Scînteia, iulie 1971 (Anul 40, nr. 8833-8863)

1971-07-24 / nr. 8856

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8856 . Sîmbătă 24 iulie 1971 8 PAGINI - 40 BANI VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN PORTUL ŞI PE ŞANTIERUL DE CONSTRUCŢII NA­VALE CONSTANŢA In cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unităţi industriale ale municipiului Constanţa — portul şi şantierul naval — au fost vizitate de secre­tarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu sofia sa, Elena, Ceauşescu. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tova­răşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dă­­nălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilinei şi Ion Stănescu. Este pen­tru a doua oară în această săptămînă cînd conducători de partid şi de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în judeţul şi muni­cipiul Constanţa, cu realităţile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producţie, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de per­spectivă ale planului cincinal. Intîlnirile de lucru ale secreta­rului general al partidului cu co­lectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni şi specialişti din indus­trie şi agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descope­rirea unor soluţii mai valoroase pen­tru soluţionarea unor probleme im­portante, de stringentă actualitate şi de perspectivă, stimulează spi­ritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosinţă în dialogul secretarului general al partidului cu realizatorii proiectu­lui de extindere şi modernizare a portului Constanţa, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu con­structorii de nave. Pe întregul traseu, de la Man­galia Nord şi pînă la Constanţa, la­ comunele 23 August şi Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea şi Lazu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători ai partidului şi statului sunt salutaţi cu multă căl­dură de mii şi mii de cetăţeni. La Constanţa, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, că­tre port. Este zona de unde, spre mare, se desfăşoară priveliştea do­minată de pădurea de catarge şi macarale a modernei porţi mari­time româneşti. In faţa gării maritime, oaspeţii sunt aşteptaţi de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, con­structori navali. Pe o mare pancartă este înscrisă urarea „Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu“. Se aplaudă în­delung, se ovaţionează pentru Par­tidul Comunist Român, pentru se­cretarul său general, pentru ceilalţi conducători de partid şi de stat. O companie de onoare, formată din militari şi membri ai gărzilor patriotice, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comandantul su­prem al forţelor noastre armate, o­­norul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania de onoare. In holul gării maritime este în­făţişată cu ajutorul unor planşe, machete şi fotografii, stadiul actual al lucrărilor şi programul eşalonat de dezvoltare a portului şi a şan­tierului naval constănţean, program care, cu un an în urmă, a fost dez­bătut tot aici, împreună cu tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Sunt de faţă ministrul industriei construc­ţiilor de maşini, Ioan Avram, co­lectivele de conducere ale portului şi şantierului, alţi specialişti din industria constructoare de nave din ţara noastră, precum şi cercetători şi proiectanţi ai institutelor de spe­­cialitate. Se dau ample explicaţii în legătura cu obiective intrate in funcţiune, cu cele care urmează a fi realizate în cursul acestui cinci­nal. Dialogul­ generează propuneri şi sugestii privind" amplasarea cît mai raţională a noilor obiective, în aşa fel ca portul, aflat în plin pro­ces de redimensionare, şi şantierul naval să-şi poată desfăşura activi­tatea în cele mai bune condiţii. In continuare, se vizitează car­goul de mărfuri generale „Tîr­­govişte“, ancorat