Scînteia, februarie 1971 (Anul 40, nr. 8684-8711)

1971-02-01 / nr. 8684

SCINTEIA — luni 1 februarie 1971 CAMPIONATUL MASCULIN. Un derbi excelent: Steaua-Dinamo București 12-12 CLUJ (prin telefon). — întâmpla­rea (sau criteriul valoric ?) a făcut ca ieri, în ultima zi a turneului de sală de la Cluj, programul să pre­vadă meciuri directe, pe perechi, tocmai între echipele care ocupă sau... aspiră la locurile de jos in sus ale clasamentului. Publicul clu­jean, pentru care handbalul a deve­nit o pasiune, şi-a marcat prezenţa în tribunele sălii pe măsură ce se apropia partida principală, Steaua— Dinamo. Şi la handbal, Steaua şi Dinamo, cele două binecunoscute cluburi sportive româneşti, prezintă echipe printre cele mai bune din ţară. In­­tilnirea lor de ieri ne-a demonstrat încă o dată acest lucru. Partida — de mare miză — decisivă poate pentru cucerirea titlului, a produs satisfacţii evidente spectatorilor. De altfel, şi echipelor, pentru că, după părerea noastră, rezultatul fi­nal (12—12) este perfect echitabil şi nu dezavantajează nici una din cele două forţe ale handbalului nostru. Angajîndu-se de la bun început in­tr-o pasionantă luptă pentru victorie, Steaua şi Dinamo, indiferent de ju­cătorii care s-au aflat la un moment dat pe teren, au dat valenţe dra­matice desfăşurării întîlniri. Evolu­ţia scorului şi jocului in sine ne-au arătat că Dinamo este echipa cu po­sibilităţi mai serioase la victoria fi­nală. In primele minute ei au avut iniţiativa. Rareori i-am văzut pe handbaliştii antrenaţi de Oprea Vlase într-o asemenea formă, luptind din tot sufletul pentru succesul cu­lorilor clubului lor. Licu este jucă­torul care s-a detaşat categoric în meciul de ieri. Exceptînd unele durităţi (pentru care nu are nici o scuză) comise în repriza se­cundă, el a fost de departe cel mai bun de pe teren. Aportul său s-a re­simţit vizibil , în apărare — un ade­vărat zid de netrecut, iar un atac — golgeter incontestabil : a marcat ju­mătate din totalul golurilor echipei sale ! Din tabăra cealaltă, Gruia s-a evidenţiat din nou, înalta lui clasă s-a exprimat ieri prin eficacitatea șuturilor la poartă. A înscris 6 goluri prin șuturi magistrale şi poate că echipa sa ar fi terminat învingătoare dacă el (ca şi tînărul Stockl) n-ar fi ratat cite o lovitură de la 7 metri. Ceea ce, se pare, a schimbat întru­­citva soarta meciului este faptul că, intrat in joc în minutul 15, cînd Di­namo conducea cu 5—1, Gruia a în­scris 3 goluri splendide, reducînd scorul şi redînd speranţe coechipieri­lor. Tot Gruia este şi autorul golului egalizator : în minutul 52, Dinamo conducea cu 12—10, pentru ca la scurt timp după ce Stockl a înscris din 7 metri. Gruia să egaleze ! ★ In urma turneului clujean, clasa­mentul are in frunte pe Steaua cu 30 de puncte. La trei puncte diferen­ţă se află pe locurile II şi III Dinamo Bucureşti şi Universitatea Bucureşti. Campionatul va fi reluat in primă­vară pe terenuri in aer liber. Ion DUMITRIU TURNEUL DE TENIS DE LA OMAHA Ilie Năstase, in finală cu Cliff Richey Finala probei de simplu băr­baţi din cadrul turneului inter­naţional de tenis pe teren aco­perit de la OMAHA (Nebraska), se va disputa între românul ILIE NASTASE şi americanul CLIFF RICHEY. în semifinala, ILIE NASTASE l-a învins, la capătul unei partide de mare spectacol, cu 6—4, 0—6, 6—4 pe brazilianul THOMAS KOCH. Cliff Richey s-a calificat in fi­nală, întrecindu-1 cu 7—5, 7—5 pe compatriotul său Jim McMa­nus. în finala probei de dublu bărbaţi se vor întîlni perechile Koch, Graebner şi Osborne, McManus. Trofeul „Martini" la floreta Competiţia internaţională mas­culină de floretă trofeul „Mar­tini“ a continuat duminică după­­amiază la Paris. In sferturile de finală, Revenu (Franţa) l-a în­vins cu 10—7 pe Tănase Mu­­reşanu (România). Ceilalţi ca­lificaţi pentru turul următor sunt francezii Boscherie, Tal­­vard, Courtillat, Nofl, italianul Pinelli, maghiarii Szabó și Ka­mut). La pocnetul pistolului de start...