Scînteia, aprilie 1971 (Anul 40, nr. 8743-8772)
1971-04-09 / nr. 8751
UMANISMUL substanţa vie a politicii partidului nostru in atmosfera de puternică însufleţire creatoare cu care cei 20 de milioane de cetăţeni ai României socialiste intimpină glorioasa aniversare a Partidului Comunist Român este pe deplin firesc ca drumul parcurs de comunişti in răstimp de o jumătate de secol să însemne pentru fiecare dintre noi o inepuizabilă sursă de reflecţii. Printre coordonatele definitorii ale acestui drum de lupte eroice, umanismul, preocuparea pentru om, cu problemele şi necesităţile sale, cu aspiraţiile, gîndurile şi sentimentele sale, cu destinul său, s-a aflat totdeauna la loc de cinste. PARTIDUL COMUNIST ROMAN A TRANSFORMAT UMANISMUL DINTR-UN NOBIL DEZIDERAT ABSTRACT AL UNOR SPIRITE LUMINATE, LIMITAT DOAR LA UNELE ASPECTE DE ORDIN MORAL, ÎNTR-O REALITATE COTIDIANĂ, INSTITUŢIONALIZATA. In concepţia consecvent marxist-leninistă a partidului nostru, SOCIALISMUL ŞI PREOCUPAREA PENTRU OM SÎNT DE NEDESPĂRŢIT. SOCIALISMUL SE CONSTRUIEŞTE DE CĂ TRE OAMENI , PENTRU OAMENI, PENTRU EI ÎNŞIŞI. NU S-AR PUTEA CONCEPE UN SOCIALISM CARE SA NU AŞEZE OMUL IN CENTRUL ÎNTREGII ACTIVITĂŢI SOCIALE. Subliniind imperativul de Înaltă semnificaţie umanistă care călăuzeşte partidul nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta : „SOCIALISMUL TREBUIE SA REALIZEZE ASEMENEA CONDIŢII CA OMUL, STAPIN AL MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE, FĂURITOR AL TUTUROR VALORILOR MATERIALE ŞI SPIRITUALE, SA FIE INTR-ADEVAR IN CENTRUL ATENŢIEI, SA AIBĂ ROLUL PRINCIPAL IN SOCIETATE, SA SE BUCURE ŞI SA BENEFICIEZE NESTINJENIT DE DREPTURILE ŞI LIBERTĂŢILE ADEVĂRATEI DEMOCRAŢII SOCIALISTE — PREMISA FUNDAMENTALA A ÎNFLORIRII DEPLINE A PERSONALITĂŢII UMANE“. Ne-am propus să dezbatem această temă în cadrul unei anchete realizate la Bucureşti şi Cluj, la care au luat parte muncitori, activişti de partid şi de stat, reprezentanţi ai intelectualităţii. Le dăm cuvintul. OMULUI — UN TRAI OMENESC Intîi, cum e şi firesc, o racordare necesară a prezentului la trecut, la marea tradiţie umanistă a vechii noastre mişcări muncitoreşti. — Permiteţi-mi să vorbesc ca un om care a cunoscut, cum s-ar zice, „pe viu“ istoria partidului nostru, — ne spune Gheorghe Timofi, muncitor pensionar din Cluj, membru de partid din ilegalitate. Lupta pentru libertate şi pentru bunăstarea materială şi spirituală a omului, preocuparea de a pune in valoare tot ce e mai bun în om s-au manifestat in diferite forme încă de la începuturile mişcării muncitoreşti din România. Numai că noi, odinioară, ţi spuneam altfel : umanitarism, omenie. Mi-aduc aminte că, acum vreo cincizeci de ani, l-am invitat, în numele sindicatelor din Cluj, pe Emil Racoviţă să vorbească muncitorilor despre anumite probleme la ordinea zilei. Se ştie că Racoviţă a fost nu numai un mare savant, dar şi un progresist înflăcărat, un om convins de biruinţa inevitabilă a idealurilor, socialismului. Ei bine, nu voi uita niciodată pasiunea cu care Emil Racoviţă ne-a vorbit atunci despre societatea viitorului ca despre o societate a omului, in care cei mulţi şi obijduiţi vor deveni beneficiarii tuturor avantajelor progresului şi civilizaţiei. Nu era o credinţă abstractă, ci una foarte concretă, care se baza pe ideea că numai atunci cind va fi eliberat de exploatare şi asuprire, de umilinţă şi sărăcie, omul va fi cu adevărat om in toată puterea cuvântului. O asemenea societate, în care omul nu mai cunoaşte condiţia de rob al altuia, în care nu mai este asuprit de altul, în care este cu adevărat liber, s-a creat, in ultimul sfert de secol, sub conducerea partidului, pe pămintul românesc. Mai ales în ultimii ani, umanismul profund al politicii partidului s-a impus cu deosebită stăruinţă în toate domeniile vieţii economice şi