Scînteia, iulie 1971 (Anul 40, nr. 8833-8863)

1971-07-01 / nr. 8833

VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL ROMÂNIEI, NICOLAE CEAUŞESCU, IN FINLANDA Convorbiri oficiale intre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Urho Kekkonen In dimineaţa zilei de 30 iunie, la Palatul prezidenţial din Helsinki au avut loc convorbiri oficiale In­tre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, şi pre­şedintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen. Din partea română, la convor­biri au participat : Janos Fazekas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei con­strucţiilor de maşini, Mircea Bă­­lănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Helsinki,­ Constantin Mitea, consilier, Cor­nel Vladu, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au parti­cipat : Aliti Karjalainen, primul ministru, Vaino Leskinen, minis­trul afacerilor externe, Richard Totterman, secretar de stat in M.A.E, Risto Hyvarinen şeful Di­recţiei politice din M.A.E.., Pentti Uusivirta, şeful Direcţiei comerţu­lui exterior din M A.E., Kaarlo Veikko Mäkelä, ambasadorul Fin­landei la Bucureşti. In cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluţia pozitivă pe care o cunosc relaţiile multilaterale ro­­mâno-finlandeze, a fost relevată dorinţa ambelor părţi de a dezvol­ta aceste relaţii. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri în legătură cu unele aspecte ale vieţii internaţio­nale actuale. Convorbirile s-au desfăşurat în­­­tr-o atmosferă caldă, prietenească, de stimă şi înţelegere reciprocă. Întîlnire cu membri ai Parlamentului finlandez La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale în Finlanda, pre­şedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit cu preşedintele Parlamen­tului, Rafael Paasio, şi cu alţi membri ai forului legislativ su­prem finlandez, împreună cu şeful statului ro­mân se aflau tovarăşii János Fa­zekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram şi ambasadorul României In Finlanda, Mircea Bălănescu. In cursul vizitei la Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul comerţului exterior, Olanri Salonen, ministrul industriei, Kaarlo Mäkelä, amba­sadorul Finlandei în România, de ministrul plenipotenţiar Heikki Hannikainen, şeful protocolului, şi de general-maior Ermei Kan­­ninen. La intrarea In Parlament, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu a fost Intîmpinat cordial de preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, li­derul Partidului Social-Democrat, de prim-vicepreşedintele Johan­nes Virolainen şi de alţi înalţi reprezentanţi ai forului legislativ suprem. Oaspeţilor români le-au fost prezentaţi preşedinţii comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-şi satisfacţia pentru această vizită, Rafael Paasio a a­­dresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi o caldă urare de bun venit. Sunt convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul naţiunilor noastre, al tuturor popoarelor. In continuare, Rafael Paasio a prezentat activitatea şi structura Parlamentului, subliniind rolul şi importantele sale atribuţii în via­ţa politică a ţării. Răspunzînd, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a spus : Aş dori să mulţumesc domnului preşedinte al Parlamentului pen­tru salutul ce mi-a fost adresat, îmi exprim satisfacţia pentru fap­tul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaştem unele aspecte reprezen­tative din activitatea Parlamentu­lui finlandez. De asemenea, îmi exprim satis­facţia că între Parlamentul finlan­dez şi Marea Adunare Naţională a României există relaţii bune şi, după cum ştim, domnul preşe­dinte urmează să viziteze ţara noastră, în fruntea unei delegaţii. Noi apreciem mult rolul parla­mentelor in viaţa popoarelor şi considerăm că în rezolvarea pro­blemelor europene, cum ar fi, de pi­lă, cea a securităţii pe conti­nentul nostru, parlamentele pot juca un rol important. Sunt con­vins că dezvoltarea relaţiilor din­tre parlamentele noastre, dintre popoarele noastre, va contribui la realizarea unei colaborări strinse intre România şi Finlanda, in toa­te domeniile de activitate. Sper că vizita pe care o facem în pre­zent în Finlanda va servi acestui scop. Oaspeţii români vizitează apoi clădirea Parlamentului, pe care finlandezii au ridicat-o in urmă cu patru decenii , în primii ani după proclamarea Finlandei ca stat suveran şi în strînsă legătură cu acest eveniment. In sala de şe­dinţe a deputaţilor, preşedintele Rafael Paasio informează despre structura Parlamentului, alcătuit acum din reprezentanţii a opt partide