Scînteia, mai 1971 (Anul 40, nr. 8773-8802)

1971-05-04 / nr. 8775

POPOR NEMURITOR, PARTID NEMURITOR Ne mai desparte pu­ţin timp de ziua în care întregul nostru popor va sărbători, cu inima încărcată de bucurie, împlinirea a cincizeci de ani de la Întemeierea Partidului marxist-leninist al cla­sei noastre muncitoa­re — Partidul Comu­nist Român. Cincizeci de ani !... Cincizeci de ani în viaţa unui popor nu­­ e mult. Nu e mult nici in viaţa unui partid politic. Şi, aş cuteza să adaug, nu e mult nici măcar în viaţa unui om. Atunci de ce mi se pare, în ceasul acesta de seară tîrzie în care încerc să-mi adun gindurile şi să le rînduiesc pe hîrtie, că din mai 1921 şi pînă astăzi au trecut nu cincizeci de ani, ci multe, chiar foarte multe secole ? Oare nu confund cu Isto­ra Partidului Comunist Român cu însăşi Isto­ria Poporului Român? Nu o confund ; însă, într-adevăr, aceste două Istorii fac una singură, cel puţin în Istoria noastră mo­dernă. Poporul român a luat naştere în con­diţii dramatice în­treaga istorie a po­porului român s-a desfăşurat în condiţii dramatice. Tot în con­diţii dramatice s-a născut şi Partidul Co­munist Român. Şi am ocoli adevărul dacă nu vem sublinia faptul că tot in condiţii dra­matice s-au desfăşurat şi mulţi din aceşti ani, cincizeci la număr, care constituiesc lao­laltă viaţa de pînă astăzi a partidului nostru. Urmăresc cu cea mai mare atenţie, de săptămini şi săptămîni de zile, articolele pe care vechii militanţi ai partidului le scriu şi le publică în pre­să și mărturisirile pe care unii dintre ei ni le fac cunoscute prin mijlocirea posturilor de radio sau de tele­viziune. Sunt doritor să nu-mi scape­­nici cel mai neînsemnat a­­mănunt din ceea ce a contribuit, sau ar pu­tea să contribuie, la lămurirea probleme­lor puse de scrierea Istoriei partidului nos­tru, de­scrierea Isto­riei contemporane a poporului nostru. U­­neori vocile pe care le aud la radio sunt o­­bosite. Alteori chipu­rile pe care le văd pe micul ecran sunt şi ele obosite şi pline de ri­duri. Anii au fost lungi, au fost amari şi deloc uşori. Anii aceia au obosit nu numai inimile celor angajaţi în lupta parti­dului ci şi vocile lor Acei ani, trăiţi de cei mai mulţi în în­chisori sau în adîncă ilegalitate, au umplut chipurile­'' de riduri, bineînţeles, chipurile celor care au avut no­rocul să vieţuiască pînă în aceste mindre zile de aniversare. Partidul nostru co­munist a fost înteme­iat acum cincizeci de ani. Cei mai mulţi dintre întemeietori au pierit. Unii au fost îm­puşcaţi mişeleşte pe drumuri, sub pretextul că au încercat să fugă de sub escortă, alţii s-au prăpădit în tem­niţe sau lagăre, cîţiva au fost doborîţi de vîr­­stă după ce au apucat să vadă mersul înainte al construcţiei socia­liste in patria lor pen­tru întărirea, înfru­museţarea, libertatea şi independenţa căreia s-au jertfit. Pe cei pu­ţini, care au mai ră­mas, să-i înconjurăm cu toată grija noastră, cu toată dragostea noastră. Ei au făurit nu numai partidul nostru ci şi începutul de viaţă nouă din ţara noastră. Atunci cînd s-a în­temeiat partidul, după cel dintîi război mon­dial, întreaga planetă se afla în adîncă fră­­mîntare. Statul munci­torilor şi ţăranilor care se ridicase pe ruinele imperiului ţa­rist era ca şi încercuit. Puţine veşti adevăra­te, cu privire la ceea ce se petrecea acolo, ajungeau pînă la noi. In România monar­hică se întîmplau mul­te : dispăreau partide politice cu vechi tradi­ţii şi apăreau altele, menite să trăiască un an, doi, iar unele nici măcar atîta. Progra­mele noilor