Scînteia, septembrie 1971 (Anul 40, nr. 8894-8923)

1971-09-01 / nr. 8894

ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. In ziua de 31 august 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidata de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român. Au participat miniştri şi şefi ai unor Instituţii centrale, în cadrul şedinţei au fost examinate şi aprobate propunerile privind îmbunătăţi­rea activităţii Academiei de învâţâmînt social-politic „Ştefan Gheorghiu" , lărgi­rea şi reorganizarea şcolilor Interjudeţene pentru pregătirea activiştilor de partid, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, precum şi propunerile de organizare a Institutu­lui pentru pregătirea cadrelor de condu­cere din economie şi administraţia de stat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la execu­tarea unor lucrări de investiţii, modifica­rea Decretului pentru organizarea şi func­ţionarea Băncii de Investiţii, precum şi cu privire la alte probleme curente. 0 realizare tehnică de prestigiu la Filipeştii de Pădure PLOIEŞTI (corespondentul „Scinteii“, C. Căpraru). Munci­torii, tehnicienii şi inginerii de la Uzina de utilaj minier din Fi­lipeştii de Pădure, judeţul Pra­hova, au obţinut o realizare de prestigiu: terminarea celui de-al doilea complex mecanizat de abataj — utilaj de inaltă tehni­citate destinat mecanizării tu­turor operaţiilor de extracţie a cărbunelui prin sistemul de aba­taj cu front lung. După cum ne informează ingi­nerul Tiberiu Balba, de la Cen­trala cărbunelui Ploieşti, noul complex mecanizat de abataj, executat după proiectele şi documentaţia unui grup de ingi­neri şi specialişti din uzină şi centrală, are caracteristici teh­­nico-funcţionali superiori faţă de cel al primului realizat anul trecut tot în unitatea respectivă. Efortul cadrelor de concepţie a fost îndreptat şi în direcţia re­ducerii pieselor şi subansamble­­lor provenite din import. Astfel, s-a reuşit să se utilizeze cu suc­ces în construcţie materiale şi profile de laminate produse în ţară. In următorii ani, colectivul de la Filipeştii de Pădure va a­­sigura întregul necesar de com­plexe de abataje pentru indus­tria cărbunelui a ţării, care vor duce la creşterea productivităţii muncii. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 8894 1 Miercuri 1 septembrie 1971 8 PAGINI—40 BANI 6800 DE APARTAMENTE Un nou microraion in construcţie TÎRGOVIŞTE (C. Soci, cores­pondentul „Scînteii“). In partea de sud a oraşului Tîrgovişte, în vecinătatea platformei industri­ale, se desfăşoară în ritm susţi­nut lucrările de construcţie a unui nou microraion de locuinţe — „Constructorul“. Aici se vor ridica 6 800 de apartamente, in blocuri cu 4 şi 9 niveluri. Noul cartier va fi dotat cu o serie de obiective : spital cu 650 de paturi, policlinică, autogara, o tipografie etc. Pentru construc­torii uzinei de strunguri, tot aici este în curs de execuţie un că­min cu 300 de locuri şi un grup şcolar metalurgic. Anul viitor vor începe lucrările la liceul in­dustrial pentru construcţia de maşini. Pe lingă aceste obiective, în special destinate unităţilor industriale din preajma platfor­mei industriale, sunt prevăzute a se construi şcoli de cultură ge­nerală, care laolaltă însumează 48 săli de clasă, 3 creşe-grădini­­ţe, un club al tineretului, spaţii comerciale şi de deservire — construcţii îndependente sau la parterul blocurilor — şi altele. PAGINA A V-A Omul faţă în faţă cu el însuşi... aubtt. pir. - XI.B utileţism ...Ca pasărea pentru zbor PAGINA A VI-A HARGHITA pămînt al frăţiei şi al înfloririi Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit pe directorul executiv al O.N.U.D.. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit marţi după-amiază, pe Ibrahim Helmi Abdel-Rahman, directorul executiv al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltarea Industrială. A participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. ÎN PAGINA A ll-A Măsurile de îmbunătă­ţire a muncii politico- ideologice şi cultural­­educative în dezbaterea plenarelor lărgite cu ac­tivul comitetelor de partid. CRITERIUL ESEN­ŢIAL AL PRINCIPIALITĂ­ŢII COMUNISTE — SPI­RITUL MILITANT ÎN ÎN­FĂPTUIREA POLITICII PARTIDULUI AUTOUTILAREA: nu campanii şi măsuri sporadice, ci o acţiune permanentă, organizată şi eficientă Puţin extinsă pînă nu demult, în majoritatea întreprinderilor, autou­­tilarea cunoaşte în prezent o reală reconsiderare în urma indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cu prilejul vizitelor de lucru pe care le-a făcut în acest an în între­prinderi din Capitală şi din ţară, secretarul general al partidului s-a interesat îndeaproape de modul con­cret in care se desfăşoară acţiunea de autoutilare, de condiţiile care e­­xistă in unităţi şi centrale indus­triale pentru extinderea acesteia, a recomandat să se studieze temeinic posibilităţile de a satisface în pro­porţie cit mai mare necesarul de maşini şi utilaje pentru nevoile pro­prii, subliniind că autoutilarea tre­buie să constituie o preocupare a fiecărei fabrici, a fiecărei secţii, a fiecărui inginer şi muncitor. Că s-a trecut imediat, cu hotărîre la materializarea în practică a aces­tor preţioase indicaţii o dovedesc, fără putinţă de tăgadă, realizările remarcabile obţinute in acest an, in direcţia valorificării la maximum a forţelor proprii pentru extinderea accelerată a autoutilării. Numai în­treprinderile bucureştene au realizat prin autodotare peste 800 de maşini, insidenţle şi «parate, ir!» tvailoare de 64*• thidlofene lei ; îb­­zeci dfe’ în­treprinderi s-au înfiinţat, printr-o redistribuire a personalului.. .sectoarre de­ autoutilare, avînd programe pre­cise de lucru pe întregul an, ca şi pe întregul cincinal ; numai în anii 1970—1971 economiile valutare obţi­nute prin autoutilare în unităţile Ministerului Construcţiilor Indus­triale totalizează circa 70 de milioa­ne lei valută ; pentru prima oară angajamentele luate în întrecerea so­cialistă pe acest an cuprind preve­deri speciale referitoare la realiza­rea unor maşini şi utilaje prin forţe proprii ; de la începutul anului s-au organizat la nivelul ramurilor in­dustriale trei mari expoziţii, cuprin­­zind maşini, utilaje şi aparate reali­zate prin autodotare. Chiar şi numai aceste exemplifi­cări sunt in măsură să dovedească că, in prezent, acţiunea de autouti­laje s-a extins şi generalizat în în­treaga economie. Dintr-o preocupare întîmplătoare, sporadică, determinată de nevoia realizării unor sarcini de plan deosebite, autodotarea s-a trans­format într-o acţiune de largă cuprindere, capabilă să ofere in per­manenţă posibilităţi avantajoase de dotare tehnică a fabricilor şi şantie­relor ţării. Dar lucrul poate cel mai important este că, prin promovarea acţiunii de autoutilare, s-a creat un cîmp şi mai larg de afirmare iniţiativei şi capacităţii de creaţie tehnică a ca­drelor din întreprinderi. „Astfel a fost învinsă o concepţie gre­şită despre propriile noastre po­sibilităţi , ne spune tov. Nicolae Popa, secretarul comitetului de par­tid de la Fabrica de maşini-unelte şi agregate din Bucureşti. Este un mare ciştig pe care l-am obţinut de pe urma intensificării eforturilor de autoutilare, întrucît este vorba de un ciştig moral“, încrezători in forţele proprii, in inventivitatea şi priceperea lor, mun­citorii şi tehnicienii din această mare uzină a Capitalei au fabricat maşini care stîrnesc interesul oricărui vizi­tator. Cu toate că alternativa impor­tului era mai comodă — de altfel unii inclinînd fără ezitare spre ea — specialiştii uzinei au hotărit să fabrice ei, piesă cu piesă, două freze portal de care aveau nevoie pentru dotarea tehnică proprie , s-a econo­misit pe această cale timp şi mai ales valută, importul fiind redus cu 6,5 milioane lei. Iată doar o secvenţă din sutele de acest fel consemnate în ultimele luni în diferite colţuri de ţară. La Uzina de tractoare din Braşov, un grup de ingineri şi tehnicieni în frunte cu ing. Ion Moşneag a ex­clus din discuţie alternativa procu­rării din import a tronsonului de li­nie automată pentru tratamente ter­mice­ pe bază de inducţie, prin crea­­rea­ îrn atelierele proprii ale între­prinderii a unui ansamblu complex format din presă de călii roţi din­case mari, maşină pentru preîncâlzi­­rea coroanelor, maşină universală pentru călii piese cilindrice, maşină de încălzit prin inducţie ş.a. In pre­zent, nu numai uzina braşoveană beneficiază de