Scînteia, iulie 1971 (Anul 40, nr. 8833-8863)
1971-07-01 / nr. 8833
VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL ROMÂNIEI, NICOLAE CEAUŞESCU, IN FINLANDA Convorbiri oficiale intre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Urho Kekkonen In dimineaţa zilei de 30 iunie, la Palatul prezidenţial din Helsinki au avut loc convorbiri oficiale Intre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen. Din partea română, la convorbiri au participat : Janos Fazekas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Helsinki, Constantin Mitea, consilier, Cornel Vladu, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au participat : Aliti Karjalainen, primul ministru, Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Richard Totterman, secretar de stat in M.A.E, Risto Hyvarinen şeful Direcţiei politice din M.A.E.., Pentti Uusivirta, şeful Direcţiei comerţului exterior din M A.E., Kaarlo Veikko Mäkelä, ambasadorul Finlandei la Bucureşti. In cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluţia pozitivă pe care o cunosc relaţiile multilaterale româno-finlandeze, a fost relevată dorinţa ambelor părţi de a dezvolta aceste relaţii. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri în legătură cu unele aspecte ale vieţii internaţionale actuale. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească, de stimă şi înţelegere reciprocă. Întîlnire cu membri ai Parlamentului finlandez La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale în Finlanda, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit cu preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, şi cu alţi membri ai forului legislativ suprem finlandez, împreună cu şeful statului român se aflau tovarăşii János Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram şi ambasadorul României In Finlanda, Mircea Bălănescu. In cursul vizitei la Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul comerţului exterior, Olanri Salonen, ministrul industriei, Kaarlo Mäkelä, ambasadorul Finlandei în România, de ministrul plenipotenţiar Heikki Hannikainen, şeful protocolului, şi de general-maior Ermei Kanninen. La intrarea In Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost Intîmpinat cordial de preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, liderul Partidului Social-Democrat, de prim-vicepreşedintele Johannes Virolainen şi de alţi înalţi reprezentanţi ai forului legislativ suprem. Oaspeţilor români le-au fost prezentaţi preşedinţii comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-şi satisfacţia pentru această vizită, Rafael Paasio a adresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi o caldă urare de bun venit. Sunt convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul naţiunilor noastre, al tuturor popoarelor. In continuare, Rafael Paasio a prezentat activitatea şi structura Parlamentului, subliniind rolul şi importantele sale atribuţii în viaţa politică a ţării. Răspunzînd, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a spus : Aş dori să mulţumesc domnului preşedinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat, îmi exprim satisfacţia pentru faptul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaştem unele aspecte reprezentative din activitatea Parlamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim satisfacţia că între Parlamentul finlandez şi Marea Adunare Naţională a României există relaţii bune şi, după cum ştim, domnul preşedinte urmează să viziteze ţara noastră, în fruntea unei delegaţii. Noi apreciem mult rolul parlamentelor in viaţa popoarelor şi considerăm că în rezolvarea problemelor europene, cum ar fi, de pilă, cea a securităţii pe continentul nostru, parlamentele pot juca un rol important. Sunt convins că dezvoltarea relaţiilor dintre parlamentele noastre, dintre popoarele noastre, va contribui la realizarea unei colaborări strinse intre România şi Finlanda, in toate domeniile de activitate. Sper că vizita pe care o facem în prezent în Finlanda va servi acestui scop. Oaspeţii români vizitează apoi clădirea Parlamentului, pe care finlandezii au ridicat-o in urmă cu patru decenii , în primii ani după proclamarea Finlandei ca stat suveran şi în strînsă legătură cu acest eveniment. In sala de şedinţe a deputaţilor, preşedintele Rafael Paasio informează despre structura Parlamentului, alcătuit acum din reprezentanţii a opt partide politice. Oaspeţii vizitează in continuare sala în care au loc reuniunile Conferinţei Preşedinţiei