Scînteia, iunie 1971 (Anul 40, nr. 8803-8832)

1971-06-12 / nr. 8814

RITMUL LIVRĂRILOR - INDICATOR AL EFICACITĂȚII PRODUCȚIEI Interesele majore ale economiei naționale impun ca toate produsele să se fabrice ritmic, la nivelul pre­vederilor planului pentru că acest nivel s-a avut în vedere la întoc­mirea balanțelor materiale, pentru că la acest nivel s-au încheiat contrac­te ferme cu beneficiarii interni și externi. Iar dacă lună de lună con­statăm că, în marea majoritate a întreprinderilor noastre, planul este realizat sistematic, nu numai la in­dicatorii globali, ci și pe fiecare pro­dus, indiferent de complexitatea, va­loarea sau destinaţia lui, dacă în cea mai mare parte contractele eco­nomice sunt respectate întocmai, în­seamnă că oamenii uzinelor dove­desc prin fapte capacitatea lor de a obţine rezultate economice superioare, potrivit unor cerinţe con­crete ale economiei, onorîndu-şi sar­cinile de producţie la nivelul unor înalte exigenţe. Este îmbucurător să amintim că, numai în cinci luni din acest an, s-au dat peste plan canti­tăţi însemnate de produse de primă importanţă pentru economie : 225 milioane kWh energie electrică, 45 000 tone fontă, 37 000 tone oţel, 154 000 tone cărbune net, 2 000 tone fire şi fibre chimice, motoare elec­trice, rulmenţi, tractoare, echipa­mente electronice şi electrotehnice ș.a. De maximă importanţă este ca în acest efort general pentru reali­zarea planului să fie angajate din plin, cu întregul lor potenţial pro­ductiv de care dispun, toate unită­ţile economice, ştiut fiind că rigorile unei activităţi normale, echilibrate in toate ramurile producţiei materiale exclud oscilaţiile de ritm, aproxima­ţiile şi incertitudinile în realizarea planului. Fiecare întreprindere, indi­ferent de mărimea ei, de profilul de fabricaţie, are azi un rol şi un loc bine precizate în angrenajul econo­mic general, în sistemul unei indus­trii cu sarcini de producţie temeinic stabilite pentru fiecare perioadă de plan. De asemenea, în condiţiile a­­dincirii specializării şi extinderii co­operării, orice abatere de la progra­mul de fabricaţie declanşează o re­acţie în lanţ păgubitoare la un şir de beneficiari, generează goluri de a­­provizionare greu de lichidat. Iată de ce, din partea fiecărei întreprin­deri se cere, fără excepţie, punctua­litate în producţie, respect pentru de­taliu în realizarea planului pe sorti­mente, se cere seriozitate şi fermi­tate în muncă, în onorarea obliga­ţiilor faţă de beneficiari. Tocmai avînd în vedere importanţa deosebită pe care o are îndeplinirea sistematică a planului la fiecare sor­timent, ziarul nostru a publicat in ultima vreme o serie de articole în care au fost vizate unele întreprin­deri ce au înregistrat sistematic res­tante la un produs sau altul. Tot de atîtea ori întreprinderile, centra­lele industriale și ministerele res­pective au dat asigurări că vor lua măsuri, că situaţiile criticate nu se vor mai repeta, că se va acorda un ajutor concret, la faţa locului, tutu­ror întreprinderilor ,­cu probleme“ în realizarea planului. Şi pe baza unor asemenea garanţii aşteptam să aibă loc cit mai repede revirimentul mult dorit şi necesar, în acelaşi timp. Nu puţine au fost cazurile în care in­tervenţiile imediate hotărite de con­ducerile de intreprinderi s-au dove­dit a fi şi eficace. Notăm, de pildă, că uzinele constructoare de vagoane au recuperat restanţele din primul trimestru realizînd, pînă în prezent, peste plan 43 de vagoane, că în luna mai planul la îngrăşămintele cu a­­zot a fost depăşit, reuşindu-se să se recupereze o bună parte din res­tanţele apărute în