Scînteia, februarie 1971 (Anul 40, nr. 8684-8711)

1971-02-01 / nr. 8684

PAGINA 2 • TEATRUL NAŢIONAL „VASILE ALECSANDRI“ DIN IAŞI a prezentat recent premie­ra pe ţară a piesei „Cum se je­fuieşte o bancă“ de Saray Fa­­yard. Regia şi scenografia G. Teaşcă. • TEATRUL TINERETULUI DIN PIATRA NEAMŢ a pre­zentat premiera piesei „Întune­ricul“ de Iosif Naghiu. Regia : Constantin Marinescu, student in ultimul an la I.A.T.C., la cla­sa de regie condusă de Radu Penciulescu. Decoruri : arh. Tra­­ian Niţescu, în distribuţie : Mi­tica Pope­scu, Boris Petroff, Va­lentin Uritescu, Cornel Nicoara, Lucia Ştefănescu şi Eronim Cri­­şan. TURNEUL TEATRULUI MÜNCHNER KAMMERSPIELE Ne vizitează ţara Teatrul Münchner Kammerspiele din R.F. a Germaniei, condus de August Everding. El va prezenta la Bucureşti (la sala Teatrului „Giuleşti)“ şi la Braşov spectacolul „Play Strind­berg“ de Fr. Dürrenmatt (ver­siune după „Dansul morţii“ de A. Strindberg). Regia spectacolului e semnată de Hans Schweikart. t . 13,06 Deschiderea emisiunii. Scena şi ecranul. 18,10 Muzică populară. „Cintecul — punte spre inimile oame­nilor“. Intîlnire Cu­ rapsodul Ion Blăjan. Prezintă Ion Brad. lt.M Cincinalul 1960—1870 in cifre şi imagini. It.H Campionatele mondiale de săniuţe. Înregistrare de la Olang — Italia. 10.30 1001 de seri — emisiune pen­tru cei mici. 10.30 Telejurnalul de seară. 10.­ Agenda politică de Ion Mir­­gineanu. 10.00 ROMANIA ’71. AZI — JUDE­ŢUL BUZĂU. Emisiune de Tom­a Popescu. Imaginea A­­lexandru Ionescu. 30.30 Roman foileton : „Doamna Bovary” (ultimul episod). 31.30 Ocolul ţării in opt luni. Imi­siune-concurs în colaborare cu Biroul de turism pentru tineret al C.C. al U.T.C. Par­ticipă echipele reprezentative ale Judeţelor Alba, Bihor, Cluj, Mureş. Transmisiune de la Cluj. Prezentator Mihai Florea. 32.30 Telejurnalul de noapte. 32.46 De la cîntec, la cintec... In­terpretează Anca Agemolu, Corina Chiriac, formaţia „Ro­şu şi negru“. 33:00 închiderea emisiunii. EXPOZIŢII • Astăzi, la Galeriile de artă „APOLLO“ are loc vernisajul u­­nei expoziţii colective in cadrul căreia işi prezintă lucrările SEM­­PRONIU ICLOZAN, ION MI­­TRICI, DAMIAN PETRESCU şi IOANA STEPANOV. • Marţi, 2 februarie, va avea loc, la ATENEUL TINERETU­LUI (Aleea Alexandru nr. 38) deschiderea expoziţiei de păpuşi MAGDALENA BORANESCU. |Mi CARNET MUZICAL Searăn de concerte !0 jsijjip* tjjgtţ lin ţţ reintre* multele formaţii cameralei apărute în ultimii ani — unele din­tre ele posesoare ale unor remarcabile calităţi apreciate in ţară şi peste ho­tare — cvartetul „Philharmonia“ o­­cupă un loc aparte. Formaţia alcă­tuită din George Nicolescu, Theodor Tincu, Gheorghe Jalobeanu şi Ma­rius Suriu abordează cu maxime şan­se de reuşită un repertoriu de o mare amplitudine stilistică. Ultima apariţie concertantă a cvar­tetului „Philharmonia“ s-a înscris convingător în rîndul reuşitelor ma­nifestări camerale cu care această formaţie — prea rar prezentă in via­ţa noastră muzicală — ne-a obiş­nuit, în program au figurat lucrări da Zeno Vancea, Schumann şi Schubert. Indiscutabil punctul de atracţie l-a constituit prima audiţie a Cvartetu­lui nr. 5 de Zeno Vancea. Maestru al genului, Zeno Vancea obţine prin ultima sa lucrare o remarcabilă ple­nitudine expresivă. Este o pagină in care nobleţea şi generozitatea melo­dică se Împletesc cu un oarecare ca­racter ascetic, In care se impun am­plitudinea sonoră şi varietatea tim­brală. Din audiţia acestei lucrări se de­­gajă o prospeţime adolescentină stă­­pinită ferm de luciditatea şi măsura experienţei, îmbinind cu măiestrie modalităţi diverse — deseori întâl­nim intonaţii ce descind din suflul enescian — Zeno Vancea ajunge la o sinteză relevabilă, la un limbaj particularizat, neconfundabil. O simplă apreciere favorabilă este departe de a surprinde calităţile in­terpretării pe