Scînteia, iunie 1971 (Anul 40, nr. 8803-8832)

1971-06-01 / nr. 8803

ESTE PRODUCŢIA INDUSTRIEI LA NIVELUL POTENŢIAL AL DOTĂRII? Dispunem de o mare putere productivă, dar şi de rezerve considerabile care îşi aşteaptă valorificarea. Este necesar ca în toate ramurile producţiei materiale, în toate fabricile şi uzinele să crească preocuparea, eforturile pentru : o FOLOSIREA DEPLINĂ A CAPACITĂŢII TUTUROR MAŞI­NILOR Şl AGREGATELOR ; O PUNEREA ÎN VALOARE A ÎNTREGULUI SPAŢIU PRO­DUCTIV ; ® GENERALIZAREA SCHIMBURILOR DOI Şl TREI; ® ELIMINAREA DISCORDANŢELOR DIN FLUXUL TEH­NOLOGIC. Este o realitate incontestabilă că dotarea cu mijloace tehnice a eco­nomiei naţionale a atins un grad im­presionant. In condiţiile în care, pe fondul puternicului dinamism ce caracterizează dezvoltarea econo­miei noastre, actualul plan cinci­nal stimulează, mai mult ca ori­­cind altădată, afirmarea elementelor intensive ale dezvoltării economice, este normal, şi nu numai atît, este necesar să ne punem întrebarea : cit de eficient este utilizat acest poten­ţial productiv ? Merită străduinţa fiecărui comitet de direcţie, fiecărui colectiv de întreprindere, fiecărui consiliu de administraţie de a-şi for­­mula neîntirziat răspunsul cuvenit, întrucît, chiar din acest an, o bună parte din sporul producţiei indu­striale va fi obţinut exclusiv prin fo­losirea mai bună a capacităţilor de producţie existente. De fapt, deplina valorificare a tuturor capacităţilor de producţie este unul din obiectivele principale înscrise în Chemarea Consiliului Naţional al Frontului U­­nităţii Socialiste, care trebuie să stea în faţa muncitorilor, tehnicienilor, in­ginerilor şi economiştilor. Pentru o mai exactă înţelegere a a­­cuităţii chestiunii în discuţie, preci­zăm că aproximativ un sfert din spo­rul total al producţiei ce se va obţine în anul 1975 urmează să se realizeze pe seama folosirii intensive a capa­cităţilor existente la începutul acestui an. Desigur, este vorba de o cifră me­die, pe ansamblul economiei, dar în anumite ramuri sporul de producţie prevăzut să se obţină pe această cale este cu mult mai ridicat. Iată doar unul din motivele stăru­inţei cu care conducerea partidului a revenit în ultima vreme asupra mul­tiplelor aspecte ce le implică valorifi­carea deplină, superioară a actualu­lui potenţial productiv al ţării. Este în folosul întregii noastre societăţi ca tot ceea ce s-a înfăptuit prin consi­derabile eforturi de investiţii mate­riale şi băneşti să atingă valorile de­plinului randament, pentru a da ma­ximum de rezultate pe planul creşte­rii mai rapide a producţiei materia­le, a venitului naţional şi, implicit, pe cel al ridicării nivelului de trai al poporului. Potrivit unei analize întreprinse re­cent de organele economice centra­le, rezervele potenţiale de pro­ducţie identificate pe ansamblul in­dustriei se ridică la citeva zeci d­e miliarde de lei. Este o cifră care are suficientă putere să ne con­vingă de necesitatea conectării neîn­târziate în circuitul producţiei mate­riale a acestui imens potenţial in­dustrial. In acest context, o deosebită im­portanţă are realizarea în întregime a prevederilor din proiecte la o se­rie de obiective si capacităţi in ex­ploatare. Prin atingerea parametri­lor proiectaţi la toate agregatele si­derurgice intrate în funcţiune în urmă cu 2—3 ani, de exemplu, eco­nomia naţională ar putea beneficia in acest an, peste nivelurile planifi­cate de 280 000 tone de fontă şi circa o jumătate de milion tone de oţel de con­­vertizor ; funcţionarea tuturor insta­laţiilor din industria de