Scînteia, februarie 1971 (Anul 40, nr. 8684-8711)
1971-02-01 / nr. 8684
SCINTEIA — luni 1 februarie 1971 CAMPIONATUL MASCULIN. Un derbi excelent: Steaua-Dinamo București 12-12 CLUJ (prin telefon). — întâmplarea (sau criteriul valoric ?) a făcut ca ieri, în ultima zi a turneului de sală de la Cluj, programul să prevadă meciuri directe, pe perechi, tocmai între echipele care ocupă sau... aspiră la locurile de jos in sus ale clasamentului. Publicul clujean, pentru care handbalul a devenit o pasiune, şi-a marcat prezenţa în tribunele sălii pe măsură ce se apropia partida principală, Steaua— Dinamo. Şi la handbal, Steaua şi Dinamo, cele două binecunoscute cluburi sportive româneşti, prezintă echipe printre cele mai bune din ţară. Intilnirea lor de ieri ne-a demonstrat încă o dată acest lucru. Partida — de mare miză — decisivă poate pentru cucerirea titlului, a produs satisfacţii evidente spectatorilor. De altfel, şi echipelor, pentru că, după părerea noastră, rezultatul final (12—12) este perfect echitabil şi nu dezavantajează nici una din cele două forţe ale handbalului nostru. Angajîndu-se de la bun început intr-o pasionantă luptă pentru victorie, Steaua şi Dinamo, indiferent de jucătorii care s-au aflat la un moment dat pe teren, au dat valenţe dramatice desfăşurării întîlniri. Evoluţia scorului şi jocului in sine ne-au arătat că Dinamo este echipa cu posibilităţi mai serioase la victoria finală. In primele minute ei au avut iniţiativa. Rareori i-am văzut pe handbaliştii antrenaţi de Oprea Vlase într-o asemenea formă, luptind din tot sufletul pentru succesul culorilor clubului lor. Licu este jucătorul care s-a detaşat categoric în meciul de ieri. Exceptînd unele durităţi (pentru care nu are nici o scuză) comise în repriza secundă, el a fost de departe cel mai bun de pe teren. Aportul său s-a resimţit vizibil , în apărare — un adevărat zid de netrecut, iar un atac — golgeter incontestabil : a marcat jumătate din totalul golurilor echipei sale ! Din tabăra cealaltă, Gruia s-a evidenţiat din nou, înalta lui clasă s-a exprimat ieri prin eficacitatea șuturilor la poartă. A înscris 6 goluri prin șuturi magistrale şi poate că echipa sa ar fi terminat învingătoare dacă el (ca şi tînărul Stockl) n-ar fi ratat cite o lovitură de la 7 metri. Ceea ce, se pare, a schimbat întrucitva soarta meciului este faptul că, intrat in joc în minutul 15, cînd Dinamo conducea cu 5—1, Gruia a înscris 3 goluri splendide, reducînd scorul şi redînd speranţe coechipierilor. Tot Gruia este şi autorul golului egalizator : în minutul 52, Dinamo conducea cu 12—10, pentru ca la scurt timp după ce Stockl a înscris din 7 metri. Gruia să egaleze ! ★ In urma turneului clujean, clasamentul are in frunte pe Steaua cu 30 de puncte. La trei puncte diferenţă se află pe locurile II şi III Dinamo Bucureşti şi Universitatea Bucureşti. Campionatul va fi reluat in primăvară pe terenuri in aer liber. Ion DUMITRIU TURNEUL DE TENIS DE LA OMAHA Ilie Năstase, in finală cu Cliff Richey Finala probei de simplu bărbaţi din cadrul turneului internaţional de tenis pe teren acoperit de la OMAHA (Nebraska), se va disputa între românul ILIE NASTASE şi americanul CLIFF RICHEY. în semifinala, ILIE NASTASE l-a învins, la capătul unei partide de mare spectacol, cu 6—4, 0—6, 6—4 pe brazilianul THOMAS KOCH. Cliff Richey s-a calificat in finală, întrecindu-1 cu 7—5, 7—5 pe compatriotul său Jim McManus. în finala probei de dublu bărbaţi se vor întîlni perechile Koch, Graebner şi Osborne, McManus. Trofeul „Martini" la floreta Competiţia internaţională masculină de floretă trofeul „Martini“ a continuat duminică dupăamiază la Paris. In sferturile de finală, Revenu (Franţa) l-a învins cu 10—7 pe Tănase Mureşanu (România). Ceilalţi calificaţi pentru turul următor sunt francezii Boscherie, Talvard, Courtillat, Nofl, italianul Pinelli, maghiarii Szabó și Kamut). La pocnetul pistolului de start...Proba alergătorilor peste garduri din cadrul campionatului juniorilor, disputat ieri în Capitală) Foto : Gh. Vintilă FESTIVALUL ŞAHIST DIN OLANDA S-au încheiat turneele Festivalului şahist din Olanda. în GRUPA MARILOR MAEŞTRI, victoria a revenit reputatului şahist sovietic VIKTOR KORCINOI, care l-a învins în ultima rundă pe Hubner (R.F.G.), şi a totalizat 10 puncte din 15 posibile. La o jumătate de punct in urma lui Korcinoi s-au clasat Petrosian (U.R.S.S.), Gligorici și Ivkov (ambii Iugoslavia) si Olafsson (Islanda). Pe locurile 6—9 s-au clasat Andersson (Suedia), Hort (Cehoslovacia), Mecking (Brazilia) și Hubner. în runda finală Mecking (cu piesele negre) a cîștigat la Hort. GRUPA MAEŞTRILOR a avut un finiş neaşteptat : după ce a condus mult timp şi părea învingător sigur, şahistul maghiar Adorian a pierdut în ultima rundă la danezul Claussen. Pe primul loc s-a clasat olandezul TIMAN cu 10 puncte, urmat de Adorian şi Hartogh cu cite,5 puncte. Maestrul român Victor Ciociltea s-a clasat pe locurile 8—10 împreună cu iugoslavul Minici și cehoslovacul Jansa cu 7,5 puncte fiecare. TURNEUL FEMININ a fost câștigat de şahista maghiară MARIA IVANKA cu 3,5 puncte din 11 posibile. Locurile 2—3, la egalitate cu 8 puncte, au fost ocupate de Kusnir (U.R.S.S.) și Vokralova (Cehoslovacia). Elisabeta Polihroniade (învinsă în ultima rundă de Vokralova), s-a situat pe locul 8 cu 4,5 puncte. (Urmare din pag. I) fără excluderea sporturilor, pentru o predare modernă, atractivă, care să dea elevului elementele de educaţie, să-i formeze deprinderile şi să-i dezvolte gustul pentru sport. In lumina celor de mai sus, s-a stabilit ca pînă la sfirşitul prezentului an şcolar să se definitiveze noile programe prin care se vor orienta conţinutul şi metodica predării educaţiei fizice în învăţămintul de toate gradele. Concomitent, apreciindu-se educaţia fizică drept cea mai deficitară ramură din întregul învăţămînt, din punctul de vedere al cadrelor — un număr însemnat de cadre didactice nu au încă pregătirea pedagogică completă — s-a decis să se revizuiască cifrele de şcolarizare, astfel ca pînă în 1975—1976 să se acopere necesarul de profesori de educaţie fizică. Se cuvine aici subliniată intenţia de a se forma cadre pricepute nu numai in predarea obiectului propriu-zis al educaţiei fizice, ci şi în organizarea şi animarea mişcării sportive din şcoală. O pondere firească a cunoscut-o in cadrul discuţiilor chestiunea practicării sportului de către masa elevilor şi studenţilor. Din păcate, la patru ani după promulgarea Legii Sportului, în a cărei expunere de motive se arăta că un procent insuficient de tineri sînt cuprinşi sistematic intr-o activitate sportivă corespunzătoare dorinţelor şi vîrstei fiecăruia, starea de lucruri nu s-a modificat simţitor. Rămîne mare, chiar majoritară, proporţia elevilor şi studenţilor care nu practică sistematic nici un fel de sport. S-a cerut ca accentul să cadă pe antrenarea masei elevilor şi studenţilor, din fiecare unitate in parte, la sporturi accesibile şi atractive, desigur, fără să se excludă şi unele Întreceri interşcolare, stimulatoare. Mai mulţi vorbitori au subliniat importanţa deprinderii copiilor şi adolescenţilor cu excursiile, pe jos, pe bicicletă, pe schiuri, cu barca, atrăgind atenţia asupra