în faţa gării ma­ritime. Pe punte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu primeşte rapor­tul comandantului navei, Eroul Muncii Socialiste Ştefan Vasiliu. Oaspeţii sunt conduşi prin compar­timentele cargoului, li se oferă ex­plicaţii de ordin constructiv şi funcţional cu privire la navă, asu­pra rutelor pe care le străbate şi mărfurilor transportate. Din 1957 şi pînă astăzi, nava „Tîrgovişte“, realizare­a constructorilor navali din Galaţi, este condusă de Şte­fan Vasiliu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de condi­ţiile de muncă şi de viaţă ale e­­chipajului, de economicitatea curselor navei, de metodele de în­cărcare şi descărcare a mărfurilor transportate. Se face recomanda­rea ca, pentru mai lesnicioasa lor manipulare, mărfurile să fie con­­tainerizate, balotate, pachetizate, metode moderne care duc la scurtarea operaţiunilor de încărca­­re-descărcare, la economisirea cheltuielilor de muncă, la efec­tuarea mecanizată a lucrărilor. Cu nava „Lancea“ se vizitează apoi portul. Ca două uriaşe braţe de piatră, impunătoarele diguri, construite în ultimii ani, închid imensa incintă a noului bazin por­tuar. Lungimea lor totală însumea­ză peste 5 300 metri. Ele despart de mare o oglindă liniştită de apă de 523 ha, de două ori şi jumătate mai mare decit cea a vechiului port. Nava înaintează încet în larg. La cheiuri se află aliniate numeroase nave româneşti şi străine de mare tonaj ; în onoarea sosirii conducă­torului partidului şi statului, ele au arborat marele pavoaz. O ori­ginală simfonie de sirene îl înso­ţeşte pe secretarul general al par­tidului, pe­ ceilalţi conducători de partid şi de stat, în călătoria în rada portului. Se acostează apoi la dana nr. 63, recent dată în folosinţă. Aici se dau noi explicaţii în legătură cu dezvoltarea portului Constanţa. Construcţia­­socialistă, industriali­zarea în ritm rapid a ţării au dus la­­creşterea considerabilă a schim­burilor economice internaţionale ale României. Au crescut şi s-au diversificat exporturile. Au devenit din ce în ce mai complexe importurile. De unde înainte vreme din portul Constanţa plecau nave încărcate în genere cu petrol, cereale, cherestea şi alte materii prime, astăzi exportăm tot mai multe produse ale industriei, ma­şini de înaltă tehnicitate, utilaj petrolier, tractoare, fabrici com­plete de ciment, produse ale chi­miei şi instalaţii chimice com­plexe. Ponderea României în co­merţul mondial a crescut conside­rabil, atît sub raport cantitativ cît şi calitativ, iar traficul de mărfuri prin portul­ Constanţa este o veri­tabilă oglindă a acestei realităţi. Redimensionarea portului, moder­nizarea lui decurg tocmai din a­­ceastă realitate. Constructorii portului dau expli­caţii în legătură cu amenajările interioare ale bazinului portuar în care au prins contururi precise noi cheiuri şi dane mineraliere, petro­liere şi pentru mărfuri generale, platforme, depozite şi magazii, căi ferate de rulare a macaralelor, clădiri administrative şi feroviare etc. S-au şi dat în exploatare pri­mele dane, platforme şi magazii pentru depozitarea mărfurilor. Se trece pe lingă podurile descărcă­­toare de mare randament pentru minereuri — 100 tone pe oră —, pe lingă instalaţiile pentru manipula­rea produselor petroliere, de ilu­minare, semnalizare şi dirijare a navigaţiei şi transporturilor fero­viare din incintă portului. Noul bazin portuar — de două ori şi ju­mătate mai mare decit cel vechi — dispune de adîncimi ce permit in­trarea în port a navelor de mare tonaj. Reconstruit și modernizat, por­tul Constanța se va situa în cate­goria marilor porturi europene. Prin darea în exploatare a celor 48 de noi dane, la care vor putea acosta nave pînă la 80 000 tdw, capacitatea traficului de mărfuri va atinge, la stadiul final, 51 mi­lioane tone pe an. La dana 64, conducătorii de partid şi de stat sunt invitaţi să viziteze cargoul mineralier „Du­nărea“, cu un