această creaţie, ci şi alte unităţi din ţară. In cetatea si­derurgică a Hunedoarei, maistrul Vasile Greavu, ne-a vorbit cu a­­ceeaşi justificată mindrie despre două ingenioase instalaţii concepute şi realizate în atelierul combinatului, care aduc economii anuale de 1,3 milioane lei La rîndul lor, construc­torii de maşini de la Uzina mecani­că din Timişoara se mîndresc cu li­nia de fabricat reductoare pentru utilaje de ridicat şi transportat, fa­bricată tot prin autoutilaje. Sînt realităţi care se constituie într-o replică energică la adresa a­­celora care, aşa cum pe bună drep­tate arăta secretarul general al par­tidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se ploconesc în faţa a tot ce este străin, neglijînd în ulti­mă instanţă puterea creatoare a muncitorilor, tehnicienilor şi ingine­rilor noştri. Şi dacă pe alocuri mai dăinuie asemenea concepţii, înseşi realităţile vieţii noastre arată că a sosit vremea ca ele să fie combătute fără menajamente, convinşi fiind că bazîndu-ne pe forţele proprii, pe pri­ceperea comuniştilor, a tuturor oa­menilor muncii, practic nu există problemă, oricît de dificilă ar fi ea, să nu poată fi rezolvată. Experienţa de pînă acum demon­strează că extinderea acţiunii de au­toutilare impune întărirea serviciilor de concepţie cu cadre tehnico-ingi­­nereşti capabile să rezolve operativ şi competent multiplele probleme pe care le ridică fabricarea unor uti­laje complexe. Este un fapt pozitiv că, de regulă, întreprinderile nu au recurs la umflarea schemelor, la an­gajarea de noi cadre tehnice pentru a face faţă cerinţelor puse de con- Viorel SALAGEAN (Continuare în pag. a IlI-a) SPECTACOLE CU PIESE ALE NOASTRE ŞI PENTRU NOI -­ înălţimea nobilei misiuni a artei teatrului! Printre cifrele demne de semnalat ale bilanţului ultimelor stagiuni — precis, stagiunea 1969—70, aproximat cea 1970—1971 — se află cel puţin cîte­­va foarte importante : cele pri­vind numărul în creştere al specta­torilor. Cifre superioare celor care caracterizau stagiunile precedente. Un aspect asupra căruia recentele documente de partid au insistat în mod deosebit a fost însă acela al efi­cienţei spirituale, al forţei de forma­re şi înm­urire a conştiinţelor, al in­fluenţei educative pe care a avut-o făptui artistic, cultural în rîndul spec­tatorilor. In ce măsură deci numărul sporit de spectatori (şi, de asemenea, să mai consemnăm : de spectacole, de titluri) a reprezentat — în acest plan valoric — şi eficienţă educativă ? Revelaţiile prin artă sînt desigur şi un rezultat al capacităţii, al puterii de înţelegere şi adîncire, al „spiritului de fineţe“ şi al capacităţii de asociaţie, comparaţie , al înclinaţiei la meditaţie a spectatorilor. Esenţială rămîne insă substanţa pe care teatrele o propun spre percepere, spre receptare publi­cului. Sistemul — de altfel foarte util — de abonamente la spectacole conti­nuă să rămină la noi intr-un stadiu Incipient. Cu atît mai mult credem, frecventarea teatrului nu ţine de o­­bişnuinţa dată de abonament, ci de o particulară, nobilă necesitate interi­oară. Cunosc însă teatrele, reflectă ele prin opţiunile făcute particulari­tatea acestei necesităţi interioare care îl atrage pe omul societăţii noastre către artă în general, către arta sce­nică în special ? Răspunsul ? Răspunsul pe care pare a-l contura investigaţia noas­tră in rîndul spectatorilor din cîte­­va mari oraşe ale ţării , insuficient sprijinite de investigaţii de sociolo­gie a culturii, neefectuînd nici cele mai elementare sondaje cu privire la ecoul spiritual al realizărilor lor, teatrele işi cunosc prea puţin, cel mai adesea superficial, spectatorii. „Aş dori să văd cu­ mai multe co­medii inspirate din viaţa contempo­rană, în care să fie studiate diferite feluri de a înţelege şi interpreta via­ţa omului în societatea socialistă. Ca să mă înţelegeţi, voi preciza că aş putea să revăd cu plăcere, de pildă, „Opinia publică" de Aurel Baranga“ — ne declara Nineta Grigorescu, eco­nomist la Combinatul chimic Cra­iova. Este această specificare — pri­vitoare la caracterul realist, la con­ţinutul militant al comediilor aplau­date — o clauză care a apărut frec­vent în discuţiile cu iubitorii genului comic Există