partide ? Toate sau aproape toate erau pline de confuzii. Muncitori­mea căuta o cale. O cale căuta şi ţărăni­mea căreia, în zilele sîngeroase ale războiu­lui, i se făgăduise mult rîvnitul pâmînt. Atitudinea intelectua­lilor dovedea şi ea căutări, neclarităţi. In Bucureşti şi în ţară se organizau greve care uneori reuşeau, alteoar nu. Se înche­gau ici şi colo rezis­tenţe împotriva reac­­ţiunii care trecuse ia­răşi la acte de repre­siune. In această" Si­tuaţie de nelinişte şi confuzie aproape ge­nerală, o mină de muncitori şi intelec­tuali, înfruntînd toate piedicile, au întemeiat Partidul marxist-leni­nist al clasei munci­toare, Partidul Comu­nist Român — singu­rul cu o ideologie cla­ră, cu un ţel bine pre­cizat. Faptul a avut un larg răsunet în ţară şi în străinătate. Lîngă partidele revoluţiona­re, mai vechi sau mai noi, apărea în sud­­estul Europei şi într-o ţară mîncată de sără­cie încă un partid co­munist, născut într-o perioadă de avînt re­voluţionar, prin ho­­tărîrea Congresului de la 8 mai de transfor­mare a partidului so­cialist un partid comu­nist. Speriate, burghe­zia şi moşierimea au trecut la ofensivă, cen­zură, stare de asediu, folosirea forţei arma­te împotriva muncito­rilor care demonstrau, tribunale militare şi încă multe altele. Pe toată această perioadă istoria partidului nos­tru comunist şi isto­ria poporului nostru au paginile pline de singe, dar şi de măre­ţe izbutiri, de lacrimi, dar şi de izbînzi stră­lucite. Istoria de două mi­lenii a poporului nos­tru a dovedit că poporul român este nemuritor. Nemuritor va fi şi partidul aces­tui popor­­ ! Partidul Comunist Român, de Zaharia STANCU I gloriosul semicentenar In paginile ii-iii Schimbările profunde in structurii societăţii noastre, rod al forţei înnoitoare a Partidului Comunist Român • MUNCITORII * ŢĂRANII « INTELECTUALII La Porţile de Fier au început lucrările de adincire a albiei Dunării in sectorul portului aval al ecluzei TURNU SEVERIN (prin telefon de la Ion Anghel). — In aria de complexe lucrări În­treprinse In vederea apropierii clipei fina­lizării marelui sistem hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, o dată cu înce­putul lunii mai, un colectiv de lucrători condus de inginerul Radu Mihalcea de la Grupul de şantiere de construcţii şi instala­ţii, a inaugurat ope­raţiunile de adincire a albiei Dunării In zona portului aval al ecluzei. Albia Dunării in acest sector ur­mează să fie adîncită cu 1—4 metri pe o lungime de 2 km şi o lăţime de 270 me­tri. Şenalul navigabil, care se creează aici prin dislocarea a 300 000 mc de stincă, are rostul să creeze condiţii adecvate na­vigării prin ecluză a vaselor cu pescaj de 3,5—4,5 m. întreprinderea aces­tei amenajări a albiei Dunării a pus în faţa lucrătorilor de la Grupul de şantiere de construcţii şi instalaţii Porţile de Fier o pro­blemă deosebit de di­ficilă. Intrucît deroca­­rea stîncilor se reali­zează prin explozie sub apă, in apropiere de digul avanportului ecluzei a fost nece­sară o tehnologie spe­cială pentru a nu afec­ta construcţiile exis­tente. Dar, mai mult de­cit atit, aşa cum ne-a relatat ing. Nicolae Mănescu, directorul general al Grupului de şantiere de con­strucţii şi instalaţii Porţile de Fier, lucră­rile de adincire a al­biei Dunării în aval de ecluză au prilejuit stabilirea a două per­formanţe mondiale în domeniul lucrărilor de excavaţii în stîncă sub apă curgătoare. Ini­ia performanţă constă în efectuarea excavaţiilor în stîncă subacvatică în condiţiile unei mari viteze de deplasare a apei, 3 metri