Scînteia, februarie 1971 (Anul 40, nr. 8684-8711)
1971-02-01 / nr. 8684
PAGINA 2 • TEATRUL NAŢIONAL „VASILE ALECSANDRI“ DIN IAŞI a prezentat recent premiera pe ţară a piesei „Cum se jefuieşte o bancă“ de Saray Fayard. Regia şi scenografia G. Teaşcă. • TEATRUL TINERETULUI DIN PIATRA NEAMŢ a prezentat premiera piesei „Întunericul“ de Iosif Naghiu. Regia : Constantin Marinescu, student in ultimul an la I.A.T.C., la clasa de regie condusă de Radu Penciulescu. Decoruri : arh. Traian Niţescu, în distribuţie : Mitica Popescu, Boris Petroff, Valentin Uritescu, Cornel Nicoara, Lucia Ştefănescu şi Eronim Crişan. TURNEUL TEATRULUI MÜNCHNER KAMMERSPIELE Ne vizitează ţara Teatrul Münchner Kammerspiele din R.F. a Germaniei, condus de August Everding. El va prezenta la Bucureşti (la sala Teatrului „Giuleşti)“ şi la Braşov spectacolul „Play Strindberg“ de Fr. Dürrenmatt (versiune după „Dansul morţii“ de A. Strindberg). Regia spectacolului e semnată de Hans Schweikart. t . 13,06 Deschiderea emisiunii. Scena şi ecranul. 18,10 Muzică populară. „Cintecul — punte spre inimile oamenilor“. Intîlnire Cu rapsodul Ion Blăjan. Prezintă Ion Brad. lt.M Cincinalul 1960—1870 in cifre şi imagini. It.H Campionatele mondiale de săniuţe. Înregistrare de la Olang — Italia. 10.30 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 10.30 Telejurnalul de seară. 10. Agenda politică de Ion Mirgineanu. 10.00 ROMANIA ’71. AZI — JUDEŢUL BUZĂU. Emisiune de Toma Popescu. Imaginea Alexandru Ionescu. 30.30 Roman foileton : „Doamna Bovary” (ultimul episod). 31.30 Ocolul ţării in opt luni. Imisiune-concurs în colaborare cu Biroul de turism pentru tineret al C.C. al U.T.C. Participă echipele reprezentative ale Judeţelor Alba, Bihor, Cluj, Mureş. Transmisiune de la Cluj. Prezentator Mihai Florea. 32.30 Telejurnalul de noapte. 32.46 De la cîntec, la cintec... Interpretează Anca Agemolu, Corina Chiriac, formaţia „Roşu şi negru“. 33:00 închiderea emisiunii. EXPOZIŢII • Astăzi, la Galeriile de artă „APOLLO“ are loc vernisajul unei expoziţii colective in cadrul căreia işi prezintă lucrările SEMPRONIU ICLOZAN, ION MITRICI, DAMIAN PETRESCU şi IOANA STEPANOV. • Marţi, 2 februarie, va avea loc, la ATENEUL TINERETULUI (Aleea Alexandru nr. 38) deschiderea expoziţiei de păpuşi MAGDALENA BORANESCU. |Mi CARNET MUZICAL Searăn de concerte !0 jsijjip* tjjgtţ lin ţţ reintre* multele formaţii cameralei apărute în ultimii ani — unele dintre ele posesoare ale unor remarcabile calităţi apreciate in ţară şi peste hotare — cvartetul „Philharmonia“ ocupă un loc aparte. Formaţia alcătuită din George Nicolescu, Theodor Tincu, Gheorghe Jalobeanu şi Marius Suriu abordează cu maxime şanse de reuşită un repertoriu de o mare amplitudine stilistică. Ultima apariţie concertantă a cvartetului „Philharmonia“ s-a înscris convingător în rîndul reuşitelor manifestări camerale cu care această formaţie — prea rar prezentă in viaţa noastră muzicală — ne-a obişnuit, în program au figurat lucrări da Zeno Vancea, Schumann şi Schubert. Indiscutabil punctul de atracţie l-a constituit prima audiţie a Cvartetului nr. 5 de Zeno Vancea. Maestru al genului, Zeno Vancea obţine prin ultima sa lucrare o remarcabilă plenitudine expresivă. Este o pagină in care nobleţea şi generozitatea melodică se Împletesc cu un oarecare caracter ascetic, In care se impun amplitudinea sonoră şi varietatea timbrală. Din audiţia acestei lucrări se degajă o prospeţime adolescentină stăpinită ferm de luciditatea şi măsura experienţei, îmbinind cu măiestrie modalităţi diverse — deseori întâlnim intonaţii ce descind din suflul enescian — Zeno Vancea ajunge la o sinteză relevabilă, la un limbaj particularizat, neconfundabil. O simplă apreciere favorabilă este departe de a surprinde calităţile interpretării