politice. Oaspeţii vizitează in continuare sala în care au loc reuniunile Conferinţei Preşedinţiei Parlamentul­ui. Şeful statului ro­mân se interesează de activitatea şi atribuţiile acestui organism, alcă­tuit din preşedintele, prim-vice­preşedintele şi secretarul general al Parlamentului şi din preşedinţii diferitelor comisii. Acest organism are misiunea de a organiza lucră­rile Parlamentului şi de a înainta spre dezbatere diferite propuneri. Oaspeţii români au trecut apoi in cabinetul preşedintelui Ca­merei. Aici, preşedintele Nicolae Ceauşescu semnează în cartea de onoare, rezervată marilor persona­lităţi care vizitează Parlamentul. La încheierea vizitei, preşedin­tele Parlamentului, Rafael Paasio, exprimă încă o dată calde mulţu­miri pentru onoarea de a fi pri­mit vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Tovarăşului L­I­BREJNEV Secretar general al C.C. al P.C.U.S. Tovarăşului N. V. PODGORNII Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşului A. N. KOSIGHIN Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. MOSCOVA Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Con­siliului de şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste Româ­nia, poporului român şi al nostru personal, vă exprimăm dv., poporului sovietic, sentimentele noastre de profundă mîhnire şi condoleanţe în legătură cu încearea tragică din viaţă a piloţilor-cosmonauţi Gheorghi Dobrovolski, Vlaaslav Volkov şi Viktor Paţaev, căzuţi eroic în cursul îndeplinirii misiunii nobile ce le-a fost încredinţată. Piloţii-cosmonauţi Dobrovolski, Volkov şi Paţaev, dînd dovadă de un înalt spirit de abnegaţe, au­­realizat, prin joncţiunea navei cosmice „Soiuz-11“ cu staţia „Salut“, pentru prima dată in istoria cosmonauticii, o staţie ştiinţifică orbitali pilotată, au efectuat un amplu program de cercetări şi experimente tehnico-ştiinţifice şi medico-biologice. Aceasta reprezintă o contribuţie de mare însemnătate a ştiinţei şi tehnicii sovie­tice la dezvoltarea zborurilor orbitale pilotate, la cucerirea Cosmosului. Vă rugăm, totodată, să transmiteţi întreaga noastră compasiune fa­miliilor cosmonauţilor eroi pentru pierderea grea suferită. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România PROLIT­ARI DIN TO­ATE ȚĂRILE. ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8833 | Joi 1 iulie 1971 1­6 PAGINI - 30 BANI Se dezvoltă potenţialul industriei ieșene IAŞI (corespondentul „Scin­­teii“, Manole Corcaci). Construc­torii ieșeni lucrează în ritm in­tens la ridicarea unor noi obiec­tive industriale. Printre acestea se numără o fabrică de prefa­bricate cu o capacitate anuală de 75 000 mc, şi o nouă secţie de ţiglă la fabrica de ceramică cu o capacitate de 18 milioane bucăţi pe an. Concomitent, constructorii ie­șeni au început lucrările la o mare hală de 10 000 mp la U­zina mecanică Nicotină, pentru o capacitate de producţie de 6 709 tone utilaje de construcţie. Cu aceasta, Uzina mecanică Nico­­lina-Iaşi va ajunge, incepînd din 1973, la o producţie anuală de 21 700 tone utilaje. Avansul cîştigat prin înce­perea mai devreme a acestei noi hale de producţie, buna or­ganizare a şantierului şi expe­rienţa căpătată pînă acum la construcţia marilor hale — ne-a spus tov. Vasile Anastasiu, in­giner şef la I.C.M. 4 — ne cre­ează posibilitatea să terminăm a­­cest obiectiv încă in 1972, cu circa 6 luni înainte de termen I.C.M. 4 mai execută in zona industrială a Iaşului o extinde­re la fabrica de utilaje pentru industria materialelor de con­strucţii, precum şi extinderea uzinei de fibre sintetice etapele a III-a si a IV-a, în urma cărora producţia de fibre poliesterice va creşte in actualul cincinal cu încă 30 000 de tone, iar cea de fire textile şi tehnice cu incă 5 500 tone pe an. Din toate colţurile ţării — expresii ale adeziunii ferme faţă de activitatea desfăşurată de delegaţia condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in ţările socialiste din Asia 0 IMPRESIONANTA manifestare A UNITĂŢII DE GINDIRE Şl VOINŢA IN sprijinul politicii EXTERNE A PARTIDULUI PAGINA A ll-A CU PRILEJUL „ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI'' Solemnitatea inmînării unor înalte distincţii Cu prilejul „Zilei învăţătorului*, la Consiliul de Stat a avut loc, miercuri la amiază, solemnitatea de­cernării unor titluri şi ordine ale Republicii Socialiste România. înaltele distincţii au fost înmî­­nate de tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Stat. La solemnitate au asistat tovarăşii Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R.. Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Mir­cea Maliţa, ministrul învăţămintu­­lui, Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru pro­blemele tineretului. Adresindu-se celor decoraţi, tova­răşul Emil Bodnaraş a spus : Atît eu cit şi ceilalţi tovarăşi prezenţi la a­­ceastă solemnitate încercăm un sen­timent de dublă satisfacţie. In pri­mul rînd, pentru că un număr re­marcabil de oameni de valoare ai în­­văţămîntului nostru de toate gradele ne-au oferit prilejul de a le înmîna, în această zi de sărbătoare a şcolii româneşti, în alte titluri şi distincţii de stat, datorită muncii, vredniciei, devotamentului şi priceperii lor şi, în al doilea rînd, pentru că bilanţul cu care s-a încheiat anul şcolar este îmbucurător. Vorbitorul a subliniat, in continua­re, eforturile pe care partidul şi sta­tul nostru le fac pentru dezvoltarea invăţămintului de toate gradele, con­tribuţia pe care şcoala noastră — sub îndrumarea partidului, urmind cre­dincios îndemnurile şi recomandările cuprinse in documentele de partid, In cuvintările tovarăşului Nicolae Ceauşescu — o aduce la creşterea unei generaţii bine pregătite, la for­marea unor cadre de nădejde necesa­re dezvoltării multilaterale a Româ­niei socialiste. Tovarăşul Emil Bodnaraş s-a refe­rit apoi la rezultatele valoroase obţi­nute de cadrele didactice, de orga­nizaţiile U.T.C., studenţeşti şi de pionieri, în educarea marxist-leninis­­tă a întregului nostru tineret, în spi­ritul dragostei de patrie şi popor, al unităţii dintre oamenii muncii ro­mâni şi cei aparţinînd naţionalităţi­lor conlocuitoare pentru înflorirea patriei comune, România socialistă, în spiritul internaţionalismului socia­list, al prieteniei cu toate popoarele lumii. Permiteţi-mi, a spus în Încheiere tovarăşul Emil Bodnaraş, să vă adre­sez dv., celor distinşi aici, întregului corp didactic, călduroasele felicitări ale Comitetului Central al Partidului Comunist Român, ale Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Vă urez totodată noi succese In munca dv. nobilă de formare a omului nou, constructor al socialismului şi comu­nismului. Luind cuvlntul, in numele celor de­coraţi, tovarăşii loan I. Bâtea, pro­fesor la Universitatea din Timişoara, Dionisiu I. Sárkány, profesor, direc­torul Liceului „Bolyai Farkas“ din Tirgu Mureş, şi Alexandrina R. Hî­­rici, învăţătoare la Liceul pedagogic din Constanţa, au exprimat calde mulţumiri conducerii partidului şi statului pentru preţuirea acordată activităţii lor şi au asigurat că şi in viitor vor consacra toate eforturile pentru a-şi spori contribuţia la edu­carea şi formarea tineretului, la ridi­carea continuă a rolului şcolii in ope­ra de construire a socialismului. După solemnitate, conducătorii de partid şi de stat prezenţi s-au între­ţinut, intr-o atmosferă călduroasă, to­vărăşească, cu cei decoraţi. (Agerpres) ÎN PAGINA A IV-A LISTA CELOR DECORAŢI IMPERATIVUL CREŞTERII EFICIENŢEI IMPUNE: Atragerea intensă in circuitul economic a tuturor resurselor materiale si băneşti !­­ • O zi cîştig în rotaţia mijloacelor circulante înseamnă fonduri pentru o producţie suplimentară de 4 miliarde lei • Lichidarea reala a stocurilor supranormative implică prevenirea regenerării lor • O vasta acţiune în curs de desfăşurare, o metodologie nouă, perfecţionată şi fermă­­ cu aplicare elastică Dezvoltarea impetuoasă a econo­miei, creşterea venitului naţional, asigurarea unei rate înalte a acumu­lării au determinat — după cum se ştie — sporirea an de an a potenţia­lului economic al ţării, a avuţiei na­ţionale, materializată în importante capacităţi noi de producţie, in lărgi­rea şi modernizarea celor existente, în creşterea volumului mijloacelor circulante. Rolul multiplicator asupra sporirii produsului social şi a venitului naţio­nal pe care îl au fondurile fixe şi mijloacele circulante se manifestă cu atît mai activ cu cit fondurile şi mij­loacele respective sint folosite cu mai mare randament. Tocmai de aceea partidul nostru a pus in permanenţă un accent deosebit pe obţinerea unei înalte eficienţe în utilizarea atît a fondurilor fixe, cit şi a mijloacelor circulante, marea majoritate a uni­tăţilor economice înregistrînd impor­tante succese în această privinţă. Totuşi, la o serie de întreprinderi, şi chiar în unele subramuri industriale, viteza de rotaţie a mijloacelor circu­lante nu a prezentat în cincinalul trecut o evoluţie satisfăcătoare. Desi­gur că această viteză a fost influen­ţată şi de unii factori obiectivi, cum ar fi asimilarea unor produse noi cu un ciclu de fabricaţie mai mare etc., dar ea a fost încetinită şi din cauza unor neajunsuri ce au persistat în activitatea unităţilor economice res­pective , stocarea