­­Proba alergătorilor peste garduri din cadrul campionatului juniorilor, disputat ieri în Capitală) Foto : Gh. Vintilă FESTIVALUL ŞAHIST DIN OLANDA S-au încheiat turneele Festivalu­lui şahist din Olanda. în GRUPA MARILOR MAEŞTRI, victoria a revenit reputatului şahist sovietic VIKTOR KORCINOI, care l-a în­vins în ultima rundă pe Hubner (R.F.G.), şi a totalizat 10 puncte din 15 posibile. La o jumătate de punct in urma lui Korcinoi s-au clasat Petrosian (U.R.S.S.), Gligorici și Ivkov (ambii Iugoslavia) si Olaf­­sson (Islanda). Pe locurile 6—9 s-au clasat Andersson (Suedia), Hort (Cehoslovacia), Mecking (Brazilia) și Hubner. în runda finală Mecking (cu piesele negre) a cîștigat la Hort. GRUPA MAEŞTRILOR a avut un finiş neaşteptat : după ce a condus mult timp şi părea învingător si­gur, şahistul maghiar Adorian a pierdut în ultima rundă la danezul Claussen. Pe primul loc s-a clasat olandezul TIMAN cu 10 puncte, ur­mat de Adorian şi Hartogh cu cite­­,5 puncte. Maestrul român Victor Ciociltea s-a clasat pe locurile 8—10 împreună cu iugoslavul Minici și cehoslovacul Jansa cu 7,5 puncte fiecare. TURNEUL FEMININ a fost câști­gat de şahista maghiară MARIA IVANKA cu 3,5 puncte din 11 posi­bile. Locurile 2—3, la egalitate cu 8 puncte, au fost ocupate de Kusnir (U.R.S.S.) și Vokralova (Cehoslova­cia). Elisabeta Polihroniade (învin­să în ultima rundă de Vokralova), s-a situat pe locul 8 cu 4,5 puncte. (Urm­are din pag. I) fără excluderea sporturilor, pentru o predare modernă, atractivă, care să dea elevului elementele de educaţie, să-i formeze deprinderile şi să-i dez­volte gustul pentru sport. In lumina celor de mai sus, s-a stabilit ca pînă la sfirşitul prezentului an şcolar să se definitiveze noile programe prin care se vor orienta conţinutul şi me­todica predării educaţiei fizice în învăţămintul de toate gradele. Con­comitent, apreciindu-se educaţia fi­zică drept cea mai deficitară ramură din întregul învăţămînt, din punctul de vedere al cadrelor — un număr în­semnat de cadre didactice nu au încă pregătirea pedagogică completă — s-a decis să se revizuiască cifrele de şco­larizare, astfel ca pînă în 1975—1976 să se acopere necesarul de profesori de educaţie fizică. Se cuvine aici subliniată intenţia de a se forma cadre pricepute nu numai in predarea obiectului pro­­priu-zis al educaţiei fizice, ci şi în organizarea şi animarea mişcării sportive din şcoală. O pondere firească a cunoscut-o in cadrul discuţiilor chestiunea practi­cării sportului de către masa elevilor şi studenţilor. Din păcate, la patru ani după promulgarea Legii Sportu­lui, în a cărei expunere de motive se arăta că un procent insuficient de tineri sînt cuprinşi sistematic intr-o activitate sportivă corespunzătoare dorinţelor şi vîrstei fiecăruia, starea de lucruri nu s-a modificat simţitor. Rămîne mare, chiar majoritară, pro­porţia elevilor şi studenţilor care nu practică sistematic nici un fel de sport. S-a cerut ca accentul să cadă pe antrenarea masei elevilor şi stu­denţilor, din fiecare unitate in parte, la sporturi accesibile şi atractive, de­sigur, fără să se excludă şi unele În­treceri interşcolare, stimulatoare. Mai mulţi vorbitori au subliniat im­portanţa deprinderii copiilor şi ado­lescenţilor cu excursiile, pe jos, pe bicicletă, pe schiuri, cu barca, atră­­gind atenţia asupra foloaselor con­tactului