pe care membrii cvartetului au dat-o acestei pagini camerale. Trecind cu dezinvoltură peste dificultăţile textului, George Nicolescu, Theodor Tincu, Gheorghe Jalobeanu şi Marius Suciu au intuit perfect sensul expresiv al muzicii, recreind-o. Cvartetul in La major op. 41 nr. 3 de Robert Schumann solicită, prin distanţa mare de concepţie şi de realizare, formaţiei o deplină detaşare, o totală reîncadrare într-o altă lume stilistică, o mutaţie de optică şi de modalităţi interpretative. Membrii cvartetului „Philharmonia" ne-au oferit şi de această dată o emoţionantă şi exactă interpretare a creaţiei acestui maestru al romantismului. Contopirea de gingăşie poetică cu dramatismul, exuberanţa dansantă a finalului (o explozie stenică), deplina acurateţe stilistică, dar mai presus de toate ştiinţa cu care au condus discursul sonor integrîndu-l într-o arhitectură formată de o consistenţă aproape palpabilă, au fost argumentele supreme ale interpretării cvartetului „Philharmonia“, formaţie căreia ii prevedem o evoluţie dintre cele mai remarcabile. Mihai MOLDOVAN ma TURNEUL TEATRULUI DIN PIATRA NEAMŢ „NEMURIRE" remarcabilă producţie a studiourilor albaneze Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ se poate felicita cu şansa de a se afla, ca teatru de provincie, in simpatia particulară a spectatorului bucureştean. Nu e un joc al capriciului această simpatie, cu rezultanta unor Îndelung demonstrate prospeţimi şi mobilităţi de spirit. Simpatia pe care şi-a cucerit-o teatrul din Piatra Neamţ e legată de un palmares de realizări artistice notorii, unele dintre ele adevărate surprize. în climatul acestui sentiment s-a desfăşurat şi turneul de deunăzi al „pietrenilor“, in Bucureşti. E drept, cele două titluri din repertoriul turneului — Harap Alb (dramatizare după Creangă) şi Balul hoţilor (măruntă comedie „trandafirie“ a lui Anouilh) — au iscat, în raport cu turneele „de mare calibru“ din alţi ani, oarecare nedumeriri, parcă senzaţia unei părăsiri de veleităţi. Totuşi, cel puţin In cazul lui Harap Alb nu se putea vorbi de asemenea părăsire. Fiindcă nu se putea crede într-o simplă şi formală decizie programatică la acest teatru care, dator prin funcţia lui să ţină seamă în repertorii de toate virstele tinereţii, a ţinut pină azi seamă de ele, statornic din perspectiva (instructivă şi educativă) a cerinţelor artei. Şi fiindcă ştiam ce grea piatră de încercare este Creangă pentru acela ce se încumetă a-l aduce artistic pe scenă. Marea calitate a spectacolului construit la Piatra Neamţ, pe textul basmului lui Creangă, este de a nu fi dramatizare. „Versiunea scenică" a regizoarei Zoe Angliei Stanca propune, în fond, o lectură (în purul înţeles al cuvântului), copios şi pas cu pas ilustrată şi dinamizată, muzical şi scenic, a basmului, în locul unui efort zadarnic de restructurare dramatică, o extragere şi punere in lumină a valenţelor istrionice pe care verbul şi verva humuleşteanului nu le ascunde, In fond, niciodată. Soluţia punerii lor in valoare este totuşi, pe cit de plină de efect, pe atit de neaşteptată. Spectatorul aude, aşadar, textul ce-i este atit de familiar şi e pus să-l confrunte, intr-o atmosferă de crescînd amuzament, cu un desen animat creionat de actori, care-i înfăţişeazăpe măsura şi in liniile de peniţă ale desenului animat, combinat cu o mare doză de re-Însemnări de Florin TORNEA surse marionetistice) universul de umanitate şi de fantastic, de umor şi de fabuloase aventuri în care trăiesc şi luptă eroii, în substanţa acestui univers scenic a pătruns, stilizat cu rafinament, în costumaţie, in colorit, în tiparul mişcării, in economia şi ingenuitatea recuzitei şi mijloacelor mimetice şi interpretative, mult din jocul — şi joaca — spontan şi fermecător cabotine ale