îngrăşăminte chimice la nivelul parametrilor pro­iectaţi este in măsură să asigure în acest an o producţie suplimentară de 131 000 tone azotat de amoniu, 51 000 tone îngrăşăminte chimice complexe şi 43 700 tone uree. Rezerve impor­tante de creştere a producţiei deţine şi industria constructoare de maşini. în unele unităţi industriale, mai noi sau mai vechi, nivelul realizărilor se menţine nesatisfăcător şi din cauză că spaţiile productive construite sunt insuficient folosite. Este de înţeles că nu se va putea vorbi de o exploa­tare raţională, la nivelul maxim al posibilităţilor noii secţii de bachelită de la „Electroaparataj“ din Capitală, atita vreme cât din întreaga suprafa­ţă construită numai 43 la sută este destinată pentru fabricaţie, 43 la sută pentru magazii şi 16 la sută pentru circulaţie ; utilajele, ca atare, ocupă numai 15,4 la sută din suprafaţa de producţie şi 6,6 la sută din suprafaţa totală a secţiei. Este anormal ca suprafaţa destina­tă nemijlocit producţiei să deţină o asemenea pondere în totalul suprafe­ţei construite. Apare cu toată clarita­tea că, prin introducerea în circuitul productiv a unei cit mai mari părţi din spaţiile libere sau din cele utili­zate în scopuri neproductive şi do­tarea lor cu maşinile şi utilajele ne­cesare, într-o serie de întreprinderi Ioan ERHAN (Continuare în pag. a IlI-a) IN ZIARUL DE AZI,­ ­ în dezbatere publi­că proiectul de lege pri­vind organizarea şi funcţionarea controlu­lui obştesc. ÎN SPIRI­TUL DEMOCRAŢIEI NOASTRE SOCIALISTE CETĂŢENII SÎNT CHE­MAŢI SĂ PARTICIPE LA PERFECŢIONAREA AC­TIVITĂŢII UNOR SEC­TOARE DE LARG INTE­RES SOCIAL . INVESTEŞTI UN LEU SAU O MIE. CHIBZUIN­ŢĂ ESTE, ÎN TOATE CA­ZURILE, OBLIGATORIE PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8803 Marti 1 iunie 1971 6 PAGINI-30 BANI I ZILNICA NOASTRĂ *­­ GRIJĂ ŞI BUCURIE ! ! COPILUL ! Adulţii n-ar fi insti­tuit o Zi Internaţiona­lă a Copilului dacă in inima fiecărui om ma­tur n-ar tresălta, mă­car din cind in and, copilul care a fost. Nu există proble­mă importantă, de or­din politic, social, şti­inţific, tehnic, cultural oferită spre dezlegare societăţii şi in care co­pilul să nu fie mereu profund, deseori vital interesat. Pentru el, contemporanul şi ur­maşul nostru, bene­ficiarul şi moştenito­rul valorilor materiale şi spirituale la elabo­rarea cărora trudim, se cuvine ca singura zi care-i poartă nu­mele in calendar să aibă semnificaţia sta­fidei din cozonac. Ceea ce contează insă, in primul rind, este anul întreg. Oricit ar fi, in ziua dinţii a lui iunie, de cald surisul cu ca­­re-l intimpinăm pe micul sărbătorit, de gustoase bunătăţile pe care i le oferim, de co­lorate baloanele şi ar­tificiile ridicate in azur de dragul şi in cinstea lui, numai ceea ce în­făptuim permanent intre două zile de iu­nii iunie, in numele şi spre folosul viito­rului, dă adevărata măsură a dragostei pentru zilnica noastră minune — copilul. Or, o putem mărtu­risi, aici avem cu ce lg­minăm­ noi, po­porul de părinţi cu case deschise soarelui de o parte şi de alta a Munţilor Carpaţi. Dacă, firesc, copilul este cel ce culege, in timp, roadele străda­niei părinteşti, tot ce facem să avanseze in­tre un intii iunie şi al­tul, tot ce înfloreşte sub semnul creaţiei, sporeşte zestrea copi­lului, ii asigură viito­rul. In această lumină, preocuparea cotidiană a partidului şi statului pentru perfecţionarea continuă a vieţii eco­nomice şi sociale se sincronizează cu exa­menul timpului, scru­tat cu ochi paterni şi materni la ceasul dis­cuţiilor tirzii, sub ste­lele dintotdeauna, dar