deplasament de 25 000 tdw, construit în Japonia. Cargoul, întors cu o importantă încărcătură de minereu algerian, se află în curs de descărcare. Di­rectorul portului, Nicolae Zeicu, înfăţişează oaspeţilor şi unele as­pecte privind dezvoltarea flotei comerciale. Flota noastră dispune în prezent de peste 50 de cargouri pentru mărfuri generale, minera­liere şi petroliere de diferite mă­rimi, realizate în ţară sau pe ma­rile şantiere ale lumii, însumînd o capacitate de peste o jumătate de milion de tone. în portul Constan­ţa se manipulează în prezent­ de peste zece ori mai multe mărfuri faţă de realizările anilor de vîrf dinaintea celui de-al doilea război mondial. în ultimul an, bunăoa­ră, la cheiurile portului au acostat circa 2 000 de nave româneşti şi străine şi au fost manipulate peste 6,5 milioane tone mărfuri, de peste patru ori mai mult decit în 1955. Reportajul vizitei a fost reali­zat de : N. Popescu BOGDANEST­ Mircea S. IONESCU Foto : Radu CRISTESCU Petre DUMITRESCU (Continuare în pag. a II-a) Pe şantierul de construcţii navale din Constanţa. De la bordul navei „Lancea" este studiată dezvoltarea portului Constanţa IN ZIARUL DE AZI OMUL FAŢĂ ÎN FAŢĂ Reportaj CU EL ÎNSUŞI... pe glob • PATRIOTISMUL FAPTELOR DE ZI­­ • OAMENII MUNCII DIN LUMEA CA­CU ZI­­PITALULUI SUB POVARA „TRIUNGHIU­LUI VICIOS": INFLAŢIE-IMPOZITE­• MUNCA IN VIAŢA TA, VIAŢA TA ŞOMAJ • Anatomia bugetului unei IN MUNCA, familii britanice : „ŞI IN FRIGIDER CE PUNEM?" • ÎN CULISELE RÂZBOIU­• POȘTA PAGINII­ LUI SUBTERAN AL TRUSTURILOR. ADUNARI GENERALE ALE SALARIAŢILOR DIN ÎNTREPRINDERI SALARIAŢII ISI SPUN CUVlNTUL v y Şl HOTĂRĂSC in problemele esenţiale ale activităţii productive In întreprinderi continuă să se desfăşoare adunările generale ale sala­riaţilor — instituţie muncitorească supremă de conducere a unităţilor eco­nomice, formă directă, nemijlocită de participare a muncitorilor, ingine­rilor şi tehnicienilor la conducerea şi organizarea întreprinderilor. In­tr­eaga desfăşurare a adunărilor generale ale salariaţilor — care în marile întreprinderi sunt precedate de adunări pe secţii şi sectoare — re­liefează înalta competenţă cu care este abordată problematica amplă şi complexă a producţiei, rod al dezvoltării experienţei de muncă, al per­fecţionării cunoştinţelor profesionale, al creşterii conştiinţei socialiste şi responsabilităţii oamenilor muncii pentru bunul mers al treburilor între­prinderii. Despre hărnicia şi realizările co­lectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Fabrica de maşini­­unelte şi agregate din Bucureşti se poate vorbi mult. Produsele care poartă marca acestei importante li­ni­tă­ţi economice a industriei noastre constructoare de maşini au dus faima făuritorilor lor în zeci de ţări, de pe mai toate meridianele globului. Din mîinile acestor făurari ai tehnicii moderne ies astăzi maşini de alezat şi frezat, strunguri carusel, maşini de rectificat, precum şi o gamă largă de maşini-unelte grele, care nu sunt cu nimic mai prejos decit cele realizate în ţări cu tradiţie in acest domeniu. Şi dacă rezultatele obţinute pină a­­cum de salariaţii de aici sunt presti­gioase, aceasta se datoreşte, în bună măsură, muncii rodnice şi pline de abnegaţie a colectivului, priceperii gospodăreşti în utilizarea bunurilor materiale, ce se manifestă la fiecare loc de muncă, preocupării cotidiene a cadrelor de muncitori şi tehnicieni de a descoperi şi valorifica operativ rezervele interne de sporire a pro­ducţiei şi creştere a eficienţei ei, pentru a-şi aduce o contribuţie cît mai substanţială la dezvoltarea eco­nomiei naţionale, a societăţii noastre socialiste, înalta responsabilitate faţă de gos­podărirea şi utilizarea cît mai efi­cientă a mijloacelor întreprinderii, profunda conştiinţă a îndatoririlor ce revin fiecăruia pentru bunul mers al activităţii productive au fost prompt relevate şi la adunările ge­nerale ale salariaţilor din secţiile