sistematic cu natura la sfîr­­şit de săptămînă şi pe timpul vacan­ţelor. S-a indicat direcţiilor şcolilor, profesorilor de educaţie fizică, tutu­ror cadrelor didactice ca să sprijine cu toată seriozitatea munca asociaţi­ilor sportive ale elevilor. Întreaga organizare şi desfăşurare a activităţii sportive de masă. (în legătură cu cele de mai sus, remarcăm că organele tuturor organizaţiilor obşteşti avînd atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi al sportului din unităţile de invăţă­­mint - U.T.C., U.A.S.R., C.N.O.P. — au adoptat recent hotăriri privind in­tensificarea activităţii sportive in rin­­durile elevilor şi studenţilor). Era de la sine înţeles că in cadrul reuniunii va avea o mare greutate discutarea înzestrării materiale a şcolilor, element principal de susţi­nere a procesului de educare fizică şi sportivă. Una dintre cele mai im­portante hotăriri ale colegiului vi­zează tocmai elaborarea de către Ministerul învăţămintului, împreună cu alte organizaţii şi instituţii inte­resate, a unui studiu privind dezvol­tarea bazei materiale sportive care să cuprindă eşalonarea investiţiilor pînă in 1980, pe două etape (1971— 1975 şi 1976-1980). In luările de cu­­vînt s-a subliniat pe bună dreptate că este necesar ca educaţiei fizice şi mişcării sportive de masă să li se a­­corde prioritatea şi în privinţa fi­nanţării, recurgîndu-se la o gospodă­rire mai raţională a fondurilor exis­tente, la o redistribuire a lor intre diferitele capitole bugetare. S-a hotărît să se întocmească pro­iecte tip, în care sala de educaţie fi­zică să fie organic inclusă in edifici­ile şcolare. Concomitent, se va încu­raja autodotarea pentru construirea de săli de educaţie fizică, prin for­me ieftine, folosindu-se resursele lo­cale şi munca benevolă a elevilor şi cetăţenilor. De asemenea, s-a indicat conducerilor tuturor unităţilor de in­­văţămînt să folosească integral, in modul cel mai chibzuit, spaţiile din curţile şcolilor, să se orienteze spre amenajări simple, să dezvolte, impre­ună cu alte organizaţii interesate, baze sportive puţin costisitoare, in­clusiv in zonele de margine ale ora­şului. ★ Fireşte, cele relatate pînă aci nu epuizează nici conţinutul dezbateri­lor, nici măsurile adoptate de cole­giul Ministerului învăţămintului. Să menţionăm, totuşi, încă două dintre măsurile semnificative luate şi anu­me crearea Consiliului pentru educa­ţie fizică, sport şcolar şi universitar, pe lingă Ministerul învăţământului cu scopul principal de edificare a u­­nei concepţii unitare, precum şi crea­rea, încă în trimestrul al IlI-lea al a­­cestui an şcolar, a „Societăţii profe­­sorilor de educaţie fizică“, societatea avind drept ţel perfecţionarea specia­liştilor din acest domeniu. ★ Spre deosebire de alte asemenea prilejuri, discuţiile despre care am relatat au fost orientate spre re­zolvarea practică, concluzionîn­­du-se prin soluţii concrete care vizează Îmbunătăţirea de substanţă a educaţiei fizice şi sportive in învă­­ţămintul de toate gradele. Planul de acţiuni, cu rezolvări ime­diate sau pe o durată lungă, consti­tuie un bun punct de plecare. De a­­cum încolo, hotărîtor pentru soluţio­narea multiplelor probleme de ordin practic va fi modul in care se va lucra în fiecare unitate şcolară, solu­­ţionarea va depinde de pasiunea, perseverenţa şi iniţiativa cadrelor din fiecare şcoală, de concentrarea forţelor şi conlucrarea tuturor orga­nismelor judeţene, municipale, orăşe­neşti şi comunale, interesate şi obli­gate prin lege să participe la dezvol­tarea educării fizice şi sportive a tineretului studios. EDUCAŢIA FIZICĂ A TINERETULUI STUDIOS Surpriza în campionatul mondial