strălucind deasupra frunţii unui nou pui de om. Iar el respiră uşor, liniştit, de parcă ar fi conştient de i­­mensa solidaritate e­­xistentă in juru-i, şi îşi vede frumos de treburi , creşte. Exact acum un de­ceniu, in editorialul de 1 Iunie 1961, „Scinteia“ scria : „Aşa cum a ha­tarit partidul, pină in anii 1962—1963 nu va mai exista in ţara noastră copil care să nu fi absolvit şcoala de 7 ani , şi tot in această perioadă va incepe­­ însemnări de 1 Iunie trecerea treptată la invăţămintul de 8 ani“. Cei ce erau pe atunci cuprinşi in perimetrul şcolarităţii generale de abia trec acum pragu­rile nevăzute dintre a­­dolescenţă şi tinereţe. Dar societatea româ­nească a înaintat dea­­juns de repede pentru ca, in acelaşi răstimp, invăţămintul general obligatoriu să ajungă nu la 8, ci la 10 ani, iar perspectiva unei întregi tinere genera­ţii cu studii liceale, absolvite in 12 ani de învăţătură, să" devină" apropiată, să fie tan­gibilă. Vedem aici un mod adecvat de a ţine pa­sul cu vremea, socie­tatea răscumpănind străvechi rămineri în urmă printr-un efort uriaş, ţinut in cumpă­nă dreaptă de dragos­tea pentru viitorul viu al patriei. Dar ală­turi de acest exemplu de materializare a principiilor civilizaţiei socialiste, s-ar putea cita, cu egală îndrep­tăţire, dinamica aloca­ţiilor bugetare afecta­te sănătăţii, ocrotirii, dezvoltării multilate­rale a copilului , şi ce cifre contabile ar pu­tea rosti preţul exact cu care se obţin, pen- 4 tru mărunţeii noştri,­­ asemenea daruri ca­­ Soarele, Muntele, Iar- l ba şi Marea ? Aici nu- I vestim in sporul bucu- 4 riei omeneşti, aici nu­­ vom pierde nimic, ni-­­ ciodată.­­ Copiii sunt direct in-­­ teresaţi in mii de pro-­­ bleme, care-i frămin- 4 tă pe cei mari. Evi- ' 'lent, apărarea păcii ^ este prima dintre ele.­­ Astăzi in miliardul de­­ topii şi adolescenţi­i trăitori pe Terra, ai­­ noştri deprind, de la­­ începutul începuturi­­i lor conştiinţei, alfabe- * tul dragostei de pace i prietenie, înţelegere şi­­ respect intre popoare. I Pe diferite alte meri- ? diane condiţiile de­­ viaţă ale celei mai ti- 4 nere generaţii sint in- J r.ă extrem de vitrege : \ multora, cartea, şcoa-­­ la le sint incă inacce- ! sibile, joaca le apare­­ ca un vis închipuit şi .' tulbure spre sfirşitul­­ unei zile de trudă pe- 4 ste puteri. Dar copiii * lumii, in legăturile • simbolizate prin ziua i­­or internaţională, sunt ) uniţi prin speranţă, i sete de viaţă, nevoie ’ de cunoaştere. Ei vor­­ şti să devină membrii­­ unor naţiuni înfrăţite,­­ particulele unei ome- I niri descătuşate, par- , tenerii loiali la con-­­ strucția planetară a 4 mileniului III. Pentru a g giunae a^'.ilo. insă. \ el. indirect, cer lumii i adulte de azi o rntiu- \ ne si o strajă neador- i mite, o responsabilita- ’ te colectivă fără H- t suri. o nesfirsită răh- i dare lucidă in mină- \ Inasa operă de salv- \ gardare a păcii.­­ Copilul si lumea sint | una. Venind după sis- \ temul geocentric al lui . Ptolemeu, după siste-­­ mul heliocentric al lui­­ Copernic, noi am ase- ' zat consul in centrul­­ universului. Iubim­­ prea mult acest sor o-­­­riginal, unic in dulcea­­ sa incandescentă, pen-­­ tru a lăsa să fie smuls­­ din locul cuvenit. \ Ştefan IUREŞ \ ______________ | LA PORŢILE DE FIER Lucrările de montaj au intrat în faza finală Luni, moratorii conduşi de maistrul Nicolae Nicolae au executat operaţia de lansare in lăcaşul său a rotorului turbinei ultimului din cele şase hidro­­agregate componente ale centra­lei electrice de la Porţile de Fier. Realizat de către colecti­vul Uzinei constructoare