foloaselor contactului sistematic cu natura la sfîrşit de săptămînă şi pe timpul vacanţelor. S-a indicat direcţiilor şcolilor, profesorilor de educaţie fizică, tuturor cadrelor didactice ca să sprijine cu toată seriozitatea munca asociaţiilor sportive ale elevilor. Întreaga organizare şi desfăşurare a activităţii sportive de masă. (în legătură cu cele de mai sus, remarcăm că organele tuturor organizaţiilor obşteşti avînd atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi al sportului din unităţile de invăţămint - U.T.C., U.A.S.R., C.N.O.P. — au adoptat recent hotăriri privind intensificarea activităţii sportive in rindurile elevilor şi studenţilor). Era de la sine înţeles că in cadrul reuniunii va avea o mare greutate discutarea înzestrării materiale a şcolilor, element principal de susţinere a procesului de educare fizică şi sportivă. Una dintre cele mai importante hotăriri ale colegiului vizează tocmai elaborarea de către Ministerul învăţămintului, împreună cu alte organizaţii şi instituţii interesate, a unui studiu privind dezvoltarea bazei materiale sportive care să cuprindă eşalonarea investiţiilor pînă in 1980, pe două etape (1971— 1975 şi 1976-1980). In luările de cuvînt s-a subliniat pe bună dreptate că este necesar ca educaţiei fizice şi mişcării sportive de masă să li se acorde prioritatea şi în privinţa finanţării, recurgîndu-se la o gospodărire mai raţională a fondurilor existente, la o redistribuire a lor intre diferitele capitole bugetare. S-a hotărît să se întocmească proiecte tip, în care sala de educaţie fizică să fie organic inclusă in edificiile şcolare. Concomitent, se va încuraja autodotarea pentru construirea de săli de educaţie fizică, prin forme ieftine, folosindu-se resursele locale şi munca benevolă a elevilor şi cetăţenilor. De asemenea, s-a indicat conducerilor tuturor unităţilor de invăţămînt să folosească integral, in modul cel mai chibzuit, spaţiile din curţile şcolilor, să se orienteze spre amenajări simple, să dezvolte, impreună cu alte organizaţii interesate, baze sportive puţin costisitoare, inclusiv in zonele de margine ale oraşului. ★ Fireşte, cele relatate pînă aci nu epuizează nici conţinutul dezbaterilor, nici măsurile adoptate de colegiul Ministerului învăţămintului. Să menţionăm, totuşi, încă două dintre măsurile semnificative luate şi anume crearea Consiliului pentru educaţie fizică, sport şcolar şi universitar, pe lingă Ministerul învăţământului cu scopul principal de edificare a unei concepţii unitare, precum şi crearea, încă în trimestrul al IlI-lea al acestui an şcolar, a „Societăţii profesorilor de educaţie fizică“, societatea avind drept ţel perfecţionarea specialiştilor din acest domeniu. ★ Spre deosebire de alte asemenea prilejuri, discuţiile despre care am relatat au fost orientate spre rezolvarea practică, concluzionîndu-se prin soluţii concrete care vizează Îmbunătăţirea de substanţă a educaţiei fizice şi sportive in învăţămintul de toate gradele. Planul de acţiuni, cu rezolvări imediate sau pe o durată lungă, constituie un bun punct de plecare. De acum încolo, hotărîtor pentru soluţionarea multiplelor probleme de ordin practic va fi modul in care se va lucra în fiecare unitate şcolară, soluţionarea va depinde de pasiunea, perseverenţa şi iniţiativa cadrelor din fiecare şcoală, de concentrarea forţelor şi conlucrarea tuturor organismelor judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, interesate şi obligate prin lege să participe la dezvoltarea educării fizice şi sportive a tineretului studios. EDUCAŢIA FIZICĂ A TINERETULUI STUDIOS Surpriza în