de bob! Disputat în numai două manşe, care au avut loc duminică pe pis­ta staţiunii italiene de sporturi de iarnă de la Cervinia, campionatul mondial de bob, rezervat echipa­jelor de 4 persoane, s-a încheiat cu un rezultat mai puţin scontat. Spre surprinderea generală, titlul a revenit echipajului secund al El­veţiei, pilotat de RENE STADLER, care în cele două manşe a realizat timpul total de 2’19” 35/100. Echi­pajul elveţian a reuşit să se im­pună în faţa primului echipaj al Italiei (conducător d’Andrea), cla­sat pe locul doi, cu rezultatul total de 2’19”47/100, care pornea ca mare favorit. Medalia de bronz a revenit echipajului R. F. a Ger­maniei — 2’19” 63/100, pilotat de Ziemmerer. In continuare, clasa­mentul se prezintă astfel : 4. Italia II — 2’19” 70/100 ; 5. R. F. a Ger­maniei II — 2’ 19” 84/100 ; 6. Austria — 2’2r03/100 ; 7. — România (Panduru, Papadopol, Pascu, Focseneanu) 2’21­­42/100 ; 8. Canada; 9. Cehoslovacia etc. „INTERNAŢIONALELE" DE JUDO Un spectacol sportiv captivant Nu este prea multă vreme de cind sala Floreasca a găzduit pri­mul concurs de judo din ţara noas­tră. Era un concurs „mic" la care participau tineri de abia iniţiaţi in tainele acestui atractiv sport, iar spectatorii disputelor d­in marea lor majoritate — văzuseră, pînă a­­tunci, judo doar la cinematograf sau pe micul ecran , elemente dis­parate la rubrica de curiozităţi a jurnalelor de actualităţi sau ale telejurnalelor. Timpul a fugit repede şi iată-ne la primele „internaţionale* (e drept, de tineret) ale României, „internaţionale" cu festivitate de deschidere in timpul căreia, prin faţa tribunelor de la Floreasca, au defilat formaţiile reprezentative a şapte ţări : BULGARIA, CEHO­SLOVACIA, R. D. GERMANA, PO­LONIA, UNGARIA, U.R.S.S. şi RO­MANIA, bineînţeles. 88 de tineri judoka, dintre care — după cum subliniau tehnicienii prezenţi la întreceri — mulţi se vor număra printre candidaţii la medaliile „eu­ropenelor” din luna mai de la Göteborg (Suedia) şi poate că şi ale „mondialelor" de la Ludwig­shafen (R. F. a Germaniei). Pe „afişul” competiţiei, un prim plan s-au aflat, desigur, campionii europeni ALEXEI VOLOSOV, OLEG VAKULENKO (U.R.S.S.) şi K. WE­BER (R. D. Germană). Confruntările din cele două zile da concurs au oferit spectatorilor numeroasa momenta de judo de înalt nivel, printre sportivii cu evo­luţii spectaculoase aflîndu-se şi reprezentanţi ai judo-ului de la noi — ŞTEFAN POP, LAZAR MOLDO­VAN (ambii la categoria 63 kg), dar, mai ales, LAZAR IONEL (categ. 80 kg), care a reuşit să realizeze surpriza Întregii competi­ţii, invingînd în finală înainte de limită pe campionul european ALEXEI VOLOSOV 1 Apreciind că, în general, prima ediţie a „internaţionalelor" de judo a fost un succes, atît pe plan tehnic, cit şi spectacular, să con­semnăm şi pe ciştigătorii catego­riilor respective : 63 kg L. Jambo­­vici (Ungaria); 70 kg V. Nivzorov (U.R.S.S.) ; 80 kg Ionel Lazăr (Ro­mânia) ; 93 kg F. Varga (Ungaria); + 93 kg O. Vakulenko (U.R.S.S.) La Adelaida Gheorghiu - Matanovici, remiză Cu o rundă înaintea încheierii tur­neului internaţional masculin de şah de la Adelaida, în fruntea cla­samentului se află maghiarul Por­­tisch, care totalizează 10.5 puncte. Urmează Gheorghiu (România), Browne (Australia) şi Schmidt (R. F. a Germaniei) cu cite 9.5 puncte, Matanovici, (Iugoslavia) cu 9 punc­te etc. In penultima rundă, Gheor­ghiu a remizat cu Matanovici, Por­­tisch a cîştigat la Thompson, iar Schmidt a remizat cu olandezul Prins. Browne a obţinut victoria la Viner. TENIS DE MASĂ Campionatele internaţionale ale Cehoslovaciei In finala probei pe echipe din ca­drul campionatelor internaţionale