primele luni la acest sortiment. Sunt dovezi conclu­dente care arată că atunci cind exis­tă hotârîrea fermă, unanimă, de a depăşi dificultăţile, când conducerile întreprinderilor şi ale centralelor sunt preocupate nu numai de găsirea, cau­zelor stării critice, ci şi de lichida­rea lor, orice neajuns poate . În­lăturat, producţia revenind în matca ei normală. Din perspectiva unor asemenea realităţi, pare cel puţin bizar că în alte întreprinderi, în loc ca defici­enţele să fie înlăturate, restantele la anumite sortimente cresc de la o decadă la alta, de la o lună la alta : 18 excavatoare sub plan în luna a­prilie, 22 In luna mai , 2 100 tone În­grăşăminte cu fosfor restante în pri­ma decadă a lunii mai, 3100 tone în decada a treia , 180 autoturisme în minus faţă de plan în luna aprilie, 210 în luna mai. La fel s-au petre­cut lucrurile şi la unele tipuri de motoare electrice, geamuri, P.F.L. ş. a. De ce nu intervin hotărit comite­tele de direcţie pentru lichidarea ne­ajunsurilor ? Sunt oare de neînlătu­rat obstacolele care stau în faţa rea­lizării ritmice a planului la toate sortimentele ? Uzina „Progresul“ din Brăila a realizat numai 93 la sută din planul de excavatoare întrucît, aşa cum motivează conducerea u­­nităţii, nu s-a asigurat forţa de muncă calificată pentru prelucrările mecanice, iar o serie de muncitori au o calificare insuficientă. Dar cine altcineva decit conducerea uzinei poate şi trebuie să soluţioneze pro­blema cadrelor necesare ? Planul pe luna mai la geamuri trase a fost realizat numai în proporţie de 98,3 la sută, întrucît fabricile de la Me­diaş şi Tîrnăveni au înregistrat pro­cente exagerate de spargeri la sorta­rea şi tăierea geamurilor. Grupul in­dustrial de petrochimie din Piteşti nu şi-a realizat cu circa 10 la sută plănui la polietilenă pe luna trecută, deoare­ce instalaţia de polietilenă a funcţio­nat cu capacitate redusă din lipsă de etilenă din producţie proprie, ca ur­mare a opririlor accidentale dato­rate, la rîndul lor, exploatării nero- Viorel SAIAGEAN (Continuare în pag. a IV-a) ­............. ......................­­O expresie a solidarităţii poporului român cu lupta poporului cambodgian După cum s-a relatat în presă, in timpul vizitei făcute în R. P. Chi­neză, delegaţia de partid şi gu­vernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a avut întîlniri cu şeful statului cambod­gian, Samdech Norodom Sianik, şi cu primul ministru Samdech Penn Nouth. înaltele personalităţi cambod­giene au participat totodată la o se­rie de manifestări cu prilejul vizi­tei delegaţiei de partid şi guverna­mentale române, la recepţiile oferite de părţile chineză şi română de la Pekin, exprimîndu-şi simpatia şi consideraţia faţă de România socia­listă şi conducătorii ei. In ziua de 2 iunie, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au avut o convorbire oficială cu Sam­dech Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, şi Sam­dech Penn Nouth, preşedintele Bi­roului Politic al C.C. al F.U.N.K. şi prim-ministru al Guvernului Regal de Unitate Naţională. Au participat membri ai delegaţiei române şi ofi­cialităţi ale regatului cambodgian. Aceste întîlniri, convorbirile purtate s-au caracterizat printr-o atmosferă de cordialitate şi prietenie reciprocă — atribute specifice întregului an­samblu al relaţiilor româno-cambod­­giene. După cum se ştie, o trăsătură e­­senţială, fundamentală a politicii ex­terne, a întregii activităţi interna­ţionale a României» socialiste este solidaritatea şi sprijinul activ acor­dat în spiritul internaţionalismului popoarelor care luptă împotriva