teatrului „făcut“ de popor, ale Caprelor şi Căiuţilor de prin partea locului. Folclorul astfel filtrat, fără pic de ostentaţie şi mai ales fără pitoresc artizanal, se aşează, un registru cult, cu efectul unei modernităţi nebănuite. E a doua mare însuşire a spectacolului, pentru care merită din plin calde preţuiri Gheorghe Căciuleanu (mişcarea scenică), Diana Ioan (costumele), Lucian Ionescu (ilustraţia muzicală), Vladimir Popov (decorul). Dincolo de text — dar incorporîndu-l — ei au Închegat un adevărat balet Harap Alb care a păcătuit doar prin anumite fisuri sau trenări ritmice (mai ales în "pinfla parte), printr-o nu totdeauna bună pază a rigorii jocului, aparent disponibil, al protagoniştilor, printr-o secătuire, pe alocuri, a invenţiilor scenice, în afara acestora, ilustraţia scenică a basmului (în care s-a scos singur în relief Valentin Uritescu) ar fi avut mult de cîştigat dacă pe planul lecturii, Corneliu Dan Borcia, ca „povestitor", ar fi fost, prin accentul rostirii, ceva mai aproape de graiul de la... Humuleşti, dacă, prin chemarea rolului, şi-ar fi îngăduit mai puţină libertate in a uita că rosteşte un text de Creangă. Semnătura lui Radu Penciulescu pe spectacolul Balul hoţilor ne-a oprit să ne rostim Înainte de vreme vreun cuvînt de neîncredere. Spectacolul, pe o lucrare minoră pentru Însuşi autorul ei, a fost insă parcă o voită demonstraţie întoarsă pe dos a capacităţilor artistice de care dispun şi regizorul şi actorii teatrului. Pe canavaua unei farse-baletde tip molieresc, se pretinde în caietul-program) s-a brodat un pretext de relaxare cu totul neaşteptat de periferic. Ne vine greu să pronunţăm cuvinte tari. Dar jocul deliberat buf între aparenţă şi adevăr, cu vătuite accente satirice la unele moravuri de înaltă societate şi la sistemul ei etic, acest joc propus de francezul Anouilh presupunea cel puţin efortul unei apropieri de ironia graţioasă a vervei pariziene, de altfel singurul merit al piesei. Am asistat însă la vizibile şi jenante eforturi depuse de echipa de la Piatra Neamţ pentru a transforma o comedie (s-ar fi putut) spumoasă dacă nu subţire, într-o ocazie de comicărie. Abia dacă am mai putut recunoaşte printre protagonişti pe interpreţii marilor succese, nu prea îndepărtate în timp, ale aceluiaşi teatru şi, cu excepţia citorva tuşe, n-am izbutit, să-l descofeşrim in adrest strottăcor pe Radu Perciureaoa«" pe care-1 cunoaştem, în orice caz „turneul teatrului de la Piatra Neamţ, dacă ne-a lăsat să recunoaştem un Harap Alb amprenta lui artistică, a lăsat în acelaşi timp în urmă şi motive, cel puţin, de îngindurare. In primele imagini ale filmului albanez Nemurire sculptorul modelează, din lut, chipul lui Ibrahim, comunistul, patriotul căzut in lupta de eliberare naţională , materialul inform se animă sub mina febrilă a artistului, trăsăturile dîrze ale tînărului erou prind treptat contur, devin tot mai precise, expresia ciştigă în profunzime. Acest început prefigurează desfăşurarea filmului însuşi : portretul cinematografic al lui Ibrahim se desăvirşeşte progresiv, din amintirile tovarăşilor săi, amintiri care, oferind substanţă unor episoade separate, pun in lumină diferite laturi ale personalităţii eroului principal şi compun, prin succesiunea lor, imaginea înălţătoare — şi veşnică, asemenea sculpturii turnate in bronz — a omului din popor care a trăit, a luptat şi s-a jertfit pentru triumful idealurilor de libertate ale poporului său. Urmărind caracterizarea personajului central, regizorul Viktor Ghika, secondat de înzestratul operator Ilia Terpini, evocă in acelaşi timp, In notaţii edificatoare, perioada Întunecată a ocupaţiei hitleriste, atmosfera satului populat îndeosebi de virstinei şi copii — pentru că aproape toţi cei în stare să lupte