sociale, determinînd pretutindeni o mai accentuată apropiere de problemele şi cerinţele nu numai ale omului în general, dar şi ale fiecărei categorii de oameni, ale fiecărui individ in parte. Opiniile interlocutorilor noştri au coincis în a reliefa că umanismul societăţii noastre îşi are o puternică bază materială în economie. Ne-am deprins cu ideea că socialismul presupune nu numai un înalt nivel de dezvoltare a forţelor de producţie, ci şi asigurarea condiţiilor de înflorire a personalităţii umane. In fapt, în practică, tot ce se edifică, tot ce se realizează în societatea noastră se face in numele omului, în scopul îmbunătăţirii continue a nivelului său de trai material şi spiritual — arată conf. dr. Mircea Bulgaru, director general adjunct al Direcţiei Centrale de Statistică. Această convingere este validată de atîtea fapte grăitoare. Toate eforturile desfăşurate în economie n-au alt obiectiv dât de a asigura omului o viaţă de bunăstare. Pentru asta ne industrializăm, pentru asta facem acumulări, investiţii. Ca economist sunt obişnuit să mă bizui pe fundamentul solid şi precis al cifrelor. Creşterea venitului real pe fiecare locuitor în ultimul cincinal cu 22 la sută este o expresie concludentă. Sau să luăm un alt aspect. Se ştie că partidul nostru vede în dezvoltarea rapidă a economiei socialiste — printre altele — şi o cale temeinică de asigurare a posibilităţilor de muncă pentru întreaga populaţie a ţării. Or, după cum reiese din datele privind îndeplinirea cincinalului 1966—1970, ritmul mediu anual de creştere a industriei cu aproape 12 la sută — unul dintre cele mai înalte din lume, realizat, ţin să precizez, în condiţiile introducerii perseverente a tehricii celei maiavansate — a contribuit esenţial la crearea a 800 000 noi locuri de muncă. Dacă ne gîndim mai bine, ce poate întruchipa mai eloc- vent grija pentru ora decit strădania statornică de a-i pune la îndemînă posibilitatea de a munci, de a-şi concretiza într-o activitate creatoare aptitudinile şi capacităţile, de a se realiza, deci, ca om, în toată plenitudinea personalităţii sale ! Munca liberă este, cum spunea un gînditor, temeiul demnităţii umane, iar demnitatea umană reprezintă, după cum se ştie, una dintre aspiraţiile cele mai nobile ale umanismului din toate timpurile. Sau să mă refer la alt exemplu: este limpede că fără succesele dobîndite în propăşirea economiei n-ar fi existat posibilitatea practică de a se aloca în 1970 pentru cheltuieli sociale, cite 5 500 de lei de fiecare familie, cu peste 2 000 de lei, deci cu aproape jumătate, mai mult decit cu cinci ani Victor BIRLĂDEANU Al. MUREȘAN (Continuare în pag. a II-a) Timpul se încălzeşte ÎNCEPE semănatul PORUMBULUI Cu toate că vremea continuă să fie instabilă — zilele frumoase alternează cu altele cu ploi — lucrările agricole de primăvară se desfăşoară din plin în aproape toate judeţele. Un val de ploi s-a abătut, in cursul zilelor de marţi şi miercuri, asupra celei mai mari părţi a ţării. Ele au avut un efect bun asupra culturilor care au fost insămînţate, favorizînd răsărirea uniformă a plantelor şi au contribuit totodată la completarea rezervei de apă din sol. Din toate judeţele sosesc la redacţie ştiri in care se consemnează că semănatul culturilor din prima epocă este pe terminate. Astfel, unităţile agricole din judeţul Teleorman au terminat însămînţarea culturilor prevăzute pentru epoca I, iar la floarea-soarelui această lucrare s-a făcut pe 85 la sută din terenurile prevăzute. Acum, toate forţele sunt antrenate la pregătirea terenurilor destinate culturii porumbului, iar în unele locuri semănatul acestei culturi a şi început. La cele din Nanov, Ţigăneşti şi Purani s-au insămînţat cite 80—120 hectare, realizind viteza de lucru planificată. Lucrările sunt avansate şi în judeţul Constanţa unde cooperativele