de tenis de masă ale Cehoslovaciei, care au avut loc la Ostrava. SELEC­TIONATA MASCULINA A SUE­DIEI a Învins cu 3—2 ECHIPA SE­CUNDA A CEHOSLOVACIEI. La feminin, pe primul loc s-a clasat echipa U.R.S.S., învingătoare cu 3—1 in fata CEHOSLOVACIEI. Echipa României s-a clasat pe locul al treilea. [ DIN TOATE | SPORTURILE ! CEA DE-A 28-A EDIŢIE A CROSULUI INTERNAŢIONAL DE LA ALGOIBAR (Spania) s-a încheiat cu victoria atletului spaniol Mariano Haro cronome­trat pe distanţa de 10,700 km cu timpul de 32’00’’ 4/10. Pe locul secund s-a clasat englezul Mike Tagg — 32' 03” 4/10, urmat de spaniolul F. Aguilar — 32’ 21” 4/10 şi englezul H. Blinston — 32’ 42” 8/10. ECHIPA IUGOSLAVA DE FOTBAL PARTIZAN BEL­GRAD a intîlnit la Bogota cu­noscuta formaţie braziliana Bo­­tafogo. Jocul, care s-a desfăşurat in cadrul unui turneu care are joc aici, s-a încheiat cu scorul de 1—0 în favoarea fotbaliştilor iugoslavi. CU PRILEJUL CONCURSU­LUI INTERNAŢIONAL ATLE­TIC DESFĂŞURAT PE TEREN ACOPERIT la Iwata (Japonia) proba de săritură cu prăjina a revenit suedezului Kjell Isaksson cu rezultatul de 5,15 m. Isaksson a încercat fără succes să treacă 5,36 m. LA MARSILIA cunoscutul pu­gilist francez de cat. mijlocie, JEAN CLAUDE BOUTTIER, a repurtat o surprinzătoare VIC­TORIE ÎNAINTE DE LIMITA IN FAŢA AMERICANULUI DE CULOARE, TOM BETHEA, u­­nul dintre puţinii învingători ai fostului campion mondial, italia­nul Benvenuti. In rândul secund contrind decisiv la bărbie, Bouttier l-a făcut k.o. pe Bethea. BOXERUL AMERICAN DE CATEGORIE SEMIMIJLOCIE, EDDIE PACE, A DECEDAT la un spital din Los Angeles in urma unei crize cardiace, pe care a suferit-o în cursul unui antrenament. In vîrstă de 29 de ani, tată a 3 copii, Eddie Pace era cotat între cei mai buni pu­­gilişti ai categoriei respective. In palmaresul său de 89 de me­ciuri era înscrisă şi o victorie asupra lui Curtis Cokes, care a devenit apoi campion mondial. TREI ORAŞE: CASABLAN­CA, ALGER ŞI SPLIT şi-au de­pus candidatura de a organiza in anul 1975 Jocurile Sportive Mediteraneene. Ediţia din acest an a acestei competiţii se va desfăşura in luna octombrie in Turcia, la Izmir. IN CADRUL TURNEULUI INTERNAŢIONAL DE FOTBAL DE LA ROSARIO (Argentina) s-au intîlnit echipele STEAUA ROŞIE BELGRAD şi „ROSARIO CENTRAL“. La sfirşitul celor 90 de minute de joc, scorul a fost egal : 0-0. In­formaţia iugoslavă au jucat cunoscuţii internaţionali Djaici, Pavlovici, Filipovici şi Akimovici. CEA DE-A 15-A EDIŢIE a tra­diţionalului concurs internaţional universitar de schi pentru „CUPA FERRUCCIO G­ILE­RA“ s-a desfăşurat pe s­pîrtiile de la Bressanone (in apropiere de Bolzano). In proba masculină de slalom special, pe primul loc s-a clasat sportivul francez Eric Stahl cronometrat în 156” 79/100, urmat de italianul Guido Re­­gruto - 159” 75/100. In proba similară feminină victoria a revenit italience! Paola Strauss cu timpul de 103' 10/100.­­ IN CADRUL CONCURSULUI­­ INTERNATIONAL DE PATI- î NAJ VITEZA DE LA SVRAT­­­­KE (CEHOSLOVACIA), proba­­ masculină de 500 m a revenit­­ norvegianului Bjoern Tveter,­­ cronometrat in 41”6/10. El a­­ terminat învingător­ul In cursa * de 1 500 m cu 2’ 14”, fiind urmat­­ de olandezul Van Dijk - 2’ 15” / 7/10. Concursul feminin a fost­­ dominat de patinatoarea sovietic­­­că Tatiana Alimova, învingătoare d­in două probe : 500 m în 46” și­­ 1 000 m în 1' 41” 6/10. Cronica zilei Secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe al Franţei, Hervé Alphand, care a făcut o vizită in ţara noastră la invitaţia Ministerului Afa­cerilor Externe, a părăsit duminică dimineaţa Capitala, îndreptindu-se spre patrie. La