Scînteia, martie 1971 (Anul 40, nr. 8712-8742)
1971-03-01 / nr. 8712
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIJI-VÂÎ PAGINILE IV_V ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Luni 1 martie 1971 6 PAGINI-30 BANI Anul XL Nr. 8712 Prima ediţie O IMPORTANTĂ CERINŢĂ A PROGRESULUI ECONOMIC DEZVOLTAREA ACCELERATĂ A CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE IN ELECTRONICĂ " în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului din 25 noiembrie 1970 se sublinia necesitatea imperioasă ca toate compartimentele industriei electronice să se dezvolte intr-un ritm rapid, în noul cincinal. Cum contribuie Institutul de cercetări și proiectări pentru electronică și tehnică de calcul la îndeplinirea acestei sarcini ? Pentru a răspunde la o asemenea întrebare am purtat o convorbire cu ing. VALERIU CEOCEONICA, directorul Institutului de cercetări şi proiectări pentru electronică şi tehnică de calcul. — Tovarăşe director, am dori să vă referiţi, mai iuţii, la ■principalele rezultate obţinute pină acum şi la direcţiile spre care-şi îndreaptă atenţia colectivul institutului. Institutul a luat fiinţă în urmă cu patru ani, atunci cînd s-au semnat „actele de naştere“ şi ale altor unităţi de profil, punîndu-se astfel bazele dezvoltării producţiei de aparatură electronică la noi în ţară. Sarcina noastră de început era de a elabora documentaţii de construcţie, prototipuri şi tehnologii pentru industria electronică. Ne-am concentrat eforturile asupra primelor tipuri de aparate menite să constituie baza producţiei de început a două fabrici specializate în acest domeniu, intrate de curînd in funcţiune. Astfel, au fost elaborate tehnologii de fabricaţie pentru voltmetre şi frecvenţometre nu,merice, relee tranzistorizate de protecţie a reţelelor miniere la defect de izolaţie, aparatură electronică de măsurat mărimi neelectrice, surse stabilizate, generatoare industriale, ferite şi altele. Numai în cursul anului 1970 au fost „atacate“ 62 de teme, dintre care 21 au fost finalizate în prototipuri, restul urmînd a fi terminate în următorii ani. Cu alte cu.. vinte, în actualul stadiu de dezvoltare, Institutul nostru poate furniza producţiei un număr de peste douăzeci de documentaţii anual. In ceea ce priveşte direcţiile principale de orientare, socotim că un accent deosebit trebuie pus pe sporirea eficienţei cercetării, pe îmbunătăţirea parametrilor aparatelor, aşa incit în anii care urmează să putem oferi la export aparatură electronică profesională şi ferite. In realizarea acestui deziderat, un obiectiv important este cel al elaborării prototipurilor la nivel superior, folosind soluţii constructive mai adecvate, neomiţînd criteriul estetic, deoarece aceste elemente condiţionează calitatea şi implicit competitivitatea aparatelor fabricate. Acordăm, totodată, o deosebită atenţie problemei reproductibilităţii şi uzinării aparatelor. — Cum apreciaţi ritmul In care se desfăşoară activitatea de cercetare ? — Acest ritm este determinat de doi factori importanţi : gradul de dificultate şi complexitate a temelor şi posibilităţile de aprovizionare cu materiale şi piese. In raport cu aceste condiţii, o cercetare durează in prezent aproximativ 3 ani, timp destul de mare, în care se parcurg etapele studiu tehnico-economic, studiu de laborator, model experimental, prototip și omologare prototip. Faza hotăritoare o constituie studiul de laborator, la încheierea căruia se conturează parametrii, costul produsului, necesarul de materiale și piese și alte elemente. De abia după încheierea studiului de laborator se pot întocmi fișele de import pentru piese şi materiale, pină la procurarea cărora, prin actuala metodologie, trec in medie încă 2 ani. Adesea, piesele și materialele din import sescic