care membrii cvarte­tului au dat-o acestei pagini came­rale. Trecind cu dezinvoltură peste dificultăţile textului, George Nico­lescu, Theodor Tincu, Gheorghe Jalo­beanu şi Marius Suciu au intuit per­fect sensul expresiv al muzicii, re­creind-o. Cvartetul in La major op. 41 nr. 3 de Robert Schumann solicită, prin distanţa mare de concepţie şi de rea­lizare, formaţiei o deplină detaşare, o totală reîncadrare într-o altă lume stilistică, o mutaţie de optică şi de modalităţi interpretative. Membrii cvartetului „Philharmonia" ne-au o­­ferit şi de această dată o emoţionan­tă şi exactă interpretare a creaţiei acestui maestru al romantismului. Contopirea de gingăşie poetică cu dramatismul, exuberanţa dansantă a finalului (o explozie stenică), depli­na acurateţe stilistică, dar mai pre­sus de toate ştiinţa cu care au con­dus discursul sonor integrîndu-l în­tr-o arhitectură formată de o consis­tenţă aproape palpabilă, au fost ar­gumentele supreme ale interpretării cvartetului „Philharmonia“, formaţie căreia ii prevedem o evoluţie dintre cele mai remarcabile. Mihai MOLDOVAN ma TURNEUL TEATRULUI DIN PIATRA NEAMŢ „NEMURIRE" remarcabilă producţie a studiourilor albaneze Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ se poate felicita cu şan­sa de a se afla, ca teatru de provincie, in simpatia particulară a spectatorului bucu­­reştean. Nu e un joc al capriciului această simpatie, cu rezultanta unor Îndelung demon­strate prospeţimi şi mobilităţi de spirit. Simpatia pe care şi-a cucerit-o teatrul din Piatra Neamţ e legată de un palmares de realizări artistice no­torii, unele dintre ele adevărate surprize. în climatul acestui sentiment s-a desfă­şurat şi turneul de deunăzi al „pietre­­nilor“, in Bucureşti. E drept, cele două ti­tluri din repertoriul turneului — Harap Alb (dramatizare după Creangă) şi Balul ho­ţilor (măruntă come­die „trandafirie“ a lui Anouilh) — au iscat, în raport cu turneele „de mare calibru“ din alţi ani, oarecare ne­dumeriri, parcă sen­zaţia unei părăsiri de veleităţi. Totuşi, cel puţin In cazul lui Harap Alb nu se putea vorbi de asemenea părăsire. Fiindcă nu se putea crede într-o simplă şi formală decizie pro­gramatică la acest teatru care, dator prin funcţia­­ lui să ţină seamă în reper­torii de toate virstele tinereţii, a ţinut pină azi seamă de ele, sta­tornic din perspectiva (instructivă şi educa­tivă) a cerinţelor ar­tei. Şi fiindcă ştiam ce grea piatră de în­cercare este Creangă pentru acela ce se în­cumetă a-l aduce ar­tistic pe scenă. Marea calitate a spectacolului construit la Piatra Neamţ, pe textul basmului lui Creangă, este de a nu fi dramatizare. „Ver­siunea scenică" a regi­zoarei Zoe Angliei Stanca propune, în fond, o lectură (în purul înţeles al cu­­vântului), copios şi pas cu pas ilustrată şi dinamizată, muzical şi scenic, a basmului, în locul unui efort za­darnic de restructu­rare dramatică, o ex­tragere şi punere in lumină a valenţelor istrionice pe care ver­bul şi verva humuleş­­teanului nu le ascun­de, In fond, niciodată. Soluţia punerii lor in valoare este totuşi, pe cit de plină de efect, pe atit de neaşteptată. Spectatorul aude, aşa­dar, textul ce-i este atit de familiar şi e pus să-l confrunte, in­tr-o atmosferă de crescînd amuzament, cu un desen animat creionat de actori, care-i înfăţişează­­pe măsura şi in liniile de peniţă ale desenului animat, combinat cu o mare doză de re-Însemnări de Florin TORN­EA surse marionetistice) universul de umani­tate şi de fantastic, de umor şi de fabu­loase aventuri în care trăiesc şi luptă eroii, în substanţa acestui univers scenic a pă­truns, stilizat cu rafi­nament, în costumaţie, in colorit, în tiparul mişcării, in economia şi ingenuitatea recuzi­tei şi mijloacelor mi­metice şi interpreta­tive, mult din jocul — şi joaca — spontan şi fermecător cabotine ale teatrului „făcut“ de popor, ale Caprelor şi Căiuţilor de prin partea locului. Folclo­rul astfel filtrat, fără pic de ostentaţie şi mai ales fără pitoresc artizanal, se aşează, un registru cult, cu efectul unei moderni­tăţi nebănuite. E a doua mare însuşire a spectacolului, pentru care merită din plin calde preţuiri Gheor­­ghe Căciuleanu (miş­carea scenică), Diana Ioan (costumele), Lu­cian Ionescu (ilustra­ţia muzicală), Vladi­mir Popov (decorul). Dincolo de text — dar incorporîndu-l — ei au Închegat un ade­vărat balet Harap Alb care a păcătuit doar prin anumite fisuri sau trenări ritmice­ (mai ales în "pin­fla parte), printr-o nu tot­deauna bună pază a rigorii jocului, apa­rent disponibil, al pro­tagoniştilor, printr-o secătuire, pe alocuri, a invenţiilor scenice, în afara acestora, ilustraţia scenică a basmului (în care s-a scos singur în relief Valentin Uritescu) ar fi avut mult de cîşti­­gat dacă pe planul lecturii, Corneliu Dan Borcia, ca „povesti­tor", ar fi fost, prin accentul rostirii, ceva mai aproape de graiul de la... Humuleşti, dacă, prin chemarea rolului, şi-ar fi îngă­duit mai puţină liber­tate in a uita că ros­teşte un text de Creangă. Semnătura lui Radu Penciulescu pe spec­tacolul Balul hoţilor ne-a oprit să ne ros­tim Înainte de vre­me vreun cuvînt de neîncredere. Spectaco­lul, pe o lucrare mi­noră pentru Însuşi autorul ei, a fost insă parcă o voită demon­straţie întoarsă pe dos a capacităţilor artis­tice de care dispun şi regizorul şi actorii teatrului. Pe canavaua unei farse-balet­­de tip molieresc, se pre­tinde în caietul-pro­­gram) s-a brodat un pretext de relaxare cu totul neaşteptat de pe­riferic. Ne vine greu să pronunţăm cuvinte tari. Dar jocul delibe­rat buf între aparenţă şi adevăr, cu vătuite accente satirice la u­­nele moravuri de înal­tă societate şi la sis­temul ei etic, acest joc propus de fran­cezul Anouilh presu­punea cel puţin efor­tul unei apropieri de ironia graţioasă a vervei pariziene, de altfel singurul merit al piesei. Am asistat însă la vizibile şi je­nante eforturi depuse de echipa de la Pia­tra Neamţ pentru a transforma o comedie (s-ar fi putut) spu­moasă dacă nu sub­ţire, într-o ocazie de comicărie. Abia dacă am mai putut recu­noaşte printre prota­gonişti pe interpreţii marilor succese, nu prea îndepărtate în timp, ale aceluiaşi teatru şi, cu excepţia citorva tuşe, n-am iz­butit, să-l d­escofeşrim in adrest strottăcor pe Radu­­ Perciureaoa«" pe care-1 cunoaştem, în orice caz „turneul teatrului de la Piatra Neamţ, dacă ne-a lă­sat să recunoaştem un Harap Alb amprenta lui artistică, a lăsat în acelaşi timp în urmă şi motive, cel puţin, de îngindurare. In primele imagini ale filmului al­banez Nemurire sculptorul modelea­ză, din lut, chipul lui Ibrahim, comu­nistul, patriotul căzut in lupta de eliberare naţională , materialul in­form se animă sub mina febrilă a ar­tistului, trăsăturile dîrze ale tînăru­­lui erou prind treptat contur, devin tot mai precise, expresia ciştigă în profunzime. Acest început prefigu­rează desfăşurarea filmului însuşi : portretul cinematografic al lui Ibra­him se desăvirşeşte progresiv, din a­­mintirile tovarăşilor săi, amintiri care, oferind substanţă unor epi­soade separate, pun in lumină dife­rite laturi ale personalităţii eroului principal şi compun, prin succesiu­nea lor, imaginea înălţătoare — şi veşnică, asemenea sculpturii turnate in bronz — a omului din popor care a trăit, a luptat şi s-a jertfit pen­tru triumful idealurilor de libertate ale poporului său. Urmărind caracterizarea persona­jului central, regizorul Viktor Ghika, secondat de înzestratul operator Ilia Terpini, evocă in acelaşi timp, In notaţii edificatoare, perioada Întune­cată a ocupaţiei hitleriste, atmosfera satului populat îndeosebi de virstinei şi copii — pentru că aproape toţi cei în stare să lupte