plecare, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost salutat de George Macovescu, prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe, Vasile Gliga, adjunct al ministrului. A fost de faţă Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. ★ Intre 25 şi 31 ianuarie a făcut o vi­zită în ţara noastră Ahmed Fuad, preşedintele Băncii de Stat M.I.S.R. a Republicii Arabe Unite. In timpul şederii sale în ţară, oaspetele a pur­tat discuţii la Ministerul Comerţului Exterior cu Popa Pretor, adjunct al ministrului, cu conducerea Bănci Naţionale a Republicii Socialiste România şi a Băncii de Comerţ Ex­terior, precum şi la unele ministere economice. Cu acest prilej au fost a­­bordate o serie de probleme privind dezvoltarea, in continuare, a relaţii­lor economice dintre cele două ţări. ★ Duminică dimineaţa a Început în întreaga ţară concursul anual de li­teratură, organizat de Ministerul In­­văţămîntului, Societatea de ştiinţa filologice şi Uniunea Tineretului Co­munist. La ediţia 1971 a acestei com­petiţii, care întruneşte aproximativ 21 000 de elevi din învăţămîntul li­ceal de cultură generală, de specia­litate şi profesional, participă şi con­curenţi ai unor şcoli cu limbile de predare maghiară şi germană. (Agerpres) PAGINA 3 Manifestări dedicate aniversării semicentenarului partidului In judeţul Hunedoara au continuat să aibă loc duminică diverse activi­tăţi culturale consacrate aniversării semicentenarului partidului. „Poeţii cintă România socialistă" a fost tema recitalului de poezie organizat la Hunedoara, cu participarea cena­clului literar din localitate. La Petro­şani şi Lupeni a avut loc un spec­tacol cu filmul românesc „Canarul şi viscolul". In 5 centre ale judeţului —­­la Deva, Petroşani, Orăştie, Pui şi Romos — peste 50 de formaţii de amatori şi-au dat întîlnire in cadrul concursului artistic republican „Oma­giu partidului". ★ Sub egida Asociaţiei scriitorilor din Timişoara şi a Casei judeţene a crea­ţiei populare, membri ai cercurilor literare din judeţele Arad, Caraş- Severin, Mehedinţi şi Timiş s-au in­tîlnit, duminică, în cadrul unei reu­niuni literare dedicate aniversării semicentenarului Partidului Comu­nist Român. Cu acest prilej au fost prezentate mai multe comunicări şi referate pri­vind cele mai semnificative aspecte de viaţă şi de muncă ale constructo­rilor socialismului, oglindite în lite­ratură. Tineri poeţi şi prozatori au citit apoi din creaţiile lor­ închinate partidului şi patriei. In peste 30 de localităţi din jude­ţul Alba au avut loc duminică ma­nifestări cultural-artistice dedicate împlinirii unei jumătăţi de secol de la crearea Partidului Comunist Ro­mân. Casa de cultură din Aiud a găz­duit faza judeţeană a celui de-al X-lea concurs artistic republican al formaţiilor muzicale şi coregrafice de amatori de la oraşe şi sate intitu­lat „Omagiu partidului“. Formaţiile caselor de cultură, sindicatelor şi cooperativelor meşteşugăreşti din lo­calitate şi din oraşul Ocna Mureş, ale căminelor culturale din Fărău, Noi­­lac şi altele au adus pe scenă cele mai îndrăgite cintece şi dansuri, ilus­­trînd pregnant dezvoltarea pe care o cunoaşte mişcarea artistică de ama­tori in anii construcţiei socialiste. S-a afirmat în mod deosebit, şi de data aceasta, formaţia de dansuri a căminului cultural din Ocoliş, laurea­tă a celui de-al IX-lea concurs al formaţiilor artistice, cînd a primit ti­tlul de fruntaşă pe ţară pentru cel mai autentic şi mai bun dans din viaţa satului. La căminele culturale din Albac, Arieşeni, Almaşu-Mare, Avram Iancu, Baia de Arieş, Berghin, Bistra şi al­tele a avut loc simpozionul „Partidul Comunist Român — forţa conducă­toare in opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România“. (Agerpres) O înaltă expresie a forţei partidului în anii ilegalităţii (u­rmare din pag. I) rent de apartenenţa lor politică — comunişti, social-democraţi, membri ai altor partide sau muncitori neor­ganizaţi Deşi comitetele de acţiune nu erau recunoscute de lege, repre­zentanţii autorităţilor şi patronii au fost nevoiţi să trateze cu ele, deoarece aveau împuternicirea miilor de muncitori. Această formă de orga­nizare a permis comuniştilor, uteciş­­tilor, muncitorilor revoluţionari din sindicate să se manifeste făţiş, să ia cuvântul la întruniri, să participe la tratative cu patronii, să se facă cu­noscuţi, obţinind stima şi încrederea maselor Ca urmare a muncii neobosite des­făşurate de organizaţia de partid din Valea Prahovei, pînă la sfirşitul anu­lui 1932, în principalele întreprinderi petroliere din Ploieşti şi împrejurimi au fost alese comitete de acţiune. In primele zile ale lui ianuarie, intr-o impunătoare adunare, a fost ales la Ploieşti Comitetul local de acţiune, ca organ de coordonare a activităţii tuturor comitetelor de acţiune din Valea Prahovei. Cu acest prilej a fost adoptat şi un program general de re­vendicări al muncitorilor petrolişti, care prevedea, printre altele : înceta­rea concedierilor, desfiinţarea „mun­cii prin rotaţie“, mărirea salariilor, desfiinţarea unor impozite şi a amen­zilor, ajutorarea şomerilor, salarii e­­gale la muncă egală, recunoaşterea comitetelor de acţiune etc. Organizarea comitetelor de acţiune şi adoptarea programului de reven­dicări, larga şi intensa activitate de popularizare a programului prin adu­nări muncitoreşti, prin manifeste şi prin ziarul „Frontul unic", au fost elemente hotărîtoare in pregătirea muncitorimii petroliste pentru marea înfruntare de clasă din ianuarie 1933. Sunt cunoscute principalele secven­ţe ale acestei înfruntări. Intre ele se înscriu şirul de acţiuni muncitoreşti din primele zile ale lui ianuarie 1933 , puternica grevă de la rafinăria „Astra română“ din 29 ianuarie, sol­dată cu o mare victorie a celor peste 2 000 de grevişti — angajamentul di­recţiei de a reveni asupra concedie­rilor făcute in ajun, de a respecta contractul colectiv şi de a recunoaşte dreptul delegaţilor muncitorilor de a trata in numele lor ; greva de la ra­finăria „Româno-Americană“ de la 1 februarie, care a fost urmată de ciocniri intre muncitori şi forţele re­presive, de asedierea localului ches­turii din Ploieşti şi eliberarea, sub presiunea mişcării de mase, a greviş­tilor arestaţi, de puternica demon­straţie politică desfăşurată in centrul Ploieştilor în ziua de 1 februarie. Caracteristica esenţială a acestor lupte a constituit-o faptul că munci­torimea prahoveană, insuşindu-şi for­mele şi metodele de luptă pre­conizate de partidul comunist, a părăsit practica memoriilor şi tra­tativelor un cerc restrins, care se tărăgănau cu lunile, a trecut la ac­ţiuni de masă de o înaltă combati­vitate : ocuparea întreprinderilor de către grevişti, organizarea gărzilor de autoapărare, demonstraţii de stradă. Deosebit de pregnant s-a mani­festat, in acele zile forţa solidarităţii muncitoreşti. Cind muncitorii de la „Astra­ română“ sau de la „Româno- Americană“ au declarat grevă, în sprijinul lor au venit mii şi mii de muncitori din alte întreprinderi, mase largi aparţinind altor categorii sociale — mici meseriaşi, ţărani din satele învecinate. Aceasta a sporit curajul şi hotărîrea de­sUDtă a gre­viştilor, Ie-a dat posibilitatea să-i înfrunte nu­ numai pe patroni, dar şi forţele represive trimise să înăbuşe mişcarea. O vibrantă mărturie a soli­darităţii muncitoreşti a constituit-o marea