de ma­şini Reşiţa, în colaborare cu Uzina de maşini grele Bucu­reşti, rotorul a fost asamblat într-o perioadă mult mai scurtă CLUJ (corespondentul „Scîn­­teii“, Al. M­­ureşan). La Combi­natul de celuloză şi hîrtie d­in Dej, unitate intrată în funcţiune în cursul cincinalului precedent, se desfăşoară ample lucrări de investiţii care vor dubla capa­citatea de producţie la celuloza vandabilă. Concret, aici se află în construcţie o nouă linie teh­decit cele precedente, creîndu-se condiţii ca angajamentul luat de montori şi constructori de a-l da în funcţiune cu o lună în avans faţă de prevederile din plan să se îndeplinească. Lucră­rile de montaj se desfăşoară într-un ritm intens şi la cele­lalte ansamble componente ale acestui ultim agregat energetic de pe malul românesc al Du­nării. (Agerpres) nologică de fabricaţie a celulo­zei, cu o capacitate de 60 000 tone pe an. Noua linie va diferi de cea „veche“ prin gradul mai înalt de tehnicitate. întregul utilaj a fost contractat, iar con­­­­strucţia spaţiilor de producţie­­ încred­inţată întreprinderii de construcţii montaje Cluj — este „In grafic", cum se spune. COMBINATUL DE LA DEJ ÎŞI DUBLEAZĂ CAPACITATEA DE PRODUCŢIE DE CELULOZĂ a început campania de conservare A LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR SLATINA (corespondentul „Scînteii“, Emilian Rouă).­­ La Fabrica de conserve Caracal, li­niile tehnologice de conservare a mazărei au început să pro­ducă. Pe măsură ce noi linii teh­nologice vor intra în funcţiune, producţia de conserve din legu­me va ajunge la peste 180 tone pe zi Totodată, la fabrica din Caracal s-a îmbuteliat prima „şarjă" a anului de gem de căp­şuni şi au intrat în magazie pri­mele cantităţi de dulceaţă de trandafiri din acest sezon de fa­bricaţie. Aici, la Caracal, se vor produce peste 16 500 tone de conserve de legume. 1 000 tone conserve de fructe. 8 500 tone pastă de tomate. Plecarea la Pekin a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Luni dimineaţă a părăsit Capi­tala, îndreptîndu-se spre Pekin, delegaţia de partid şi guvernamen­tală a Republicii Socialiste Ro­mânia, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Chinez şi a guvernului Re­publicii Populare Chineze, va face o vizita­ oficială de prietenie în a­­ceastă ţară. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliu­lui de Stat, Dumitru Popa, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal­­ Bucu­rești al P.C.R., Ion Iliescu, mem­bru supleant al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, şi Au­rel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin, împreună cu delegaţia a plecat la Pekin şi ambasadorul R.P. Chi­neze în România, Cian Hai-fun. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgă­­nescu, Janos Fazekas, Petre­ Lupu­, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voi­tec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Io­­niţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, îm­preună cu soţiile Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor cen­trale şi organizaţiilor obşteşti, ge­nerali, ziarişti români şi corespon­denţi ai presei străine. Au fost de faţă Kâng Jăng Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene, Ngu­yen Dang Hanh, ambasadorul R.D. Vietnam, Damdinnerenghiin Bataa, ambasadorul R.P. Mongole în Re­publica Socialistă România, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, alţi membri ai corpului diplomatic La plecare, membrii delegaţiei au fost salutaţi călduros de nume­roşi cetăţeni ai Capitalei. Ei scan­dau „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceauşescu — P.C.R.