luaseră drumul munţilor, deveniseră partizani — demnitatea cu care cei rămaşi acasă au înfruntat represiunile organizate de nazişti şi de trădătorii colaboraţionişti (ca in episodul in care bătrânii ţărani preferă să moară decit să-i dea ocupanţilor pe Ibrahim). De la un episod la altul, filmul schiţează tabloul social al epocii, rememorează eroismul şi forţa acţiunilor întreprinse de luptătorii revoluţionari, condiţiile activităţii ilegale. Dar „Nemurite“ nu este propriuzis un film de partizani şi nu mizează pe dinamismul înfruntărilor armate. Există momente de tensiune, dar autorii se bizuie, adesea, pe puterea de convingere a dialogului spre a evidenţia psihologia, tăria de granit a caracterului eroului principal, generozitatea idealului care-l animă pe Ibrahim. Bine interpretat — şi merită relevat jocul sobru al actorilor Sander Prost, Piro Mani, Kardi Roshi, Petrika Riza, contribuţia de calitate a întregii distribuţii — filmul surprinde evoluţia diferitelor personaje sub influenţa lui Ibrahim, semnificativ fiind in acest sens procesul de clarificare pe care-l parcurg cei doi tineri, copiii medicului în a cărui casă se ascunde, grav rănit, eroul principal. ...în episodul final ii vedem pe aceşti doi tineri, în tranşee, printre partizani, în momentul unei bătălii decisive împotriva ocupanţilor nazişti — şi-l vedem şi pe Ibrahim, pierind într-o misiune din care nu va mai avea să se-ntoarcă. Unul dintre aceşti tineri este sculptorul de azi, cel care a creat portretul în bronz al eroului căzut ; împreună cu sora sa, care-l iubise pe Ibrahim, şi cu alţi ciţiva foşti partizani, ei poartă acum bustul tovarășului lor spre locul unde va fi instalat. Filmul consemnează amintirile fiecăruia dintre ei, realizind astfel portretul simbolic al unui erou al poporului albanez, nemuritor ca și idealul înalt pe care l-a Întruchipat. D. COSTIN actualitatea culturală FILME IN PREMIERĂ Ultimul samurai — producţie a studiourilor japoneze, în regia lui Masaki Kobayshi. Răsvrătirea unei familii de samurai Împotriva suzeranului lor , o pledoarie pentru dreptul la dragoste, in condiţiile tiraniei de castă din Japonia de la mijlocul secolului al 18-lea, în fruntea distribuţiei : Toshird Mifune. Un italian in America — producţie italiană. Comedie de situaţii, interpretată de Alberto Sordi (care semnează şi regia) şi Vittorio de Sica. Băieţi buni, băieţi răi — producţie americană, în regia lui Burt Kennedy Film de gen western, cu Robert Mitchum in rolul principal. • Compozitorul Mihai Moldovan este prezent — joi 4 februarie — cu o primă audiţie, piesa Scoarţe, în concertul Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii dirijat de Mircea Basarab ; programul mai cuprinde lucrări de Ravel şi Mahler, solista serii fiind pianista franceză Anne Queffelec. SCl NT El A - luni 1 februarie 1971 <WVWWVW\^WVNAAAA/\^/W\A/V/WWVWW Depozit pentru alimentarea cu benzină a fintinilor Ca in fiecare oraş, şi in Zalău există un depozit de benzină si petrol, altfel spus, o bază de aprovizionare cu carburanţi pentru autovehicule. Numai că unitatea sus-amintită nu umple numai rezervoarele maşinilor, ci aprovizionează şi încă din abundenţă... apartamentele ce se află in vecinătate. Din rezervoarele depozitului benzina se infiltrează prin pămînt şi ajunge In fintînile şi curţile vecine, impregnează pereţii caselor. Povestea este veche. A început anul trecut in luna noiembrie, cind trei familii de pe strada Tudor Vladimirescu, de la numerele 42, 44, 46, au sesizat conducerea depozitului, in persoana şefului Vasile Molnar, că fintinile din curte confin, intr-un procent apreciabil, benzină. După vreo două luni s-a dat dispoziţie să se scoată benzina din fintini. Probabil In scopul recuperării lipsei in gestiune (înainte cu