demonstraţie politică din ziua de 1 februarie, la care a participat cea mai mare parte a populaţiei Ploieştilor. Timp de o zi, oraşul s-a aflat practic in stăpînirea muncitorilor , descriind evenimentele, ziarul burghez „Uni­versul“ scria că demonstraţia miilor de muncitori a transformat Ploieştii „într-o cetate asediată". Represiunea guvernului a fost drastică, soldindu-se cu arestări ma­sive, cu o cruntă prigoană Împotriva mişcării muncitoreşti. Slăbiciuni de ordin politic şi organizatoric au îm­piedicat generalizarea luptelor la un înalt nivel de combativitate în între­gul bazin petrolier al Văii Prahovei şi continuarea lor pină la satisface­rea deplină a tuturor revendică­rilor. Toate acestea nu au dimi­nuat însă însemnătatea politică a luptelor muncitorimii petroliste. La aceste lupte au participat mii şi mii de muncitori petrolişti şi din alte întreprinderi, mase largi ale celor ce muncesc care, indiferent de apartenenţa lor politică, au acţionat în strinsă unitate, făurind frontul unic muncitoresc de jos. Muncitorii au militat nu numai pentru propriile lor revendicări, dar şi pentru intere­sele vitale ale oamenilor muncii, ale Întregului popor muncitor. Intr-o vreme cind clasele guvernante, cău­­tînd o ieşire din criză care să nu le afecteze interesele, nu pregetau să adincească înfeudarea ţării monopo­lurilor străine, iar primejdia fascis­mului era in plină creştere, clasa muncitoare, conduşi de partidul co­munist s-a manifestat cu putere pe scena vieţii politice ca cea mai înain­tată forţă a societăţii româneşti, avangarda luptei întregului popor Împotriva fascismului, pentru drep­turi economice şi politice, pentru de­mocraţie, independenţă şi suverani­tate naţională. O mare importanţă au avut luptele petroliştilor pentru activitatea şi dez­voltarea partidului comunist. Expre­sie a influenţei partidului in mase, ele au dus la extinderea acestei in­fluenţe, la întărirea legăturilor parti­dului cu masele, la creşterea rân­durilor lui cu numeroase elemen­te proletare dintre cele mai com­bative. In timpul acestor lupte, din rîndul muncitorilor grevişti s-au ri­dicat zeci şi zeci de activişti, care s-au situat cu curaj in fruntea ma­selor. Luptele au îmbogăţit conside­rabil experienţa partidului, au scos la iveală noi forme şi metode de or­ganizare a unor acţiuni revoluţiona­re de mare amploare. învăţămintele desprinse din desfă­şurarea acestor lupte au fost valo­rificate din plin de partid în organi­zarea şi conducerea luptelor de clasă din perioada următoare, lupte ce au fost încununate, după ani de grele jertfe şi sacrificii, prin răsturnarea claselor exploatatoare şi instaura­rea puterii celor ce muncesc, prin desfiinţarea oricărei exploatări şi asupriri a omului de către om pe pămintul României. Indeplinindu-şi cu cinste măreaţa misiune încredin­ţată de popor, Partidul Comunist Român a deschis cea mai luminoasă pagină din îndelungata istorie a Ro­mâniei — epoca socialismului. In etapa actuală, Întregul nostru popor, făcind bilanţul marilor înfăp­tuiri din răstimpul ultimului cincinal, îşi mobilizează întreaga energie şi capacitate pentru a realiza sarcinile noului cincinal, amplu program de făurire a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate. Amintirea mo­mentelor eroice din istoria de cinci decenii a partidului, exemplul cu­rajului şi abnegaţiei cu care clasa muncitoare a înfruntat clasele ex­ploatatoare în lupta pentru libertate şi o viaţă mai bună, constituie un în­demn pentru oamenii muncii de a-şi înzeci eforturile pentru a înfăptui politica partidului, pentru a asigu­ra înflorirea şi propăşirea continui a României socialiste.

Next