pe se­cundă, precum şi ale dificultăţilor create de trecerea inerentă a di­feritelor corpuri plu­titoare. A doua perfor­manţă, care este şi cea mai spectaculoasă pri­veşte productivitatea înaltă realizată, care este de cinci ori mai mare decit cea obţinu­tă prin sistemele cla­sice. Muncitorii, ingine­rii şi tehnicienii Grupului de şantiere de construcţii şi insta­laţii Porţile de Fier consacră aceste succe­se apropiatei aniver­sări a semicentenaru­lui partidului. WWWWWNA/WWWWWWWWWWWWWWW T­elegrame Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit din partea regentului Greciei, general Gheorghios Zoitakis, vii mulţumiri pentru felicitările transmise cu pri­lejul celei de-a 150-a aniversări a Zilei naţionale a Greciei. ★ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit mulţumiri din partea primului ministru ■1 Greciei, Gheorghios Papadopoulos, pentru felicitările transmise cu pri­lejul Zilei naţionale. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8775 Marți 4 mai 1971 6 PAGINI -30 BANI O­amenii muncii din agricul­tură au încheiat însămînţă­­rile de primăvară pe cea mai mare parte din suprafeţele prevăzute. Terminarea însă­­mînţării porumbului, în prin­cipalele judeţe cu pondere agricolă, este o realizare remarcabilă a meca­nizatorilor, cooperatorilor, a tuturor lucrătorilor de pe ogoare. Pînă luni, 3 mai, potrivit datelor centralizate la minister, semănatul porumbului s-a făcut pe 96 la sută din suprafeţele prevăzute a se cultiva în întreprin­derile agricole de stat şi 93 la sută în cooperativele agricole. Rezultă deci că pe aproape întreaga supra­faţă semănatul porumbului s-a fă­cut în limitele timpului optim, exe­­cutîndu-se totodată, lucrări de bună calitate , condiţii de mare însem­nătate pentru obţinerea unor recolte mari la hectar. Ce trebuie făcut în continuare ? La Ministerul Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii şi A­­pelor se consideră necesar ca în ju­deţele in care nu s-a terminat se­mănatul porumbului să se conti­nue executarea acestei lucrări pen­tru a se putea realiza integral suprafeţele prevăzute. O aten­ţie deosebită trebuie acordată plantelor tehnice, unde semănatul tre­buie continuat pînă la realizarea su­prafeţelor care să asigure cantităţi­le contractate. Obţinerea unui volum cit mai mare de produse agricole re­clamă, de asemenea, însămînţarea fiecărui petic de pămint , terenul de la capătul tarlalelor, locurile unde au fost depozitate ingrăşămintele sau paiele etc. Este necesar să se facă supraînsămînţări acolo unde se constată goluri determinate de funcţionarea defectuoasă a maşini­lor, de folosirea unor seminţe neco­respunzătoare sau ca urmare a dis­trugerii plantelor de dăunători. Exis­tă terenuri pe care au băltit a­­pele care, pe măsura zvîntării, tre­buie insăminţate cu cele mai po­trivite culturi şi îndeosebi cu po­rumb, folosindu-se hibrizi mai tim­purii. Avantajele create ca urmare a in­­sămînţării culturilor în limitele tim­pului optim trebuie folosite, in con­tinuare, prin executarea la un înalt nivel calitativ a lucrărilor de între­ţinere. Intrucît temperatura solului este destul de ridicată, plantele răsar în condiţii bune. Dar avînd in vede­re, că în luna mai, timpul — după cum susţin meteorologii — ar putea să fie mai ploios, deci, favorabil în­mulţirii buruienilor, prăşitul trebuie executat fără nici o Intirziere. In u­­nele zone ale ţării vînturile favori­zează uscarea solului. Prin praşile repetate se preintîmpină pierderea a­­pei din sol. Este bine că în multe unităţi agricole