campionatul mondial de bob! Disputat în numai două manşe, care au avut loc duminică pe pista staţiunii italiene de sporturi de iarnă de la Cervinia, campionatul mondial de bob, rezervat echipajelor de 4 persoane, s-a încheiat cu un rezultat mai puţin scontat. Spre surprinderea generală, titlul a revenit echipajului secund al Elveţiei, pilotat de RENE STADLER, care în cele două manşe a realizat timpul total de 2’19” 35/100. Echipajul elveţian a reuşit să se impună în faţa primului echipaj al Italiei (conducător d’Andrea), clasat pe locul doi, cu rezultatul total de 2’19”47/100, care pornea ca mare favorit. Medalia de bronz a revenit echipajului R. F. a Germaniei — 2’19” 63/100, pilotat de Ziemmerer. In continuare, clasamentul se prezintă astfel : 4. Italia II — 2’19” 70/100 ; 5. R. F. a Germaniei II — 2’ 19” 84/100 ; 6. Austria — 2’2r03/100 ; 7. — România (Panduru, Papadopol, Pascu, Focseneanu) 2’2142/100 ; 8. Canada; 9. Cehoslovacia etc. „INTERNAŢIONALELE" DE JUDO Un spectacol sportiv captivant Nu este prea multă vreme de cind sala Floreasca a găzduit primul concurs de judo din ţara noastră. Era un concurs „mic" la care participau tineri de abia iniţiaţi in tainele acestui atractiv sport, iar spectatorii disputelor din marea lor majoritate — văzuseră, pînă atunci, judo doar la cinematograf sau pe micul ecran , elemente disparate la rubrica de curiozităţi a jurnalelor de actualităţi sau ale telejurnalelor. Timpul a fugit repede şi iată-ne la primele „internaţionale* (e drept, de tineret) ale României, „internaţionale" cu festivitate de deschidere in timpul căreia, prin faţa tribunelor de la Floreasca, au defilat formaţiile reprezentative a şapte ţări : BULGARIA, CEHOSLOVACIA, R. D. GERMANA, POLONIA, UNGARIA, U.R.S.S. şi ROMANIA, bineînţeles. 88 de tineri judoka, dintre care — după cum subliniau tehnicienii prezenţi la întreceri — mulţi se vor număra printre candidaţii la medaliile „europenelor” din luna mai de la Göteborg (Suedia) şi poate că şi ale „mondialelor" de la Ludwigshafen (R. F. a Germaniei). Pe „afişul” competiţiei, un prim plan s-au aflat, desigur, campionii europeni ALEXEI VOLOSOV, OLEG VAKULENKO (U.R.S.S.) şi K. WEBER (R. D. Germană). Confruntările din cele două zile da concurs au oferit spectatorilor numeroasa momenta de judo de înalt nivel, printre sportivii cu evoluţii spectaculoase aflîndu-se şi reprezentanţi ai judo-ului de la noi — ŞTEFAN POP, LAZAR MOLDOVAN (ambii la categoria 63 kg), dar, mai ales, LAZAR IONEL (categ. 80 kg), care a reuşit să realizeze surpriza Întregii competiţii, invingînd în finală înainte de limită pe campionul european ALEXEI VOLOSOV 1 Apreciind că, în general, prima ediţie a „internaţionalelor" de judo a fost un succes, atît pe plan tehnic, cit şi spectacular, să consemnăm şi pe ciştigătorii categoriilor respective : 63 kg L. Jambovici (Ungaria); 70 kg V. Nivzorov (U.R.S.S.) ; 80 kg Ionel Lazăr (România) ; 93 kg F. Varga (Ungaria); + 93 kg O. Vakulenko (U.R.S.S.) La Adelaida Gheorghiu - Matanovici, remiză Cu o rundă înaintea încheierii turneului internaţional masculin de şah de la Adelaida, în fruntea clasamentului se află maghiarul Portisch, care totalizează 10.5 puncte. Urmează Gheorghiu (România), Browne (Australia) şi Schmidt (R. F. a Germaniei) cu cite 9.5 puncte, Matanovici, (Iugoslavia) cu 9 puncte etc. In penultima rundă, Gheorghiu a remizat cu Matanovici, Portisch a cîştigat la Thompson, iar Schmidt a remizat cu olandezul Prins. Browne a obţinut victoria la Viner. TENIS DE MASĂ Campionatele internaţionale ale Cehoslovaciei In finala probei pe echipe din cadrul