agricole au însăminţat, pînă miercuri, floareasoarelui pe 70 la sută din cele 43 000 ha destinate acestei culturi. In multe judeţe din Transilvania însămînţările de primăvară sint mai avansate faţă de alţi ani. De exemplu, unităţile agricole din judeţul Satu-Mare au insăminţat floarea-soarelui pe toate suprafeţele prevăzute. In vederea însăminţării porumbului, in acest judeţ se lucrează intens la pregătirea terenului. Cu fiecare zi, vremea se încălzeşte. Ca urmare se creează condiţii optime pentru insăminţarea porumbului. Tehnologia acestei plante a fost bine precizată. Semănatul, de exemplu, trebuie să se execute in funcţie de temperatura solului care, la 10 cm adîncime, trebuie să fie de 8° C (măsurată la 8 dimineaţa). Cu actuala bază tehnică aflată la dispoziţia unităţilor agricole lucrarea se poate executa intr-un interval scurt, de 8—10 zile. Pentru obţinerea unor recolte mari trebuie acordată o deosebită atenţie realizării unei densităţi optime. Ea nu se asigură prin rărit, ci de la semănat, prin reglarea distanţei între rînduri și a celei dintre boabe de rînd. S-a recomandat, în acest scop, ca numărul de boabe semănate să fie cu 10—15 la sută mai mare decit numărul de plante prevăzut la hectar. Intrucît în zilele care urmează va începe din plin semănatul porumbului, ceea ce va face ca lucrările să se aglomereze, se impune ca în fiecare unitate agricolă să se acorde cea mai mare atenţie organizării muncii şi folosirii cu randament sporit a tractoarelor şi maşinilor agricole. Semănatul in limitele timpului optim, cu respectarea tuturor normelor de calitate, va contribui la obţinerea unor recolte mari. PROLETARI DIN TOATE UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8751 Vineri 9 aprilie 1971 6 PAGINI -30 BANI SLATINA A luat fiinţă Centrala industrială de aluminiu SLATINA. — (prin telefon de la Emilian Rouă). — La Slatina a luat fiinţă Centrala industrială de aluminiu care funcţionează în cadrul Ministerului Industriei Metalurgice. Noua centrală cuprinde Uzina de aluminiu, Uzina de prelucrare a aluminiului, fabrica de produse carbonoase— toate din Slatina, şi Uzina de alumină Oradea. Centrala înglobează, aşadar, unităţi economice legate organic din punct de vedere al producţiei. Aşa, de pildă, Uzina de aluminiu Slatina este beneficiarul uzinei de alumină Oradea şi, totodată, furnizorul de materie primă al uzinei de prelucrare a aluminiului. „ Un aspect esenţial, ne spunea inginerul Ion Buda, director general al centralei, este acela că pentru prima dată unităţile metalurgice neferoase sunt coordonate de unul şi acelaşi minister, renunţîndu-se, cum era şi normal, la dispersarea lor sub conduceri centrale diferite. Prin numeroasele avantaje pe care le prezintă în esenţă coordonarea unică, se creează premisele dezvoltării mai rapide a industriei aluminiului românesc. LA CARACAL Prinde contur noua uzină de vagoane Pe platforma industrială a oraşului Căracău, constructorîi înalţă un nou obiectiv — Uzina de vagoane. In viitoarea uzină, a cărei amplasare in această localitate se justifică prin apropierea faţă de Fabrica de osii şi boghiuri din Balş — unul dintre principalii ei furnizori — se vor fabrica vagoane de marfă pe patru osii şi vagoane cisternă. Capacitatea anuală a uzinei va fi, în 1975, cînd ea va intra în întregime în producţie, de 4 800 vagoane. Noua uzină va începe să producă însă mai devreme, din 1972. Construcţia uzinei se află în avans faţă de grafice. In prezent, pe şantier se desfăşoară în ritm intens lucrările de turnare a fundaţiilor, concomitent cu turnarea stîlpilor care vor servi la înălţarea halei monobloc. Aceasta permite ca, in scurt timp, hala să capete contur, înfăptuindu-se astfel angajamentul asumat de constructori în cinstea semicentenarului partidului. PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ION