s-a trecut la execu­tarea lucrărilor de întreţinere, îndeo­sebi la sfecla de zahăr şi floarea­soarelui. Datorită aplicării acordului global ca formă de retribuire a mun­cii, cooperatorii sunt cointeresaţi şi execute la timp şi de bună calitate aceste lucrări, ştiind că în felul a­­cesta contribuie la sporirea recolte­lor. Ţinindu-se seama de volumul mare de lucrări care vor trebui e­­xecutate în această perioadă, consi­liile de conducere din cooperative­le agricole, împreună cu conduce­rile S.M.A., să se ocupe îndeaproape de organizarea muncii, de crearea condiţiilor materiale pentru ca toa­te aceste lucrări să fie executate la timp. Intrucît iarna a fost foarte uşoară, dăunătorii plantelor agricole n-au fost distruşi decit în foarte mică măsură şi de aceea pericolul atacu­lui lor e mai mare. Unde se constată Înmulţirea acestora, să se treacă cu toate forţele la combaterea lor. La culturile prăşitoare nivelul re­coltelor fiind determinat, in mare măsură, de executarea la timp şi de calitate a lucrărilor de întreţinere este necesar ca, începînd din a­­ceste prime zile ale lunii mai, toate forţele din agricultură să fie mobi­lizate la prăşit. Succesele obţinute la semănat să fie urmate de altele in campania de întreţinere a culturilor, ceea ce va garanta obţinerea unor recolte mari. In condiţiile acestei primăveri LUCRĂRILE DE ÎNTREŢINERE SUNT HOTĂRITOARE PENTRU NIVELUL RECOLTELOR In pagina a Iv-a MANIFESTĂRI CONSACRATE SEMICENTENARULUI PARTIDULUI O politică fermă, consecventă de îmbunătăţire a traiului ţărănimii, de ridicare a nivelului de civilizaţie al satelor „GâNDURILE NOASTRE SE ÎNDREAPTĂ CU recunoştinţă CĂTRE CONDUCEREA PARTIDULUI!“ Recenta Hotărire a Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, cu pri­vire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agricole de producţie, a fost primită cu vie şi îndreptăţită satisfacţie. In cadrul adunărilor ge­nerale, care au loc în aceste zile, ţă­ranii cooperatori adresează telegrame Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, expri­mi­nd cele mai ________ călduroase mul­ţumiri pentru gri­ja permanentă pe care partidul şi statul o acordă neîncetat dez­voltării agricul­turii noastre so­cialiste, îmbună­tăţirii continue a vieţii oamenilor muncii de la sate. Cu profundă re­cunoştinţă, devo­tament şi deose­bit interes, mem­brii cooperatori din C.A.P. Caianu, judeţul Cluj, întruniţi în adunarea tri­mestrială, ne exprimăm ataşamentul faţă de politica înţeleaptă a partidu­lui şi hotărîrea de a munci cu mai mult elan pentru înfăptuirea sarcini­lor ce ni le-am planificat în acest an — se spune într-o telegramă. Dind grai sentimentelor de profun­dă dragoste faţă de partid, de mul­ţumire pentru grija părintească ce ne-o poartă, vă asigurăm, iubite to­varăşe secretar general, că nu vom precadeţi nici un efort pentru a ne îndeplini fiecare cu cinste sarcinile la locul de muncă, in scopul întăririi şi dezvoltării continue a cooperativei noastre, al creşterii bunăstării fie­căruia dintre noi, pentru a vedea Ro­mânia inălţîndu-se zi de zi pe culmi tot mai înalte de progres şi civili­zaţie. Hotărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la măsurile de îmbunătăţire a condiţiilor de via­ţă ale membrilor cooperatori, se spu­ne In telegrama ţăranilor cooperatori din comuna Tanacu, judeţul Vaslui, dovedeşte încă o dată grija perma­nentă a partidului şi statului nostru pentru a făuri o viaţă tot mai bună pentru noi şi copiii noştri. Suntem­ conştienţi că noile măsuri adoptate vor duce şi mai