după ce cercetarea s-a încheiat, după ce în prototip s-au introdus alte piese şi materiale decit cele ce figurau in necesarul iniţial. Ca să putem acoperi nevoile interne si să ieşim în competiţie pe piaţa externă, e necesar deci „să mărim pasul“. — Care socotiţi că sunt cauzele care îngreunează obţinerea unor rezultate corespunzătoare in termene mai scurte ? — Am să mă refer, desigur, la cele mai importante. In primul rind, activitatea de cercetare suferă din cauza nivelului tehnologic scăzut din industria noastră electronică. Mă refer la lipsa elementelor semiconductoare cu siliciu, a circuitelor integrate, a circuitelor multistrat, a pieselor pasive profesionale, în general, la sortimentul restrîns de laminate neferoase şi în special de aluminiu, de profile uşoare, la confuzia în folosirea produselor chimice mai noi, a adezivilor. Pe de altă parte, dotarea insuficientă cu aparatură şi utilaje a secţiilor Institutului ne obligă să executăm cea mai mare parte a lucrărilor noastre in colaborare cu alte unităţi, ceea ce, evident, lungeşte şi scumpeşte cercetarea, fără să avem garanţia obţinerii calităţii necesare, în final. De altfel, nici nu avem încă un local propriu, în prezent fiind împrăştiaţi în şase puncte din întreaga Capitală. In fine, dar nu în ultimul rind, o sursă importantă de întîrzieri o constituie lipsa cataloagelor produselor fabricate in ţară. Adesea sintem mai bine informaţi asupra produselor firmelor străine... — Ce propuneţi pentru depăşirea in timp util a acestor impedimente ? — N-aş vrea să fiu greşit înţeles. Adevărul este că am obţinut unele succese de necontestat, mai ales dacă avem in vedere faptul că în domeniul electronicii profesionale se realizase destul de puţin înainte de Înfiinţarea institutului. Dar dacă dorim ca această ramură importantă a industriei noastre, care este electronica, să-şi aducă din plin contribuţia la procesul de modernizare a producţiei, e clar că mai sunt multe de făcut. In primul rind, aprovizionarea cu materiale şi piese profesionale de calitate. De asemenea, socotesc că sunt necesare acte normative şi metodologii care să asigure cadrul şi condiţiile potrivite unei cercetări eficiente asupra unor produse, care trebuie să ajungă în cel mai scurt timp in competiţie. Colectivul institutului îşi va aduce o contribuţie sporită la realizarea sarcinilor complexe trasate de conducerea de partid şi de stat pentru ramura industriei electronice în cincinalul 1971—1975. Convorbire consemnata de ing. Troian SAVA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI POPULAR REVOLUŢIONAR MONGOL ULAN BATOR Dragi tovarăşi, Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la crearea Partidului Popular Revoluţionar Mongol, Comitetul Central al Partidului Comunist Român adresează Comitetului Central al partidului dv., tuturor comuniştilorşi poporului frate mongol, calde felicitări şi cele mai bune urări. Comuniştii, întregul popor român se bucură sincer de prefacerile înnoitoare înfăptuite, după victoria revoluţiei populare, de oamenii muncii din Republica Populară Mongolă, de succesele importante dobîndite în dezvoltarea economiei socialiste, învăţămîntului, ştiinţei şi culturii. Aceste succese sunt indisolubil legate de activitatea desfăşurată de Partidul Popular Revoluţionar Mongol de-a lungul celor 50 de ani de existenţă în fruntea maselor populare, pentru transformarea revoluţionară a societăţii, pentru făurirea orînduirii socialiste. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare tovărăşească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Popular Revoluţionar Mongol, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Pongolă se vor dezvolta continuu, pe baza principiilor marxismleninismului şi internaţionalismului socialist, a respectării independenţei şi egalităţii în drepturi, întrajutorării tovărăşeşti şi stimei reciproce. In interesul popoarelor român şi mongol, al unităţii ţărilor socialiste, al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al cauzei socialismului şi păcii în lume. Cu ocazia acestui jubileu, vă urăm din inimă dumneavoastră, dragi tovarăşi, Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi tuturor oamenilor muncii noi şi mari succese în opera de construire a socialismului, în activitatea consacrată progresului patriei dumneavoastră. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Tovarăşului FAM VAN DONG Prim-ministru al Guvernului Republicii Democrate Vietnam HANOI Cu ocazia celei de-a 65-a aniversări a zilei dumneavoastră de naştere, vă adresez felicitări cordiale şi cele mai bune urări de sănătate şi succes în îndeplinirea înaltelor responsabilităţi cu care aţi fost învestit de eroicul dumneavoastră popor. Urăm poporului frate vietnamez să obţină noi succese, sub conducerea Partidului celor ce muncesc din Vietnam, în opera de construire a socialismului, în lupta împotriva agresiunii imperialiste americane, pentru înfăptuirea idealurilor de libertate, independenţă şi unificare a patriei. Reafirmînd şi cu acest prilej solidaritatea internaţionalistă a poporului român cu lupta dreaptă a poporului vietnamez, ne exprimăm convingerea că prietenia şi colaborarea frăţească româno-vietnameză se vor dezvolta continuu, spre binele popoarelor noastre, în interesul unităţii ţărilor socialiste şi al forţelor antiimperialiste, al cauzei progresului şi păcii în lume. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Cincinalul 1966-1970 in imagini JUDEȚUL MUREȘ In pagina A ll-fl: Actualitatea culturala Pe şantierul naval din Turnu-Severin Foto : Gh. Vintilă „N-ai decit să închizi ochii şi poţi rememora relativ uşor majoritatea conservelor de legume pe care le găseşti curent la „Alimentara“. In general, produse clasice : mazăreboabe, fasole, roşii, vinete... Sunt fireşte necesare în gospodărie, e bine că se produc, dar idealul ar fi să găsim în magazine o gamă mult mai largă de legume conservate, să poţi realiza din ele rapid un meniu complet, să te poţi aproviziona cu uşurinţă pentru voiaj, pentru excursie ş.a.m.d. Nu credem că din bogăţia legumelor şi fructelor pe care le produc grădinile şi livezile ţării noastre nu se pot realiza sortimente de conserve mai multe, de calitate mai bună. Dv. ce credeţi ?“ Rîndurile pe care le-aţi citit sunt reproduse dintr-o scrisoare semnată de un grup de cititori al ziarului nostru, salariaţi la uzinele ,,Semănătoarea“. Este adevărat că sortimentul legumelor şi fructelor conservate este încă restrîns. Dar şi in acest sector, ca in toate celelalte, au fost realizate, totuşi, o sumă de produse noi. Faţă de 1960, de pildă, numărul sortimentelor s-a dublat. Fireşte, chiar In aceste condiţii, încetineala cu care apar sortimente noi in industria conservelor e pe drept cuvint criticabilă. Prin urmare , de ce apar atît de greu noutăţile în acest sector 7 O scurtă convorbire, pe care am avut-o cu şefa producţiei de la fabrica „Fibra" din Bucureşti, a aruncat un prim fascicul de lumină asupra situaţiei in discuţie. Am aflat cu stupefacţie că oamenii care lucrează de ani de zile direct in fabrici, cei mai capabili si mai îndreptăţiţi să creeze noi produse, combinaţii culinare de tot felul, sa ocupă da aceste probleme doar in... principiu. Atunci, cine se ocupa cu lansarea pe piaţă a noutăţilor ? Am aflat că un centru de creaţie. lată-ne la locul indicat. Centrul e de fapt o grupă de ingineri, de altfel , oameni cu foarte bune intenţii, dar puşi in imposibilitate de a cunoaşte gusturile cetăţenilor din toata judeţele, de a „revoluţiona“ efectiv