luaseră drumul munţilor, deveniseră partizani — demnitatea cu care cei rămaşi acasă au înfruntat represiunile organizate de nazişti şi de trădătorii colabora­ţionişti (ca in episodul in care bă­trânii ţărani preferă să moară de­cit să-i dea ocupanţilor pe Ibra­him). De la un episod la altul, filmul schiţează tabloul social al epocii, re­memorează eroismul şi forţa acţiuni­lor întreprinse de luptătorii revolu­ţionari, condiţiile activităţii ilegale. Dar „Nemurite“ nu este propriu­­zis un film de partizani şi nu mi­zează pe dinamismul înfruntărilor armate. Există momente de tensiune, dar autorii se bizuie, adesea, pe pu­terea de convingere a dialogului spre a evidenţia psihologia, tăria de granit a caracterului eroului prin­cipal, generozitatea idealului care-l animă pe Ibrahim. Bine interpretat — şi merită relevat jocul sobru al actorilor Sander Prost, Piro Mani, Kardi Roshi, Petrika Riza, con­tribuţia de calitate a întregii dis­tribuţii — filmul surprinde evoluţia diferitelor personaje sub influenţa lui Ibrahim, semnificativ fiind in acest sens procesul de clarificare pe care-l parcurg cei doi tineri, copiii medi­cului în a cărui casă se ascunde, grav rănit, eroul principal. ...în episodul final ii vedem pe aceşti doi tineri, în tranşee, printre partizani, în momentul unei bătălii decisive împotriva ocupanţilor na­zişti — şi-l vedem şi pe Ibrahim, pierind într-o misiune din care nu va mai avea să se-ntoarcă. Unul din­tre aceşti tineri este sculptorul de azi, cel care a creat portretul în bronz al eroului căzut ; împreună cu sora sa, care-l iubise pe Ibrahim, şi cu alţi ciţiva foşti partizani, ei poar­tă acum bustul tovarășului lor spre locul unde va fi instalat. Filmul consemnează amintirile fiecăruia din­tre ei, realizind astfel portretul sim­bolic al unui erou al poporului al­banez, nemuritor ca și idealul înalt pe care l-a Întruchipat. D. COSTIN actualitatea culturală FILME IN PREMIERĂ Ultimul samurai — producţie a studiourilor japoneze, în regia lui Masaki Kobayshi. Răsvrăti­­rea unei familii de samurai Îm­potriva suzeranului lor , o ple­doarie pentru dreptul la dragos­te, in condiţiile tiraniei de castă din Japonia de la mijlocul seco­lului al 18-lea, în fruntea distri­buţiei : Toshird Mifune. Un italian in America — pro­ducţie italiană. Comedie de si­tuaţii, interpretată de Alberto Sordi (care semnează şi regia) şi Vittorio de Sica. Băieţi buni, băieţi răi — pro­ducţie americană, în regia lui Burt Kennedy Film de gen western, cu Robert Mitchum in rolul principal. • Compozitorul Mihai Moldo­van este prezent — joi 4 februa­rie — cu o primă audiţie, piesa Scoarţe, în concertul Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii di­rijat de Mircea Basarab ; pro­gramul mai cuprinde lucrări de Ravel şi Mahler, solista serii fiind pianista franceză Anne Queffelec. SCl NT El A - luni 1 februarie 1971 <WVWWVW\^WVNAAAA/\^/W\A/V/WWVWW Depozit pentru alimentarea cu benzină a fintinilor Ca in fiecare oraş, şi in Zalău există un depozit de benzină si petrol, altfel spus, o bază de aprovizionare cu carburanţi pentru autovehicule. Numai că unitatea sus-amin­­tită nu umple numai rezervoarele maşini­lor, ci aprovizionează­ şi încă din abunden­ţă... apartamentele ce se află in vecinătate. Din rezervoarele de­pozitului benzina se infiltrează prin pă­­mînt şi ajunge In fintînile şi curţile ve­cine, impregnează pe­reţii caselor. Povestea este veche. A început anul trecut in luna no­iembrie, cind trei fa­milii de pe strada Tu­dor Vladimirescu, de la numerele 42, 44, 46, au sesizat conducerea depozitului, in persoa­na şefului Vasile Mol­nar, că fintinile din curte confin, intr-un procent apreciabil, benzină. După vreo două luni s-a dat dis­poziţie să se scoată benzina din fintini. Probabil In scopul re­cuperării lipsei in gestiune (înainte cu o lună, controlul finan­ciar descoperise o lip­să de aproape 4 200 lei). Şeful depozitului anunţă I.I.V.P.