unor produse finite pentru care desfacerea nu a fost asi­gurată din vreme, supraaproviziona­­rea cu materii prime şi materiale ş.a. Pentru a demonstra dimensiunile reale ale acestei probleme la nivel macroeconomic, este util să arătăm că volumul total al stocurilor în eco­nomie echivalează cu aproximativ un sfert din valoarea fondurilor fixe ; prin accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante în industrie cu o singură zi s-ar putea obţine cu aceleaşi fonduri o producţie supli­mentară de peste 4 miliarde lei. Tot­odată, trebuie avut în vedere ca spo­rirea an de an a stocurilor în econo­mie se face din fondul de acumulare şi deci, orice creştere a stocurilor peste necesităţile reale duce obligato­riu la o reducere a mijloacelor desti­nate investiţiilor in anul respectiv, implicit la restringerea posibilităţilor de creştere a produsului social şi a venitului naţional. Mai este de adău­gat încă un aspect de primă impor­tanţă, anume cel legat de echilibrul balanţelor materiale , stocurile peste necesar existente la unele întreprin­deri determină nesatis­facerea unor nevoi ale altor unităţi. Reducerea re­lativă a stocurilor, folosirea mai ra­ţională a mijloacelor circulante in fiecare întreprindere sunt în măsură să contribuie la realizarea sarcinilor prevăzute de actualul plan cincinal cu privire la reducerea cheltuielilor materiale, în general a costu­rilor de producţie, la creşterea rentabilităţii. Iată de ce conducerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acordă o atit de mare gri­jă gospodăririi mijloacelor circulan­te. La şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului din 25 noiembrie 1970, secretarul general al partidului a atras din nou atenţia asupra acestui lucru, arătînd că „im­perativul creşterii eficienţei cere să se accelereze viteza de rotaţie a fondu­rilor circulante, să se înlăture imo­bilizările de fonduri, să se atragă in circuitul economic toate resursele". Se pune întrebarea, ce trebuie făcut, cum trebuie acţionat pentru înfăptui­rea integrală a acestor sarcini trasata Florea DUMITRESCU ministrul finanțelor (Continuare în pag. a IV-a) COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ PEKIN Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a creării Partidului Comu­nist Chinez, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, comu­niştii, întregul popor român adresează C.C. al P.C. Chinez, tuturor co­muniştilor şi poporului chinez cele mai calde felicitări şi un cordial salut tovărăşesc. In cei cincizeci de ani de existenţă, Partidul Comunist Chinez a condus lupta eroică a maselor populare împotriva imperialismului şi reacţiunii, pentru victoria revoluţiei proletare şi făurirea noii socie­tăţi. Crearea Republicii Populare Chineze — stat socialist independent — cu un uriaş potenţial uman şi material, a zdruncinat puternic sis­temul imperialist şi colonialist, a determinat o schimbare esenţială a raportului de forţe pe plan mondial în favoarea socialismului şi păcii. Sub conducerea încercată a partidului său comunist, în frunte cu tovarăşul Mao Tzedun, poporul frate chinez, muncind cu abnegaţie şi energie creatoare, a înfăptuit profunde transformări înnoitoare, a obţi­nut succese remarcabile în opera de construcţie a socialismului, în dezvoltarea industriei, agriculturii, ştiinţei şi tehnicii, în ridicarea nive­lului său de trai material şi cultural. Comuniştii, poporul român se bucură din toată inima de aceste realizări, considerîndu-le o contribu­ţie de mare însemnătate la creşterea influenţei şi prestigiului socialis­mului în lume, la întărirea forţelor care luptă împotriva imperialismu­lui, pentru libertate, independenţă naţională şi progres social. Suntem­ bucuroşi să relevăm şi cu acest prilej dezvoltarea rodnică a relaţiilor de prietenie şi solidaritate frăţească dintre partidele şi ţă­rile noastre, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţiona­lismului socialist. Suntem­ încredinţaţi că recenta vizită a delegaţiei de partid şi guvernamentale române în R. P. Chineză, în frunte cu tova­răşul Nicolae Ceauşescu, întîlnirile şi convorbirile cu conducătorii de partid şi de stat chinezi vor contribui la întărirea continuă a prieteniei şi colaborării multilaterale dintre P. C. Român şi P.C. Chinez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză, în inte­resul ambelor popoare, al cauzei generale a socialismului şi păcii in lume. Cu prilejul acestei mari aniversări vă urăm, dragi tovarăşi, noi şi strălucite victorii în dezvoltarea şi înflorirea R. P. Chineze. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN

Next