Scînteia, aprilie 1971 (Anul 40, nr. 8743-8772)

1971-04-09 / nr. 8751

UMANISMUL substanţa vie a politicii partidului nostru in atmosfera de puternică însufleţire creatoare cu care cei 20 de milioane de cetăţeni ai României so­cialiste intimpină glorioasa aniversare a Partidului Co­munist Român este pe deplin firesc ca drumul parcurs de comunişti in răstimp de o jumătate de secol să în­semne pentru fiecare dintre noi o inepuizabilă sursă de reflecţii. Printre coordonatele definitorii ale acestui drum de lupte eroice, umanismul, preocuparea pentru om, cu problemele şi necesităţile sale, cu aspiraţiile, gîndu­­rile şi sentimentele sale, cu destinul său, s-a aflat totdeauna la loc de cinste. PARTIDUL COMUNIST RO­MAN A TRANSFORMAT UMANISMUL DINTR-UN NOBIL DEZIDERAT ABSTRACT AL UNOR SPIRITE LUMINATE, LIMITAT DOAR LA UNELE ASPECTE DE ORDIN MORAL, ÎNTR-O REALITATE COTIDIA­NĂ, INSTITUŢIONALIZATA. In concepţia consecvent marxist-leninistă a partidului nostru, SOCIALISMUL ŞI PREOCUPAREA PENTRU OM SÎNT DE NEDES­PĂRŢIT. SOCIALISMUL SE CONSTRUIEŞTE DE CĂ­­ TRE OAMENI , PENTRU OAMENI, PENTRU EI ÎN­ŞIŞI. NU S-AR PUTEA CONCEPE UN SOCIALISM CARE SA NU AŞEZE OMUL IN CENTRUL ÎNTREGII ACTIVITĂŢI SOCIALE. Subliniind imperativul de Înaltă semnificaţie umanis­tă care călăuzeşte partidul nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta : „SOCIALISMUL TREBUIE SA REA­LIZEZE ASEMENEA CONDIŢII CA OMUL, STAPIN AL MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE, FĂURITOR AL TUTUROR VALORILOR MATERIALE ŞI SPIRITUA­LE, SA FIE INTR-ADEVAR IN CENTRUL ATENŢIEI, SA AIBĂ ROLUL PRINCIPAL IN SOCIETATE, SA SE BUCURE ŞI SA BENEFICIEZE NESTINJENIT DE DREPTURILE ŞI LIBERTĂŢILE ADEVĂRATEI DE­MOCRAŢII SOCIALISTE — PREMISA FUNDAMEN­TALA A ÎNFLORIRII DEPLINE A PERSONALITĂŢII UMANE“. Ne-am propus să dezbatem această temă în cadrul unei anchete realizate la Bucureşti şi Cluj, la care au luat parte muncitori, activişti de partid şi de stat, reprezentanţi ai intelectualităţii. Le dăm cuvintul. OMULUI — UN TRAI OMENESC Intîi, cum e şi firesc, o racordare necesară a prezentului la trecut, la marea tradiţie umanistă a vechii noas­tre mişcări muncitoreşti. — Permiteţi-mi să vorbesc ca un om care a cunoscut, cum s-ar zice, „pe viu“ istoria partidului nostru, — ne spune Gheorghe Timofi, mun­citor pensionar din Cluj, membru de partid din ilega­litate. Lupta pentru liber­tate şi pentru bunăstarea materială şi spirituală a omului, preocuparea de a pune in valoare tot ce­ e mai bun în om s-au manifestat in diferite forme încă de la începuturile mişcării munci­toreşti din România. Numai că noi, odinioară, ţi spuneam altfel : umanitarism, ome­nie. Mi-aduc aminte că, a­­cum vreo cincizeci de ani, l-am invitat, în numele sin­dicatelor din Cluj, pe Emil Ra­­coviţă să vorbească muncitori­lor despre anumite probleme la or­dinea zilei. Se ştie că Racoviţă a fost nu numai un mare savant, dar şi un progresist înflăcărat, un om convins de biruinţa inevitabilă a idealurilor, socialismului. Ei bine, nu voi uita niciodată pasiunea cu care Emil Ra­coviţă ne-a vorbit atunci despre so­cietatea viitorului ca despre o socie­tate a omului, in care cei mulţi şi obijduiţi vor deveni beneficiarii tu­turor avantajelor progresului şi civi­lizaţiei. Nu era o credinţă abstractă, ci una foarte concretă, care se baza pe ideea că numai atunci cind va fi eliberat de exploatare şi asuprire, de umilinţă şi sărăcie, omul va fi cu adevărat om in toată puterea cuvân­tului. O asemenea societate, în care omul nu mai cunoaşte condiţia de rob al altuia, în care nu mai este asuprit de altul, în care este cu adevărat li­ber, s-a creat, in ultimul sfert de se­col, sub conducerea partidului, pe pă­­mintul românesc. Mai ales în ultimii ani, umanismul profund al politicii partidului s-a impus cu deosebită stăruinţă în toate domeniile vie­ţii economice şi sociale, determinînd pretutindeni o mai accentuată apro­piere de problemele şi cerinţele nu numai ale omului în general, dar şi ale fiecărei categorii de oameni, ale fiecărui individ in parte. Opiniile interlocutorilor noştri au coincis în a reliefa că umanismul so­cietăţii noastre îşi are o puternică bază materială în economie.­­ Ne-am deprins cu ideea că so­cialismul presupune nu numai un înalt nivel de dezvoltare a forţelor de producţie, ci şi asigurarea condi­ţiilor de înflorire a personalităţii u­­mane. In fapt, în practică, tot ce se edifică, tot ce se realizează în so­cietatea noastră se face in numele omului, în scopul îmbunătăţirii con­tinue a nivelului său de trai material şi spiritual — arată conf. dr. Mircea Bulgaru, director general adjunct al Direcţiei Centrale de Statistică. A­­ceastă convingere este validată de a­­tîtea fapte grăitoare. Toate efortu­rile desfăşurate în economie n-au alt obiectiv d­ât de a asigura omului o viaţă de bunăstare. Pentru asta ne industrializăm, pentru asta facem a­cumulări, investiţii. Ca economist sunt obişnuit să mă bizui pe funda­mentul solid şi precis al cifrelor. Creşterea venitului real pe fiecare lo­cuitor în ultimul cincinal cu 22 la sută este o expresie concludentă. Sau să luăm un alt aspect. Se ştie că partidul nostru vede în dezvoltarea rapidă a economiei socialiste — prin­tre altele — şi o cale temeinică de asigurare a posibilităţilor de muncă pentru întreaga populaţie a ţării. Or, după cum reiese din datele privind îndeplinirea cincinalului 1966—1970, ritmul mediu anual de creştere a in­dustriei cu aproape 12 la sută — unul dintre cele mai înalte din lume, realizat, ţin să precizez, în condiţiile in­troducerii perseverente a teh­­r­icii celei mai­­avansate — a contribuit esenţial la crearea a 800 000 noi locuri de mun­că. Dacă ne gîndim mai bine, ce poate întruchipa mai eloc- v­­ent grija pentru ora decit strădania statornică de a-i pune la îndemînă posibilita­tea de a munci, de a-şi con­cretiza într-o activitate crea­toare aptitudinile şi capacită­ţile, de a se­ realiza, deci, ca om, în toată plenitudinea personalităţii sale ! Munca liberă este, cum spunea un gînditor, temeiul demnităţii u­­mane, iar demnitatea umană repre­zintă, după cum se ştie, una dintre aspiraţiile cele mai nobile ale uma­nismului din toate timpurile. Sau să mă refer la alt exemplu: este limpede că fără succesele dobîndite în propăşirea economiei n-ar fi exis­tat posibilitatea practică de a se alo­ca în 1970 pentru cheltuieli sociale, cite 5 500 de lei de fiecare familie, cu peste 2 000 de lei, deci cu aproape jumătate, mai mult decit cu cinci ani Victor BIRLĂDEANU Al. MUREȘAN (Continuare în pag. a II-a) Timpul se încălzeşte ÎNCEPE semănatul PORUMBULUI Cu toate că vremea continuă să fie instabilă — zilele frumoase al­ternează cu altele cu ploi — lucră­rile agricole de primăvară se des­făşoară din plin în aproape toate judeţele. Un val de ploi s-a abă­tut, in cursul zilelor de marţi şi miercuri, asupra celei mai mari părţi a ţării. Ele au avut un efect bun asupra culturilor care au fost insămînţate, favorizînd răsărirea uniformă a plantelor şi au contri­buit totodată la completarea rezer­vei de apă din sol. Din toate judeţele sosesc la re­dacţie ştiri in care se consemnează că semănatul culturilor din prima epocă este pe terminate. Astfel, unităţile agricole din judeţul Te­leorman au terminat însămînţarea culturilor prevăzute pentru epoca I, iar la floarea-soarelui această lu­crare s-a făcut pe 85 la sută din terenurile prevăzute. Acum, toate forţele sunt antrenate la pregătirea terenurilor destinate culturii po­rumbului, iar în unele locuri se­mănatul acestei culturi a şi în­ceput. La cele din Nanov, Ţigăneşti şi Purani s-au insămînţat cite 80—120 hectare, realizind viteza de lucru planificată. Lucrările sunt avansate şi în judeţul Constanţa unde cooperativele agricole au în­­săminţat, pînă miercuri, floarea­­soarelui