“ „Ceauşescu şi poporul“. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au răspuns cor­dial manifestărilor de dragoste şi stimă, urărilor de drum bun a­­dresate de oamenii muncii veniţi la aeroport. Pionieri şi tineri ro­mâni, chinezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli au oferit flori secreta­rului general al partidului, celor­lalţi conducători de partid şi de stat. In aceeaşi zi, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut o escală la Novosibirsk. Pe aeroportul împodobit cu dra­pelele de stat ale Uniunii Sovietice şi Republicii Socialiste România, au venit în întimpinare F.S. Go­­riacev, prim-secretar al Comitetu­lui regional de partid Novosi­birsk, împreună cu soţia, A.I. Ze­­riev, preşedintele Comitetului exe­cutiv al Sovietului regional, îm­preună cu soţia, secretari ai comi­tetului regional de partid, alţi reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat locale. Au fost prezenţi, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Moscova, membri ai ambasadei. După un popas la Novosibirsk, delegaţia română va continua călă­toria spre Pekin. (Agerpres) i i a i Q i I u ti sa a ei I Excelentei Sale Domnul HABIB BOURGUIBA Preşedintele Republicii Tunisiene TUNIS Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Tunisiene, am deosebita plă­cere să vă adresez, în numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, cele mai calde felicitări şi urări de sănătate şi fericire pentru Excelenţa Voastră, de pace şi pro­gres poporului tunisian. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnul HEDI NOUIRA Prim-ministru al Republicii Tunisiene TUNIS Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Tunisiene, adresez cordiale feli­citări şi urări de fericire personală Excelenţei Voastre, de pace şi prospe­ritate pentru poporul tunisian. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI In numele poporului din Cuba, al Partidului Comunist şi al Guver­nului Revoluţionar vă exprimăm dumneavoastră şi, prin intermediul dumneavoastră, Partidului Comunist Român, guvernului şi poporului român gratitudinea noastră pentru mesajul transmis cu prilejul sărbăto­ririi celei de-a X-a aniversări a victoriei de la Playa Giron. Totodată, ne este plăcut să vă reînnoim urările noastre cele mai bune pentru fericirea și progresul poporului român, al Partidului Comunist Român și al Guvernului Republicii Socialiste România. Cu sentimente de înaltă consideraţiune şi prietenie. Dr. OSVALDO DORTICOS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba Comandant FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba Tovarăşului L. I. BREJNEV Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Tovarăşului N. V. PODGORNÎI Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste Tovarăşului A. N. KOSIGHIN Preşedintele Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste MOSCOVA Survolînd teritoriul Uniunii Sovietice, dorim să vă adresăm un cald salut tovărăşesc în numele delegaţiei noastre de partid şi guvernamentale. Folosim acest prilej pentru a vă transmite dumneavoastră şi po­poarelor Uniunii Sovietice cordiale urări de noi succese pe calea con­struirii comunismului, a înfloririi şi prosperităţii întregii ţări. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România De la bordul avionului. (ÎN PAGINA A V-A) Un comentariu al Agenţiei „China Nouă“: POPORUL CHINEZ ÎNTIMPINĂ CU BUCURIE PE OASPEŢII ROMÂNI O corespondenţă de la trimisul nostru special: PREGĂTIRI IN CAPITALA R. P. CHINEZE

Next