industria conservelor Ei lucrează Insă cit pot şi au realizat in ultimii doi ani o sumă de produse. Ne defilează prin faţa ochilor conserve care — bizar ! — n-au văzut niciodată... „lumina raftului" : ţelină cu carne de vită, iahnie de cartofi cu carne, musaca de vinete, varză călită, creme de legume, de mazăre, rădăcinoase, fasole, zacuscă de iarnă, ghiveci de Dobrogea. Apoi : borş cu carne de vită, supă de tomate cu orez, de tomate cu zarzavat, supă de paste făinoase, de mazăre, suc de gutui, de carlote, de mere ş.a.m.d. Amabile, gazdele ne-au pregătit pe loc şi o degustare. Ni s-a părut că unele dintre produsele oferite au un gust cam îndoielnic, dar in acelaşi timp am găsit și ‘cele mai apetisante conserve pe care le-am intilnit vreodată. Salata de legume „Bucureşti", pasta (aperitiv) de vinete şi cea de gogoşari — de pildă — sunt veritabile delicii. — Ni se pare absurd câ ţineţi aci, fără nici un rost, toate bunătăţile acestea. E munca dv. de ani de zile ! Ne-a răspuns şefa grupei de cercetători : — Dar noi nu dorim să te ţinem aici. Doar nu le-am creat pentru noi, ci pentru public Produsele respective nu sint insă omologate. — De ce nu sunt omologate ? —■ s-a apucat să se întrunească comisia. Iată, foarte pe scurt, ritualul omologării produselor noi (în unele sectoare respectivul ritual a decedat de mult) : dacă un producător, indiferent care — în cazul nostru, centrul de creaţie — realizează un sortiment nou, trebuie într-o primă etapă să-i stabilească reţeta, modul de întrebuinţare şi să obţină preţul informativ de la serviciul preţuri. Apoi se fac in colectivele producătorului aşa-zisele degustări de tatonare. Dacă trece de această degustare, produsul e prezentat la omologare. Comisia (dacă se întruneşte) este formată din reprezentanţi ai producătorilor, comerţului, organelor sanitare şi ai Comitetului de Stat pentru Preţuri. De fapt, aici ce se face ? Tot o degustare. In plus, produsului nou i se stabileşte şi preţul. Intervine insă şi un factor care poate complica mai mult lucrurile : dacă la omolo gînd în locul milioanelor de consumatori ce hotărăsc cîţiva „specialişti în gusturi şi arome Conservele de legume fac coadă la... omologare gare uneia dintre părţi — deci, unul sau cîţiva oameni, care pot greşi şi ei în materie de gust sau miros — nu-i place, conserva respectivă intră în imperiul vetoului şi merge înapoi la producător pentru retuşare. Pe urmă vine din nou la comisie — trecind, fireşte, iar prin toate canoanele iniţiale. La ce bun atita risipă de timp ? Mai ales că mirosul sau gustul membrilor din comisia mixtă şi... bucureşteană nu se potrivesc întotdeauna preferinţelor ardelenilor, bănăţenilor sau moldovenilor. Inutilitatea actualei forme de omologare mai reiese şi din următorul fapt paradoxal : cei de la centru, care omologhează produsele, n-au nici o legătură cu contractarea, iar cel din judeţe, care le contractează, nu participă la omologare. Se trezesc la contractări cu nişte produse de care habar n-au ! Poate că tocmai de aceea s-a căutat şi s-a găsit o cale mai lesnicioasă şi mai corectă de lansare pe piaţă a noutăţilor , s-a dat posibilitatea producătorilor să stabilească preţul produsului şi să obţină avizele necesare şi pe plan local (judeţean sau interjudeţean). E mai convenabilă această metodă, dar ea nu se prea foloseşte. Producătorii preferă, în virtutea inerţiei, coada care se formează la omologarea centrală. E o tevatură inutilă. Mai ales că formalităţile pentru scoaterea „actelor de naştere" ale produselor noi au putut fi nu numai teoretic, ci şi practic simplificate. Multe întreprinderi („Dîmboviţa“, Gh. GRAURE (Continuare în pag. a II-a) ŞTIRI DE PE ŞANTIERELE NOILOR CENTRALE TERMOELECTRICE BRĂILA (corespondentul „Scinteii"). Pe şantierul