imperialismului, pentru libertate şi independenţă, pentru afirma­rea şi respectarea dreptului lor ina­lienabil de a-şi hotărî destinele po­trivit propriei lor voinţe. In acest context, partidul nostru, guvernul şi poporul român manifestă o profundă solidaritate cu popoarele vietnamez, laoţian şi cambodgian care luptă eroic, cu arma in­tină pentru res­pingerea agresiunii americane, pen­tru apărarea fiinţei lor naţionale. De la început, poporul şi guvernul ro­mân au denunţat în repetate rânduri actele de amestec ale S.U.A. în tre­burile interne ale Cambodgiei — stat independent şi neutru. După lovitura de stat reacţionară din martie 1970 şi uzurparea puterii de către regimul reacţionar al marionetelor imperia­liste Lon Noi—Sirik Matak, ţara noastră s-a numărat printre primele state care au salutat constituirea Guvernului de Unitate Naţională şi l-au recunoscut oficial ca unic re­prezentant legitim al Cambodgiei. In telegrama adresată de preşedintele Consiliului de Stat al României şe­fului statului cambodgian cu prile­jul constituirii Guvernului Regal de Unitate Naţională de sub egida Frontului Naţional Unit, se exprimă calde urări de succes Guvernului Re­gal de Unitate Naţională şi poporu­lui cambodgian în unirea tuturor forţelor patriotice, pentru apărarea libertăţii şi independenţei ţării, pen-­­ tru dreptul poporului cambodgian de a-şi hotărî singur soarta, fără nici un amestec dinafară, în conformitate cu voinţa, aspiraţiile şi interesele sale. Invadarea Cambodgiei de că­tre trupele S.U.A. şi ale aliaţilor lor a stîrnit o vie indignare in rândurile poporului român, a fost vestejită cu fermitate de guvernul ţării noastre. In luări de poziţii oficiale a fost con­damnat acest act de încălcare fla­grantă a legalităţii internaţionale, de agresiune directă împotriva unui stat suveran, s-a afirmat deplina solidari­tate cu cauza dreaptă a poporului khmer. Aşa cum a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu ocazia prezen­tării scrisorilor de acreditare de că­tre ambasadorul regatului Cambodgia la Bucureşti, „guvernul Republicii Socialiste România şi poporul român, consecvente politicii de sprijinire a luptei popoarelor pentru indepen­denţă şi dezvoltare de sine stătătoa­re, împotriva imperialismului şi colonialismului, îşi reafirmă solida­ritatea şi sprijinul faţă de cauza dreaptă a poporului cambodgian şi îşi manifestă încrederea in victoria luptei sale“. După cum subliniază Comunicatul comun publicat ieri, „partea cam­bodgiana a exprimat recunoştinţă poporului român şi guvernului Re­publicii Socialiste România, care au recunoscut de la început Guvernul Regal de Unitate Naţională ca fiind singurul guvern legal şi legitim al Cambodgiei, precum şi pentru spri­jinul acordat luptei poporului cam­bodgian". Convorbirile la nivel înalt româ­­no-cambodgiene au prilejuit o re­afirmare a acestor legături priete­neşti, evidenţiind dorinţa ambelor părţi de a dezvolta in continuare re­laţiile dintre cele două ţări, în in­ B. STOIAN (Continuare in pag. a III-a) ROI­ETARI ntN TOATE ȚĂRILE UNITI.VAI Anul XL Nr. 8814 Simbătă 12 iunie 1971 8 PAGINI - 40 BANI IN PAGINA A IV-A în dezbatere publica: PROIECTUL DE LEGE CU PRIVIRE LA ÎN­CADRAREA ȘI PRO­MOVAREA ÎN MUNCA A PERSONALULUI DIN UNITĂŢILE SO­CIALISTE DE STAT. Noi colective de muncă răspund la chemarea Consi­liului Naţional al Frontului Unitatii Socialiste PAGINI DE ISTORIE De cîteva săptămîni păstrez cu grijă pe masa mea de lucru şi studiez cu încordată atenţie o lucrare am­plă din care pînă a­­cum au apărut cinci mari volume. Nu este vorba de vreun ro­­man-fluviu inspirat din