Scînteia, octombrie 1971 (Anul 40, nr. 8924-8954)

1971-10-01 / nr. 8924

PAGINA 2 v.î . . . * . 4 r . . . Exigenţă in munca educativă pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste Zilele trecute a avut loc plenara lărgită cu activul a Comitetului ju­deţean de partid Braşov dedicată dez­baterii programului de educare m­ar­­xist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, program elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi aprobat de Comitetul E­­xecutiv al C.C. al P.C.R. Plenara a prilejuit o vie manifestare a deplinei şi entuziastei adeziuni a organizaţiei de partid judeţene la măsurile adop­tate de conducerea partidului, a hotă­­rîrii ferme de a le aplica in viaţă cu consecvenţă şi inaltă responsabilitate. La lucrările plenarei a participat to­varăşul Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri. Caracteristica dominantă a dezba­terilor a constituit-o spiritul militant, combativ, exigenţa partinică în ana­lizarea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative, preocuparea de a găsi cele mai bune forme, metode şi mijloace pentru continua perfec­ţionare a acesteia, în ampla şi sub­stanţiala informare prezentată de to­varăşul Constantin Drăgan, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului judeţean de partid, a fost examinat în spirit critic şi autocritic, modul în care organele şi organiza­ţiile de partid, organizaţiile de masă şi obşteşti, organele locale de stat desfăşoară activitatea politico-ideolo­­gică şi cultural-educativă pentru ri­dicarea conştiinţei oamenilor muncii la nivelul cerinţelor impuse de făuri­rea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. După ce a relevat climatul de com­bativitate partinică ce a caracterizat desfăşurarea adunărilor de partid care au precedat plenara comitetu­lui judeţean, vorbitorul a arătat că, deşi scurtă, perioada care a trecut de la apariţia documentelor supuse dez­baterii a marcat intensificarea mun­cii politico-ideologice în cuprinsul judeţului, creşterea exigenţei şi com­bativităţii comuniştilor, sporirea efor­turilor organizaţiilor de partid pentru inlăturărea rămînerilor în urmă, ini­ţierea a numeroase acţiuni menite să asigure aplicarea riguroasă a progra­mului de educare comunistă adoptat de conducerea partidului. Informarea prezentată de primul secretar al comitetului judeţean de partid a scos în evidenţă faptul că în munca educativă pentru cultivarea trăsăturilor politico-morale proprii omului nou, constructor al societăţii socialiste, persistă numeroase nea­junsuri, printre care slaba combati­vitate, iar uneori chiar atitudinea to­­lerorită faţă de abaterile de la­ disci­plina muncii şi "două' 'norttiere" de convieţuire socială, faţă de mentali­tăţile retrograde." In această ordine de idei s-a criticat faptul că o serie de cadre de conducere din organele de stat, economice şi administrative s-au deprins să acţioneze ca simpli funcţionari care împart sarcini, dau dispoziţii şi ordine, nesocotind fap­tul că partidul şi statul socialist le-au încredinţat o funcţie politică, şi că, in îndeplinirea acesteia, tre­buie să acţioneze punînd in primul plan metodele specifice activităţii politico-educative, munca de con­vingere, dialogul cu oamenii. Analizînd activitatea instituţiilor de artă şi a filialelor uniunilor de creaţie din judeţ, informarea a sub­liniat că o bună parte din valorile spirituale făurite de oamenii de artă şi cultură braşoveni nu se situează la înălţimea realizărilor din sfera pro­ducţiei materiale, nu reflectă noile realităţi sociale, viaţa tumultoasă a României socialiste. Lipsurile care persistă în viaţa cultural-artistică a judeţului se datoresc, în bună mă­sură, îndrumării formale, exercitate de organele locale de partid şi de stat care au neglijat adesea esen­ţialul — imprimarea unui profund conţinut educativ, partinic, activităţii tuturor instituţiilor de artă şi cul­tură. In acelaşi timp s-a arătat că mun­ca politică şi cultural-educativă de masă are o eficienţă redusă, iar sfera ei de cuprindere este încă limi­tată. Se discută mult, dar se face încă prea puţin pentru educarea co­munistă a muncitorilor navetişti, a tinerilor care locuiesc în cămine şi dormitoare comune, a muncitorilor forestieri şi din întreprinderile agri­cole. In concluzia Informării s-a subli­niat necesitatea ca organizaţiile de partid, sindicale şi de U.T.C., insti-­­ tuţiile cultural-artistice, să folosească cu mai mare eficienţă variatele for­me şi mijloace ale muncii ideologice şi politico-educative spre a imprima o mai mare putere de convingere în­tregii activităţi propagandistice. — Entuziasmul cu care oamenii muncii — români, maghiari şi ger­mani din municipiul Braşov — au îmbrăţişat programul de educare co­munistă elaborat de secretarul ge­neral al partidului, spunea tovarăşul Constantin Cîrţînă, prim-secretar al comitetului municipal de partid, este reflectat în mod grăitor de eferves­cenţa muncii creatoare ce se desfă­şoară în întreprinderi şi instituţii. Nu e însă mai puţin adevărat că unele manifestări de formalism şi şablonism în orientarea activităţii po­litico-ideologice şi cultural-educative au redus forţa de influenţa­re a acesteia, aportul ei la dez­voltarea conştiinţei socialiste