pe 70 la sută din cele 43 000 ha destinate acestei culturi. In multe judeţe din Transilvania însămînţările de primăvară sint mai avansate faţă de alţi ani. De exemplu, unităţile agricole din ju­deţul Satu-Mare au insăminţat floarea-soarelui pe toate suprafe­ţele prevăzute. In vederea însă­­minţării porumbului, in acest ju­deţ se lucrează intens la pregăti­rea terenului. Cu fiecare zi, vremea se încăl­zeşte. Ca urmare se creează condiţii optime pentru insămin­­ţarea porumbului. Tehnologia aces­tei plante a fost bine precizată. Se­mănatul, de exemplu, trebuie să se execute in funcţie de temperatura solului care, la 10 cm adîncime, trebuie să fie de 8° C (măsurată la 8 dimineaţa). Cu actuala bază teh­nică aflată la dispoziţia unităţilor agricole lucrarea se poate executa intr-un interval scurt, de 8—10 zile. Pentru obţinerea unor recolte mari trebuie acordată o deosebită aten­ţie realizării unei densităţi optime. Ea nu se asigură prin rărit, ci de la semănat, prin reglarea distanţei între rînduri și a celei dintre boabe de rînd. S-a recomandat, în acest scop, ca numărul de boabe semă­nate să fie cu 10—15 la sută mai mare decit numărul de plante pre­văzut la hectar. Intrucît în zilele care urmează va începe din plin semănatul po­rumbului, ceea ce va face ca lu­crările să se aglomereze, se im­pune ca în fiecare unitate agricolă să se acorde cea mai mare aten­ţie organizării muncii şi folosirii cu randament sporit a tractoarelor şi maşinilor agricole. Semănatul in limitele timpului optim, cu res­pectarea tuturor normelor de cali­tate, va contribui la obţinerea unor recolte mari. PROLETARI DIN TOATE UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8751 Vineri 9 aprilie 1971 6 PAGINI -30 BANI SLATINA A luat fiinţă Centrala industrială de aluminiu SLATINA. — (prin telefon de la Emilian Rouă). — La Slatina a luat fiinţă Centrala industrială de aluminiu care funcţionează în cadrul Ministerului Industriei Metalurgice. Noua centrală cu­prinde Uzina de aluminiu, Uzi­na de prelucrare a aluminiului, fabrica de produse carbonoase— toate din Slatina, şi Uzina de a­­lumină Oradea. Centrala înglo­bează, aşadar, unităţi econo­mice legate organic din punct de vedere al producţiei. Aşa, de pildă, Uzina de aluminiu Sla­tina este beneficiarul uzinei de alumină Oradea şi, totodată, fur­nizorul de materie primă al u­­zinei de prelucrare a aluminiu­lui. „ Un aspect esenţial, ne spu­nea inginerul Ion Buda, direc­tor general al centralei, este a­­cela că pentru prima dată uni­tăţile metalurgice neferoase sunt coordonate de unul şi acelaşi mi­nister, renunţîndu-se, cum era şi normal, la dispersarea lor sub conduceri centrale diferite. Prin numeroasele avantaje pe care le prezintă în esenţă coordonarea unică, se creează premisele dez­voltării mai rapide a industriei aluminiului românesc. LA CARACAL Prinde contur noua uzină de vagoane Pe platforma industrială a ora­şului Căra­cău, constructorîi înalţă un nou obiectiv — Uzina de va­goane. In viitoarea uzină, a că­rei amplasare in această locali­tate se justifică prin apropie­rea faţă de Fabrica de osii şi boghiuri din Balş — unul din­tre principalii ei furnizori — se vor fabrica vagoane de marfă pe patru osii şi vagoane cis­ternă. Capacitatea anuală a u­­zinei va fi, în 1975, cînd ea va intra în întregime în producţie, de 4 800 vagoane. Noua uzină va începe să producă însă mai devreme, din 1972. Construcţia uzinei se află în avans faţă de grafice. In pre­zent, pe şantier se desfăşoară în ritm intens lucrările de turnare a fundaţiilor, conco­mitent cu turnarea stîlpilor care vor servi la înălţarea halei mo­nobloc. Aceasta permite ca, in scurt timp, hala să capete contur, înfăptuindu-se astfel angajamentul asumat de con­structori în cinstea semicentena­rului partidului. PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ION GHEORGHE MAURER, L-A PRIMIT PE MINISTRUL DE INTERNE