termocentralei de la Brăila-Chişcani lucrările se desfăşoară în ritm intens. S-a terminat pilotajul la fundaţiile clădirii principale (sala de maşini şi sala de cazane) aferentă primului grup de 200 megawaţi, la care s-au folosit 1 400 piloţi beton precomprimat. S-au bătut, de asemenea, piloţii aferenţi fundaţiei primei turbine de 200 megawaţi şi este terminată in întregime fundaţia cazanului nr. 1, constituit din două corpuri. In prezent, se lucrează intens la betonarea fundaţiei de rezistenţă a clădirii principale. Colectivul şantierului este mobilizat pentru a preda in funcţiune cazanul nr. 1 cu toate anexele principale pentru montaj, cu şase luni înainte de termenul stabilit in graficul coordonator. ★ Succese deosebite au înregistrat şi constructorii centralei termoelectrice de la Rovinari. Ei au reuşit să pună în operă, de la începutul lunii februarie, aproape 11000 mc de betoane, cantitate ce întrecea 1,4 ori pe cea înregistrată in ianuarie. Rezultate asemănătoare au înregistrat şi montorii. In cele 11 luni ce s-au scurs de la data cînd au sosit pe acest mare şantier al ţării, ei au asamblat 8 500 tone de utilaje şi agregate, din care 7 700 tone la agregatul termoenergetic nr. 1, care urmează să furnizeze energie electrică în acest an. SPORT • SCHI: Primii campioni ai anului • HOCHEI: Echipa României la „mondialele" (grupa C) din Olanda • VOLEI: Penicilina Iași spre un nou titlu • ALTE ȘTIRI SPORTIVE DIN ȚARĂ Șl DE PESTE HOTARE — în pag. a lll-a." '^WWWWWSAAAA^WVWWWWNA^WVWW' a Preşedintele Germaniei, Republicii Federale Gustav Heinemann, va face o vizită oficială in România La Invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, preşedintele Republicii Federale a Germaniei, Gustav Heinemann, și doamna Heinemann vor face o vizită oficială în Republica Socialistă România, în perioada 17—19 mai 1971. V Arhitecţii din România îşi desfăşoară activitatea în numeroase institute şi organizaţii de proiectare din diferite sectoare ale economiei naţionale, în organele administraţiei locale, pe şantiere şi in învăţămintul de diverse grade. Uniunea Arhitecţilor, organizaţie obştească de creaţie, numără circa 2 000 membri, reprezentînd cam trei pătrimi din numărul total al arhitecţilor din ţara noastră. Prin activitatea sa multilaterală, U. A. a contribuit, alături de organele de stat, la mobilizarea arhitecţilor în vederea realizării importantelor obiective ale anilor de măreţe realizări care au caracterizat cincinalul trecut. Prin stimularea gindirii creatoare, a schimbului de idei şi de experienţă, prin acţiuni de informare şi orientare a activităţii profesionale, ea a sprijinit dezvoltarea activităţii arhitectural - urbanistice la noi in ţară. Privind lucrurile cu un real simt de răspundere, nu putem să deprindem activitatea Uniunii noastre, în această ultimă perioadă de existenţa unor lacune in domeniul arhitecturii şi urbanismului, a unor lipsuri în activitatea arhitecţilor, a unor relaţii defectuoase cu unele organisme ale administraţiei de stat, fapte care au atras justificate critici. Consider că apropiata noastră Conferinţă va trebui să analizeze profund, sincer şi obiectiv aceste situaţii. Căci, în cadrul uriaşii Puncte de vedere anticipînd Conferinţa Uniunii Arhitecţilor din România lui proces de edificare a societăţii socialiste, activitatea arhitecţilor reprezintă nu numai o intervenţie profesională în rezolvarea diverselor probleme puse de viaţă, ci şi o mare răspundere socială. Prin caracterul său de organizaţie obştească. Uniunea Arhitecţilor poate şi trebuie să devină o tribună a schimbului de idei şi experienţă, un centru de difuzare a concepţiilor înaintate, un for de exprimare sintetică a opiniei profesionale a arhitecţilor. Ea trebuie să devină un factor activ, viu, să aibă un rol ni£i important şi di- rect în viaţa noastră 7 profesională. Indicaţiile date în aceste privinţe de tovarăşul I Nicolae Ceauşescu, la întîlnirea din iunie I 1970 cu reprezentanţii Uniunii, arată clar că această organizaţie tre- buie să-şi facă simţită 7 prezenţa în toate do- ţ meniile care privesc activitatea arhitecţi- ' lor. Iar aceste do- i menii sunt foarte nu- 7 meroase, pentru că, de fapt, ele însumează o sferă largă de acti- vităţi, conlucrind la conturarea şi defini- , rea cadrului material de viaţă a societăţii noastre. Acordînd o ’ atenţie deosebită mo- I dului in care este or ganizată activitatea profesională, ar trebui găsite soluţii pentru ’ înlăturarea formalis- mului şi birocraţiei în * munca noastră ; o * rientarea principală a eforturilor spre asigu- 7 rarea unei eficienţe t mereu sporite a pro-iectelor şi studiilor ce * stau la baza concreţi- i zării marilor investiţii necesare dezvoltării economiei noastre na- ţionale ar fi de maxi- * mă însemnătate. ( Evoluţia tehnico- ştiinţifică pa de o par- t te, volumul mare de construcţii şi ritmul lor rapid de realizare (Continuare în pag. a III-a) RESPONSABILITATEA SOCIALĂ A ARHITECTULUI prof. dr. arh. Cezar LĂZĂRESCU membru în biroul U.A. „CERBUL DE AUR" la cea de-a IV-a ediţie Convorbire cu Valeriu RAPEANU preşedintele Juriului şi al Comitetului de organizare al Concursului şi Festivalului Internaţional „Cerbul de Aur" Jean Claude Pascal şi şansonetele sale, ritmurile Ricei Pavone, intonaţiile vibrante ale Ewei Demarczyk... Ţinem minte ritmul viu al competiţiilor. Ca preşedinte al actualei ediţii şi ca vicepreşedinte al Comitetului de radio şi televiziune, credem că sînteţi în măsură a ne spune ■ prin ce va duce ea la consolidarea tradiţiei de pină acum... — Festivalul şi concursul de teatru sau muzică constituie una din realităţile artei moderne. Confruntare şi întrecere, afirmarea a ceea ce este nou şi a ceea ce şi-a dovedit perenitatea, această formă de manifestare spirituală reprezintă, în fond, o expresie a artei de for, menită să întrunească adeziunea unui public numeros căruia i se adresează cu o patetică dăruire. La „Cerbul de aur", seară de seară, spectatori şi telespectatori se vor simţi solidari cu emoţiile, vor trece prin aceleaşi încercări cu concurenţii, aşteptînd glasul final al crainicului cu aceeaşi înfrigurare ca şi ei. Totul, de la melodia concurentului care păşeşte încă neliniştit şi poate stîngaci pe scenă, pină la recitalul vedetei încărcată de gloria recunoaşterilor internaţionale, se va desfăşura sub semnul acestui transfer afectiv, sub semnul acestei bucurii pe care cintecul adevărat o propagă. Din această perspectivă a fost şi este conceput „Cerbul de aur“. Chemind la această întrecere tineri ucenici ai cîntului din continentul nostru (treizeci şi unu de concurenţi şi-au anunţat pină acum prezenţa), „Cerbul de aur" va configura o adevărată geografie artistică europeană. Vom avea materializată acea imagine a lui Herder „Glasurile popoarelor in cîntec“, „Cerbul de aur“ devenind astfel una din reverberaţiile năzuinţei româneşti de astăzi — aceea de a propaga ideea înţelegerii Intre popoare, de a contribui prin artă la apropierea Intre oameni, la consolidarea acelor punţi de cunoaştere reciprocă Intre cei ce trăiesc pe acest continent. Faptul că mesagerii acestei idei sunt, In primul rind, tinerii, faptul că de la un an la altul noi ţări (şi trimit reprezentanţii la acest concurs, faptul că pentru multe radioteleviziuni străine selecţia concurenţilor a devenit o preocupare reprezintă o con- Smaranda OŢEANU (Continuare în pag. a II-a) . Miine seară vom asculta semnalul de deschidere al celei de-a 4-a ediţii a Festivalului şi Concursului Internaţional „Cerbul de Aur“. Nu l-are uitat pe