maşini de rectificat, sculărie şi tra­tament termic — sectoare principale ale întreprinderii. file ŞTEFAN (Continuare in pag. a VII-a» Cronica internaţională Afirmare a realismului politic Deşi ne aflăm în plină vară, cînd pulsul vieţii politice internaţionale, în virtutea tradiţionalei „vacanţe di­plomatice“ cunoaşte de obicei o anumită scădere de tensiune, agenda săptăminii continuă să fie bogată în evenimente de amplă semnificaţie. In acest sens, s-a înscris ca un eveniment de puternic răsunet mon­dial anunţarea vizitei pe care pre­şedintele Nixon o va face in R. P. Chineză, în scopul căutării căilor de normalizare a relaţiilor chino-ameri­­cane şi pentru un schimb de vederi asupra problemelor de interes re­ciproc. Urmînd unei succesiuni de acţiuni tot mai frecvente, concretiza­te în stabilirea de raporturi diploma­tice între un şir de state de pe toate continentele şi China populară, acor­dul privind întilnirea chino-ameri­­cană la nivel înalt este o expresie concludentă a afirmării tot mai ac­centuate, pe plan mondial, a unui proces pozitiv, a unor tendinţe rea­liste, spre recunoaşterea stărilor de fapt social-politice ale lumii postbelice — cerinţă esenţială a pro­movării unei politici lucide, raţiona­le. Iar una din concluziile fundamen­tale ale oricărei abordări realiste a problemelor lumii contemporane este recunoaşterea faptului că nu se poa­te concepe rezolvarea nici uneia din marile probleme ale vieţii internaţio­nale fără înlăturarea uneia din cele mai flagrante anomalii ale perioadei postbelice — respectiv fără partici­parea R. P. Chineze, mare stat so­cialist, cu înfăptuiri prestigioase in dezvoltarea internă, în economie, ştiinţă, cultură, cu o politică externă pusă în slujba luptei popoarelor pen­tru libertate, independenţă, progres social şi pace. Este pozitiv faptul că această con­cluzie îşi croieşte acum drum şi în rîndul factorilor de decizie din S.U.A., hotărîrea anunţată reprezen­­tînd, în fapt, un prim pas în direc­ţia renunţării la politica iluziilor sterile, practicată de peste două de­cenii , a încercărilor de ignorare a existenţei şi de izolare a R. P. Chineze, însăşi viaţa a evidenţiat că o asemenea politică nu poate să fie sortită decit eşecului. Interesul statelor lumii spre nor­malizarea relaţiilor cu R. P. Chi­neză reflectă în mod concludent afir­marea tot mai puternică în lume a forţelor socialismului, creşterea pres­tigiului şi influenţei sale. Prezenţa tot mai marcantă pe plan mondial a R. P. Chineze este de natură să contribuie la întărirea frontului anti­­imperialist, la eliminarea din viaţa internaţională a practicilor politicii de forţă şi dominaţie, slujeşte cau­zei luptei popoarelor pentru dezvol­tarea de sine stătătoare, promovării unui climat nou, sănătos, a unor re­laţii întemeiate pe egalitate în drep­turi, respect şi stimă reciprocă între­­ naţiuni. Tocmai de aceea, ştirea cu privire la acordul privind întilnirea chino-americană a fost salutată şi a trezit un ecou aprobativ deosebit de larg şi de puternic in opinia publică internaţională : conducători de sta­te şi guverne, diferiţi oameni Romulus CAPLESCU (Continuare în pag. a VII-a) CONGRESULUI NAŢIONAL AL UNIUNII SOCIALISTE ARABE DIN REPUBLICA ARABĂ UNITĂ Comitetul Central al Partidului Comunist Român adresează partici­panţilor la Congresul Naţional al Uniunii Socialiste Arabe, tuturor mem­brilor U.S.A. un cald salut prietenesc şi urări de succese în desfăşura­rea lucrărilor congresului. Folosim acest prilej pentru a ne exprima Convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea So­cialistă Arabă, dintre Republica Socialistă România şi Republica Arabă Unită se vor dezvolta in interesul celor două popoare ale noastre, al luptei împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru progres social şi democraţie, pentru cauza independenţei na­ţionale şi a păcii. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN

Next