Scînteia, noiembrie 1970 (Anul 39, nr. 8594-8623)

1970-11-01 / nr. 8594

ț Uzina de fibre si fire s­ inte- ^ ț tice de la Săvinești, anco- ^ \ rată puternic în peisajul e-­i­­­conomiei românești, este o l \ dovadă expresivă a avîn- t S tului impresionant al indus-, ț S triei petrochimice în anii ^ S construcției socialismului, In ^ S fotografie : imagine din sec- \ ^ ția poliamid II — înfăşurare \ \ \ t Foto : Gh. Vintilă In transporturile rutiere, In alte ramuri ALE ECONOMIEI NAŢIONALE SE RESIMT CONSECINŢELE LIPSEI PIESELOR DE SCHIMB AUTO RĂSPUNDEREA revine In primul rInd ministerului industriei construcţiilor DE MAŞINI, CARE CONTINUA SA IGNOREZE O IMPORTANTA SARCINA De mai mulţi ani, In toiul toamnei, cu o punctualitate exemplară, îşi face brusc apariţia lipsa pieselor de schimb auto. Fenomenul nu a întîr­­ziat să se remarce nici în toamna a­­cestui an. Numai că, spre deosebire de alte perioade, in prezent, insufi­cienţa pieselor de schimb auto se do­vedeşte mai accentuată ca oricine. A­­cest element nou, survenit în evoluţia unei carenţe de mult cronicizate, ne-a fost adus recent la cunoştinţă de or­ganele de specialitate ale Ministeru­lui Transporturilor, coordonatorul pe ansamblul economiei a aprovizionării cu piese de schimb auto. — Aprovizionarea cu piese de schimb a fost necorespunzătoare în tot timpul anului, dar situaţia s-a agravat considerabil începind din trimestrul III a.c., cînd unităţile pro­ducătoare de piese de schimb auto au uitat pur şi simplu de obligaţiile contractuale — ne-a spus ing. Gri­­gore Eftimie, directorul adjunct al Direcţiei de aprovizionare şi desfa­cere din Ministerul Transporturilor. Dintr-o situaţie statistică ce ne-a fost prezentată, am reţinut că dacă în luna iulie Uzina de autocamioa­ne din Braşov, de exemplu, se afla in restanţă cu livrarea a 71 de re­pere, în august n­umărul repe­relor restante a sporit la 88 ; datoria neo­norată a continuat să sporească ver­tiginos, cuprinzînd la 1 octombrie 120 de repere. Un număr de 10 re­pere restante In iulie, 19 in august, 23 in septembrie, 26 în octombrie a înregistrat şi Uzina de autoturisme din Piteşti şi nu există nici un in­diciu că lucrurile se vor opri aici. Mari restanţe in livrarea pieselor de schimb au, de asemenea, Uzina meca­nică din­ Mija şi uzina „Electropre­­cizia“ din Săcele. In spatele acestor cifre se afla insă altele, mult mai concludente pentru înţelegerea neajunsurilor care au survenit în aprovizionarea economiei cu piese de schimb auto. Intre re­perele restante la 1 octombrie se nu­mărau, bunăoară, 12 000 pistoane, 5 000 seturi de segmenţi, 12 300 supa­pe de evacuare, 23 000 pompe de ulei, 1 349 distribuitoare de aprin­dere, 3 733 rotoare de electromotoare, 32 000 cilindri pentru frînă, 4 720 servomecanisme de frînă, 4 200 roţi, 1 340 ambreiaje, 1 850 arbori cotiţi şi multe alte cantităţi de piese de schimb. Am redat acest lung şir de cifre nu din pură plăcere de a avea cu orice chip o argumentare matematică, ci determinaţi de profundele implicaţii negative pe care le generează proli­ferarea restanţelor în livrări asupra folosirii unei mari părţi din parcul ancheta economică naţional de autovehicule. Deşi nu dispunem in momentul de faţă de o cifră globală pe ansamblul economiei privind timpul de staţionare a au­tovehiculelor din cauza lipsei piese­­i lor de schimb, avem temeiul să cre­dem că acesta se ridică la valori considerabile, de vreme ce numai in citeva cazuri pe care le-am investi­gat am întilnit o situaţie de-a drep­tul îngrijorătoare. Din întregul parc de autovehicule al unităţilor Ministerului Construc­ţiilor Industriale, nu au funcţionat în perioada ianuarie— octombrie a c. 465 de maşini. In aceeaşi