, anco- ^ \ rată puternic în peisajul e-iconomiei românești, este o l \ dovadă expresivă a avîn- t S tului impresionant al indus-, ț S triei petrochimice în anii ^ S construcției socialismului, In ^ S fotografie : imagine din sec- \ ^ ția poliamid II — înfăşurare \ \ \ t Foto : Gh. Vintilă In transporturile rutiere, In alte ramuri ALE ECONOMIEI NAŢIONALE SE RESIMT CONSECINŢELE LIPSEI PIESELOR DE SCHIMB AUTO RĂSPUNDEREA revine In primul rInd ministerului industriei construcţiilor DE MAŞINI, CARE CONTINUA SA IGNOREZE O IMPORTANTA SARCINA De mai mulţi ani, In toiul toamnei, cu o punctualitate exemplară, îşi face brusc apariţia lipsa pieselor de schimb auto. Fenomenul nu a întîrziat să se remarce nici în toamna acestui an. Numai că, spre deosebire de alte perioade, in prezent, insuficienţa pieselor de schimb auto se dovedeşte mai accentuată ca oricine. Acest element nou, survenit în evoluţia unei carenţe de mult cronicizate, ne-a fost adus recent la cunoştinţă de organele de specialitate ale Ministerului Transporturilor, coordonatorul pe ansamblul economiei a aprovizionării cu piese de schimb auto. — Aprovizionarea cu piese de schimb a fost necorespunzătoare în tot timpul anului, dar situaţia s-a agravat considerabil începind din trimestrul III a.c., cînd unităţile producătoare de piese de schimb auto au uitat pur şi simplu de obligaţiile contractuale — ne-a spus ing. Grigore Eftimie, directorul adjunct al Direcţiei de aprovizionare şi desfacere din Ministerul Transporturilor. Dintr-o situaţie statistică ce ne-a fost prezentată, am reţinut că dacă în luna iulie Uzina de autocamioane din Braşov, de exemplu, se afla in restanţă cu livrarea a 71 de repere, în august numărul reperelor restante a sporit la 88 ; datoria neonorată a continuat să sporească vertiginos, cuprinzînd la 1 octombrie 120 de repere. Un număr de 10 repere restante In iulie, 19 in august, 23 in septembrie, 26 în octombrie a înregistrat şi Uzina de autoturisme din Piteşti şi nu există nici un indiciu că lucrurile se vor opri aici. Mari restanţe in livrarea pieselor de schimb au, de asemenea, Uzina mecanică din Mija şi uzina „Electroprecizia“ din Săcele. In spatele acestor cifre se afla insă altele, mult mai concludente pentru înţelegerea neajunsurilor care au survenit în aprovizionarea economiei cu piese de schimb auto. Intre reperele restante la 1 octombrie se numărau, bunăoară, 12 000 pistoane, 5 000 seturi de segmenţi, 12 300 supape de evacuare, 23 000 pompe de ulei, 1 349 distribuitoare de aprindere, 3 733 rotoare de electromotoare, 32 000 cilindri pentru frînă, 4 720 servomecanisme de frînă, 4 200 roţi, 1 340 ambreiaje, 1 850 arbori cotiţi şi multe alte cantităţi de piese de schimb. Am redat acest lung şir de cifre nu din pură plăcere de a avea cu orice chip o argumentare matematică, ci determinaţi de profundele implicaţii negative pe care le generează proliferarea restanţelor în livrări asupra folosirii unei mari părţi din parcul ancheta economică naţional de autovehicule. Deşi nu dispunem in momentul de faţă de o cifră globală pe ansamblul economiei privind timpul de staţionare a autovehiculelor din cauza lipsei piesei lor de schimb, avem temeiul să credem că acesta se ridică la valori considerabile, de vreme ce numai in citeva cazuri pe care le-am investigat am întilnit o situaţie de-a dreptul îngrijorătoare. Din întregul parc de autovehicule al unităţilor Ministerului Construcţiilor Industriale, nu au funcţionat în perioada ianuarie— octombrie a c. 465 de maşini. In aceeaşi perioadă, la întreprinderea de foraj din Ploieşti s-au aflat pe „butuci" 152 de autovehicule