viforosul trecut îndepărtat sau din ne­liniştitul nostru pre­zent, nici de vreo a­­mănunţită istorie a literaturii noastre. A­­ceste cinci volume în­sumează peste patru mii de pagini. Ele poartă titlul România pe drumul construc­ţiei societăţii socialis­te multilateral dez­voltate. Toate aceste impresionante volume conţin Rapoarte, Cu­­vîntări şi Articole scrise de secretarul general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, intre luna iulie a a­­nului 1965 şi luna mai a anului 1971, adică timp de şase ani. Vo­lumul întîi începe cu Raportul Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la activitatea partidului in perioada dintre Congresul al VIII-lea şi Congresul al IX-lea al Partidu­lui Comunist Român. Acest Raport a fost rostit de Nicolae Ceauşescu la 19 iulie 1965. Cel de-al cinci­lea volum, apărut re­cent, se încheie cu expunerea la Aduna­rea solemnă din Ca­pitală, ţinută la 7 mai a. c. adunare dedicată Semicente­narului glorios al Partidului Comunist Român. Am fost de faţă la dezbaterile Congresului al IX-lea. Şi, de asemenea, am fost de faţă şi la ex­punerea privitoare la Semicentenar. Ziua de 19 iulie 1965 era o zi excesiv de căldu­roasă. In sala în care avea loc cel de-al IX-lea congres al partidului, aerul era condiţionat şi zăpu­şeala de afară nu ne stinjenea. Congresişti şi invitaţi eram cu toţii nerăbdători să-l vedem pe secretarul general al partidului la tribună, să-l auzim vorbind, să aflăm însemnări de Zaharia STANCU conţinutul Raportului. Noul conducător al partidului — care a­­vea să devină curind şi noul conducător al statului — era tînâr, plin de vigoare, neo­bosit, plin de elan şi de dragoste pentru poporul in sinul că­ruia se născuse, pen­tru partidul In rîndu­­rile căruia intrase la cincisprezece sau la şaisprezece ani. Capti­va de indată auditoriul. Ducerea de îndată inimile. Pe cind îşi citea cu claritate ra­portul şi noi îl ascul­tam neclintiţi, cineva a şoptit lingă mine : Ceauşescu e sufletul curat al partidului. Mai tîrziu am auzit nenumăraţi comunişti rostind cu adincă con­vingere această frază. Raportul a durat — cu o scurtă pauză — patru, dacă nu cum­va chiar cinci ore. Raportorul a continuat să se arate neobosit. Sala a continuat să-l asculte fără să dea vreun semn de obo­seală. Nicolae Ceauşescu a vorbit întîi despre succesele partidului şi ale întregului nostru popor în construirea României socialiste, a­­poi despre lipsuri şi despre neajunsuri, a­­poi despre măreţele planuri de perspectivă, apoi despre voinţa fierbinte a tuturor de a construi o ţară nouă — puternică, suverană, independentă — ţară in care oamenii să-şi găsească bunăstarea, pacea, fericirea. Trecu­tul patriei, al poporu­lui, al partidului, erau privite cu Luciditate, prezentului i se adu­ceau laude şi uneori reproşuri, viitorului i se acorda întreaga în­credere. „In următorii cinci ani, poporul român va parcurge încă o etapă pe drumul vieţii sale noi, se va apropia şi mai mult de piscurile înalte ale civilizaţiei, de societatea comu­nistă“. Cu aceste cu­vinte de caldă îm­bărbătare îşi încheia Nicolae Ceauşescu Ra­portul la cel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român. In ziua aceea de 19 iulie a anului 1965, partidul nostru a simţit, mai mult decit oricînd Înainte, că are un conducător luminat, înţelept, plin de o ine­puizabilă energie, un conducător in stare să ducă la bun capăt toate problemele pe care le ridică pe de-o parte construcţia socialistă a ţării, pe de alta si­tuaţia internaţională, să Înscrie poporul nos­tru între detaşamente­le active ale luptei lor­(Continuare în pag. a VI-a) Maiestăţii Sale REGINA ELISABETA A ll-A Palatul Buckingham LONDRA îmi este deosebit de plăcut să vă adresez cu ocazia aniversării zilei de naştere a Maiestăţii Voastre, Ziua naţională a Marii Britanii, felici­tări cordiale şi cele mai bune urări pentru prosperitatea poporului britanic. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Vizita în R.P.D. Coreeană a delegaţiei de partid şi guvernamentale române conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu La Expoziţia realizărilor industriale şi agricole Vineri dimineaţa, delegaţia de partid şi guvernamentală a Repu­blicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a vizitat Expoziţia industrială şi a­­ggicolă a Republicii Populare De­mocrate Coreene din Phenian. Delegaţia a fost însoţită de tova­răşii Kim Ir, Zăng Zun Thek, Hă Dam, precum şi de Kang Jăng Săp. In timpul vizitării expoziţiei, tova­răşa Elena Ceauşescu a fost înso­ţită de tovarăşa Kim Song E, soţia tovarăşului Kim Ir Sen. Expoziţia, amplă cronică a reali­zărilor economiei naţionale a Re­publicii Populare Democrate Co­reene, a constituit o veritabilă prefaţă la călătoria care va începe prin ţară şi în cursul căreia oaspe­ţii români vor putea cunoaşte, la scară naţională, obiective impor­tante durate cu competenţă şi spi­rit creator, prin munca tenace şi harnică a poporului coreean sub conducerea Partidului Muncii. La intrarea în pavilionul prin­cipal, pe o mare pancartă este scris in limba română : „Bun venit dele­gaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu­­“. In întîmpinare vin tovarăşii Ghe Ing The, ministrul comerţului, Ten Bok Sin, ministrul industriei textile, Ri Sang San, pre­şedintele Comitetului Popular al oraşului Phenian, şi Kim Csang Su, directorul expoziţiei. Situată într-unul din numeroase­le parcuri ale capitalei, expoziţia are o suprafaţă construită de 40 000 metri pătraţi. Grafice sugestive şi diagrame prezintă realizările re­marcabile din toate domeniile ac­tivităţii economice, succesele de seamă dobîndite în dezvoltarea unei industrii şi agriculturi moder­ne, perspectivele pe care le des­chide actualul plan sesenal. In R.P.D. Coreeană se produc astăzi pe cap de locuitor, intr-un singur an, 1184 kW/h, aproape 2 tone de cărbune, 158 kilograme oţel, 108 kilograme îngrăşăminte chimice, 287 kilograme ciment. Sunt câţiva din indicatorii semnificativi ai ni­velului economic realizat, care se reflectă în faptul că în 1970 partea ce revine industriei în valoarea producţiei globale a fost de 74 la sută. Multiplicate la scara prevede­rilor planului sesenal — care sta­bilesc, între altele, o creştere de 2,2 ori a mijloacelor de producţie — aceste succese vor duce la întă­rirea mai departe a bazei mate­riale a socialismului, la înzestrarea industriei în pas cu revoluţia teh­nică şi ştiinţifică mondială, vor conferi noi dimensiuni procesului care a transformat Coreea popu­lară într-o ţară cu o industrie a­­vansată, cu o agricultură în plin proces de modernizare, cu un ri­dicat nivel al ştiinţei şi culturii. Cele 40 000 de exponate aflate în două pavilioane, precum şi în sec­toarele dispuse în aer liber con­stituie o ilustrare elocventă a cu­vintelor tovarăşului Kim Ir Sen înscrise pe un mare panou : „O na­ţiune, oricare ar fi ea, nu-şi poa­te asigura independenţa politică, prosperitatea, forţa dezvoltării ţării şi măreţia decit dacă făureşte o economie naţională. Fără construi­rea unei economii naţionale inde­pendente nu este posibil să se cree­ze baza materială şi tehnică a so­cialismului, nici să se edifice cu succes socialismul şi comunismul“. Parterul