o lună, controlul financiar descoperise o lipsă de aproape 4 200 lei). Şeful depozitului anunţă I.I.V.P. Cluj, specialiştii chemaţi vin, dezgroapă conducta, o îngroapă la loc şi se duc cu sentimentul datoriei împlinite. Dar treaba se dovedeşte zadarnică, pentru că benzina se infiltrează din nou: de astă-dată in duşumele, in pereţi, peste tot Specialiştii vin pentru a doua oară, in frunte cu directorul întreprinderii, Ioan Căpuşteanu. Se propun din nou măsuri de remediere şi, după un studiu ad-hoc, in colaborare cu consiliul popular orăşenesc, reprezentat de vicepreşedintele Victor Creţu, se ajunge, în sfirşit, la concluzia că... e necesar să se dezgroape conducta : „E posibil să se fi spart“ ! Ceea ce trebuie să menţionăm este că aceeaşi sugestie o făcuseră incă de la bun început şi locatarii caselor inundate de benzină. Dar nici forul tutelar clujean şi nici consiliul popular orăşenesc nu i-au ascultat Acum lucrările trebuie reluate, iar reparaţiile, desigur, costă. Suntem curioşi să aflăm, din buzunarul cui... ? Vasile RUSU corespondentul „Scinteii* Cizmele-sugativă o invenţie... nesancţionată Mai mulţi clienţi ai unităţilor de încălţăminte ale cooperativei meşteşugăreşti „Steagul roşu“ din Ploieşti ni s-au prins că cizmele de damă comandate şi confecţionate la preţul de 385 lei şi 640 lei sunt un fel de încălţări-sugativă. „Soţia mea, spunea Vasile Stănculescu din Plopeni, str. Mărăşeşti nr. 7, le-a încălţat o singură dată cind s-a dus la piaţă. Era o zi umedă, de decembrie. Cind s-a întors, a constatat că talpa şi pielea cizmelor trăseseră apa mai ceva decit un burete". Am expus aceste observaţii responsabilului unităţii din str. Teatrului, tovarăşul Vasile Gavrilescu, om cu multă experienţă in meserie. El a recunoscut deindată că... „se intimplă să „iasă" şi cizme cu defectul arătat. Dar — se apără el, împreună cu alţi meşteri prezenţi la discuţie — nu suntem noi de vină. Serviciul de aprovizionare al cooperativei „ne bagă pe gît" talpă şi piele de calitate necorespunzătoare". Spre încredinţare ne-a arătat nişte crupon, pe care era scris : „talpă de calitatea 1“, atestată de ştampila C.T.C.-ului. „Cum să facem dintr-o asemenea piele cizme de bună calitate ? — se întreabă meşterii. La început am vrut şi refuzăm comenzile, dar conducerea cooperativei ne-a muştruluit. Am Încercat să lămurim lucrurile cu preşedintele cooperativei „Steagul roşu", tovarăşul Gheorghe Dumitrache, dar n-am reuşit. Tov. Dumitrache consideră : 1. La atitea sute de comenzi pot fi acceptate şi rebuturi (bineînţeles plătite de client) ; 2. Vina nu e a cooperativei, ci a cumpărătorului, pentru că „poartă cizmele şi pe timp umed"... (Să le folosească un loc de papuci de casă ?). Interlocutorul nostru nu a recunoscut — dar materialele din unităţi stau mărturie — că şeful serviciului aprovizionare, Teodor Găinaru, şi achizitorii in subordine sunt extrem de indulgenţi la recepţionare, preluind de la fabrica „Pionierul“ din Bucureşti şi de la alte unităţi ale Ministerului Industriei Uşoare materiale de slabă calitate. Socotim că nu mai este nevoie de alt comentariu pentru a se înţelege ci mentalitatea conducătorilor cooperativei respective, opinia lor asupra modului cum trebuie servit clientul se află într-o flagrantă contradicţie cu cerinţele unui comerţ civilizat. C. CAPRARU corespondentul „Scinteii* Reparaţi sistemul de... reparaţii In ultimii ani, reţeaua unităţilor prestatoare de servicii pentru populaţie a crescut vizibil. Poate şi pentru acest motiv iţi vine greu să crezi că intr-un municipiu cum este Tulcea nu poţi repara un aparat de radio cu tranzistori sau aparatul de radio de la bordul unui automobil. Şi totuşi... Călcăm pragul unităţii de reparaţii radio a cooperativei „Unirea", din modernul complex de deservire situat pe strada Mahmudiei Un anunţ, scris cu litere cu palma, te pune in cunoştinţă : „Nu reparăm aparate radio auto şi portative“. Intrăm, totuşi, cu speranţa că anunţul se referă la timpul trecut. Tehnicianul căruia ne adresăm dă acelaşi răspuns descurajant : „Nu reparăm aparate de radio... nu avem aparatura...