din totalul celor 400 pe care această unitate le are în dotare. La patru întreprinderi de transporturi — din Baia Mare, Craiova, Galaţi şi Piteşti — timpul de blocare a autovehiculelor totaliza în primele nouă luni din acest an 138 893 zilemaşină în cazul autocamioanelor şi 15 141 zile maşină la autobuze. Toate aceste fapte sunt departe — aşa cum spuneam — de a înfăţişa un tablou de ansamblu, situaţia reală fiind mult mai critică. Oameni ai muncii din diverse colţuri ale ţării ne-au semnalat că, o dată cu intensificarea campaniei de recoltare şi de aprovizionare de iarnă a întreprinderilor şi populaţiei, s-au înmulţit vertiginos şi numărul avariilor tehnice de autovehicule. Şi in vreme ce, in nu puţine locuri, recolta aşteaptă să fie transportată de pe câmp, iar materiile prime şi produsele finite stau în depozite sau pe rampe, sute de delegaţi au început să bată drumurile bazelor de aprovizionare cu piese de schimb auto, unde nu li se dau decit... asigurări că „azi-miine“, cutare sau cutare fabrică o să trimită piesele de care se simte, acum acută nevoie". O asigurare de aceeaşi factură ne-a fost dată şi nouă la Direcţia generală de aprovizionare şi desfacere din Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini. Ing. Ion Popescu, director general adjunct , ne-a pus la dispoziţie din recent grade de reprogramare a livrărilor restante. Din primul moment ne-a frapat aglomerarea care planează asupra trimestrului IV ; importante cantităţi de piese de schimb nelivrate în celelalte trimestre s-au adăugat la cotele vădit mai mari, prevăzute prin plan pentru această perioadă finală a anului. Aşa se face că la multe sortimente a rămas de livrat în ultimele trei luni ale anului cite o treime sau chiar mai mult de jumătate din cantităţile de piese de schimb contractate. In asemenea condiţii, Uzina mecanică din Mira şi Uzina de maşini electrice din Bucureşti au renunţat la vechea tactică a promisiunilor, recunoscînd deschis că nu vor respecta integral obligaţiile contractuale. Din cele 45 de repere cite cuprindea graficul de reprogramare a livrărilor la Cele două uzine, în 11 cazuri se preciza limpede că nu vor fi respectate integral prevederile contractelor. Cite oare alte asemenea cazuri vor mai apărea ca „surprize" de ultima oră ? Scuza oficială a ministerului de Ioan ERHAN Gheorghe CÎRSTEA Nicolae MOCANU (Continuare în pag. a III-a) A economisi Avarii, cu lăcomia lor proverbială, au compromis noţiunea de economie, înclinaţia firească a omului — şi nu numai a omului — de a-şi face o rezervă. Îndemnul acesta interior de a economisi nu este o însuşire numai a omului, rezultat al unei judecăţi şi logici care ar aparţine deşteptăciunii sale. Aproape toate vietăţile pămintului adună in vizuina sau lăcaşul lor provizii de hrană pentru iarnă sau pentru orice împrejurare grea. Bursucul e renumit pentru asta. Nu mai vorbesc de furnici care au in labirintul lor subteran cămări întregi de provizii, şi nici de albine in a căror viaţă figurează tezaurizarea fagurilor de miere. A face economii nu este aşadar un act exclusiv uman. Cind omul a făcut primele economii nu a inventat nimic. Descoperirea acestui mijloc de asigurare a viitorului nu-i o descoperire a omului. El a preluat-o din eterna experiență a naturii, a ființelor ei. PICĂTURA DE CERNEALĂ Este adevărat că in firea omului, şi mai ales in firea unora dintre ei, există un spirit de aventură care anihilează orice gind de prevedere, cu deviza : „om vedea atunci“. Numai că atunci cind vede, e prea tirziu, şi nimic nu-l mai poate salva. A face economii este un act necesar, căci orice economie