Al R.E. A GERMANIEI Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Româ­nia, Ion Gheorghe Maurer, a primit joi după-amiază pe ministrul de interne al Republicii Federale a Germaniei, H. D. Genscher, care ne vizitează ţara în aceste zile. La întrevedere, desfăşurată în­tr-o atmosferă cordială, au luat parte Cornel Onescu, ministrul a­facerilor Interne, general locote­nent Alexandru Dănescu, adjunct al ministrului, precum şi Erich Stradling, ambasadorul Republicii Federale a Germaniei la Bucureşti, şi Erich Wilhelm Schaible, consi­lier ministerial în Ministerul de In­terne al Republicii Federale a Ger­maniei. (Agerpres) FRONTULUI UNITĂŢII POPULARE DIN CHILE SANTIAGO DE CHILE Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste din Republica So­cialistă România vă adresează calde felicitări cu prilejul remarcabilului succes în recentele alegeri municipale, împreună cu urări de noi victorii în realizarea programului Frontului Unității Populare. CONSILIUL NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Excelenţei sale Domnului NIHAT ERIM Prim-ministru al Republicii Turcia ANKARA Aflînd că Excelenţa Voastră a fost chemată să-şi asume înalta func­ţie de prim-ministru al Republicii Turcia, vă rog să primiţi felicitările mele cordiale, împreună cu cele mai bune urări de fericire personală şi de succes în activitatea dumneavoastră, îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi cooperare exis­tente între România şi Turcia se vor întări continuu. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România CU PRILEJUL PARTICIPĂRII LA CONGRESUL AL XXIV-LEA AL P. C. U. S. Intîlnire intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Edward Gierek MOSCOVA 8 (Agerpres). — La 8 aprilie a avut loc o intîlnire In­tre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, şi tovarăşul Ed­ward Gierek, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. La Intîlnire au participat, din partea română, tovarăşii Paul Ni­­culescu-Mizil, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., Janos Fazekas, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri. Din partea polonă au participat tovarăşii Piotr Jaroszewicz, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P, preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone, Jozef Tejchma, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.U.P. In cadrul intrlnirii au fost a­­bordate unele probleme privind dezvoltarea colaborării pe linie de partid, de stat și economică Între Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă. Inttl­­nirea i-a desfășurat Intr-o atmo­sferă caldă, tovărășească. VIZITE ALE DELEGAŢIEI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN La Uzina de cinescoape „Hromatron“ MOSCOVA 8 — Corespondentul Agerpres, Laurenţiu Duţă, transmi­te , joi dimineaţa, delegaţia Parti­dului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al Partidului Co­munist Român, care participă la lu­crările Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S., a vizitat Uzina „Hroma­tron“ din Moscova, specializată în producţia de cinescoape pentru a­­paratele de televiziune în culori. Delegaţia a fost însoţită de V. M. Buşuiov, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., şi V. I. Drozdenko, amba­sadorul U.R.S.S. în România. La intrarea în uzină, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi membri ai de­legaţiei au fost întîmpinaţi de A. I. Şciokin, ministrul industriei e­­lectronice al U.R.S.S., V. I. Vino­gradov, directorul general al Cen­tralei „Mers“, din care face parte uzina „Hromatron“, precum şi de specialişti în domeniul electronicii. In sala de consiliu, ministrul A. I. Şciokin a prezentat oaspeţilor realizările sovietice în domeniul producţiei de cinescoape pentru te­leviziunea în culori, însoţind explicaţiile cu demonstraţii prac­tice — emisiuni realizate atît pe circuitul intern, cit şi pe programul