­­ Cluj, specialiştii che­maţi vin, dezgroapă conducta, o îngroapă la loc şi se duc cu sentimentul datoriei împlinite. Dar treaba se dovedeşte zadarnică, pentru că benzina se infiltrează din nou: de astă-dată in duşumele, in pereţi, peste tot Specialiştii vin pentru a doua oară, in frunte cu directorul întreprin­derii, Ioan Căpuşteanu. Se propun din nou mă­suri de remediere şi, după un studiu ad-hoc, in colaborare cu consi­liul popular orăşenesc, reprezentat de vicepre­şedintele Victor Creţu, se ajunge, în sfirşit, la concluzia că... e necesar să se dezgroape con­ducta : „E posibil să se fi spart“ ! Ceea ce trebuie să menţionăm este că a­­ceeaşi sugestie o făcu­seră in­că de la bun în­ceput şi locatarii case­lor inundate de benzi­nă. Dar nici forul tu­telar clujean şi nici consiliul popular orăşe­nesc nu i-au ascultat Acum lucrările trebuie reluate, iar reparaţiile, desigur, costă. Suntem­ curioşi să aflăm, din buzunarul cui... ? Vasile RUSU corespondentul „Scinteii* Cizmele-sugativă o invenţie... nesancţionată Mai mulţi clienţi ai unităţilor de încălţă­minte ale cooperati­vei meşteşugăreşti „Steagul roşu“ din Ploieşti ni s-au prins că cizmele de damă comandate şi confec­ţionate la preţul de 385 lei şi 640 lei sunt un fel de încălţări-su­­gativă. „Soţia mea, spunea Vasile Stăn­­culescu din Plopeni, str. Mărăşeşti nr. 7, le-a încălţat o singu­ră dată cind s-a dus la piaţă. Era o zi umedă, de decembrie. Cind s-a întors, a constatat că talpa şi pielea cizme­lor trăseseră apa mai ceva decit un burete". Am expus aceste observaţii responsabi­lului unităţii din str. Teatrului, tovarăşul Vasile Gavrilescu, om cu multă experienţă in meserie. El a recu­noscut deindată că... „se intimplă să „iasă" şi cizme cu defectul arătat. Dar — se apă­ră el, împreună cu alţi meşteri prezenţi la discuţie — nu suntem­ noi de vină. Serviciul de aprovizio­nare al cooperativei „ne bagă pe gît" talpă şi piele de calitate ne­corespunzătoare". Spre încredinţare ne-a a­­rătat nişte crupon, pe care era scris : „tal­pă de calitatea 1“, a­­testată de ştampila C.T.C.-ului. „Cum să facem dintr-o aseme­nea piele cizme de bună calitate ? — se întreabă meşterii. La început am vrut şi refuzăm comenzile, dar conducerea co­operativei ne-a muş­truluit. Am Încercat să lă­murim lucrurile cu preşedintele coopera­tivei „Steagul roşu", tovarăşul Gheorghe Dumitrache, dar n-am reuşit. Tov. Dumitra­­che consideră : 1. La atitea sute de co­menzi pot fi acceptate şi rebuturi (bineînţe­les plătite de client) ; 2. Vina nu e a coope­rativei, ci a cumpără­torului, pentru că „poartă cizmele şi pe timp umed"... (Să le folosească un loc de papuci de casă ?). Interlocutorul nostru nu a recunoscut — dar materialele din u­­nităţi stau mărturie — că şeful serviciului aprovizionare, Teodor Găinaru, şi achizitorii in subordine sunt ex­trem de indulgenţi la recepţionare, preluind de la fabrica „Pionie­rul“ din Bucureşti şi de la alte unităţi ale Ministerului Industriei Uşoare materiale de slabă calitate. Socotim că nu mai este nevo­ie de alt comentariu pentru a se înţelege ci mentalitatea con­ducătorilor cooperati­vei respective, opinia lor asupra modului cum trebuie servit clientul se află în­tr-o flagrantă contra­dicţie cu cerinţele unui comerţ civilizat. C. CAPRARU corespondentul „Scinteii* Reparaţi sistemul de... reparaţii In ultimii ani, re­ţeaua unităţilor presta­toare de servicii pen­tru populaţie a crescut vizibil. Poate şi pentru acest motiv iţi vine greu să crezi că in­tr-un municipiu cum este Tulcea nu poţi repara un aparat de radio cu tranzistori sau aparatul de radio de la bordul unui auto­mobil. Şi totuşi... Călcăm pragul uni­tăţii de reparaţii radio a cooperativei „Uni­rea", din modernul complex de deservire situat pe strada Mah­­mudiei Un anunţ, scris cu litere cu­ palma, te pune in cunoştinţă : „Nu reparăm aparate radio auto şi portati­ve“. Intrăm, totuşi, cu speranţa că anunţul se referă la timpul trecut. Tehnicianul căruia ne adresăm dă acelaşi răspuns descurajant : „Nu reparăm aparate de radio... nu avem a­­paratura...