particulară sporeşte indirect avuţia statului, fondul de circulaţie publică, adică ceea ce duce la înflorire economia naţională. A economisi dă o satisfacţie, dă o linişte care te face disponibil pentru o muncă fără preocupări demobilizatoare, iţi sporeşte randamentul muncii. Cu toată fantezia specifică speciei, omul are in structura lui psihică dorinţa şi necesitatea de a se şti asigurat prin sine însuşi pentru ziua de miine. A economisi înseamnă a răspunde acestui comandament interior. Economisirea sistematică te ajută să-ţi creezi disponibilităţi cu care-ţi poţi satisface anumite cerinţe şi nevoi, in afară de strictul necesar, dar pe care le simţi foarte necesare pentru o înfrumuseţare a vieţii. De-ar fi numai că economiile te fac să nu te mai gindeşti de o sută de ori înainte de a te decide să cumperi o carte ! Sunt apoi cheltuieli absolut necesare pentru o viaţă civilizată, spre care tinde orice om. Economiile dau şi din punct de vedere psihologic o anumită siguranţă de sine, un simţ de demnitate, conştiinţa că, dacă ai voi ceva, pe măsura lor, ţi-ai putea procura oricind. Dar economiile ajută omul mai cu seamă in asigurarea sănătăţii sale. Bătrinii cu experienţă acumulată prin generaţii nu găsiseră degeaba formula : „stringe bani albi, pentru zile negre“. Şi nu s-a văzut încă nimeni care să scape de zile dificile. Acestea sunt, mai cu seamă, cele ale bolii sau ale bătrineţii, zile care cer cheltuială de îngrijire mai mare. Şi dacă astăzi bătrineţea e asigurată prin pensia servită de stat, prevederea personală nu este totuşi de neglijat, îşi are rolul şi rostul ei ! Rezervele, adunate lună cu lună, se string multe, nici nu ştii cind. Demostene BOTEZ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8594 Prima ediţie 6 PAGINI - 30 BANI Duminică 1 noiembrie 1970 PAGINA A 1I-A DIALOG CETĂȚENESC IN ZIARUL DE AZI : • PĂREREA SPECIALIŞTILOR : POT FI PRODUSE TN ŢARA SEMINŢELE DE LEGUME PE CARE ACUM LE IMPORTAM • REVENIND DUPĂ PUBLICAREA ARTICOLULUI „INDUSTRIA UŞOARA TN FAŢA UNUI EXAMEN DE MARE COMPLEXITATE" — SUPRASTOCAREA : TENDINŢE DE SCĂDERE, DAR ÎN RITMURI PREA LENTE • ADNOTĂRI • CORESPONDENŢA DIN MOSCOVA : ÎNVAŢĂMÂNTUL SOVIETIC DINTR-UN AMPLU PROCES DE PERFECŢIONARE • LUCRĂRILE CONFERINŢEI UNIUNII COMUNIŞTILOR DIN IUGOSLAVIA • SPORT Piaţa Scînteii din Bucureşti, într-o perspectivă puţin cunoscută pietonilor AFIŞUL TEATRELOR NAŢIONALE In actuala stagiune REPERTORIUL, în ansamblu, PIESA ORIGINALĂ, în special, solicită atenţia, exigenţa şi energia tuturor colectivelor teatrale A trecut mai bine de o lună de la începerea noii stagiuni teatrale, timp în care în fiecare teatru al ţării au avut loc una sau chiar două premiere inaugurale. Conducătorii instituţiilor teatrale şi-au făcut cunoscute proiectele de repertoriu , fiecare insistind asupra necesităţii şi posibilităţii ca ele să fie îmbogăţite, perfecţionate. Aflate in fruntea teatrelor ţării, teatrele naţionale sunt cele dinţii cărora le revin responsabilităţi dintre cele mai mari şi mai înalte. Teatrele naţionale sunt chemate să consolideze şi să dezvolte creator, prin activitatea lor de zi cu zi, solidele şi strălucitele tradiţii ale teatrului românesc , tradiţiile unei arte angajate în lupta neobosită a poporului nostru pentru progres social şi spiritual, tradiţiile realizării unor spectacole cu mare putere de reflectare, cu o mare putere de influenţare, bazate pe promovarea marii dramaturgii universale şi, mai ales, a dramaturgiei originale de valoare. Teatrele naţionale sunt printre cele dinţii chemate să răspundă exigenţelor publicului de a urmări pe scenă creaţii dramatice