campionatelor internaţionale de tenis de masă ale Cehoslovaciei, care au avut loc la Ostrava. SELECTIONATA MASCULINA A SUEDIEI a Învins cu 3—2 ECHIPA SECUNDA A CEHOSLOVACIEI. La feminin, pe primul loc s-a clasat echipa U.R.S.S., învingătoare cu 3—1 in fata CEHOSLOVACIEI. Echipa României s-a clasat pe locul al treilea. [ DIN TOATE | SPORTURILE ! CEA DE-A 28-A EDIŢIE A CROSULUI INTERNAŢIONAL DE LA ALGOIBAR (Spania) s-a încheiat cu victoria atletului spaniol Mariano Haro cronometrat pe distanţa de 10,700 km cu timpul de 32’00’’ 4/10. Pe locul secund s-a clasat englezul Mike Tagg — 32' 03” 4/10, urmat de spaniolul F. Aguilar — 32’ 21” 4/10 şi englezul H. Blinston — 32’ 42” 8/10. ECHIPA IUGOSLAVA DE FOTBAL PARTIZAN BELGRAD a intîlnit la Bogota cunoscuta formaţie braziliana Botafogo. Jocul, care s-a desfăşurat in cadrul unui turneu care are joc aici, s-a încheiat cu scorul de 1—0 în favoarea fotbaliştilor iugoslavi. CU PRILEJUL CONCURSULUI INTERNAŢIONAL ATLETIC DESFĂŞURAT PE TEREN ACOPERIT la Iwata (Japonia) proba de săritură cu prăjina a revenit suedezului Kjell Isaksson cu rezultatul de 5,15 m. Isaksson a încercat fără succes să treacă 5,36 m. LA MARSILIA cunoscutul pugilist francez de cat. mijlocie, JEAN CLAUDE BOUTTIER, a repurtat o surprinzătoare VICTORIE ÎNAINTE DE LIMITA IN FAŢA AMERICANULUI DE CULOARE, TOM BETHEA, unul dintre puţinii învingători ai fostului campion mondial, italianul Benvenuti. In rândul secund contrind decisiv la bărbie, Bouttier l-a făcut k.o. pe Bethea. BOXERUL AMERICAN DE CATEGORIE SEMIMIJLOCIE, EDDIE PACE, A DECEDAT la un spital din Los Angeles in urma unei crize cardiace, pe care a suferit-o în cursul unui antrenament. In vîrstă de 29 de ani, tată a 3 copii, Eddie Pace era cotat între cei mai buni pugilişti ai categoriei respective. In palmaresul său de 89 de meciuri era înscrisă şi o victorie asupra lui Curtis Cokes, care a devenit apoi campion mondial. TREI ORAŞE: CASABLANCA, ALGER ŞI SPLIT şi-au depus candidatura de a organiza in anul 1975 Jocurile Sportive Mediteraneene. Ediţia din acest an a acestei competiţii se va desfăşura in luna octombrie in Turcia, la Izmir. IN CADRUL TURNEULUI INTERNAŢIONAL DE FOTBAL DE LA ROSARIO (Argentina) s-au intîlnit echipele STEAUA ROŞIE BELGRAD şi „ROSARIO CENTRAL“. La sfirşitul celor 90 de minute de joc, scorul a fost egal : 0-0. Informaţia iugoslavă au jucat cunoscuţii internaţionali Djaici, Pavlovici, Filipovici şi Akimovici. CEA DE-A 15-A EDIŢIE a tradiţionalului concurs internaţional universitar de schi pentru „CUPA FERRUCCIO GILERA“ s-a desfăşurat pe spîrtiile de la Bressanone (in apropiere de Bolzano). In proba masculină de slalom special, pe primul loc s-a clasat sportivul francez Eric Stahl cronometrat în 156” 79/100, urmat de italianul Guido Regruto - 159” 75/100. In proba similară feminină victoria a revenit italience! Paola Strauss cu timpul de 103' 10/100. IN CADRUL CONCURSULUI INTERNATIONAL DE PATI- î NAJ VITEZA DE LA SVRATKE (CEHOSLOVACIA), proba masculină de 500 m a revenit norvegianului Bjoern Tveter, cronometrat in 41”6/10. El a terminat învingătorul In cursa * de 1 500 m cu 2’ 14”, fiind urmat de olandezul Van Dijk - 2’ 15” / 7/10. Concursul feminin a fost dominat de patinatoarea sovieticcă Tatiana Alimova, învingătoare din două probe : 500 m în 46” și 1 000 m în 1' 41” 6/10. Cronica zilei Secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe al Franţei, Hervé Alphand, care a făcut o vizită in ţara noastră la invitaţia Ministerului Afacerilor Externe, a părăsit duminică dimineaţa Capitala, îndreptindu-se spre patrie. La