“ La sediul cooperativei „Unirea“ stăm de vorbă cu vicepreşedintele Omer Negeatin şi cu dispecerul Ion Glodeanu : — E adevărat, nu reparăm aici aparate de radio pentru automobil. Primim uneori asemenea aparate, dar le trimitem la.. Constanţa. Reparăm, in schimb, tranzistoare. Am efectua şi reparaţii la aparatele rado auto, dar nu avem aparatură... — Dar, ce aparatură reclamaţi ? — Simplu : acumulatoare... Facem cale întoarsă, la unitatea de reparaţii radio a cooperativei „Unirea“, singura de acest gen In Tulcea. Ne însoţeşte şi dispecerul care avea să se convingă de anunţul potrivit căruia unitatea care repară aparate radio nu repară... tocmai asemenea aparate. „Vom rezolva problema, precis , ni se spune. Trimitem un om la specializare in reparaţii de aparate radio auto şi magnetofoane“. Spre încredinţare, ni se arată şi o adresă făcută în acest scop către UJ.C.M. Nu ştim cit de „precis“ se va rezolva, dar pină una, alta ne permitem să amintim tovarăşilor din conducerea UJ.C.M. Tulcea că au datoria să repare cit mai grabnic acest sistem de „reparaţii“. T. OANCEA corespondentul „Scinteii“ POŞTA ŞI TELECOMUNICAŢIILE CUrmare din pag. 1) comunicaţii, în centrul preocupărilor noastre se află acum sporirea eficienţei economice şi a productivităţii muncii, precum şi îmbunătăţirea calităţii prestaţiilor. O seamă de măsuri, care au contribuit la o îmbunătăţire substanţială a indicatorilor de eficienţă in perioada cincinalului precedent, vor fi intensificate in actualul cincinal. Astfel, prin reducerea sistematică a cheltuielilor, cuprinderea cit mai mare in procesul de producţie a rezervelor interne şi folosirea raţională a forţei de muncă, sarcina de a reduce cheltuielile la 1000 lei venit în proporţie de peste 2 ori va fi înfăptuită începind din acest an. Indicatorii de eficienţă in domeniul Investiţiilor vor fi Îmbunătăţiţi prin creşterea gradului de folosire a suprafeţelor construite existente şi a celor ce se vor realiza în actualul cincinal, precum şi prin reducerea cu peste 14 la sută a costului mediu specific la clădirile pentru centrale şi oficii. Ca urmare, ponderea lucrărilor de construcţii şi montaj se va reduce cu 11 la sută. De asemenea, am luat şi vom lua in continuare măsuri care să asigure buna întreţinere a reţelelor, echipamentelor şi utilajelor, precum şi exploatarea raţională a acestora. Pornind de la premisa că eficienţa economică şi calitatea prestaţiilor, în condiţiile de dotare a sectoarelor de poştă şi telecomunicaţii cu mijloace moderne, de înaltă tehnicitate — proces care se va intensifica în cursul actualului cincinal — impun cuprinderea întregului personal in diferite forme de instruire şi perfecţionare a pregătirii profesionale, am prevăzut lărgirea actualei reţele de invăţămint a Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor in perioada cincinalului curent. Este vorba de darea în folosinţă a unui nou complex şcolar cu 20 săli de clasă, 12 laboratoare şi un cămin cu 600 de locuri, precum şi dotarea reţelei de invăţămint cu materiale şi utilaje la nivelul cerinţelor actuale ale tehnicii de poştă şi telecomunicaţii, în aceeaşi ordine de idei, vom acorda o atenţie deosebită acţiunii de reciclare a cadrelor de specialişti care lucrează în sectorul nostru, finind seama de faptul că activitatea de organizare şi de exploatare a mijloacelor tehnice moderne solicită din partea cadrelor cunoştinţe tot mai cuprinzătoare, ca urmare a complexităţii crescinde a structurii reţelelor şi echipamentelor de telecomunicaţii, creşterii considerabile a intensităţii fluxului de comunicaţii telefonice, telegrafice şi poştale, precum şi a gradului de automatizare a întregului sector. Acelaşi factori ridică noi probleme privind adaptarea metodelor de lucru la noile condiţii in care volumul datelor de prelucrat creşte în raport direct cu majorarea volumului de prestaţii telefonice, telegrafice şi poştale, în actualul cincinal, bunăoară, numărul noilor abonaţi în reţeaua telefonică a Capitalei va fi de aproape trei ori mai mare decât al celor care şi-au instalat telefoane în perioada 1966—1970. Totodată, dezvoltarea sistemului informaţional, ca şi intensificarea relaţiilor de cooperare intre unităţile economice, atit pe plan intern iut şi cu firme de peste hotare, vor determina in actualul cincinal o solicitare mult mai mare a reţelei telex. în aceste condiţii, se impune o mărire considerabilă a capacităţii de prelucrare a datelor cu privire la evidenţa abonaţilor şi facturarea prestaţiilor. Analiza tehnico-economică a acestei probleme, efectuată în cincinalul încheiat, a arătat că trecerea la sistemul de prelucrare a datelor şi Întocmirea facturilor pentru prestaţii cu ajutorul unui calculator electronic se impune chiar din primii ani ai actualului cincinal. Măsurile, iniţiate in cincinalul încheiat, in vederea pregătirii condiţiilor necesara folosirii eficiente a tehnicii noi de prelucrare a datelor referitoare la evidenta abonaţilor şi facturarea prestaţiilor, vor fi încheiate în cursul acestui an. Conştienţi de rolul telecomunicaţiilor şi ai comunicaţiilor poştale in Îndeplinirea programului de dezvoltare a economiei naţionale, de faptul că în cursul ultimilor ani în activitatea noastră au continuat să se înregistreze anumite lipsuri şi deficienţe —* ca lipsa de stabilitate in funcţionarea unor centrale telefonice urbane noi, servirea cu intirziere a unor legături telefonice interurbane sau intirzieri In transmiterea unor telegrame, comportarea necorespunzătoare faţă de public a unor salariaţi — vom acţiona cu perseverenţă sporită pentru Întărirea disciplinei in toate compartimentele, la fiecare loc de muncă. Îndeosebi prin stabilirea exactă a răspunderilor individuale şi aplicarea consecventă a prevederilor legale de stimulare a celor merituoşi şi de sancţionare a celor care nu înţeleg să-şi facă în mod ireproşabil datoria. în acest scop, concomitent cu acţiunile de intensificare a controlului, au fost luate măsuri ca în cadrul instruirii şi ridicării calificării profesionale pe lingă completarea cunoştinţelor şi deprinderilor profesionale, să se asigure un nivel înalt de etică profesională. Lucrătorii din sectoarele de poştă şi telecomunicaţii sînt hotărîţi să îndeplinească întocmai sarcinile trasate de partid şi înscrise in planul de stat, să contribuie în acest an, ca an de început al unui nou cincinal, cu eforturi sporite la ridicarea pe o treaptă superioară a eficienţei economice a muncii lor, la consolidarea sistemului informaţional, la dezvoltarea, diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor către populaţie. Sortiment diversificat de produse pentru constructori şi comerţ Industria locală din municipiul Sibiu, prin unitatea sa „AMET“, produce pentru organizaţiile de construcţii şi comerţ un sortiment diversificat de produse : binale metalice, uşi, ferestre, ferme de acoperiş, rame şi capace pentru gurile de scurgere și canalizare etc. Execută, de asemenea, comenzi speciale in fier forjat. Aceeași Întreprindere realizează un bogat sortiment de mobilă, cu vinzarea in rate. Printre modelele fabricate aici, de o bună apreciere se bucurii camera tip „Păltiniş“, cu furnir de nuc. Este o garnitură