naţional. El s-a referit, totodată, la preocupările pentru ridicarea cali­tăţii cinescoapelor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat de procesul de producţie, de activitatea specialiştilor de aici privind soluţionarea unor proble­me legate de ridicarea eficienţei economice, a calităţii produselor. Secretarul general al Partidului Co­munist Român a subliniat însemnă­tatea unei mai strînse colaborări între electroniştii români şi sovie­tici, în cadrul relaţiilor de priete­nie şi colaborare româno-sovietice. Se vizitează apoi cîteva din sec­ţiile de bază ale modernei uzine, printre care cele de operaţiuni chi­mice şi termice, de montaj, cen­trul de calcul al sistemului de con­ducere automată a producţiei. V. I. Vinogradov, în numele co­lectivului de electronişti din Mos­cova, a exprimat mulţumiri dele­gaţiei Partidului Comunist Român pentru vizita făcută la uzină şi pentru aprecierile la adresa activi­tăţii acesteia. Semnînd în cartea de onoare a uzinei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat colectivul în­treprinderii pentru rezultatele ob­ţinute şi i-a urat noi succese în activitatea viitoare. La Institutul pentru problemele conducerii In aceeaşi zi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi membrii delegaţiei Partidului Comunist Român au vi­zitat Institutul pentru problemele conducerii (automatică şi teleme­­canică). La intrare, Eroul muncii socia­liste, acad. V. A. Trapeznikov, di­rectorul institutului, I. I. Bazilev­­ski, adjunct al ministrului indus­triei constructoare de aparate şi mijloace de automatizare, precum şi numeroşi cercetători ştiinţifici i-au salutat cu deosebită căldură pe oaspeţii români. Creat în anul 1939, institutul — un adevărat „generator de idei şi principii“, o şcoală pentru pregă­tirea de cadre cu o înaltă califi­care — a cunoscut o amplă dez­voltare în ultimii ani, trecînd de la elaborarea unor soluţii şi prin­cipii de conducere a secţiilor de întreprinderi la cele ale conducerii unor întregi ramuri industriale, cu perspectiva abordării şi rezolvării unor probleme privind conducerea întregii economii naţionale. Direc­torul institutului, V. A. Trapezni­kov, a prezentat unele din preocu­pările actuale ale cercetătorilor şi oamenilor de ştiinţă de aici : dez­voltarea teoriei generale a conduce­rii automate — raportul dintre con­ducerea generală şi om ; mijloa­cele tehnice ale conducerii auto­mate — sistemele electronice şi pneumatice; aplicarea teoriei şi tehnicii pentru crearea siste­melor de conducere automată pe ramuri. Printre rezultatele prac­tice ale activităţii institutului, omul de ştiinţă citează concretizarea studiilor privind repartizarea me­talelor feroase pe teritoriul U.R.S.S., sistemul automat de distribuire a biletelor de avion şi altele. El a subliniat totodată larga aplicabili­tate, în diferite domenii de activi­tate, a principiilor şi metodelor elaborate de institut, colaborarea dintre institut şi diferite unităţi economice şi industriale din Uniu­nea Sovietică. Se vizitează apoi unele labora­toare şi secţii. Şeful laboratorului pentru studierea metalelor feroase pe teritoriul Uniunii Sovietice, V. Mamikonov, arată că, datorită ma­şinilor de calcul de înaltă produc­tivitate, precum şi metodelor ela­borate de institut, a fost substan­ţial simplificată activitatea de pre­lucrare a datelor cuprinse în sute de mii de documente. D. Aghiei­(Continuare în pag. a V-a) Spectacol de gală în cinstea delegaţilor şi oaspeţilor la Congresul P. C. U. S. MOSCOVA 8 (Agerpres). — In Sala Congreselor din Kremlin a avut loc joi seara un spectacol de gală în cinstea delegaţilor şi oas­peţilor de peste hotare la cel de-al XXIV-lea Congres al P.C.U.S. Şi-au dat concursul artişti şi formaţiuni artistice dintre cele mai renumite din Uniunea Sovietică. La spectacol a participat dele­gaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

Next