plecare, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost salutat de George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Gliga, adjunct al ministrului. A fost de faţă Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. ★ Intre 25 şi 31 ianuarie a făcut o vizită în ţara noastră Ahmed Fuad, preşedintele Băncii de Stat M.I.S.R. a Republicii Arabe Unite. In timpul şederii sale în ţară, oaspetele a purtat discuţii la Ministerul Comerţului Exterior cu Popa Pretor, adjunct al ministrului, cu conducerea Bănci Naţionale a Republicii Socialiste România şi a Băncii de Comerţ Exterior, precum şi la unele ministere economice. Cu acest prilej au fost abordate o serie de probleme privind dezvoltarea, in continuare, a relaţiilor economice dintre cele două ţări. ★ Duminică dimineaţa a Început în întreaga ţară concursul anual de literatură, organizat de Ministerul Invăţămîntului, Societatea de ştiinţa filologice şi Uniunea Tineretului Comunist. La ediţia 1971 a acestei competiţii, care întruneşte aproximativ 21 000 de elevi din învăţămîntul liceal de cultură generală, de specialitate şi profesional, participă şi concurenţi ai unor şcoli cu limbile de predare maghiară şi germană. (Agerpres) PAGINA 3 Manifestări dedicate aniversării semicentenarului partidului In judeţul Hunedoara au continuat să aibă loc duminică diverse activităţi culturale consacrate aniversării semicentenarului partidului. „Poeţii cintă România socialistă" a fost tema recitalului de poezie organizat la Hunedoara, cu participarea cenaclului literar din localitate. La Petroşani şi Lupeni a avut loc un spectacol cu filmul românesc „Canarul şi viscolul". In 5 centre ale judeţului —la Deva, Petroşani, Orăştie, Pui şi Romos — peste 50 de formaţii de amatori şi-au dat întîlnire in cadrul concursului artistic republican „Omagiu partidului". ★ Sub egida Asociaţiei scriitorilor din Timişoara şi a Casei judeţene a creaţiei populare, membri ai cercurilor literare din judeţele Arad, Caraş- Severin, Mehedinţi şi Timiş s-au intîlnit, duminică, în cadrul unei reuniuni literare dedicate aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român. Cu acest prilej au fost prezentate mai multe comunicări şi referate privind cele mai semnificative aspecte de viaţă şi de muncă ale constructorilor socialismului, oglindite în literatură. Tineri poeţi şi prozatori au citit apoi din creaţiile lor închinate partidului şi patriei. In peste 30 de localităţi din judeţul Alba au avut loc duminică manifestări cultural-artistice dedicate împlinirii unei jumătăţi de secol de la crearea Partidului Comunist Român. Casa de cultură din Aiud a găzduit faza judeţeană a celui de-al X-lea concurs artistic republican al formaţiilor muzicale şi coregrafice de amatori de la oraşe şi sate intitulat „Omagiu partidului“. Formaţiile caselor de cultură, sindicatelor şi cooperativelor meşteşugăreşti din localitate şi din oraşul Ocna Mureş, ale căminelor culturale din Fărău, Noilac şi altele au adus pe scenă cele mai îndrăgite cintece şi dansuri, ilustrînd pregnant dezvoltarea pe care o cunoaşte mişcarea artistică de amatori in anii construcţiei socialiste. S-a afirmat în mod deosebit, şi de data aceasta, formaţia de dansuri a căminului cultural din Ocoliş, laureată a celui de-al IX-lea concurs al formaţiilor artistice, cînd a primit titlul de fruntaşă pe ţară pentru cel mai autentic şi mai bun dans din viaţa satului. La căminele culturale din Albac, Arieşeni, Almaşu-Mare, Avram Iancu, Baia de Arieş, Berghin, Bistra şi altele a avut loc simpozionul „Partidul Comunist Român — forţa conducătoare in opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România“. (Agerpres) O înaltă expresie a forţei partidului în anii ilegalităţii (urmare din pag. I) rent de apartenenţa lor politică — comunişti, social-democraţi, membri ai altor partide sau muncitori neorganizaţi Deşi comitetele de acţiune nu erau recunoscute de lege, reprezentanţii autorităţilor şi patronii au fost nevoiţi să trateze cu ele, deoarece aveau împuternicirea miilor de muncitori. Această formă de organizare a permis comuniştilor, uteciştilor, muncitorilor revoluţionari din sindicate să se manifeste făţiş, să ia cuvântul la întruniri, să participe la tratative cu patronii, să se facă cunoscuţi, obţinind stima şi încrederea maselor Ca urmare a muncii neobosite desfăşurate de organizaţia de partid din Valea Prahovei, pînă la sfirşitul anului 1932, în principalele întreprinderi petroliere din Ploieşti şi împrejurimi au fost alese comitete de acţiune. In primele zile ale lui ianuarie, intr-o impunătoare adunare, a fost ales la Ploieşti Comitetul local de acţiune, ca organ de coordonare a activităţii tuturor comitetelor de acţiune din Valea Prahovei. Cu acest prilej a fost adoptat şi un program general de revendicări al muncitorilor petrolişti, care prevedea, printre altele : încetarea concedierilor, desfiinţarea „muncii prin rotaţie“, mărirea salariilor, desfiinţarea unor impozite şi a amenzilor, ajutorarea şomerilor, salarii egale la muncă egală, recunoaşterea comitetelor de acţiune etc. Organizarea comitetelor de acţiune şi adoptarea programului de revendicări, larga şi intensa activitate de popularizare a programului prin adunări muncitoreşti, prin manifeste şi prin ziarul „Frontul unic", au fost elemente hotărîtoare in pregătirea muncitorimii petroliste pentru marea înfruntare de clasă din ianuarie 1933. Sunt cunoscute principalele secvenţe ale acestei înfruntări. Intre ele se înscriu şirul de acţiuni muncitoreşti din primele zile ale lui ianuarie 1933 , puternica grevă de la rafinăria „Astra română“ din 29 ianuarie, soldată cu o mare victorie a celor peste 2 000 de grevişti — angajamentul direcţiei de a reveni asupra concedierilor făcute in ajun, de a respecta contractul colectiv şi de a recunoaşte dreptul delegaţilor muncitorilor de a trata in numele lor ; greva de la rafinăria „Româno-Americană“ de la 1 februarie, care a fost urmată de ciocniri intre muncitori şi forţele represive, de asedierea localului chesturii din Ploieşti şi eliberarea, sub presiunea mişcării de mase, a greviştilor arestaţi, de puternica demonstraţie politică desfăşurată in centrul Ploieştilor în ziua de 1 februarie. Caracteristica esenţială a acestor lupte a constituit-o faptul că muncitorimea prahoveană, insuşindu-şi formele şi metodele de luptă preconizate de partidul comunist, a părăsit practica memoriilor şi tratativelor un cerc restrins, care se tărăgănau cu lunile, a trecut la acţiuni de masă de o înaltă combativitate : ocuparea întreprinderilor de către grevişti, organizarea gărzilor de autoapărare, demonstraţii de stradă. Deosebit de pregnant s-a manifestat, in acele zile forţa solidarităţii muncitoreşti. Cind muncitorii de la „Astra română“ sau de la „Româno- Americană“ au declarat grevă, în sprijinul lor au venit mii şi mii de muncitori din alte întreprinderi, mase largi aparţinind altor categorii sociale — mici meseriaşi, ţărani din satele învecinate. Aceasta a sporit curajul şi hotărîrea desUDtă a greviştilor, Ie-a dat posibilitatea să-i înfrunte nu numai pe patroni, dar şi forţele represive trimise să înăbuşe mişcarea. O vibrantă mărturie a solidarităţii muncitoreşti a