a ma­selor. Spre a înlătura aceste carenţe, ne-am propus să reanalizăm în spi­rit exigent toate planurile de muncă pe tărîm ideologic şi cultural, înce­­pînd cu programele învăţămîntului de partid, repertoriile instituţiilor de tă­ri terminînd cu activitatea ciu­­­or din întreprinderi, orientin­­spre obiective de Insemnă­­oră prevăzute în progra­­­ducare comunistă a tineri­lor. Ing. Victor lovu. •nitetului de partid al himic Făgăraş. Gheor­­eretarul Comitetului a uzina „Metrom“, embru al biroului­­ de partid, ing. orul uzinei ,.Hi­­uteanu, locţiito­­etului de partid Istav Prejmer, ducativ al a­­lartid, au re­contribute de partid comuniste, de intransi­genţă revoluţionară. Alţi vorbi­tori, printre care tovarăşii Sandu Cornel, membru al biroului executiv al consiliului judeţean al sindicate­lor, Ion Borbel, directorul Clubului uzinei de autocamioane, stăruind a­­supra rolului cluburilor, caselor de cultură şi căminelor culturale în dez­voltarea conştiinţei socialiste a mase­lor, au arătat că se impune o mai judicioasă proporţionare a activită­ţilor educative şi distractive, acor­­dindu-se prioritate celor dinţii, si­­tuînd pe primul plan al preocupărilor conţinutul programelor. Prof. Elena Georgescu, inspec­tor general al inspectoratului şco­lar judeţean, Cornel Şandru, prim-secretar al comitetului ju­deţean al U.T.C., şi Nicolae Bujdoiu, preşedintele Consiliului asociaţiei studenţeşti din centrul universitar Braşov, au insistat asupra răspun­derii care revine şcolii, organizaţiilor U.T.C., altor organizaţii de masă şi familiei în formarea tinerilor ca ce­tăţeni înaintaţi ai patriei noastre, subliniind necesitatea de a se acorda o mai mare atenţie educării pentru muncă şi prin­­muncă a tinerei ge­neraţii. Tovarăşa Ana Minzăţeanu, preşe­dinta Comitetului judeţean al femei­lor, referindu-se la unele neajunsuri manifestate în activitatea politico­­educativă în rîndul femeilor, a ară­tat că este nevoie şi în acest sector de o muncă mai bine organizată şi desfăşurată în forme adecvate, în funcţie de preocupările specifice şi gradul de pregătire al femeilor din întreprinderi, instituţii, de la sate. Plenara lărgită a Comitetului judeţean de partid Braşov — Recentul program de măsuri su­pus dezbaterii întregului partid, a arătat artistul poporului Sică Ale­­xandrescu, directorul Teatrului dra­matic din Braşov, pune în faţa oa­menilor de artă sarcina cardinală a însuşirii principiilor filozofiei mar­­xist-leniniste, a orientării întregii lor activităţi in spiritul ideologiei parti­dului. Călăuziţi de prevederile aces­tor documente, ne-am revizuit reper­toriu­ incluzind trei lucrări valoroa­­­­se, cu un pronunţat caracter mili­tant. Suntem­ decişi să nu mai îngă­duim pe scena noastră spectacole de valoare ideologică dubioasă, să facem loc numai acelora care insuflă publi­cului inaltele principii morale ale so­cietăţii noastre, care prezintă chipul omului nou, astfel ca teatrul nostru să-şi îndeplinească rolul de tribună de propagare a idealurilor nobile ale socialismului. In acelaşi spirit, Eftimiu Modilca, preşedintele filialei Braşov a U­­niunii artiştilor plastici, a relevat că membrii acestei filiale sunt hotăriţi să-şi orienteze activitatea in spiritul programului elaborat de partid, rea­­lizînd opere de artă cu un bogat conţinut de idei, inspirate din viaţa nouă a poporului nostru. O atenţie deosebită s-a acordat în cadrul plenarei sarcinilor privind perfecţionarea muncii politico-educa­tive in rindurile naţionalităţilor con­locuitoare. Profesorul Reinhold Schneider, locţiitor al secretarului Comitetului orăşenesc de partid Rişnov, Andrei Balint, preşedintele C.A.P. Săcele, după ce s-au referit la faptul că întărirea unităţii mo­­ral-politice a poporului nostru, a frăţiei dintre oamenii muncii ro­mâni şi cei aparţinind naţionalităţi­lor conlocuitoare reprezintă cea mai concludentă dovadă a justeţei poli­ticii naţionale marxist-leniniste a partidului, au arătat că este de da­toria organizaţiilor de partid, a or­ganizaţiilor de masă, a consiliilor na­ţionalităţilor conlocuitoare să desfă­şoare o intensă muncă educativă ex­­plicind temeinic principiile aflate la temelia acestei politici, să dezvol­te în şi mai mare măsură, în­­ rindul tuturor cetăţenilor dragostea pentru patria comună, mindria de a trăi intr-o ţară socialistă în care toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, se bucură de deplină egalitate in drepturi, au cele mai largi posibilităţi de afirmare a capa­cităţii şi pregătirii lor. In cuvîntarea rostită la înche­ierea lucrărilor plenarei, tovarăşul ION GHEORGHE MAURER a relevat importanţa deosebită a îm­bunătăţirii activităţii politico-ideolo­­gice şi cultural-educative in rindul comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii, ca o condiţie fundamentală a succesului operei de făurire a societă­ţii socialiste multilateral dezvoltate. Subliniind sensul major al recentelor documente şi al măsurilor pe care le prevăd pentru formarea omului nou, cu un înalt nivel de conştiinţă, vor­bitorul a arătat că lucrările plenarei lărgite a Comitetului judeţean de partid Braşov au pus în lumină, la fel ca în toată ţara, adeziunea tota­lă a comuniştilor, a întregului po­por, la măsurile preconizate de