“ La sediul cooperati­vei „Unirea“ stăm de vorbă cu vicepreşedin­tele Omer Negeatin şi cu dispecerul Ion Glo­­deanu : — E adevărat, nu re­parăm aici aparate de radio pentru automo­bil. Primim uneori a­­semenea aparate, dar le trimitem la.. Con­stanţa. Reparăm, in schimb, tranzistoare. Am efectua şi repara­ţii la aparatele rado auto, dar nu avem a­­paratură... — Dar, ce aparatură reclamaţi ? — Simplu : acumu­latoare... Facem cale întoarsă, la unitatea de repara­ţii radio a cooperati­vei „Unirea“, singura de acest gen In Tulcea. Ne însoţeşte şi dispe­cerul care avea să se convingă de anunţul potrivit căruia unita­tea care repară apa­rate radio nu repară... tocmai asemenea a­­parate. „Vom rezolva pro­blema, precis , ni se spune. Trimitem un om la specializare in reparaţii de aparate radio auto şi magne­­tofoane“. Spre încre­dinţare, ni se arată şi o adresă făcută în acest scop către UJ.C.M. Nu ştim cit de „precis“ se va rezolva, dar pină una, alta ne permitem să amintim tovarăşilor din condu­cerea UJ.C.M. Tulcea că au datoria să repa­re cit mai grabnic a­­cest sistem de „repa­raţii“. T. OANCEA corespondentul „Scinteii“ POŞTA ŞI TELECOMUNICAŢIILE CUrmare din pag. 1) comunicaţii, în centrul preocupărilor noastre se află acum sporirea efi­cienţei economice şi a productivităţii muncii, precum şi îmbunătăţirea ca­lităţii prestaţiilor. O seamă de măsuri, care au con­tribuit la o îmbunătăţire substanţia­lă a indicatorilor de eficienţă in pe­rioada cincinalului precedent, vor fi intensificate in actualul cincinal. Ast­fel, prin reducerea sistematică a cheltuielilor, cuprinderea cit mai mare in procesul de producţie a re­zervelor interne şi folosirea raţio­nală a forţei de muncă, sarcina de a reduce cheltuielile la 1000 lei ve­nit în proporţie de peste 2 ori va fi înfăptuită începind din acest an. Indicatorii de eficienţă in dome­niul Investiţiilor vor fi Îmbună­tăţiţi prin creşterea gradului de fo­losire a suprafeţelor construite exis­tente şi a celor ce se vor rea­liza în actualul cincinal, precum şi prin reducerea cu peste 14 la sută a costului mediu specific la clădi­rile pentru centrale şi oficii. Ca ur­mare, ponderea lucrărilor de con­strucţii şi montaj se va reduce cu 11 la sută. De asemenea, am luat şi vom lua in continuare măsuri care să asigure buna întreţinere a reţe­lelor, echipamentelor şi utilajelor, precum şi exploatarea raţională a acestora. Pornind de la premisa că eficien­ţa economică şi calitatea prestaţii­lor, în condiţiile de dotare a sec­toarelor de poştă şi telecomunicaţii cu mijloace moderne, de înaltă teh­nicitate — proces care se va inten­sifica în cursul actualului cincinal — impun cuprinderea întregului perso­nal in diferite forme de instruire şi perfecţionare a pregătirii profesiona­le, am prevăzut lărgirea actualei re­­ţele de invăţămint a Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor in pe­rioada cincinalului curent. Este vor­ba de darea în folosinţă a unui nou complex şcolar cu 20 săli de clasă, 12 laboratoare şi un cămin cu 600 de locuri, precum şi dotarea reţe­lei de invăţămint cu materiale şi u­­tilaje la nivelul cerinţelor actuale ale tehnicii de poştă şi telecomunicaţii, în aceeaşi ordine de idei, vom acor­da o atenţie deosebită acţiunii de reciclare a cadrelor de specialişti care lucrează în sectorul nostru, fi­nind seama de faptul că activitatea de organizare şi de exploatare a mij­loacelor tehnice moderne solicită din par­tea cadrelor cunoştinţe tot mai