imensei săli, principale, consacrat industriei grele, are ca nucleu central sectorul maşinilor­­unelte. Exponatele oferă oaspeţilor un tablou sugestiv al introducerii pe scară largă a tehnicii avansate. Peste 30 de tipuri de maşini-unelte stau mărturie talentului muncitori­lor, tehnicienilor, inginerilor şi oamenilor de ştiinţă coreeni. Răspunzînd întrebărilor tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, gazdele pre­cizează că în prezent industria co­reeană trece într-o măsură tot mai mare la fabricarea de maşini-unelte cu comandă-program de înaltă pre­cizie, unele dintre ele puţind efec­tua simultan pînă la 8 operaţii di­ferite. Pupitrele de comandă cu o complexă aparatură, veritabile „orgi“ industriale, permit ca o sin­gură persoană să dirijeze concomi­tent de la distanţă mai multe ma­şini-unelte. Oaspeţii români vizitează, în con­tinuare, sala consacrată industriei energetice şi celei extractive — sector care ocupă un loc prioritar pe ansamblul, dezvoltării economiei naţionale. Schiţe ale unor mari hi­drocentrale care valorifică poten­ţialul energetic al acestei ţări, bo­gată în cursuri de apă, precum şi ale unor termocentrale ce-şi trag izvorul puterii din marile zăcă­minte de antracit, explică în mod grăitor stadiul atins de industria energetică, care produce anual 16,5 miliarde kW/h. Prevederile desena­­tului vor duce la dublarea acestei producţii. In acest fel, a fost posi­bilă electrificarea tuturor satelor, a unei importante părţi a transpor­tului feroviar, asigurîndu-se, toto­dată, baza extinderii în continuare a industriei, în special a metalurgiei. Următoarele standuri sunt cele ale industriei extractive şi de valorifi­care a cărbunelui şi minereurilor. Oaspeţii români sunt informaţi că, în prezent, 70 la sută din producţia industrială a ţării se realizează pe baza valorificării superioare a ma­teriilor prime interne. Pot fi văzute exponate a sute de minereuri, de la cele de fier şi cupru, trecînd prin metale rare, cum ar fi molibdenul, wolframul, pînă la aur. Marile re­zerve de fier ale ţării permit am­plificarea şi diversificarea pro­ducţiei de oţel care, în următorii şase ani, va creşte de două ori, ajungînd la 4 milioane tone. Expoziţia, care cuprinde toate domeniile economiei naţionale, dă posibilitatea cunoaşterii unor pro­cedee originale de valorificare a resurselor naturale. Printre aces­tea se situează şi prelucrarea tres­tiei în vederea obţinerii de fibre artificiale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi membri ai delegaţiei urmăresc cu interes ex­plicaţiile specialiştilor privind ob­ţinerea gogoşilor de mătase în pă­durile de stejar. Savantul coreean Che Ing San, creatorul metodei, a obţinut prin încrucişări succe­sive un vierme de mătase adaptat stejarului şi al cărui fir este co­lorat natural. Sunt vizitate apoi sectoarele in­dustriei uşoare şi alimentare care produc o bogată gamă de sorti­mente destinate consumului popu­laţiei. Oaspeţii români apreciază marea diversitate şi calitatea pro­duselor industriei locale. Ca ur­mare a aplicării hotărîrilor ple­narei C.C. al Partidului Muncii din Coreea din iunie 1958, de a se iniţia o mişcare de masă în vede­rea făuririi de întreprinderi ale industriei locale în toate activită­ţile, s-a ajuns în prezent ca jumă­tate din producţia de bunuri de larg consum să fie asigurată de aceste unităţi. Standurile rezer­vate agriculturii reflectă grăitor (Continuare in pag. a IlI-a) tovarăşul Nicolae Ceauşescu la ampla expoziţie a marilor înfăptuiri ale poporului coreean Imagini grăitoare ale succeselor economiei R.P.D. Coreene

Next