originale, inspirate din realităţile sociale şi spirituale ale ţării noastre , o dramaturgie care să slujească edificării şi cristalizărilor din conştiinţe, care să transmită şi să consolideze la spectatori credinţa în idealurile mari ale societăţii, care să dinamizeze şi să însufleţească resursele lor constructive. Imperativele majore care stau cu deosebire în faţa primelor scene ale ţării se pot realiza în condiţii din ce în ce mai bune, cu un succes din ce in ce mai mare, numai printr-o concepţie clară cu privire la repertoriu. Ele pot fi îndeplinite numai cu conştiinţa limpede că fiecare piesă pusă în scenă trebuie să comunice viu, direct cu spectatorul — potenţînd un mesaj generos şi dens, un mesaj pe care spectatorul să-l recepteze ca autentic şi actual. Discutind cu directori ai teatrelor naţionale, am putut remarca — aşa cum va reieşi şi din declaraţiile reproduse in ziarul nostru — preocuparea reală a acestora de a face ca instituţiile teatrale pe care le conduc să răspundă din ce în ce mai bine dezideratelor majore ale culturii noastre socialiste. Din aceleaşi discuţii, ca şi din examinarea titlurilor incluse în planurile de repertoriu, am desprins însă şi ideea că rămîn încă destule spaţii albe — îndeosebi în ceea ce priveşte prezenţa piesei originale. Existenţa acestor lacune repertoriale, care nu poate satisface nici pe spectatori şi nici pe conducătorii teatrelor, este de natură să îndemne nu numai la meditaţie, ci şi la acţiuni de stimulare mai energice a dramaturgiei originale, la iniţiative mai prompte şi răspunsuri angajante din partea creatorilor noştri. Credem că numai astfel intenţiile pe care le întîlnim în declaraţii — de a aduce pe scenă probleme şi eroi ai contemporaneităţii — vor putea fi considerate, la sfîrşitul stagiunii, nu doar nişte lăudabile intenţii programatice ci şi realităţi semnificative, capabile să confere noi împliniri şi noi valori, noi dimensiuni teatrului nostru. (CITIŢI IN PAG. A IV-A RĂSPUNSURILE LA ANCHETA NOASTRĂ). CU PLANUL CINCINAL ÎNDEPLINIT • Rafinăriile aparţinând Centralei industriale pentru prelucrarea ţiţeiului au anunţat îndeplinirea sarcinilor actualului cincinal la principalii indicatori. Calculele estimative arată că pînă la finele anului rafinăriile de petrol vor da, peste prevederile planului, o producţie suplimentară de circa 1 miliard lei, întregul spor de producţie — benzine, uleiuri minerale, motorină, parafină, hidrocarburi aromatice şi alte derivate din ţiţei — se va obţine pe seama creşterii productivităţii muncii. • Combinatul de Îngrăşăminte „Azomureş" a îndeplinit prevederile planului cincinal cu 63 de zile înainte de termenul prevăzut. Faţă de sarcinile la zi, chimiştii din Tg. Mureş au furnizat in plus o cantitate însemnată de îngrăşăminte azotoase cu ajutorul cărora pot fi fertilizate peste 230 000 ha, 17 500 tone amoniac şi 5 milioane mc oxigen tehnic îmbuteliat. Pînă la sfîrşitul anului, această unitate va mai realiza peste prevederile planului 5 000 tone Îngrăşăminte azotoase, precum şi 200 000 mc oxigen tehnic. (Agerpres) COMERŢUL ÎN FAŢA UNEI PROBLEME DE IMEDIATĂ ACTUALITATE: Aprovizionarea de iarnă Aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare pentru perioada de iarnă — problemă aflată în preocupările imediate ale ministerelor — a determinat luarea unor măsuri care să permită ca pieţele şi magazinele de desfacere să satisfacă cerinţele oamenilor muncii. Este cunoscut faptul că în acest an — mai mult decât în anul trecut — condiţiile climatice au influenţat negativ asupra producţiei agricole. La timpul cuvenit, presa a subliniat eforturile făcute — pe toate planurile pentru diminuarea consecinţelor şi asigurarea unei bune aprovizionări. Măsurile luate pentru constituirea fondului de produse agroalimentare permit ca la dispoziţia populaţiei să intervin cu Nicolae BOZDOG Ministrul comerţului interior fie puse în cantităţi tot mai mari, în mod ritmic, mărfurile alimentare necesare. Pe această temă, un redactor al ziarului nostru a avut următoarea convorbire cu ministrul comerţului interior : — Înainte de a intra in amănunte, o întrebare de ordin general : care este situaţia fondului de marfă pus la dispoziţia comerţului ? Cum se va desfăşura aprovizionarea populaţiei în lunile de iarnă, comparativ cu anul trecut ? — La majoritatea produselor alimentare, aprovizionarea este şi va continua să fie mai bună decât anul trecut. Stocurile destinate în exclusivitate consumului intern sunt, în general, mai mari decit in urmă cu un an. Acelaşi lucru se poate spune despre volumul desfacerilor : rezervele de care dispunem asigură, atît pentru trimestrul IV a.c. cit şi pentru trimestrul I al anului 1971, posibilitatea unor vînzări sporite către populaţie, faţă de realizările din perioadele corespunzătoare ale anului precedent. — Cum explicaţi, totuşi, unele dereglări in sistemul de aprovizionare, suprasolicitarea unor categorii de produse ? — Socotesc că răspunsul la această întrebare va fi mai convingător dacă vom analiza cifrele, datele concrete privind desfacerea şi stocurile, comparativ cu alte perioade in care acestea au fost mai mici, dar în care nu ne-am întâlnit, totuşi, cu acele cazuri de aglomeraţie din anumite unităţi comerciale. Concret, nu există nici o bază obiectivă care să justifice temerea că vor lipsi de pe piaţă sau că nu există posibilitatea satisfacerii cerinţelor la principalele produse agroalimentare. Vreau să informez cititorii „Scînteii" că măsurile luate de conducerea de partid şi de stat, duse la îndeplinire de către departamentele de specialitate (agricultură, industrie, comerţ), asigură o aprovizionare corespunzătoare la majoritatea produselor necesare. Vă propunem să concretizăm. Care sunt, în momentul de faţă, la principalele categorii de produse alimentare, cantităţile de care se dispune, volumul desfacerilor, rezervele ? — Să le luăm pe rînd și să începem chiar cu pîinea cea de toate zilele. în acest trimestru este pusă la dispoziţia cumpărătorilor cu circa 12 la sută mai multă pline decit acum un an ; acolo unde vor apărea solicitări mai mari decit cele preliminate, ele vor fi satisfăcute integral. In linii mari, situaţia este asemănătoare şi la paste făinoase, biscuiţi, orez. Referindu-mă la sesizările pe care mi le-aţi făcut în legătură cu faptul că în unele localităţi, în anumite zile, nu a fost pîine suficientă, menţionez că ele s-au datorat exclusiv defectuoasei repartizări teritoriale, pe sisteme şi unităţi, de către organizaţiile comerciale locale şi direcţiile judeţene de resort. Ministerul Comerţului Interior a luat şi va continua să ia măsuri pentru Interviu realizat de George POPESCU (Continuare in pag. a II-a) Excelenţei Sale Domnului HOUARI BOUMEDIENNE Preşedintele Consiliului Revoluţiei al Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER Cu ocazia aniversării zilei naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, am deosebita plăcere să vă adresez dumneavoastră, guvernului şi poporului algerian cele mai calde felicitări. Suntem convinşi că relaţiile prieteneşti dintre România şi Algeria se vor dezvolta continuu spre binele popoarelor noastre, al cauzei păcii şi cooperării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România