perioadă, la întreprinderea de foraj din Plo­ieşti s-au aflat pe „butuci" 152 de autovehicule din totalul celor 400 pe care această unitate le are în do­tare. La patru întreprinderi de tran­sporturi — din Baia Mare, Craiova, Galaţi şi Piteşti — timpul de blocare a autovehiculelor totaliza în primele nouă luni din acest an 138 893 zile­­maşină în cazul autocamioanelor şi 15 141 zile­ maşină la­ autobuze. Toate aceste fapte sunt departe — aşa cum spuneam — de a înfăţişa un tablou de ansamblu, situaţia reală fiind mult mai critică. Oameni ai muncii din diverse colţuri ale ţării ne-au semnalat că, o dată cu inten­sificarea campaniei de recoltare şi de aprovizionare de iarnă a între­prinderilor şi populaţiei, s-au în­mulţit vertiginos şi numărul avariilor tehnice de autovehicule. Şi in vre­me ce, in nu puţine locuri, recolta aşteaptă să fie transportată de pe câmp, iar materiile prime şi produsele finite stau în depozite sau pe rampe, sute de delegaţi au început să bată drumurile bazelor de aprovizionare cu piese de schimb auto, unde nu li se dau decit... asigurări că „azi-miine“, cutare sau cutare fabrică o să trimită piesele de care se simte, acum acută nevoie". O asigurare de aceeaşi factură ne-a fost dată şi nouă la Direcţia generală de aprovizionare şi desfa­cere din Ministerul Industriei Con­strucţiilor de Maşini. Ing. Ion Popes­­cu, director general adjunct , ne-a pus la­ dispoziţie din recent grade de reprogramare a livrărilor restante. Din primul moment ne-a frapat a­­glomerarea care planează asupra tri­mestrului IV ; importante cantităţi de piese de schimb nelivrate în ce­lelalte trimestre s-au adăugat la co­tele vădit mai mari, prevăzute prin plan pentru această perioadă fi­nală a anului. Aşa se face că la multe sortimente a rămas de livrat în ultimele trei luni ale anului cite o treime sau chiar mai mult de jumătate din can­tităţile de piese de schimb contrac­tate. In asemenea condiţii, Uzina me­canică din Mira şi Uzina de maşini electrice din Bucureşti au renunţat la vechea tactică a promisiunilor, re­­cunoscînd deschis că nu vor respecta integral obligaţiile contractuale. Din cele 45 de repere cite cuprindea graficul de reprogramare a livrărilor la Cele două uzine, în 11 cazuri se preciza limpede că nu vor fi respec­tate integral prevederile contracte­lor. Cite oare alte asemenea cazuri vor mai apărea ca „surprize" de ul­tima oră ? Scuza oficială a ministerului de Ioan ERHAN Gheorghe CÎRSTEA Nicolae MOCANU (Continuare în pag. a III-a) A economisi Avarii, cu lăcomia lor proverbială, au compromis no­ţiunea de economie, înclinaţia firească a omului — şi nu numai a omului — de a-şi face o rezervă. Îndemnul acesta interior de a economisi nu este o însuşire nu­mai a omului, rezultat al unei judecăţi şi logici care ar aparţine deşteptăciunii sale. Aproape toate vietăţile pămintului adună in vizuina sau lăcaşul lor provizii de hrană pentru iarnă sau pen­tru orice împrejurare grea. Bursucul e renumit pentru asta. Nu mai vorbesc de furnici care au in labirintul lor subteran cămări întregi de provizii, şi nici de albine in a căror viaţă figurează tezaurizarea fagurilor de miere. A face economii nu este aşadar un act exclusiv u­­man. Cind omul a făcut primele economii nu a inventat nimic. Descoperirea acestui mijloc de asigurare a viito­rului nu-i o descoperire a omului. El a preluat-o din eterna experiență a naturii, a ființelor ei. PICĂTURA DE CERNEALĂ Este adevărat că in firea omului, şi mai ales in firea unora dintre ei, există un spirit de aventură care ani­hilează orice gind de prevedere, cu deviza : „om vedea atunci“. Numai că atunci cind vede, e prea tirziu, şi nimic nu-l mai poate­­ salva. A face economii este un act