Parlamentului. Şeful statului român se interesează de activitatea şi atribuţiile acestui organism, alcătuit din preşedintele, prim-vicepreşedintele şi secretarul general al Parlamentului şi din preşedinţii diferitelor comisii. Acest organism are misiunea de a organiza lucrările Parlamentului şi de a înainta spre dezbatere diferite propuneri. Oaspeţii români au trecut apoi in cabinetul preşedintelui Camerei. Aici, preşedintele Nicolae Ceauşescu semnează în cartea de onoare, rezervată marilor personalităţi care vizitează Parlamentul. La încheierea vizitei, preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, exprimă încă o dată calde mulţumiri pentru onoarea de a fi primit vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Tovarăşului LIBREJNEV Secretar general al C.C. al P.C.U.S. Tovarăşului N. V. PODGORNII Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşului A. N. KOSIGHIN Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. MOSCOVA Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, poporului român şi al nostru personal, vă exprimăm dv., poporului sovietic, sentimentele noastre de profundă mîhnire şi condoleanţe în legătură cu încearea tragică din viaţă a piloţilor-cosmonauţi Gheorghi Dobrovolski, Vlaaslav Volkov şi Viktor Paţaev, căzuţi eroic în cursul îndeplinirii misiunii nobile ce le-a fost încredinţată. Piloţii-cosmonauţi Dobrovolski, Volkov şi Paţaev, dînd dovadă de un înalt spirit de abnegaţe, aurealizat, prin joncţiunea navei cosmice „Soiuz-11“ cu staţia „Salut“, pentru prima dată in istoria cosmonauticii, o staţie ştiinţifică orbitali pilotată, au efectuat un amplu program de cercetări şi experimente tehnico-ştiinţifice şi medico-biologice. Aceasta reprezintă o contribuţie de mare însemnătate a ştiinţei şi tehnicii sovietice la dezvoltarea zborurilor orbitale pilotate, la cucerirea Cosmosului. Vă rugăm, totodată, să transmiteţi întreaga noastră compasiune familiilor cosmonauţilor eroi pentru pierderea grea suferită. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România PROLITARI DIN TOATE ȚĂRILE. ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8833 | Joi 1 iulie 1971 16 PAGINI - 30 BANI Se dezvoltă potenţialul industriei ieșene IAŞI (corespondentul „Scinteii“, Manole Corcaci). Constructorii ieșeni lucrează în ritm intens la ridicarea unor noi obiective industriale. Printre acestea se numără o fabrică de prefabricate cu o capacitate anuală de 75 000 mc, şi o nouă secţie de ţiglă la fabrica de ceramică cu o capacitate de 18 milioane bucăţi pe an. Concomitent, constructorii ieșeni au început lucrările la o mare hală de 10 000 mp la Uzina mecanică Nicotină, pentru o capacitate de producţie de 6 709 tone utilaje de construcţie. Cu aceasta, Uzina mecanică Nicolina-Iaşi va ajunge, incepînd din 1973, la o producţie anuală de 21 700 tone utilaje. Avansul cîştigat prin începerea mai devreme a acestei noi hale de producţie, buna organizare a şantierului şi experienţa căpătată pînă acum la construcţia marilor hale — ne-a spus tov. Vasile Anastasiu, inginer şef la I.C.M. 4 — ne creează posibilitatea să terminăm acest obiectiv încă in 1972, cu circa 6 luni înainte de termen I.C.M. 4 mai execută in zona industrială a Iaşului o extindere la fabrica de utilaje pentru industria materialelor de construcţii, precum şi extinderea uzinei de fibre sintetice etapele a III-a si a IV-a, în urma cărora producţia de fibre poliesterice va creşte in actualul cincinal cu încă 30 000 de tone, iar cea de fire textile şi tehnice cu incă 5 500 tone pe an. Din toate colţurile ţării — expresii ale adeziunii ferme faţă de activitatea desfăşurată de delegaţia condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in ţările socialiste din Asia 0 IMPRESIONANTA manifestare A UNITĂŢII DE GINDIRE Şl VOINŢA IN sprijinul politicii EXTERNE A PARTIDULUI PAGINA A ll-A CU PRILEJUL „ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI'' Solemnitatea inmînării unor înalte distincţii Cu prilejul „Zilei învăţătorului*, la Consiliul de Stat a avut loc, miercuri la amiază, solemnitatea decernării unor titluri şi ordine ale Republicii Socialiste România. înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat. La solemnitate au asistat tovarăşii Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R.. Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Mircea Maliţa, ministrul învăţămintului, Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului. Adresindu-se celor decoraţi, tovarăşul Emil Bodnaraş a spus : Atît eu cit şi ceilalţi tovarăşi prezenţi la această solemnitate încercăm un sentiment de dublă satisfacţie. In primul rînd, pentru că un număr remarcabil de oameni de valoare ai învăţămîntului nostru de toate gradele ne-au oferit prilejul de a le înmîna, în această zi de sărbătoare a şcolii româneşti, în alte titluri şi distincţii de stat, datorită muncii, vredniciei, devotamentului şi priceperii lor şi, în al doilea rînd, pentru că bilanţul cu care s-a încheiat anul şcolar este îmbucurător. Vorbitorul a subliniat, in continuare, eforturile pe care partidul şi statul nostru le fac pentru dezvoltarea invăţămintului de toate gradele, contribuţia pe care şcoala noastră — sub îndrumarea partidului, urmind credincios îndemnurile şi recomandările cuprinse in documentele de partid, In cuvintările tovarăşului Nicolae Ceauşescu — o aduce la creşterea unei generaţii bine pregătite, la formarea unor cadre de nădejde necesare dezvoltării multilaterale a României socialiste. Tovarăşul Emil Bodnaraş s-a referit apoi la rezultatele valoroase obţinute de cadrele didactice, de organizaţiile U.T.C., studenţeşti şi de pionieri, în educarea marxist-leninistă a întregului nostru tineret, în spiritul dragostei de patrie şi popor, al unităţii dintre oamenii muncii români şi cei aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare pentru înflorirea patriei comune, România socialistă, în spiritul internaţionalismului socialist, al prieteniei cu toate popoarele lumii. Permiteţi-mi, a spus în Încheiere tovarăşul Emil Bodnaraş, să vă adresez dv., celor distinşi aici, întregului corp didactic, călduroasele felicitări ale Comitetului Central al Partidului Comunist Român, ale Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Vă urez totodată noi succese In munca dv. nobilă de formare a omului nou, constructor al socialismului şi comunismului. Luind cuvlntul, in numele celor decoraţi, tovarăşii loan I. Bâtea, profesor la Universitatea din Timişoara, Dionisiu I. Sárkány, profesor, directorul Liceului „Bolyai Farkas“ din Tirgu Mureş, şi Alexandrina R. Hîrici, învăţătoare la Liceul pedagogic din Constanţa, au exprimat calde mulţumiri conducerii partidului şi statului pentru preţuirea acordată activităţii lor şi au asigurat că şi in viitor vor consacra toate eforturile pentru a-şi spori contribuţia la educarea şi formarea tineretului, la ridicarea continuă a rolului şcolii in opera de construire a socialismului. După solemnitate, conducătorii de partid şi de stat prezenţi s-au întreţinut, intr-o atmosferă călduroasă, tovărăşească, cu cei decoraţi. (Agerpres) ÎN PAGINA A IV-A LISTA CELOR DECORAŢI IMPERATIVUL CREŞTERII EFICIENŢEI IMPUNE: Atragerea intensă in circuitul economic a tuturor resurselor materiale si băneşti ! • O zi cîştig în rotaţia mijloacelor circulante înseamnă fonduri pentru o producţie suplimentară de 4 miliarde lei • Lichidarea reala a stocurilor supranormative implică prevenirea regenerării lor • O vasta acţiune în curs de desfăşurare, o metodologie nouă, perfecţionată şi fermă cu aplicare elastică Dezvoltarea impetuoasă a economiei, creşterea venitului naţional, asigurarea unei rate înalte a acumulării au determinat — după cum se ştie — sporirea an de an a potenţialului economic al ţării, a avuţiei naţionale, materializată în importante capacităţi noi de producţie, in lărgirea şi modernizarea celor existente, în creşterea volumului mijloacelor circulante. Rolul multiplicator asupra sporirii produsului social şi a venitului naţional pe care îl au fondurile fixe şi mijloacele circulante se manifestă cu atît mai activ cu cit fondurile şi mijloacele respective sint folosite cu mai mare randament. Tocmai de aceea partidul nostru a pus in permanenţă un accent deosebit pe obţinerea unei înalte eficienţe în utilizarea atît a fondurilor fixe, cit şi a mijloacelor circulante, marea majoritate a unităţilor economice înregistrînd importante succese în această privinţă. Totuşi, la o serie de întreprinderi, şi chiar în unele subramuri industriale, viteza de rotaţie a mijloacelor circulante nu a prezentat în cincinalul trecut o evoluţie satisfăcătoare. Desigur că această viteză a fost influenţată şi de unii factori obiectivi, cum ar fi asimilarea unor produse noi cu un ciclu de fabricaţie mai mare etc., dar ea a fost încetinită şi din cauza unor neajunsuri ce au persistat în activitatea unităţilor economice respective , stocarea unor produse finite pentru care desfacerea nu a fost asigurată