un anume paradox al succe­sului pe care teatrele ar trebui să-l fi înţeles mai demult. Paradoxul con­stă în faptul că publicul vine la „Pu­­ricele în ureche“, se amuză („Mi-a plăcut“, „Am ris“ — zice spectatorul) dar aceasta nu Înseamnă că ţi dă şi aprecierile maxime („Dar mare lucru, desigur, nu a fost" — se mai preci­zează, după asemenea spectacole). Este o reacţie firească a publicului, care, in majoritate, a dobîndit în anii noştri acces In teatru, a publicului pe care, cele peste două decenii de dez­voltare culturală socialistă au reuşit să îl facă atent, sensibil, să 11 ridice în mare măsură la înţelegerea a ceea ce înseamnă teatru adevărat. Mulţi dintre interlocutorii noştri şi-au exprimat preferinţa pentru un teatru serios şi profund prin proble­mele pe care le abordează. Elena Pană, funcţionară, din Bucureşti, ne-a vor­bit despre „interesul pentru un teatru in care să afle aspecte şi situaţii ale actualităţii, frămintări sufleteşti, mo­rale, sociale în care să se regăsească". Că este aşa ne-au dovedit-o şi opi­niile despre teatru ale spectatorilor din Baia Mare, puternic centru mun­citoresc, dotat cu teatru creat abia în anii socialismului, sau ale celor din Craiova, oraş al industriei şi al culturii, cu un vechi Teatru Naţional. Teatrul din Baia Mare s-a remarcat cu consecvenţă in ultimii ani ca un teatru cu un repertoriu judicios v echi- N. STANCU şi corespondenţii „Scînteii" (Continuare în pag. a IV-a) ancheta culturală O secţie a Uzinei de prelucrare a aluminiului — Slatina ÎN ZIARUL DE AZI: • Cu ce experienţă intră în noul an agricol fermele cooperativelor? • Avantaje certe ple­dează pentru extinderea largă a acordului global pe şantiere • Doctorandul şi producţia Plecarea delegaţiei militare a Republicii Populare Chineze Marţi dimineaţa a părăsit Capitala delegaţia militară a Republicii Popu­lare Chineze, condusă de tovarăşul Li Dă-Sin, membru supleant al Bi­roului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şeful Direcţiei Generale Politice a Arma­tei Populare Chineze de Eliberare, care, la invitaţia tovarăşului general de armată Ion Ioniţă, membru su­pleant al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, ministrul Forţelor Ar­mate, a făcut o vizită oficială, de prietenie, in ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Otopeni, unde erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Chineze, delega­ţia a fost condusă de generalul de armată Ion Ioniţă, ministrul­ Forţelor Armate, general-colonel Ion Gheor­­ghe, prim-adjunct al ministrului Forţelor Armate şi şef al Marelui Stat Major, general-colonel Ion Co­­man, adjunct al ministrului Forţelor Armate şi secretar al Consiliului Po­litic Superior, general-locotenent Ion Dincă, prim-adjunct de şef de sec­ţie la C.C. al P.C.R., adjuncţii minis­trului, Petru Burlacu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Dumitru Joiţa, prim-vicepreşedinte al Consi­liului popular al municipiului Bucu­reşti, Octav Livezeanu, vicepreşedin­te al I.R.R.C.S., generali şi ofiţeri, alte persoane oficiale, ziarişti. Au fost de faţă Cian Hai-fan, am­basadorul Republicii Populare Chi­neze la Bucureşti, membri ai amba­sadei. Au fost, de asemenea, de faţă ata­şaţi militari ai unor misiuni diplo­matice acreditate la Bucureşti. Comandantul gărzii de onoare a prezentat raportul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Popu­lare Chineze şi Republicii Socialiste România. General de armată Ion Ioniţă şi to­varăşul Li Dă-Sin au trecut in revistă garda de onoare. Un grup de pionieri a oferit oas­peţilor buchete de flori. Numeroşii militari şi cetăţeni a­­flaţi la aeroport au salutat cu căl­dură pe membrii delegaţiei. (Agerpres) COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Dragi tovarăşi, La cea de-a 50-a aniversare a creării partidului nostru, am primit telegrama dv. de felicitare. Felicitările dv. reprezintă pentru partidul şi poporul nostru un mare sprijin şi însufleţire. Vă exprimăm mulţumiri sincere şi cordiale. Vă urăm noi victorii In revoluţia socialistă şi construcţia socialistă. In lupta împotriva imperialismului american şi a tuturor lacheilor lui. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ

Next