elegantă şi compusă din mai multe piese : dulap combinat, studio, masă extensibilă cu patru scaune tapiţate şi toaletă cu oglindă. „AMET“ mai fabrică diferite modele de canapele extensibile, canapele de colţ, denumite sugestiv „Alina“ şi „Junior“ tot cu furnir de nuc, precum şi paturi „Elegant“ pentru adulţi şi copii Articolele amintite sunt vindute la preţuri convenabile şi au o execuţie îngrijită. Ele pot fi adaptate la apartamentele nou construite de orice confort. Pentru calităţile şi liniile moderne de execuţie, produsele de mobilă ale Întreprinderii de industrie locală „AMET“ din Sibiu sunt solicitate într-un volum tot mai mare şi la export CURIER JUDEŢEAN Creşte familia JEROM" Dacă pină nu de mult „Teromul“ însemna un singur tip de fibre şi fire sintetice, în prezent se poate vorbi de o familie a „Teromului“. In laboratoarele Institutului de chimie „Petru Poni“ din Iaşi a fost creat un nou produs destinat industriei textile — o fibră obţinută prin combinaţia în proporţii optime a poliesterilor cu poliamidele. Ţesăturile realizate din acest nou produs au calităţi superioare, permit o fixare mai bună a coloranţilor şi îşi păstrează proprietăţile fizico-mecanice. Cercetătorii institutului, în colaborare cu cei ai Uzinei de fibre şi fire sintetice din Iaşi, au elaborat şi tehnologia de producţie la scară industrială a noii fibre sintetice. BRAILA Un nou ansamblu de locuinţe Cifra apartamentelor care au fost date in folosinţă locuitorilor municipiului Brăila, în anul trecut, se apropie de 1 500. Noile cartiere, „Hipodrom“, „Obor“ şi „Marna“ au fost dezvoltate şi dotate cu un liceu cu 16 săli de clasă, o creşă cu 100 de locuri, un complex comercial şi unităţi prestatoare de servicii către populaţie, totalizind un spaţiu de peste 2 500 metri pătraţi. De curînd, Brăila a fost întregită și înfrumusețată cu cel mai tînăr ansamblu de locuinţe-„Apollo", care cuprinde blocuri moderne " Selena". „Uranus“. „Neptun“. „Jupiter. „Saturn“. Noua „constelație“ adună în apartamente confortabile circa 600 de familii. — BISTRIŢANĂSĂUD în construcţie — * un supermagazin în oraşul Bistriţa au început lucrările de construcţie a unui nou supermagazin. Aflată în vecinătatea blocurilor din complexul Viişoara, această modernă unitate comercială va asigura o bună aprovizionare pentru locuitorii cartierului respectiv, în afară de unităţi cu produse alimentare şi industriale, supermagazinul va dispune de diferite sectoare prestatoare de servicii către populaţie. MUREŞ Omagiu la un jubileu floral Se împlinesc 30 de ani de cind incinta de circa 20 de hectare a Combinatului chimic din Tîrnoveni se transformă, an de an, din primăvară pină toamna tirziu, într-o frumoasă grădină de flori. în ansamblul straturilor şi rondurilor au fost prezente, de-a lungul anilor, şi creaţiile florale din timpul iernii ale maestrului grădinar Emeric Dan. Anul trecut insă inundaţiile au devastat rondurile şi sera de 500 m.p. Dar Emeric Dan nu s-a descurajat şi pentru primăvara care se apropie a pregătit o gamă largă de flori, printre care peste 2 000 trandafiri . ..Superstar“ ,.Balerina“, „Lisassia“, „Rumba“, „Bettina“ etc., onorîndu-și astfel „împlinirea“ celor trei decenii de stăruitoare căutări novatoare r»i® Spital • I« I* • V şi policlinica la Craiova In oraşul Craiova au fost date In folosinţă un spital cu 1620 paturi şi o modernă policlinică In cadrul căreia se vor acorda anual 600 000 consultaţii. în noua clădire funcţionează secţii de chirurgie, cardiologie, obstetrică-ginecologie şi altele în ultimii cinci ani. La Craiova au fost incluse in reţeaua sanitară un dispensar cu două circumscripţii, două centre stomatologice, citeva grădiniţe şi o stafie de salvare dotată cu 60 autosanitare.DE LA CORESPONDENŢII „SCINTEII"!