constituit-o marea demonstraţie politică din ziua de 1 februarie, la care a participat cea mai mare parte a populaţiei Ploieştilor. Timp de o zi, oraşul s-a aflat practic in stăpînirea muncitorilor , descriind evenimentele, ziarul burghez „Universul“ scria că demonstraţia miilor de muncitori a transformat Ploieştii „într-o cetate asediată". Represiunea guvernului a fost drastică, soldindu-se cu arestări masive, cu o cruntă prigoană Împotriva mişcării muncitoreşti. Slăbiciuni de ordin politic şi organizatoric au împiedicat generalizarea luptelor la un înalt nivel de combativitate în întregul bazin petrolier al Văii Prahovei şi continuarea lor pină la satisfacerea deplină a tuturor revendicărilor. Toate acestea nu au diminuat însă însemnătatea politică a luptelor muncitorimii petroliste. La aceste lupte au participat mii şi mii de muncitori petrolişti şi din alte întreprinderi, mase largi ale celor ce muncesc care, indiferent de apartenenţa lor politică, au acţionat în strinsă unitate, făurind frontul unic muncitoresc de jos. Muncitorii au militat nu numai pentru propriile lor revendicări, dar şi pentru interesele vitale ale oamenilor muncii, ale Întregului popor muncitor. Intr-o vreme cind clasele guvernante, căutînd o ieşire din criză care să nu le afecteze interesele, nu pregetau să adincească înfeudarea ţării monopolurilor străine, iar primejdia fascismului era in plină creştere, clasa muncitoare, conduşi de partidul comunist s-a manifestat cu putere pe scena vieţii politice ca cea mai înaintată forţă a societăţii româneşti, avangarda luptei întregului popor Împotriva fascismului, pentru drepturi economice şi politice, pentru democraţie, independenţă şi suveranitate naţională. O mare importanţă au avut luptele petroliştilor pentru activitatea şi dezvoltarea partidului comunist. Expresie a influenţei partidului in mase, ele au dus la extinderea acestei influenţe, la întărirea legăturilor partidului cu masele, la creşterea rândurilor lui cu numeroase elemente proletare dintre cele mai combative. In timpul acestor lupte, din rîndul muncitorilor grevişti s-au ridicat zeci şi zeci de activişti, care s-au situat cu curaj in fruntea maselor. Luptele au îmbogăţit considerabil experienţa partidului, au scos la iveală noi forme şi metode de organizare a unor acţiuni revoluţionare de mare amploare. învăţămintele desprinse din desfăşurarea acestor lupte au fost valorificate din plin de partid în organizarea şi conducerea luptelor de clasă din perioada următoare, lupte ce au fost încununate, după ani de grele jertfe şi sacrificii, prin răsturnarea claselor exploatatoare şi instaurarea puterii celor ce muncesc, prin desfiinţarea oricărei exploatări şi asupriri a omului de către om pe pămintul României. Indeplinindu-şi cu cinste măreaţa misiune încredinţată de popor, Partidul Comunist Român a deschis cea mai luminoasă pagină din îndelungata istorie a României — epoca socialismului. In etapa actuală, Întregul nostru popor, făcind bilanţul marilor înfăptuiri din răstimpul ultimului cincinal, îşi mobilizează întreaga energie şi capacitate pentru a realiza sarcinile noului cincinal, amplu program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Amintirea momentelor eroice din istoria de cinci decenii a partidului, exemplul curajului şi abnegaţiei cu care clasa muncitoare a înfruntat clasele exploatatoare în lupta pentru libertate şi o viaţă mai bună, constituie un îndemn pentru oamenii muncii de a-şi înzeci eforturile pentru a înfăptui politica partidului, pentru a asigura înflorirea şi propăşirea continui a României socialiste.