cuprinzătoare, ca urmare a comple­xităţii crescinde a structurii reţele­lor şi echipamentelor de telecomu­nicaţii, creşterii considerabile a in­tensităţii fluxului de comunicaţii te­lefonice, telegrafice şi poştale, pre­cum şi a gradului de automatizare a întregului sector. Acelaşi factori ridică noi probleme privind adaptarea metodelor de lucru la noile condiţii in care volumul da­telor de prelucrat creşte în raport direct cu majorarea volumului de prestaţii telefonice, telegrafice şi poştale, în actualul cincinal, bună­oară, numărul noilor abonaţi în re­ţeaua telefonică a Capitalei va fi de aproape trei ori mai mare decât al celor care şi-au instalat telefoane în perioada 1966—1970. Totodată, dezvol­tarea sistemului informaţional, ca şi intensificarea relaţiilor de cooperare intre unităţile economice, atit pe plan intern iut şi cu firme de peste hotare, vor determina in actualul cincinal o solicitare mult mai mare a reţelei telex. în aceste condiţii, se impune o mărire considerabilă a capacităţii de prelucrare a datelor cu privire la e­­videnţa abonaţilor şi facturarea pres­taţiilor. Analiza tehnico-econo­mică a acestei probleme, efectuată în cinci­nalul încheiat, a arătat că trecerea la sistemul de prelucrare a datelor şi Întocmirea facturilor pentru prestaţii cu ajutorul unui calculator electronic se impune chiar din primii ani ai ac­tualului cincinal. Măsurile, iniţiate in cincinalul încheiat, in vederea pregă­tirii condiţiilor necesara folosirii efi­ciente a tehnicii noi de prelucrare a datelor referitoare la evidenta abo­naţilor şi facturarea prestaţiilor, vor fi încheiate în cursul acestui an. Conştienţi de rolul telecomunicaţi­ilor şi ai comunicaţiilor poştale in Îndeplinirea programului de dezvol­tare a economiei naţionale, de fap­tul că în cursul ultimilor ani în ac­tivitatea noastră au continuat să se înregistreze anumite lipsuri şi defi­cienţe —* ca lipsa de stabilitate in funcţionarea unor centrale telefonice urbane noi, servirea cu intirziere a unor legături telefonice interurbane sau intirzieri In transmiterea unor te­legrame, comportarea necorespunză­toare faţă de public a unor salariaţi — vom acţiona cu perseverenţă spo­rită pentru Întărirea disciplinei in toate compartimentele, la fiecare loc de muncă. Îndeosebi prin stabilirea exactă a răspunderilor individuale şi aplicarea consecventă­ a prevederilor legale de stimulare a celor merituoşi şi de sancţionare a celor care nu în­ţeleg să-şi facă în mod ireproşabil da­toria. în acest scop, concomitent cu acţiunile de intensificare a controlu­lui, au fost luate măsuri ca în ca­­drul instruirii şi ridicării calificării profesionale pe lingă completarea cu­noştinţelor şi deprinderilor profesio­nale, să se asigure un nivel înalt de etică profesională. Lucrătorii din sectoarele de poştă şi telecomunicaţii sînt hotărîţi să în­deplinească întocmai sarcinile trasa­te de partid şi înscrise in planul de stat, să contribuie în acest an, ca an de început al unui nou cincinal, cu eforturi sporite la ridicarea pe o treaptă superioară a eficienţei econo­mice a muncii lor, la consolidarea sis­temului informaţional, la dezvoltarea, diversificarea şi îmbunătăţirea calită­ţii serviciilor către populaţie. Sortiment diversificat de produse pentru constructori şi comerţ Industria locală din municipiul Sibiu, prin unitatea sa „AMET“, produce pentru organizaţiile de construcţii şi comerţ un sorti­ment diversificat de produse : binale metalice, uşi, ferestre, ferme de acoperiş, rame şi ca­pace pentru gurile de scurgere și canalizare etc. Execută, de a­­semenea, comenzi speciale in fier forjat. Aceeași Întreprindere realizează un bogat sortiment de mobilă, cu vinzarea in rate. Printre modelele fabricate aici, de o bună apreciere se bucurii camera tip „Păltiniş“, cu furnir de nuc. Este o garnitură