mult la ridicarea ni­velului de trai al tuturor ţăranilor cooperatori şi ele trebuie susţinute prin rezultatele tot mai bune ale muncii noastre, îu toate sectoarele de producţie. Veniturile membrilor cooperatori au sporit an de an ca urmare a creşterii puterii economice a cooperativei noastre, ajungînd la sfîrşitul anului 1970 la peste 15 mi­lioane lei. în campania de primă­vară a acestui an ne-am străduit să însăminţăm la timp şi in bune con­diţii toate culturile, ceea ce con­stituie garanţia îndeplinirii şi depă­şirii sarcinilor de producţie pe anul 1971. Răspunzînd acestei griji, asigurăm conducerea partidului, pe dumnea­voastră personal, Iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom munci cu şi mai multă rîvnă pentru indepli­nirea şi depăşirea sarcinilor prevă­zute in planul de producţie. Ne an­gajăm să livrăm la fondul de stat, peste sarcinile de plan, 50 tone ce­reale, 50 tone struguri şi 5 tone carne. Cu aceeaşi bucurie au primit hotă­­rirea Comitetului Executiv al Comi­tetului Central al P.C.R. membrii cooperativei agricole de producţie din comuna Ciorăşti, judeţul Vran­­cea, în telegrama adresată cu acest prilej C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se spune : Preve­derile acestei hotăriri dovedesc Încă o dată grija permanentă a partidului şi statului nostru pentru îmbunătă­ţirea continuă a nivelului de viaţă al ţăranilor cooperatori. In cooperativa noastră, de exemplu, beneficiază de pensie lunară peste 400 de ţărani cooperatori. Toate aceste măsuri lua­te de către partid în folosul nostru, al celor ce lucrăm pe ogoare, au constituit un stimulent puternic pen­tru ţăranii cooperatori, care participă în număr tot mai mare la muncă, contribuind la ob­ __________ ţinerea unor re­zultate tot mai bune. Răspunzînd grijii deosebite pe care partidul şi statul nostru, dumnea­voastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, o pur­taţi ţărănimii coo­peratiste, ne an­gajăm ca în anul 1971 să realizăm la cultura porum­.............. leului pe cele 1100 ha 5 000 kg boabe la ha, la griu 3 000 kg boabe la ha, la sfecla de zahăr 35 000 kg la hectar, la floarea-soarelui 2 300 kg la ha. In zootehnie vom obţine peste plan 200 litri lapte de la fiecare vacă furajată, precum şi 300 porci graşi. Prin realizarea acestor producţii şi valorificarea lor la fondul de stat vom realiza importante venituri peste plan. Vă asigurăm încă o dată, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ţă­ranii cooperatori din comuna noastră nu vor precupeţi nici un efort pen­tru a traduce în viaţă directivele Congresului al X-lea al P.C.R. (Continuare în pag. a IV-a) TELEGRAME ADRESATE CC AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU DE MEMBRII COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu l-a primit pe ambasadorul U. R. S. S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat, a primit, luni 3 mai a. c., pe V. I. Drozdenko, ambasador extraordinar şi pleni­potenţiar al Uniunii Sovietice la București. Convorbirea s-a desfășurat în­tr-o atmosferă tovărășească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu Televiziunii norvegiene Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit la 3 mai pe Johann Otto Johansen, şe­ful secţiei externe a Televiziunii norvegiene. In timpul primirii, pre­şedintele Consiliului de Stat a a­­cordat ziaristului norvegian un In­terviu filmat. Ca și numeroase alte orașe ale țârii, Clujul se poate mîndri cu noile sale cartiere. In fotografie : cartierul Gheorghieni Fotó : 8. Cristian

Next