con­ducerea partidului, au evidenţiat ho­­tărirea de a le aplica în viaţă cu consecvenţă şi spirit de răspun­dere. Este aceasta o dovadă eloc­ventă a oportunităţii şi utilităţii mă­surilor adoptate, o expresie a carac­terului lor realist, a faptului că au fost cerute de necesităţile înaintării noastre cu succes pe calea socialis­mului. După ce a subliniat imperativul ca diferitele forme şi metode ale muncii ideologice să fie judicios alese şi folosite incit să conducă la forma­rea unor convingeri comuniste ferme, iar recrutarea propagandiştilor pen­tru cercurile învăţămîntului de par­tid să se facă din rindurile celor mai bine pregătite cadre, vorbitorul s-a referit pe larg la o serie de pro­bleme care privesc educarea sub toate aspectele a tineretului. Formarea pentru muncă şi viaţă a tineretului reprezintă o problemă so­cială importantă şi permanentă, a spus tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Noi avem un tineret bun, profund devotat patriei, cauzei socialismului, un tineret entuziast, dornic de mun­că, dar aceasta nu poate fi un motiv pentru slăbirea muncii educative, cu atit mai mult cu cit opera pe care o realizăm în această ţară cere oa­meni bine pregătiţi, din ce în ce mai bine pregătiţi politic şi profe­sional, capabili să înţeleagă fenome­nele şi procesele extrem de complexe ce se petrec in lumea contempo­rană. Desigur, pregătirea ideologică a tineretului reclamă o activitate sus­ţinută din partea organelor şi orga­nizaţiilor de partid, ca şi a înseşi or­ganizaţiilor de tineret, dar şi din partea multor altor foruri şi orga­nisme care contribuie, mai bine zis trebuie să contribuie,­­într-o măsură mereu sporită, la îndeplinirea acestei nobile misiuni. Tânărul, o ştie toată lumea, este Individul aflat în perioada de for­mare care, într-un anumit sens, este şi cea mai grea perioadă a vieţii, pe­rioadă care implică poate cel mai mult o orientare, o îndrumare pri­cepută, competentă. Fireşte, îndrep­tarea tineretului către folosirea timpului liber numai pentru distrac­ţii, aşa cum se mai procedează pe alocuri, reprezintă o greşeală, după cum o greşeală ar fi şi lipsirea ti­nerilor de posibilităţile de a se dis­tra. Nu poate fi omis faptul că în ce priveşte educarea tineretului, şi nu numai a tineretului, se impune foar­te multă grijă in alegerea mijloace­lor şi formelor cu ajutorul cărora se pregătesc oamenii de mîine. Partidul se pronunţă împotriva oricăror activi­tăţi cu caracter formal, pentru pro­movarea metodelor de educare cu un foarte accentuat conţinut politic, cu o putere de influenţare în bine a tu­turor cetăţenilor patriei, metode care să se bazeze mai ales pe acele ele­mente capabile să determine convin­gerea. Este de dorit ca organele care se ocupă de educaţie, in speţă de tineret, să facă apel în mai mare măsură la dascăli competenţi în do­meniul pedagogiei, în stare să lămu­rească resorturile sufletului tinăr, să explice modul cum se poate ajunge la el, cum poate fi determinat fie­care tinăr să înţeleagă rostul său în viaţă şi să acţioneze conştient, cu în­treaga sa putere de muncă şi crea­ţie la edificarea societăţii socialiste in România. Trecînd la un alt grup de aspecte privind perfecţionarea muncii politi­co-educative în rindul membrilor de partid, al oamenilor muncii, tovară­şul Ion Gheorghe Maurer a subliniat că problema pe care o discută ple­nara comitetului judeţean este, de fapt, o problemă esenţială a activi­tăţii partidului. Duplum se ştie, unul dintre rosturile­­ partidului este tocmai de a forma şi dezvolta omul nou, ţinind cont că dezvoltarea per­sonalităţii lui constituie deopotrivă factorul determinant al transformării societăţii, ca şi obiectivul către care această transformare se îndreaptă. Mi-aş îngădui, a spus vorbitorul, să pun cele citeva reflecţii pe care doresc să le fac sub semnul autori­tăţii aceluia a cărui învăţătură par­tidul nostru vrea — şi face totul pen­tru aceasta — să fie însuşită de între­gul popor. Este cunoscut că Marx a demonstrat cu o mare forţă necesi­tatea indispensabilă pentru cei ce aveau să lupte pentru revoluţia şi construcţia socialistă de a-şi însuşi cele mai înaintate cuceriri ale ştiin­ţei, ale culturii, în general. Pă­rintele învăţăturii noastre, a co­muniştilor, şi-a început viaţa, mai bine zis tinereţea, prin desfăşurarea unei intense activităţi de cercetare ştiinţifică. Această activitate l-a dus la concluzii de o însemnătate cardi­nală­ privind modul in care se dez­voltă societatea, legile care guver­nează această dezvoltare. Totodată insă, descoperirea legilor celor mai generale ale naturii şi societăţii l-a dus pe Marx şi la o altă concluzie, anume aceea că studierea şi cunoaş­terea acestor legi obligă omul, socie­tatea la o anumită etică, impune lupta pentru transformarea societăţii în concordanţă cu cerinţele legilor obiec­tive In felul acesta, alături de omul de ştiinţă a apărut militantul, mai precis s-a realizat împletirea între omul de ştiinţă şi militant. Se înţe­lege că pentru a fi la înălţimea mi­siunii lor istorice, comuniştii nu pot proceda altfel decât aşa cum a pro­cedat Marx, creatorul ideologiei care stă la baza politicii partidului nostru. Desigur, perfecţionarea muncii ideologice, ridicarea ei la înălţimea exigenţelor etapei pe care o străba­tem reclamă, ca o condiţie sine qua non, perfecţionarea in primul rînd, a pregătirii cadrelor de partid, îm­bogăţirea culturii lor marxiste şi ge­nerale, sporirea capacităţii lor de în­ţelegere a transformărilor ce au loc în ţara noastră ca şi în întreaga lume sub acţiunea legilor obiective de dez­voltare a societăţii. In felul acesta activiştii partidului, comuniştii înves­tiţi cu sarcini de răspundere vor pu­tea să-şi exercite eficient şi din ce in ce mai cuprinzător rolul lor de propagandişti, de educatori politici. In încheierea cuvîntării sale, tova­răşul Ion Gheorghe Maurer a apre­ciat că plenara Comitetului judeţean de partid Braşov a făcut o analiză temeinică a activităţii desfăşurate in­tr-un domeniu principal de preocu­pări ale partidului şi şi-a exprimat încrederea că această analiză va fi urmată de un ansamblu de măsuri, a căror îndeplinire va polariza efor­turile întregii organizaţii de partid judeţene. După aprobarea planului de mă­suri supus dezbaterii plenarei, parti­cipanţii, într-o atmosferă de puter­nic entuziasm, au adresat o telegra­mă COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, în care se spune prin­tre altele : „In numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii din ju­deţul Braşov — români, maghiari, germani — participanţii la plenara lărgită a comitetului judeţean de partid, care a dezbătut sarcinile pri­vind îmbunătăţirea muncii de edu­care marxist-leninistă, de dezvoltare a conştiinţei socialiste a întregului popor. Îşi reafirmă adeziunea deplină la măsurile stabilite în acest sens de conducerea partidului, convingerea nestrămutată că aplicarea lor va ac­celera mersul nostru înainte pe calea făuririi progresului şi civilizaţiei so­cialiste“. Liviu MELINTE Nicolae MOCANU SONTRIA - vineri octombrie 1971 Activitatea politico-ideologică să se caracterizeze prin spirit partinic, militant Participanţii la plenara lărgită cu activul a Comitetului judeţean de partid Vilcea au­­dezbătut, zilele tre­cute, cu maturitate şi competenţă politică, documentele programatice elaborate de secretarul general al partidului privind îmbunătăţirea muncii politico-educative pentru dez­voltarea conştiinţei socialiste a ma­selor, modelarea fizionomiei spiritua­le a omului nou, constructor al so­cietăţii socialiste multilateral dezvol­tate. Plenara, la ale cărei lucrări a par­ticipat tovarăşul Mihai Marinescu, membru al C.C. A­ P.C.R., vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri, mi­nistrul aprovizionării tehnico-mate­­riale şi controlului gospodăririi fon­durilor fixe, s-a distins prin exigenţă partinică, spiritul constructiv, critic şi autocritic. Prefaţînd lucrările plenarei, prin ţinuta ei principială, analitică,­ cuprin­­zătoarea informare prezentată de to­varăşul Petre Dănică, prim-secretar al Comitetului judeţean Vilcea al P.C.R., i-a orientat pe participanţii la dezbateri să reflecteze temeinic, cu responsabilitate comunistă, asupra mijloacelor practice de îmbunătăţire a muncii politico-ideologice şi cultu­ral-educative, asupra căilor de rea­lizare a amplului program de edu­care comunistă iniţiat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Trecînd succint în revistă acţiuni­le desfăşurate de organizaţiile de partid din judeţ după publicarea mă­surilor adoptate de Comitetul Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. pe baza propunerilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Informarea a relevat e­­coul­­ puternic stîrnit, în rindurile membrilor de partid, ale tuturor ce­tăţenilor, de chemarea vibrantă adre­sată de secretarul general al partidu­lui privind intensificarea eforturilor pentru modelarea celui mai de preţ edificiu al societăţii socialiste — o­­mul nou înaintat. în acest context se cuvine amintit că partea principală a informării a fost consacrată dez­văluirii principiale, fără menajamen­­te, ,a neajunsurilor existente, investi­gării atente a căilor şi metodelor de îmbunătăţire a muncii ideologice şi politico-educative. Din aria largă a problematicii a­­bordată în cadrul informării a atras atenţia stăruinţa cu care ea a subli­niat că impetuoasa dezvoltare indus­trială pe care o cunosc municipiul şi judeţul Vilcea, procesul complex de afirmare a unor viguroase detaşa­mente ale crispi muncitoare se cer îmbinate cu o temeinică muncă po­­litico-educativă menită să determine dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor, educaţia loo ip , spirit re­voluţionar în examinarea exigentă a propriei activităţi, participanţii la plenară au fost stimulaţi de orientarea imprima­tă discuţiilor de biroul comitetului judeţean de partid, care şi-a analizat activitatea in spirit autocritic, sem­­nalînd un şir de neajunsuri existen­te în activitatea politico-educativă desfăşurată de unele organizaţii de masă şi obşteşti, de instituţii cul­turale. Supunînd unei critici severe insu­ficienta combativitate a unor organi­zaţii de partid faţă de mentalităţile retrograde şi alte rămăşiţe ale ideo­logiei burgheze, informarea prezenta­tă de primul secretar al comitetului judeţean de partid a pus in lumină vasta gamă de mijloace ale munci­i, politico-educative prin care organiza­ţiile de partid pot interveni energic şi eficient spre a curma neajunsurile existente şi a încetăţeni pretutindeni un climat corespunzător principiilor etice proprii societăţii noastre. Dezbătând temeinic, punct cu punct, obiectivele înscrise în proiec­tul planului de măsuri , supus discu­ţiilor de tovarăşul Constantin Matei, secretar al comitetului judeţean de partid, participanţii la plenară au fă­cut numeroase propuneri şi observa­ţii­ pentru completarea­­şi îmbogăţi­rea acestuia, astfel ca acţiunile pre­conizate să exercite o influenţă cit mai puternică asupra conştiinţei oa­menilor. — Aplicarea sarcinilor ce ne revin din programul de educare comunistă, adoptat de conducerea partidului — spunea tovarăşul Gheorghe Simea­­nu, secretar al Comitetului munici­pal de partid Rm. Vilcea — trebuie privită de fiecare dintre noi nu ca o „campanie“ oarecare, ci ca o înda­torire majoră decurgînd din hotări­­rile Congreselor al IX-lea şi al X- lea ale P.C.R. privind perfecţionarea continuă a activităţii politico-ideolo­gice şi cultural-educative, ca parte integrantă a operei de făurire a so­cietăţii socialiste multilateral dezvol­tate. Analizînd în mod autocritic fe­lul în care am acţionat pînă acum pentru dezvoltarea conştiinţei soci­aliste a oamenilor muncii, trebuie să găsim şi să generalizăm forme şi mijloace adecvate spre a imprima muncii politico-educative un carac­ter concret, eficient, astfel ca să sporim forţa ei de dinamizare a e­­forturilor depuse de clasa muncitoa­re, de întregul nostru popor pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor economice pentru accelerarea ope­rei de construcţie socialistă. In acest context trebuie să acţionăm cu mai multă fermitate spre a schimba op­tica unor cadre de conducere din e­­conomie care consideră că singura lor obligaţie constă in organizarea procesului de producţie, uitind că, neglijind sarcinile ce le revin în do­meniul muncii politico-educative se lipsesc de una din cele mai eficiente pîrghii de valorificare deplină a tu­turor resurselor materiale şi umane ale unităţii respective. In cuvîntul lor, tovarăşii Vasile Dumitrescu, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Călimăneşti, Gheorghe Turcu, preşedintele Con­siliului judeţean al sindicatelor, Ion Stănişor, activist al comitetului ju­deţean de partid, Vasile Roman, pre­şedintele comitetului judeţean pen­tru cultură şi educaţie socialistă, Anica Ceapă, medic la inspectoratul sanitar de stat, membră a biroului comitetului judeţean de partid, s-au referit la faptul că munca po­­litico-educativă de masă desfă­şurată de organizaţiile de par­tid este cu atit mai convingătoa­re cu cît se sprijină pe forţa de mo­bilizare a exemplului personal al co­munistului, atit în producţie, cît şi în viaţa socială şi în familie. In a­­cest sens ei au făcut o serie de pro­puneri vizind creşterea rolului edu­cativ al adunărilor generale de par­tid, îmbunătăţirea muncii educative pentru călirea partinică a tinerilor comunişti, sporirea exigenţei organi­zaţiilor de partid privind activitatea şi comportarea membrilor acestora. Relevind că sarcina primordială a activităţii politico-educative — cul­tivarea valorilor morale, a eticii so­cialiste — nu poate fi realizată prin simpla expunere a unor teze ab­stracte şi recomandări generale, vor­bitorii au subliniat, sprijinindu-se pe exemple din organizaţiile respective, că procesul îndelung şi complex de formare a conştiinţei socialiste pre­supune o luptă perseverentă împo­triva mentalităţilor retrograde, a concepţiilor şi influenţelor ideologice străine. Ei au adus critici practicii unor organizaţii de partid care se limitează să „informeze“ pe comu­nişti, pe ceilalţi oameni ai muncii, în legătură­ cu diferite abateri de la disciplina muncii, de la normele de convieţuire socială sau cu măsurile de sancţionare a celor vinovaţi de abuzuri, uitind că principala lor în­datorire este de a acţiona pe un front larg spre a forma o opinie de masă combativă împotriva fenome­nelor negative. Mai mulți­ vorbitori, printre care tovarășii Gheorghe Surdu, secreta­rul Comitetului comunal de partid Mihăești, Nicolae Vasilescu, secre­tarul Comitetului comunal de partid Galicea, Ion lagăru, directorul direc­ţiei financiare a judeţului, şi Vasile Neagoe, preşedintele Uniunii jude­ţene a cooperativelor agricole de producţie, s-au referit în cuvîntul Plenara lărgită a Comitetului judeţean de partid Unlcea lor la necesitatea ca munca politică , şi cultural-educativă desfăşurată de organizaţiile de partid de la sate, nu cooperative să pună un accent de­osebit pe întărirea spiritului colecti­vist, cultivarea noii atitudini faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc, combaterea cu mai multă tărie a tendinţelor de căpătuială. Problemele privind o mai puterni­că ancorare a învăţămîntului de par­tid­ în noile noastre realităţi econo­mice şi sociale,­ au fost abordate de tovarăşii Ion Pătrăşcoiu, secretar al comitetului de partid de la între­prinderea minieră, şi Gheorghe Du­­mitraşcu, directorul cabinetului ju­deţean de partid, care au arătat că se impune combaterea manifestări­lor de tehnicism îngust,în urma că­rora într-un şir de locuri nu mai putea fi sesizată nici o deosebire in­tre profilul cercurilor de pregătire politico-ideologică şi cel al cursurilor de pregătire profesională. Numai pu­nînd in centrul dezbaterilor proble­mele fundamentale ale materialis­mului dialectic şi istoric, ale eticii comuniste, studierea principiilor po­liticii interne şi externe a par­tidului nostru va putea fi asi­gurată creşterea rolului formativ al învăţămîntului de partid. E­­xemplul personal pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu il dă atit în sesi­zarea şi aprofundarea teoretică a noilor fenomene, cît şi in combate­rea hotărîtă a formelor şi metode­lor rutiniere care diminuează forţa de înm­urire a muncii politico-ideo­­logice constituie pentru toţi activiş­tii de partid, pentru toţi militanţii pe frontul ideologic, un imbold pen­tru creşterea spiritului , creator, ca şi a responsabilităţii partinice cu care acţionează spre a spori rolul activi­tăţii ideologice în formarea omului nou, cu inaltă conştiinţă socialistă. Aspectele variate ale muncii de educare comunistă a tineretului au fost cuprinzător analizate in cadrul lucrărilor plenarei de tovarăşii Ion Tudose, inspector-şef la inspectora­tul şcolar judeţean, Nicolae Piţigoi, preşedintele organizaţiei judeţene a pionierilor. Lucia Lazanu, directoarea Şcolii generale nr. 2 Rm. Vilcea, Titus Morega, procuror şef al procu­raturii judeţene­, şi Constantin Dincu­­lescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Vil­cea al U.T.C., care s-au referit la necesitatea unei acţiuni coordonate a organizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T.C., a şcolii şi fa­miliei, avînd drept obiectiv educarea tinerei generaţii in spiritul nobilelor idealuri ale partidului. — Cea mai bună şcoală de educa­re, de formare a omului nou cu tră­sături etice înaintate este munca — spunea in plenară tovarăşul Gheor­ghe Cocoş, directorul general al grupului de şantiere I.C.H. Lotru. Iar locul de muncă, colectivul, climatul tovărăşesc, exigent, reprezintă cursul neîntrerupt, fără vacanţă, în care oamenii se autoperfecţionează necon­tenit. Pe şantierele noastre s-au format numeroase detaşamente de muncitori cu atitudine înaintată faţă de muncă, oameni cu care ne mîn­­drim. E adevărat, la Lotru, tineretul nu culege flori, el se deprinde aici cu condiţii dure de muncă, dar asta îl ajută să se călească, să se formeze în spiritul hărniciei, abnegaţiei şi dîrzeniei. Iar pentru asemenea tineri avem datoria să folosim din plin în­treg arsenalul formelor şi mijloace­lor politico-educative, spre a le crea condiţii pentru o viaţă spirituală bo­gată, corespunzătoare cerinţelor lor şi ale epocii în care trăim. Luind cuvîntul in încheierea dez­baterilor plenare, tovarăşul MIHAI MARINESCU a subliniat, in cadrul unei cuprinzătoare expuneri, că am­pla şi aprofundata analiză făcută de participanţii la discuţii modului de desfăşurare a muncii ideologice şi politico-educative reprezintă o ilus­trare elocventă a faptului că orga­nizaţia judeţeană de partid Vilcea şi-a clarificat responsabilităţile ce-i revin în acest important domeniu de activitate că ea îşi va îndeplini exemplar sarcinile privind dezvol­tarea conştiinţei socialiste a oameni­lor muncii, va acţiona cu perseve­rentă spre a lichida lipsurile ce nu persistă. Referindu-se la strînsa interdepe­denţă existentă,în cadrul complexu­lui program de edificare a socie­tăţii socialiste multilateral dezvolta­te intre sarcina făuririi unei puterni­ce baze tehnico-materiale a noii orînduiri şi gradul de participare a maselor la conducerea întregii acti­vităţi economice şi sociale, vorbito­rul a stăruit asupra imperativului ca fiecare membru de partid, fiecare om al muncii să-şi însuşească şi să se călăuzească riguros de spiritul şi exigenţele care decurg din progra­mul de educare comunistă a între­gului popor iniţiat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, înaltul spirit de responsabilitate cu care partidul pune in faţa mem­brilor săi, a întregului popor, pro­blemele dezvoltării conştiinţei socia­liste, derivă în mod organic din o­­biectivele sale profund umane, din caracterul său de partid revoluţio­nar, de forţă politică conducătoare a Întregii noastre societăţi. Partidul nostru a considerat şi consideră ac­tivitatea politico-ideologică şi cultu­ral-educativă ca o parte componentă inseparabilă, de deosebită importan­ţă, a operei de edificare a noii orin­­duiri sociale. Făurirea societăţii so­cialiste şi comuniste cere oameni cu o inaltă conştiinţă. Tocmai în acest sens sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu , că formarea unui om multilateral pregătit, cu o concepţie avansata despre lume şi societate, educat în spiritul patriotismului şi internaţionalismului proletar, cu o înaltă moralitate şi o bogată viaţă spirituală, constituie o necesitate o­­biectivă, o­ cerinţă logică a progresu­lui societăţii socialiste şi, totodată, obiectivul fundamental al activităţii ideologice a partidului. Faptul că dezbatem astăzi pe scara întregului partid problemele îmbu­nătăţirii activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a mem­brilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, a spus vorbitorul, se dato-­­­reşte faptului că marile succese ob­­­­ţinute de poporul nostru în toat­­e compartimentele vieţii economice ş­i sociale au creat primejdia apariţii­­ unor manifestări de automulţumir ‘ care ar putea conduce la neglijar îndatoririlor primordiale ce­re­ fiecărui comunist în acţiunea de­­­dicare a nivelului conştiinţei so­liste a maselor.­­ Infăţişind imaginea profung transformări înnoitoare ce se p'. in judeţul Vilcea, tovarăşul îi! Marinescu a insistat asupra m?'1 organizaţiilor de partid de a cta in rindurile maselor înaltul ide­ment al responsabilităţii sociale 1" ritul militant propulsor al primu­lui, atitudinea înaintată faţă " că,­poziţia intransigentă tarui11“1" nifestările negative, faţă de influen­ţele ideologie, ş, moralei burlice Referindu-se la ideea pregnant TM liefată în expunerea secretarul ge­­nera al partidului in cadrul consfă­tuirii activului de partid din do-* meniul ideologic, că este nece­sar să se înţeleagă clar că tovară­şii care sunt trimişi să condu­că oricare sector de activitate, sunt promovaţi ca oameni politici că ei sunt conducători politici şi trebuie să asigure o conducere politică în slujba Înfăptuirii liniei partidului vorbitorul a adus critici unor cadre, care consideră că pentru a conduce un colectiv este de ajuns să fii un bun specialist, bine pregătit pro­fesional , cit despre desfășurarea muncii politico-educative, ea ar constitui, după părerea acestora, o atribuţie ce ar reveni exclusiv organizaţiei de partid. Experienţa dovedeşte că un director al unei în­treprinderi socialiste, un cadru de conducere în economie obţine rezul­tate optime, îşi poate valorifica din plin calităţile organi®torice, price­perea, pasiunea profesională, doar în măsura în care acţimează nu ca un profesionist cu oriant îngust, ci ca un om care simte din plin respon­sabilitatea socială a funcţiei pe care o îndeplineşte. Marile investiţii alocate judeţului Vîlcea vor putea odi din plin nu­mai în măsura în care oamenii ce vor lucra la noi­ obiective indus­triale îşi vor îndeplini obligaţiile profesionale cu clanul, puterea de dăruire şi abnegaţia proprii omului nou, constructor al socialismului, nu­­ procesul complex de construire a unei economii puternice, de înălţare­­ a unor mari cetăţi industriale, ne construim pe mi Înşine, ca oameni I şi cetăţeni ai româniei socialiste, iar I amploarea şi însemnătatea acestei I opere construtive cere din partea I tuturor organzaţiilor de partid ridi- I carea nivelul calitativ al întregii I activităţi poitico-ideologice. In încheie®, vorbitorul a subliniat I că prin iniţerea şi elaborarea docu- I mentelor pogramatice privind im- I bunătăţi­rea muncii de educare mar- I xist-lem­nită a membrilor de partid, I a tuturor oamenilor muncii, dez- I voltarea onştiinţei socialiste a între- I gului ppor, tovarăşul Nicolae I Ceauşescu a demonstrat încă o dată I strălucitei sale calităţi de militant I comunist,înaltul spirit de responsa- I bilitate , care este animat în con- I ducerea operei de construcţie socia- I listă, m­ea sa capacitate de a sesiza I la timpuirile fenomene ce survin In I viaţa spietăţii noastre, problemele I ce urmază a fi soluţionate. In efltinuare, plenara lărgită a I comiteriui judeţean de partid a a­ I doptat cuprinzătorul plan de măsuri I care f fost supus dezbaterilor. tnt’O atmosferă de puternic entu- I ziasn­­ participanţii la plenară au I adnjri COMITETULUI CENTRAL I AL PARTIDULUI COMUNIST RO-­I­MA, TOVARĂŞULUI NICOLAE I CEUŞESCU, o telegramă în care I se pune printre altele : „Exprimînd I gilurile şi sentimentele muncitori- I io ţăranilor şi intelectualilor din I jieţul Vilcea, încrezători în nobile- I­­ idealuri ale omului nou, profund I lîvotat cauzei socialismului, va asi- I urăm, iubite tovarăşe Nicolae I ,Ceauşescu, că vom munci cu abne- I gaţie, in spiritul unei înalte exigenţe I şi combativităţi revoluţionare, trasă- I turi definitorii ale spiritului militant I partinic, pentru a traduce in viaţă I prevederile celui de-al X-Iea Con- I greş al partidului, obiectivele care I revin judeţului în actualul plan cin- I cinal, contribuind în acest fel la con- I tinua înflorire a scumpei noastre I patrii — Republica Socialistă Romă- I­nia“. Constantin MORARU Petre DOBRESCU 1 Să ne concentrăm la maximum toate eforturile (Urmare din pag. I) trimestru al acestui an. Sarcinile care stau in faţa colectivelor de mun­citori, tehnicieni şi ingineri din fie­care întreprindere, de pe fiecare şantier, sunt deosebit de importante. In esenţă, ele vizează continuarea la ritm susţinut a activităţii productive în vederea realizării exemplare a planului pe întregul an , asigurarea unei pregătiri temeinice pentru pro­ducţia anului viitor. Ne oprim pentru tceput asupra imperativului realizări Planului la fiecare sortiment în rite. Fie din cauza unor deficite In dome­niul aprovizionării ,u , de natură organizatorică, un»' întreprinderi nu au reușit, pînă,,!TM’ să-și ono­reze integrai oblif'ii‘e fată de be­neficiari la un sl,rPent sau altul, provocîrtd uneorieri(­as€ perturba­ții în activitater‘ce?tc”’a- Este mo­mentul să se îd^*?? către toate comitetele dc . ®f,e. ca realizarea Planului nu n,ai *a indicatorii va­lorici ci si plecare sortiment nu este o sarcina^‘tati.Va' că trebuie concentrate lun' care au mai rămas,1*® *artele pentru re-x cuperarea »anternc- Este vorba in principal t»restanţele înregistrat* la o serie® utilaje pentru indus­tria chim! 'a..îngrăşămintele chi­mice, la »le “Puri de maşini-unel­­te sau roare electrice şi la alte produse “cesare economiei naţio­nalu­­j**â, în ultima parte a anu­lui. ui conduceri de întreprinderi, în loc ac°elereze ritmul de lucru, să contreze eforturile colectivelor pentî*'?11.'^6.3 neajunsurilor, au ador .Unia minimei rezistenţe, aş­tept Încheierea anului în speranța trala sau ministerul „vor găsi“ re/e in altă parte, pentru a su­­i , nerealizarea unui indicator de Z' Această practică de a recurge 11 de fel de subterfugii contabile » ,ru a aduce „din condei“ (prin inuare) planul la nivelul rea­­liilor, sau realizările la nivelul inului (prin transfer de pro­­fcţie suplimentară de la o intre­­vndere la alta) această tendinţă e nivelare a realizărilor în scopul obţinerii unei medii bune pe cen­trală sau minister nu este decât o încercare incorectă de escamotare a neajunsurilor. Planul trebuie reali­zat exemplar, la toţi indicatorii, nu numai pe ansamblu, la nivelul cen­tralei sau al ministerului ci şi în fiecare întreprindere în parte. Cu maximă răspundere şi prin mă­suri deosebit de eficiente trebuie să se acţioneze într-o serie de între­prinderi din industria uşoară,­­ in­dustria construcţiilor de maşini şi industria minieră pentru a recupera restanţele apărute la planul de be­neficii. Sunt întreprinderi din aceste ramuri care, datorită unei defalcați necorespunzătoare a sarcinilor de beneficii pe trimestre au planificat pentru acest trimestru realizarea a peste 30 la sută din planul anual. I'iți^'t., 1 — »fpp*ela aceste' cituații nu I ^ea « mn^urat^acMntanile pentru lichidarea tuturor 3* de risipă - rebutin de păţ la consumuri specifice, dobinzi I pazatoare — cit şi pentru pune I reft valoare a tuturor rezervelor I inie de creştere a productivităţii I mtii, de reducere a cheltuielilor ■ nur­ma­le de producţie, de ridicare a I chiţii. Pentru aceasta comitetele I de partid, comitetele de direcţie şi I coltetele sindicatelor trebuie să I dedească din plin capacitatea de I utilizare a tuturor salariaţilor la I­rpinea de creştere a eficienţei, să I stmuleze, să popularizeze şi să ex­­I ti­ă iniţiativele valoroase apărute I îi acest sens, să cultive în rindul I oienilor muncii sentimentul de I Utâ răspundere şi exigenţă faţă I ( administrarea treburilor între- I tnderii, pentru a obţine cu mini- I im de cheltuieli, maximum de be- I Ificii. I Trimestrul în care am Intrat m I nuntă deosebit de bogat ţi în acti- I itatea de investiţii. In aceste luni ■ urmează să fie date în funcţiune I reci şi zeci de noi capacităţi indus- I triale — cea mai mare parte a obiec- I tivelor din planul pe acest an — iar I noi şantiere urmează să-şi înceapă I activitatea. Dacă asupra unor obiec- I tive mai planează anumite incertitu-­ I dini privind respectarea termene- I lor de punere în funcţiune, a- I ceasta se datorează predării cu I intîrziere a documentaţiei de e- I­xecuţie, proastei aprovizionări cu I diferite materiale, întîrzierilor in I livrarea unor utilaje, greutăţilor in I asigurarea forţei de muncă, ca şi I utilizării ei neraţionale ş.a. — defi- I cienţe care puteau fi înlăturate dacă I atit beneficiarii, cit şi constructorii, I părăseau poziţia de expectativă, da- I că acţionau la timp pentru lichidarea I lor încă din faşă. Acum, mai mult I ca oricînd, se cere concentrată aten- I ţia spre obiectivele care trebuiau să I intre în funcţiune. Este nevoie să se I folosească din plin fiecare zi de lu- I cru, pentru a readuce fiecare lucrare în graficele de execuţie la zi, conco­mitent cu intensificarea preocupări­lor pentru asigurarea pregătirii şan­tierelor pe timpul iernii. La ordinea zilei, în toate între­prinderile industriale se află şi pre- f gătirea producţiei anului viitor. Din sondajele făcute rezultă că în ciuda avansului ciştigat de o serie de în­treprinderi din metalurgie şi con­strucţii de maşini în privinţa înche­ierii contractelor de aprovizionare şi desfacere pentru producţia anului viitor, în multe unităţi aceste ope­raţiuni se aflau abia la început, deşi ele — conform prevederilor legale — trebuiau încheiate. în spiritul legii contractelor, beneficiarii şi furnizorii trebuie să găsească neîntîrziat solu­ţiile cele mai operative pentru a de­finitiva încheierea contractelor pen­tru anul viitor. Concomitent cu a­­ceasta, în întreprinderi este necesar să fie intensificate preocupările pentru materializarea măsurilor pri­vind generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III — acţiune de maximă importanţă In vederea realizării planului in anul viitor. Din perspectiva acestor sarcini, sunt şi tot amplificate in această ulti­mă parte a anului, să îmbogăţim propriile programe de activitate, să analizăm cu maximă răspundere toate rezervele interne de sporire a producţiei, de creştere a eficienţei economice şi să le punem neîntîrziat în valoare, să asigurăm o pregătire exemplară a producţiei anului viiitor. Să nu precupeţim nici un efort pen­tru a înfăptui exemplar, pentru a depăşi sarcinile majore şi însufleţi­­toare puse de partid în faţa între­gului popor, spre a ne aduce contri­buţia la înaintarea României pe dru­mul progresului şi civilizaţiei so­cialiste.

Next