GHEORGHE MAURER, L-A PRIMIT PE MINISTRUL DE INTERNE Al R.E. A GERMANIEI Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit joi după-amiază pe ministrul de interne al Republicii Federale a Germaniei, H. D. Genscher, care ne vizitează ţara în aceste zile. La întrevedere, desfăşurată într-o atmosferă cordială, au luat parte Cornel Onescu, ministrul afacerilor Interne, general locotenent Alexandru Dănescu, adjunct al ministrului, precum şi Erich Stradling, ambasadorul Republicii Federale a Germaniei la Bucureşti, şi Erich Wilhelm Schaible, consilier ministerial în Ministerul de Interne al Republicii Federale a Germaniei. (Agerpres) FRONTULUI UNITĂŢII POPULARE DIN CHILE SANTIAGO DE CHILE Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste din Republica Socialistă România vă adresează calde felicitări cu prilejul remarcabilului succes în recentele alegeri municipale, împreună cu urări de noi victorii în realizarea programului Frontului Unității Populare. CONSILIUL NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Excelenţei sale Domnului NIHAT ERIM Prim-ministru al Republicii Turcia ANKARA Aflînd că Excelenţa Voastră a fost chemată să-şi asume înalta funcţie de prim-ministru al Republicii Turcia, vă rog să primiţi felicitările mele cordiale, împreună cu cele mai bune urări de fericire personală şi de succes în activitatea dumneavoastră, îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi cooperare existente între România şi Turcia se vor întări continuu. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România CU PRILEJUL PARTICIPĂRII LA CONGRESUL AL XXIV-LEA AL P. C. U. S. Intîlnire intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Edward Gierek MOSCOVA 8 (Agerpres). — La 8 aprilie a avut loc o intîlnire Intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Edward Gierek, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. La Intîlnire au participat, din partea română, tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Janos Fazekas, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Din partea polonă au participat tovarăşii Piotr Jaroszewicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P, preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone, Jozef Tejchma, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.U.P. In cadrul intrlnirii au fost abordate unele probleme privind dezvoltarea colaborării pe linie de partid, de stat și economică Între Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă. Inttlnirea i-a desfășurat Intr-o atmosferă caldă, tovărășească. VIZITE ALE DELEGAŢIEI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN La Uzina de cinescoape „Hromatron“ MOSCOVA 8 — Corespondentul Agerpres, Laurenţiu Duţă, transmite , joi dimineaţa, delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, care participă la lucrările Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S., a vizitat Uzina „Hromatron“ din Moscova, specializată în producţia de cinescoape pentru aparatele de televiziune în culori. Delegaţia a fost însoţită de V. M. Buşuiov, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., şi V. I. Drozdenko, ambasadorul U.R.S.S. în România. La intrarea în uzină, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi membri ai delegaţiei au fost întîmpinaţi de A. I. Şciokin, ministrul industriei electronice al U.R.S.S., V. I. Vinogradov, directorul general al Centralei „Mers“, din care face parte uzina „Hromatron“, precum şi de specialişti în domeniul electronicii. In sala de consiliu, ministrul A. I. Şciokin a prezentat oaspeţilor realizările sovietice în domeniul producţiei de cinescoape pentru televiziunea în culori, însoţind explicaţiile cu demonstraţii practice — emisiuni realizate atît pe circuitul intern, cit şi pe programul naţional. El s-a