necesar, căci orice economie particulară sporeşte indirect avuţia statului, fondul de circulaţie publică, adică ceea ce duce la înflorire economia naţională. A economisi dă o satisfacţie, dă o linişte care te face dis­ponibil pentru o muncă fără preocupări demobilizatoa­re, iţi sporeşte randamentul muncii. Cu toată fantezia specifică speciei, omul are in structura lui psihică do­rinţa şi necesitatea de a se şti asigurat prin sine însuşi pentru ziua de miine. A economisi înseamnă a răspunde acestui comandament interior. Economisirea sistematică te ajută să-ţi creezi dispo­nibilităţi cu care-ţi poţi satisface anumite cerinţe şi nevoi, in afară de strictul necesar, dar pe care le simţi foarte necesare pentru o înfrumuseţare a vieţii. De-ar fi numai că economiile te fac să nu te mai gindeşti de o sută de ori înainte de a te decide să cumperi o carte ! Sunt apoi cheltuieli absolut necesare pentru o viaţă civilizată, spre care tinde orice om. Economiile dau şi din punct de vedere psihologic o anumită siguranţă de sine, un simţ de demnitate, con­ştiinţa că, dacă ai voi ceva, pe măsura lor, ţi-ai putea procura oricind. Dar economiile ajută omul mai cu seamă in asigu­rarea sănătăţii sale. Bătrinii cu experienţă acumulată prin generaţii nu găsiseră degeaba formula : „stringe bani albi, pentru zile negre“. Şi nu s-a văzut încă ni­meni care să scape de zile dificile. Acestea sunt, mai cu seamă, cele ale bolii sau ale bătrineţii, zile care cer cheltuială de îngrijire mai mare. Şi dacă astăzi bătri­­neţea e asigurată prin pensia servită de stat, prevederea personală nu este totuşi de neglijat, îşi are rolul şi rostul ei ! Rezervele, adunate lună cu lună, se string multe, nici nu ştii cind. Demostene BOTEZ PRO­LET­ARI DIN TOATE ŢĂRILE. ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8594 Prima ediţie 6 PAGINI - 30 BANI Duminică 1 noiembrie 1970 PAGINA A 1I-A DIALOG CETĂȚENESC IN ZIARUL DE AZI : • PĂREREA SPECIALIŞTILOR : POT FI PRODUSE TN ŢARA SEMINŢELE DE LEGUME PE CARE ACUM LE IMPORTAM • REVENIND DUPĂ PUBLICAREA ARTICOLULUI „IN­DUSTRIA UŞOARA TN FAŢA UNUI EXAMEN DE MARE COMPLEXITATE" — SUPRA­­STOCAREA : TENDINŢE DE SCĂDERE, DAR ÎN RITMURI PREA LENTE • ADNOTĂRI • CORESPONDENŢA DIN MOSCOVA : ÎNVAŢĂMÂNTUL SOVIETIC D­INTR-UN AM­PLU PROCES DE PERFECŢIONARE • LUCRĂRILE CONFERINŢEI UNIUNII COMU­NIŞTILOR DIN IUGOSLAVIA • SPORT Piaţa Scînteii din Bucureşti, într-o perspectivă puţin cunoscută pietonilor AFIŞUL TEA­TRELOR NA­ŢIONALE In actuala stagiune REPERTORIUL, în ansamblu, PIESA ORIGINALĂ, în special, solicită atenţia, exigenţa şi energia tuturor colectivelor teatrale A trecut mai bine de o lună de la în­­ceperea noii stagiuni teatrale, timp în care în fiecare teatru al ţării au avut loc una­­ sau chiar două premiere inaugurale. Condu­cătorii instituţiilor teatrale şi-au făcut cu­noscute proiectele de repertoriu , fiecare insistind asupra necesităţii şi posibilităţii ca ele să fie îmbogăţite, perfecţionate. Aflate in fruntea teatrelor ţării,­ tea­trele naţionale sunt cele dinţii cărora le revin responsabilităţi dintre cele mai mari şi mai înalte. Teatrele naţionale sunt chemate să consolideze şi să dezvolte crea­tor, prin activitatea lor de zi cu zi, solide­le şi strălucitele tradiţii ale teatrului ro­mânesc , tradiţiile unei arte angajate în lupta neobosită a poporului nostru pentru progres social şi spiritual, tradiţiile reali­zării unor spectacole cu mare putere de reflectare, cu o mare putere de influen­ţare, bazate pe promovarea marii drama­turgii universale şi, mai ales, a dramatur­giei originale de valoare. Teatrele naţio­nale sunt printre cele dinţii chemate să răspundă exigenţelor publicului de a ur­mări pe scenă creaţii dramatice originale, inspirate din realităţile sociale şi spiri­tuale ale ţării noastre , o dramaturgie care să slujească edificării şi cristalizărilor din conştiinţe, care să transmită şi să conso­lideze la spectatori credinţa în idealurile mari ale societăţii, care să dinamizeze şi să însufleţească resursele lor constructive. Imperativele majore care stau cu deose­bire în faţa primelor scene ale ţării se pot realiza în condiţii din ce în ce mai bune, cu un succes din ce in ce mai mare, nu­mai printr-o concepţie clară cu privire la repertoriu. Ele pot fi îndeplinite numai cu conştiinţa limpede că fiecare piesă pusă în scenă trebuie să comunice viu, direct cu spectatorul — potenţînd un me­saj generos şi dens, un mesaj pe care spectatorul să-l recepteze ca autentic şi actual. Discutind cu directori ai teatrelor naţio­nale, am putut remarca — aşa cum va reieşi şi din declaraţiile reproduse in zia­rul nostru — preocuparea reală a acestora de a face ca instituţiile teatrale pe care le conduc să răspundă din ce în ce mai bine dezideratelor majore ale culturii noastre socialiste. Din aceleaşi discuţii, ca şi din examinarea titlurilor incluse în pla­nurile de repertoriu, am desprins însă şi ideea că rămîn încă destule spaţii albe — îndeosebi în ceea ce priveşte prezenţa pie­sei originale. Existenţa acestor lacune repertoriale, care nu poate satisface nici pe spectatori şi nici pe conducătorii tea­trelor, este de natură să îndemne nu nu­mai la meditaţie, ci şi la acţiuni de stimu­lare mai energice a dramaturgiei originale, la iniţiative mai prompte şi răspunsuri angajante din partea creatorilor noştri. Credem că numai astfel intenţiile pe care le întîlnim în declaraţii — de a aduce pe scenă probleme şi eroi ai contemporanei­tăţii — vor putea fi considerate, la sfîrşi­­tul stagiunii, nu doar nişte lăudabile in­tenţii programatice ci şi realităţi semnifi­cative, capabile să confere noi împliniri şi noi valori, noi dimensiuni teatrului nostru. (CITIŢI IN PAG. A IV-A RĂSPUN­SURILE LA ANCHETA NOASTRĂ). CU PLANUL CINCINAL ÎNDEPLINIT • Rafinăriile aparţinând Cen­tralei industriale pentru prelu­crarea ţiţeiului au anunţat înde­plinirea sarcinilor actualului cin­cinal la principalii indicatori. Calculele estimative arată că pînă la finele anului rafinăriile de petrol vor da, peste prevede­rile planului, o producţie supli­mentară de circa 1 miliard lei, întregul spor de producţie — benzine, uleiuri minerale, moto­rină, parafină, hidrocarburi aro­matice şi alte derivate din ţiţei — se va obţine pe seama creşte­rii productivităţii muncii. • Combinatul de Îngrăşăminte „Azomureş" a îndeplinit preve­derile planului cincinal cu 63 de zile înainte de termenul prevă­zut. Faţă de sarcinile la zi, chi­­miştii din Tg. Mureş au furni­zat in plus o cantitate însemna­tă de îngrăşăminte azotoase cu ajutorul cărora pot fi fertilizate peste 230 000 ha, 17 500 tone amo­niac şi 5 milioane mc oxigen tehnic îmbuteliat. Pînă la sfîrşi­­tul anului, această unitate va mai realiza peste prevederile planului 5 000 tone Îngrăşăminte azotoase, precum şi 200 000 mc oxigen tehnic. (Agerpres) COMERŢUL ÎN FAŢA UNEI PROBLEME DE IMEDIATĂ ACTUALITATE: Aprovizionarea de iarnă Aprovizionarea populaţiei cu pro­duse agroalimentare pentru perioa­da de iarnă — problemă aflată în preocupările imediate ale ministere­lor — a determinat luarea unor mă­suri care să permită ca pieţele şi ma­gazinele de desfacere să satisfacă cerinţele oamenilor muncii. Este cu­noscut faptul că în acest an — mai mult decât în anul trecut — condi­ţiile climatice au influenţat negativ asupra producţiei agricole. La timpul cuvenit, presa a subliniat eforturile făcute — pe toate planurile­­ pen­tru diminuarea consecinţelor şi asi­gurarea unei bune aprovizionări. Mă­surile luate pentru constituirea fon­dului de produse agroalimentare permit ca la dispoziţia populaţiei să intervin cu Nicolae BOZDOG Ministrul comerţului interior fie puse în cantităţi tot mai mari, în mod ritmic, mărfurile alimentare necesare. Pe această temă, un redactor al ziarului nostru a avut următoarea convorbire cu ministrul comerţului interior : — Înainte de a intra in amă­nunte, o întrebare de ordin ge­neral : care este situaţia fondu­lui de marfă pus la dispoziţia comerţului ? Cum se va desfă­şura aprovizionarea populaţiei în lunile de iarnă, comparativ cu anul trecut ? — La majoritatea produselor ali­mentare, aprovizionarea este şi va continua să fie mai bună decât anul trecut. Stocurile destinate în exclusi­vitate consumului intern sunt, în ge­neral, mai mari decit in urmă cu un an. Acelaşi lucru se poate spune despre volumul desfacerilor : re­zervele de care dispunem asigură, atît pentru trimestrul IV a.c. cit şi pentru trimestrul I al anului 1971, posibilitatea unor vînzări sporite că­tre populaţie, faţă de realizările din perioadele corespunzătoare ale anu­lui precedent. — Cum explicaţi, totuşi, unele dereglări in sistemul de aprovi­zionare, suprasolicitarea unor ca­tegorii de produse ? — Socotesc că răspunsul la această întrebare va fi mai convingător dacă vom analiza cifrele, datele concrete privind desfacerea şi stocurile, comparativ cu­­ alte perioade in care acestea au fost mai mici, dar în care nu ne-am întâlnit, totuşi, cu acele cazuri de aglo­meraţie din anumite unităţi comer­ciale. Concret, nu există nici o bază obiectivă care să justifice temerea că vor lipsi de pe piaţă sau că nu exis­tă posibilitatea satisfacerii cerinţelor la principalele produse agroalimen­tare. Vreau să informez cititorii „Scînteii" că măsurile luate de con­ducerea de partid şi de stat, duse la îndeplinire de către departamentele de specialitate (agricultură, industrie, comerţ), asigură o aprovizionare co­respunzătoare la majoritatea produ­selor necesare.­­ Vă propunem să concreti­zăm. Care sunt, în momentul de faţă, la principalele categorii de produse alimentare, cantităţile de care se dispune, volumul des­facerilor, rezervele ? — Să le luăm pe rînd și să începem chiar cu pîinea cea de toate zilele. în acest trimestru este pusă la dispoziţia cumpărătorilor cu circa 12 la sută mai multă pline decit acum un an ; acolo unde vor apărea solicitări mai mari decit cele preliminate, ele vor fi satisfăcute integral. In linii mari, situaţia este asemănătoare şi la paste făinoase, biscuiţi, orez. Referindu-mă la sesizările pe care mi le-aţi făcut în legătură cu faptul că în unele lo­calităţi, în anumite zile, nu a fost pîine suficientă, menţionez că ele s-au datorat exclusiv defectuoasei reparti­zări teritoriale, pe sisteme şi unităţi, de către organizaţiile comerciale lo­cale şi direcţiile judeţene de resort. Ministerul Comerţului Interior a luat şi va continua să ia măsuri pentru Interviu realizat de George POPESCU (Continuare in pag. a II-a) Excelenţei Sale Domnului HOUARI BOUMEDIENNE Preşedintele Consiliului Revoluţiei al Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER Cu ocazia aniversării zilei naţionale a Republicii Algeriene Demo­cratice şi Populare, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, al poporului român şi al meu personal, am deosebita plă­cere să vă adresez dumneavoastră, guvernului şi poporului algerian cele mai calde felicitări. Suntem­ convinşi că relaţiile prieteneşti dintre România şi Algeria se vor dezvolta continuu spre binele popoarelor noastre, al cauzei păcii şi cooperării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next