elegan­tă şi compusă din mai multe pie­se : dulap combinat, studio, masă extensibilă cu patru scaune ta­­piţate şi toaletă cu oglindă. „AMET“ mai fabrică diferite modele de canapele extensibile, canapele de colţ, denumite su­gestiv „Alina“ şi „Junior“ tot cu furnir de nuc, precum şi paturi „Elegant“ pentru adulţi şi copii Articolele amintite sunt vindu­­te la preţuri convenabile şi au o execuţie îngrijită. Ele pot fi a­­daptate la apartamentele nou construite de orice confort. Pen­tru calităţile şi liniile moderne de execuţie, produsele de mobilă ale Întreprinderii de industrie locală „AMET“ din Sibiu sunt solicitate într-un volum tot mai mare şi la export CURIER JUDEŢEAN Creşte familia JEROM" Dacă pină nu de mult „Te­­romul“ însemna un singur tip de fibre şi fire sintetice, în pre­zent se poate vorbi de o familie a „Teromului“. In laboratoarele Institutului de chimie „Petru Poni“ din Iaşi a fost creat un nou produs destinat industriei textile — o fibră obţinută prin combinaţia în proporţii optime a poliesterilor cu poli­­amidele. Ţesăturile realizate din acest nou produs au ca­lităţi superioare, permit o fi­xare mai bună a coloranţilor şi îşi păstrează proprietăţile fi­­zico-mecanice. Cercetătorii in­stitutului, în colaborare cu cei ai Uzinei de fibre şi fire sinte­tice din Iaşi, au elaborat şi teh­nologia de producţie la scară industrială a noii fibre sintetice. BRAILA Un nou ansamblu de locuinţe Cifra apartamentelor care au fost date in folosinţă locuitori­lor municipiului Brăila, în anul trecut, se apropie de 1 500. Noile cartiere, „Hipodrom“, „Obor“ şi „Marna“ au fost dezvoltate şi dotate cu un liceu cu 16 săli de clasă, o creşă cu 100 de locuri, un complex comercial şi unităţi prestatoare de servicii către populaţie, totalizind un spaţiu de peste 2 500 metri pătraţi. De curînd, Brăila a fost între­gită și înfrumusețată cu cel mai tînăr ansamblu de locuinţe-„A­­pollo", care cuprinde blocuri moderne " Selena". „Uranus“. „Neptun“. „Jupiter. „Saturn“. Noua „constelație“ adună în a­­partamente confortabile circa 600 de familii. — BISTRIŢA­NĂSĂUD în construcţie — * un supermagazin în oraşul Bistriţa au început lucrările de construcţie a unui nou supermagazin. Aflată în vecinătatea blocurilor din com­plexul Viişoara, această mo­dernă unitate comercială va a­­sigura o bună aprovizionare pentru locuitorii cartierului res­pectiv, în afară de unităţi cu produse alimentare şi industri­ale, supermagazinul va dispune de diferite sectoare prestatoare de servicii către populaţie. MUREŞ Omagiu la un jubileu floral Se împlinesc 30 de ani de cind incinta de circa 20 de hectare a Combinatului chimic din Tîrno­­veni se transformă, an de an, din primăvară pină toamna tir­­ziu, într-o frumoasă grădină de flori. în ansamblul straturilor şi rondurilor au fost prezente, de-a lungul anilor, şi creaţiile florale din timpul iernii ale ma­estrului grădinar Emeric Dan. Anul trecut insă inundaţiile au devastat rondurile şi sera de 500 m.p. Dar Emeric Dan nu s-a descurajat şi pentru primăvara care se apropie a pregătit o gamă largă de flori, printre care peste 2 000 trandafiri . ..Super­star“ ,.Balerina“, „Lisassia“, „Rumba“, „Bettina“ etc., ono­­rîndu-și astfel „împlinirea“ celor trei decenii de stăruitoare cău­tări novatoare r»i® Spital • I« I* • V şi policlinica la Craiova In oraşul Craiova au fost date In folosinţă un spital cu 1620 paturi şi o modernă policlinică In cadrul căreia se vor acorda anual 600 000 consultaţii. în noua clădire funcţionează secţii de chirurgie, cardiologie, obste­­trică-ginecologie şi altele în ultimii cinci ani. La Cra­iova au fost incluse in reţeaua sanitară un dispensar cu două circumscripţii, două centre sto­matologice, citeva grădiniţe şi o stafie de salvare dotată cu 60 autosanitare.­­DE LA CORESPONDENŢII „SCINTEII"!

Next