referit, totodată, la preocupările pentru ridicarea calităţii cinescoapelor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat de procesul de producţie, de activitatea specialiştilor de aici privind soluţionarea unor probleme legate de ridicarea eficienţei economice, a calităţii produselor. Secretarul general al Partidului Comunist Român a subliniat însemnătatea unei mai strînse colaborări între electroniştii români şi sovietici, în cadrul relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-sovietice. Se vizitează apoi cîteva din secţiile de bază ale modernei uzine, printre care cele de operaţiuni chimice şi termice, de montaj, centrul de calcul al sistemului de conducere automată a producţiei. V. I. Vinogradov, în numele colectivului de electronişti din Moscova, a exprimat mulţumiri delegaţiei Partidului Comunist Român pentru vizita făcută la uzină şi pentru aprecierile la adresa activităţii acesteia. Semnînd în cartea de onoare a uzinei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat colectivul întreprinderii pentru rezultatele obţinute şi i-a urat noi succese în activitatea viitoare. La Institutul pentru problemele conducerii In aceeaşi zi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi membrii delegaţiei Partidului Comunist Român au vizitat Institutul pentru problemele conducerii (automatică şi telemecanică). La intrare, Eroul muncii socialiste, acad. V. A. Trapeznikov, directorul institutului, I. I. Bazilevski, adjunct al ministrului industriei constructoare de aparate şi mijloace de automatizare, precum şi numeroşi cercetători ştiinţifici i-au salutat cu deosebită căldură pe oaspeţii români. Creat în anul 1939, institutul — un adevărat „generator de idei şi principii“, o şcoală pentru pregătirea de cadre cu o înaltă calificare — a cunoscut o amplă dezvoltare în ultimii ani, trecînd de la elaborarea unor soluţii şi principii de conducere a secţiilor de întreprinderi la cele ale conducerii unor întregi ramuri industriale, cu perspectiva abordării şi rezolvării unor probleme privind conducerea întregii economii naţionale. Directorul institutului, V. A. Trapeznikov, a prezentat unele din preocupările actuale ale cercetătorilor şi oamenilor de ştiinţă de aici : dezvoltarea teoriei generale a conducerii automate — raportul dintre conducerea generală şi om ; mijloacele tehnice ale conducerii automate — sistemele electronice şi pneumatice; aplicarea teoriei şi tehnicii pentru crearea sistemelor de conducere automată pe ramuri. Printre rezultatele practice ale activităţii institutului, omul de ştiinţă citează concretizarea studiilor privind repartizarea metalelor feroase pe teritoriul U.R.S.S., sistemul automat de distribuire a biletelor de avion şi altele. El a subliniat totodată larga aplicabilitate, în diferite domenii de activitate, a principiilor şi metodelor elaborate de institut, colaborarea dintre institut şi diferite unităţi economice şi industriale din Uniunea Sovietică. Se vizitează apoi unele laboratoare şi secţii. Şeful laboratorului pentru studierea metalelor feroase pe teritoriul Uniunii Sovietice, V. Mamikonov, arată că, datorită maşinilor de calcul de înaltă productivitate, precum şi metodelor elaborate de institut, a fost substanţial simplificată activitatea de prelucrare a datelor cuprinse în sute de mii de documente. D. Aghiei(Continuare în pag. a V-a) Spectacol de gală în cinstea delegaţilor şi oaspeţilor la Congresul P. C. U. S. MOSCOVA 8 (Agerpres). — In Sala Congreselor din Kremlin a avut loc joi seara un spectacol de gală în cinstea delegaţilor şi oaspeţilor de peste hotare la cel de-al XXIV-lea Congres al P.C.U.S. Şi-au dat concursul artişti şi formaţiuni artistice dintre cele mai renumite din Uniunea Sovietică. La spectacol a participat delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu.