Scînteia, iunie 1971 (Anul 40, nr. 8803-8832)
1971-06-01 / nr. 8803
ESTE PRODUCŢIA INDUSTRIEI LA NIVELUL POTENŢIAL AL DOTĂRII? Dispunem de o mare putere productivă, dar şi de rezerve considerabile care îşi aşteaptă valorificarea. Este necesar ca în toate ramurile producţiei materiale, în toate fabricile şi uzinele să crească preocuparea, eforturile pentru : o FOLOSIREA DEPLINĂ A CAPACITĂŢII TUTUROR MAŞINILOR Şl AGREGATELOR ; O PUNEREA ÎN VALOARE A ÎNTREGULUI SPAŢIU PRODUCTIV ; ® GENERALIZAREA SCHIMBURILOR DOI Şl TREI; ® ELIMINAREA DISCORDANŢELOR DIN FLUXUL TEHNOLOGIC. Este o realitate incontestabilă că dotarea cu mijloace tehnice a economiei naţionale a atins un grad impresionant. In condiţiile în care, pe fondul puternicului dinamism ce caracterizează dezvoltarea economiei noastre, actualul plan cincinal stimulează, mai mult ca oricind altădată, afirmarea elementelor intensive ale dezvoltării economice, este normal, şi nu numai atît, este necesar să ne punem întrebarea : cit de eficient este utilizat acest potenţial productiv ? Merită străduinţa fiecărui comitet de direcţie, fiecărui colectiv de întreprindere, fiecărui consiliu de administraţie de a-şi formula neîntirziat răspunsul cuvenit, întrucît, chiar din acest an, o bună parte din sporul producţiei industriale va fi obţinut exclusiv prin folosirea mai bună a capacităţilor de producţie existente. De fapt, deplina valorificare a tuturor capacităţilor de producţie este unul din obiectivele principale înscrise în Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, care trebuie să stea în faţa muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi economiştilor. Pentru o mai exactă înţelegere a acuităţii chestiunii în discuţie, precizăm că aproximativ un sfert din sporul total al producţiei ce se va obţine în anul 1975 urmează să se realizeze pe seama folosirii intensive a capacităţilor existente la începutul acestui an. Desigur, este vorba de o cifră medie, pe ansamblul economiei, dar în anumite ramuri sporul de producţie prevăzut să se obţină pe această cale este cu mult mai ridicat. Iată doar unul din motivele stăruinţei cu care conducerea partidului a revenit în ultima vreme asupra multiplelor aspecte ce le implică valorificarea deplină, superioară a actualului potenţial productiv al ţării. Este în folosul întregii noastre societăţi ca tot ceea ce s-a înfăptuit prin considerabile eforturi de investiţii materiale şi băneşti să atingă valorile deplinului randament, pentru a da maximum de rezultate pe planul creşterii mai rapide a producţiei materiale, a venitului naţional şi, implicit, pe cel al ridicării nivelului de trai al poporului. Potrivit unei analize întreprinse recent de organele economice centrale, rezervele potenţiale de producţie identificate pe ansamblul industriei se ridică la citeva zeci de miliarde de lei. Este o cifră care are suficientă putere să ne convingă de necesitatea conectării neîntârziate în circuitul producţiei materiale a acestui imens potenţial industrial. In acest context, o deosebită importanţă are realizarea în întregime a prevederilor din proiecte la o serie de obiective si capacităţi in exploatare. Prin atingerea parametrilor proiectaţi la toate agregatele siderurgice intrate în funcţiune în urmă cu 2—3 ani, de exemplu, economia naţională ar putea beneficia in acest an, peste nivelurile planificate de 280 000 tone de fontă şi circa o jumătate de milion tone de oţel de convertizor ; funcţionarea tuturor instalaţiilor din industria de îngrăşăminte chimice la nivelul parametrilor proiectaţi este in măsură să asigure în acest an o producţie suplimentară de 131 000 tone azotat de amoniu, 51 000 tone îngrăşăminte chimice complexe şi 43 700 tone uree. Rezerve importante de creştere a producţiei deţine şi industria constructoare de maşini. în unele unităţi industriale, mai noi sau mai vechi, nivelul realizărilor se menţine nesatisfăcător şi din cauză că spaţiile productive construite sunt insuficient folosite. Este de înţeles că nu se va putea vorbi de o exploatare raţională, la nivelul maxim al posibilităţilor noii secţii de bachelită de la „Electroaparataj“ din Capitală, atita vreme cât din întreaga suprafaţă construită numai 43 la sută este destinată pentru fabricaţie, 43 la sută pentru magazii şi 16 la sută pentru circulaţie ; utilajele, ca atare, ocupă numai 15,4 la sută din suprafaţa de producţie şi 6,6 la sută din suprafaţa totală a secţiei. Este anormal ca suprafaţa destinată nemijlocit producţiei să deţină o asemenea pondere în totalul suprafeţei construite. Apare cu toată claritatea că, prin introducerea în circuitul productiv a unei cit mai mari părţi din spaţiile libere sau din cele utilizate în scopuri neproductive şi dotarea lor cu maşinile şi utilajele necesare, într-o serie de întreprinderi Ioan ERHAN (Continuare în pag. a IlI-a) IN ZIARUL DE AZI, în dezbatere publică proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea controlului obştesc. ÎN SPIRITUL DEMOCRAŢIEI NOASTRE SOCIALISTE CETĂŢENII SÎNT CHEMAŢI SĂ PARTICIPE LA PERFECŢIONAREA ACTIVITĂŢII UNOR SECTOARE DE LARG INTERES SOCIAL . INVESTEŞTI UN LEU SAU O MIE. CHIBZUINŢĂ ESTE, ÎN TOATE CAZURILE, OBLIGATORIE PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8803 Marti 1 iunie 1971 6 PAGINI-30 BANI I ZILNICA NOASTRĂ * GRIJĂ ŞI BUCURIE ! ! COPILUL ! Adulţii n-ar fi instituit o Zi Internaţională a Copilului dacă in inima fiecărui om matur n-ar tresălta, măcar din cind in and, copilul care a fost. Nu există problemă importantă, de ordin politic, social, ştiinţific, tehnic, cultural oferită spre dezlegare societăţii şi in care copilul să nu fie mereu profund, deseori vital interesat. Pentru el, contemporanul şi urmaşul nostru, beneficiarul şi moştenitorul valorilor materiale şi spirituale la elaborarea cărora trudim, se cuvine ca singura zi care-i poartă numele in calendar să aibă semnificaţia stafidei din cozonac. Ceea ce contează insă, in primul rind, este anul întreg. Oricit ar fi, in ziua dinţii a lui iunie, de cald surisul cu care-l intimpinăm pe micul sărbătorit, de gustoase bunătăţile pe care i le oferim, de colorate baloanele şi artificiile ridicate in azur de dragul şi in cinstea lui, numai ceea ce înfăptuim permanent intre două zile de iunii iunie, in numele şi spre folosul viitorului, dă adevărata măsură a dragostei pentru zilnica noastră minune — copilul. Or, o putem mărturisi, aici avem cu ce lgminăm noi, poporul de părinţi cu case deschise soarelui de o parte şi de alta a Munţilor Carpaţi. Dacă, firesc, copilul este cel ce culege, in timp, roadele strădaniei părinteşti, tot ce facem să avanseze intre un intii iunie şi altul, tot ce înfloreşte sub semnul creaţiei, sporeşte zestrea copilului, ii asigură viitorul. In această lumină, preocuparea cotidiană a partidului şi statului pentru perfecţionarea continuă a vieţii economice şi sociale se sincronizează cu examenul timpului, scrutat cu ochi paterni şi materni la ceasul discuţiilor tirzii, sub stelele dintotdeauna, dar strălucind deasupra frunţii unui nou pui de om. Iar el respiră uşor, liniştit, de parcă ar fi conştient de imensa solidaritate existentă in juru-i, şi îşi vede frumos de treburi , creşte. Exact acum un deceniu, in editorialul de 1 Iunie 1961, „Scinteia“ scria : „Aşa cum a hatarit partidul, pină in anii 1962—1963 nu va mai exista in ţara noastră copil care să nu fi absolvit şcoala de 7 ani , şi tot in această perioadă va incepe însemnări de 1 Iunie trecerea treptată la invăţămintul de 8 ani“. Cei ce erau pe atunci cuprinşi in perimetrul şcolarităţii generale de abia trec acum pragurile nevăzute dintre adolescenţă şi tinereţe. Dar societatea românească a înaintat deajuns de repede pentru ca, in acelaşi răstimp, invăţămintul general obligatoriu să ajungă nu la 8, ci la 10 ani, iar perspectiva unei întregi tinere generaţii cu studii liceale, absolvite in 12 ani de învăţătură, să" devină" apropiată, să fie tangibilă. Vedem aici un mod adecvat de a ţine pasul cu vremea, societatea răscumpănind străvechi rămineri în urmă printr-un efort uriaş, ţinut in cumpănă dreaptă de dragostea pentru viitorul viu al patriei. Dar alături de acest exemplu de materializare a principiilor civilizaţiei socialiste, s-ar putea cita, cu egală îndreptăţire, dinamica alocaţiilor bugetare afectate sănătăţii, ocrotirii, dezvoltării multilaterale a copilului , şi ce cifre contabile ar putea rosti preţul exact cu care se obţin, pen- 4 tru mărunţeii noştri, asemenea daruri ca Soarele, Muntele, Iar- l ba şi Marea ? Aici nu- I vestim in sporul bucu- 4 riei omeneşti, aici nu vom pierde nimic, ni- ciodată. Copiii sunt direct in- teresaţi in mii de pro- bleme, care-i frămin- 4 tă pe cei mari. Evi- ' 'lent, apărarea păcii ^ este prima dintre ele. Astăzi in miliardul de topii şi adolescenţii trăitori pe Terra, ai noştri deprind, de la începutul începuturii lor conştiinţei, alfabe- * tul dragostei de pace i prietenie, înţelegere şi respect intre popoare. I Pe diferite alte meri- ? diane condiţiile de viaţă ale celei mai ti- 4 nere generaţii sint in- J r.ă extrem de vitrege : \ multora, cartea, şcoa- la le sint incă inacce- ! sibile, joaca le apare ca un vis închipuit şi .' tulbure spre sfirşitul unei zile de trudă pe- 4 ste puteri. Dar copiii * lumii, in legăturile • simbolizate prin ziua ior internaţională, sunt ) uniţi prin speranţă, i sete de viaţă, nevoie ’ de cunoaştere. Ei vor şti să devină membrii unor naţiuni înfrăţite, particulele unei ome- I niri descătuşate, par- , tenerii loiali la con- strucția planetară a 4 mileniului III. Pentru a g giunae a^'.ilo. insă. \ el. indirect, cer lumii i adulte de azi o rntiu- \ ne si o strajă neador- i mite, o responsabilita- ’ te colectivă fără H- t suri. o nesfirsită răh- i dare lucidă in mină- \ Inasa operă de salv- \ gardare a păcii. Copilul si lumea sint | una. Venind după sis- \ temul geocentric al lui . Ptolemeu, după siste- mul heliocentric al lui Copernic, noi am ase- ' zat consul in centrul universului. Iubim prea mult acest sor o-riginal, unic in dulcea sa incandescentă, pen- tru a lăsa să fie smuls din locul cuvenit. \ Ştefan IUREŞ \ ______________ | LA PORŢILE DE FIER Lucrările de montaj au intrat în faza finală Luni, moratorii conduşi de maistrul Nicolae Nicolae au executat operaţia de lansare in lăcaşul său a rotorului turbinei ultimului din cele şase hidroagregate componente ale centralei electrice de la Porţile de Fier. Realizat de către colectivul Uzinei constructoare de maşini Reşiţa, în colaborare cu Uzina de maşini grele Bucureşti, rotorul a fost asamblat într-o perioadă mult mai scurtă CLUJ (corespondentul „Scînteii“, Al. Mureşan). La Combinatul de celuloză şi hîrtie din Dej, unitate intrată în funcţiune în cursul cincinalului precedent, se desfăşoară ample lucrări de investiţii care vor dubla capacitatea de producţie la celuloza vandabilă. Concret, aici se află în construcţie o nouă linie tehdecit cele precedente, creîndu-se condiţii ca angajamentul luat de montori şi constructori de a-l da în funcţiune cu o lună în avans faţă de prevederile din plan să se îndeplinească. Lucrările de montaj se desfăşoară într-un ritm intens şi la celelalte ansamble componente ale acestui ultim agregat energetic de pe malul românesc al Dunării. (Agerpres) nologică de fabricaţie a celulozei, cu o capacitate de 60 000 tone pe an. Noua linie va diferi de cea „veche“ prin gradul mai înalt de tehnicitate. întregul utilaj a fost contractat, iar construcţia spaţiilor de producţie încredinţată întreprinderii de construcţii montaje Cluj — este „In grafic", cum se spune. COMBINATUL DE LA DEJ ÎŞI DUBLEAZĂ CAPACITATEA DE PRODUCŢIE DE CELULOZĂ a început campania de conservare A LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR SLATINA (corespondentul „Scînteii“, Emilian Rouă). La Fabrica de conserve Caracal, liniile tehnologice de conservare a mazărei au început să producă. Pe măsură ce noi linii tehnologice vor intra în funcţiune, producţia de conserve din legume va ajunge la peste 180 tone pe zi Totodată, la fabrica din Caracal s-a îmbuteliat prima „şarjă" a anului de gem de căpşuni şi au intrat în magazie primele cantităţi de dulceaţă de trandafiri din acest sezon de fabricaţie. Aici, la Caracal, se vor produce peste 16 500 tone de conserve de legume. 1 000 tone conserve de fructe. 8 500 tone pastă de tomate. Plecarea la Pekin a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Luni dimineaţă a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Pekin, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze, va face o vizita oficială de prietenie în această ţară. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin, împreună cu delegaţia a plecat la Pekin şi ambasadorul R.P. Chineze în România, Cian Hai-fun. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, împreună cu soţiile Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă Kâng Jăng Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene, Nguyen Dang Hanh, ambasadorul R.D. Vietnam, Damdinnerenghiin Bataa, ambasadorul R.P. Mongole în Republica Socialistă România, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, alţi membri ai corpului diplomatic La plecare, membrii delegaţiei au fost salutaţi călduros de numeroşi cetăţeni ai Capitalei. Ei scandau „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceauşescu — P.C.R.“ „Ceauşescu şi poporul“. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au răspuns cordial manifestărilor de dragoste şi stimă, urărilor de drum bun adresate de oamenii muncii veniţi la aeroport. Pionieri şi tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli au oferit flori secretarului general al partidului, celorlalţi conducători de partid şi de stat. In aceeaşi zi, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut o escală la Novosibirsk. Pe aeroportul împodobit cu drapelele de stat ale Uniunii Sovietice şi Republicii Socialiste România, au venit în întimpinare F.S. Goriacev, prim-secretar al Comitetului regional de partid Novosibirsk, împreună cu soţia, A.I. Zeriev, preşedintele Comitetului executiv al Sovietului regional, împreună cu soţia, secretari ai comitetului regional de partid, alţi reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat locale. Au fost prezenţi, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Moscova, membri ai ambasadei. După un popas la Novosibirsk, delegaţia română va continua călătoria spre Pekin. (Agerpres) i i a i Q i I u ti sa a ei I Excelentei Sale Domnul HABIB BOURGUIBA Preşedintele Republicii Tunisiene TUNIS Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Tunisiene, am deosebita plăcere să vă adresez, în numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, cele mai calde felicitări şi urări de sănătate şi fericire pentru Excelenţa Voastră, de pace şi progres poporului tunisian. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnul HEDI NOUIRA Prim-ministru al Republicii Tunisiene TUNIS Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Tunisiene, adresez cordiale felicitări şi urări de fericire personală Excelenţei Voastre, de pace şi prosperitate pentru poporul tunisian. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI In numele poporului din Cuba, al Partidului Comunist şi al Guvernului Revoluţionar vă exprimăm dumneavoastră şi, prin intermediul dumneavoastră, Partidului Comunist Român, guvernului şi poporului român gratitudinea noastră pentru mesajul transmis cu prilejul sărbătoririi celei de-a X-a aniversări a victoriei de la Playa Giron. Totodată, ne este plăcut să vă reînnoim urările noastre cele mai bune pentru fericirea și progresul poporului român, al Partidului Comunist Român și al Guvernului Republicii Socialiste România. Cu sentimente de înaltă consideraţiune şi prietenie. Dr. OSVALDO DORTICOS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba Comandant FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba Tovarăşului L. I. BREJNEV Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Tovarăşului N. V. PODGORNÎI Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste Tovarăşului A. N. KOSIGHIN Preşedintele Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste MOSCOVA Survolînd teritoriul Uniunii Sovietice, dorim să vă adresăm un cald salut tovărăşesc în numele delegaţiei noastre de partid şi guvernamentale. Folosim acest prilej pentru a vă transmite dumneavoastră şi popoarelor Uniunii Sovietice cordiale urări de noi succese pe calea construirii comunismului, a înfloririi şi prosperităţii întregii ţări. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România De la bordul avionului. (ÎN PAGINA A V-A) Un comentariu al Agenţiei „China Nouă“: POPORUL CHINEZ ÎNTIMPINĂ CU BUCURIE PE OASPEŢII ROMÂNI O corespondenţă de la trimisul nostru special: PREGĂTIRI IN CAPITALA R. P. CHINEZE