din vreme, supraaprovizionarea cu materii prime şi materiale ş.a. Pentru a demonstra dimensiunile reale ale acestei probleme la nivel macroeconomic, este util să arătăm că volumul total al stocurilor în economie echivalează cu aproximativ un sfert din valoarea fondurilor fixe ; prin accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante în industrie cu o singură zi s-ar putea obţine cu aceleaşi fonduri o producţie suplimentară de peste 4 miliarde lei. Totodată, trebuie avut în vedere ca sporirea an de an a stocurilor în economie se face din fondul de acumulare şi deci, orice creştere a stocurilor peste necesităţile reale duce obligatoriu la o reducere a mijloacelor destinate investiţiilor in anul respectiv, implicit la restringerea posibilităţilor de creştere a produsului social şi a venitului naţional. Mai este de adăugat încă un aspect de primă importanţă, anume cel legat de echilibrul balanţelor materiale , stocurile peste necesar existente la unele întreprinderi determină nesatisfacerea unor nevoi ale altor unităţi. Reducerea relativă a stocurilor, folosirea mai raţională a mijloacelor circulante in fiecare întreprindere sunt în măsură să contribuie la realizarea sarcinilor prevăzute de actualul plan cincinal cu privire la reducerea cheltuielilor materiale, în general a costurilor de producţie, la creşterea rentabilităţii. Iată de ce conducerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acordă o atit de mare grijă gospodăririi mijloacelor circulante. La şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului din 25 noiembrie 1970, secretarul general al partidului a atras din nou atenţia asupra acestui lucru, arătînd că „imperativul creşterii eficienţei cere să se accelereze viteza de rotaţie a fondurilor circulante, să se înlăture imobilizările de fonduri, să se atragă in circuitul economic toate resursele". Se pune întrebarea, ce trebuie făcut, cum trebuie acţionat pentru înfăptuirea integrală a acestor sarcini trasata Florea DUMITRESCU ministrul finanțelor (Continuare în pag. a IV-a) COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ PEKIN Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a creării Partidului Comunist Chinez, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, comuniştii, întregul popor român adresează C.C. al P.C. Chinez, tuturor comuniştilor şi poporului chinez cele mai calde felicitări şi un cordial salut tovărăşesc. In cei cincizeci de ani de existenţă, Partidul Comunist Chinez a condus lupta eroică a maselor populare împotriva imperialismului şi reacţiunii, pentru victoria revoluţiei proletare şi făurirea noii societăţi. Crearea Republicii Populare Chineze — stat socialist independent — cu un uriaş potenţial uman şi material, a zdruncinat puternic sistemul imperialist şi colonialist, a determinat o schimbare esenţială a raportului de forţe pe plan mondial în favoarea socialismului şi păcii. Sub conducerea încercată a partidului său comunist, în frunte cu tovarăşul Mao Tzedun, poporul frate chinez, muncind cu abnegaţie şi energie creatoare, a înfăptuit profunde transformări înnoitoare, a obţinut succese remarcabile în opera de construcţie a socialismului, în dezvoltarea industriei, agriculturii, ştiinţei şi tehnicii, în ridicarea nivelului său de trai material şi cultural. Comuniştii, poporul român se bucură din toată inima de aceste realizări, considerîndu-le o contribuţie de mare însemnătate la creşterea influenţei şi prestigiului socialismului în lume, la întărirea forţelor care luptă împotriva imperialismului, pentru libertate, independenţă naţională şi progres social. Suntem bucuroşi să relevăm şi cu acest prilej dezvoltarea rodnică a relaţiilor de prietenie şi solidaritate frăţească dintre partidele şi ţările noastre, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist. Suntem încredinţaţi că recenta vizită a delegaţiei de partid şi guvernamentale române în R. P. Chineză, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, întîlnirile şi convorbirile cu conducătorii de partid şi de stat chinezi vor contribui la întărirea continuă a prieteniei şi colaborării multilaterale dintre P. C. Român şi P.C. Chinez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză, în interesul ambelor popoare, al cauzei generale a socialismului şi păcii in lume. Cu prilejul acestei mari aniversări vă urăm, dragi tovarăşi, noi şi strălucite victorii în dezvoltarea şi înflorirea R. P. Chineze. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN