Scînteia, octombrie 1971 (Anul 40, nr. 8924-8954)
1971-10-01 / nr. 8924
PAGINA 2 v.î . . . * . 4 r . . . Exigenţă in munca educativă pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste Zilele trecute a avut loc plenara lărgită cu activul a Comitetului judeţean de partid Braşov dedicată dezbaterii programului de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, program elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi aprobat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. Plenara a prilejuit o vie manifestare a deplinei şi entuziastei adeziuni a organizaţiei de partid judeţene la măsurile adoptate de conducerea partidului, a hotărîrii ferme de a le aplica in viaţă cu consecvenţă şi inaltă responsabilitate. La lucrările plenarei a participat tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri. Caracteristica dominantă a dezbaterilor a constituit-o spiritul militant, combativ, exigenţa partinică în analizarea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative, preocuparea de a găsi cele mai bune forme, metode şi mijloace pentru continua perfecţionare a acesteia, în ampla şi substanţiala informare prezentată de tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, a fost examinat în spirit critic şi autocritic, modul în care organele şi organizaţiile de partid, organizaţiile de masă şi obşteşti, organele locale de stat desfăşoară activitatea politico-ideologică şi cultural-educativă pentru ridicarea conştiinţei oamenilor muncii la nivelul cerinţelor impuse de făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. După ce a relevat climatul de combativitate partinică ce a caracterizat desfăşurarea adunărilor de partid care au precedat plenara comitetului judeţean, vorbitorul a arătat că, deşi scurtă, perioada care a trecut de la apariţia documentelor supuse dezbaterii a marcat intensificarea muncii politico-ideologice în cuprinsul judeţului, creşterea exigenţei şi combativităţii comuniştilor, sporirea eforturilor organizaţiilor de partid pentru inlăturărea rămînerilor în urmă, iniţierea a numeroase acţiuni menite să asigure aplicarea riguroasă a programului de educare comunistă adoptat de conducerea partidului. Informarea prezentată de primul secretar al comitetului judeţean de partid a scos în evidenţă faptul că în munca educativă pentru cultivarea trăsăturilor politico-morale proprii omului nou, constructor al societăţii socialiste, persistă numeroase neajunsuri, printre care slaba combativitate, iar uneori chiar atitudinea tolerorită faţă de abaterile de la disciplina muncii şi "două' 'norttiere" de convieţuire socială, faţă de mentalităţile retrograde." In această ordine de idei s-a criticat faptul că o serie de cadre de conducere din organele de stat, economice şi administrative s-au deprins să acţioneze ca simpli funcţionari care împart sarcini, dau dispoziţii şi ordine, nesocotind faptul că partidul şi statul socialist le-au încredinţat o funcţie politică, şi că, in îndeplinirea acesteia, trebuie să acţioneze punînd in primul plan metodele specifice activităţii politico-educative, munca de convingere, dialogul cu oamenii. Analizînd activitatea instituţiilor de artă şi a filialelor uniunilor de creaţie din judeţ, informarea a subliniat că o bună parte din valorile spirituale făurite de oamenii de artă şi cultură braşoveni nu se situează la înălţimea realizărilor din sfera producţiei materiale, nu reflectă noile realităţi sociale, viaţa tumultoasă a României socialiste. Lipsurile care persistă în viaţa cultural-artistică a judeţului se datoresc, în bună măsură, îndrumării formale, exercitate de organele locale de partid şi de stat care au neglijat adesea esenţialul — imprimarea unui profund conţinut educativ, partinic, activităţii tuturor instituţiilor de artă şi cultură. In acelaşi timp s-a arătat că munca politică şi cultural-educativă de masă are o eficienţă redusă, iar sfera ei de cuprindere este încă limitată. Se discută mult, dar se face încă prea puţin pentru educarea comunistă a muncitorilor navetişti, a tinerilor care locuiesc în cămine şi dormitoare comune, a muncitorilor forestieri şi din întreprinderile agricole. In concluzia Informării s-a subliniat necesitatea ca organizaţiile de partid, sindicale şi de U.T.C., insti- tuţiile cultural-artistice, să folosească cu mai mare eficienţă variatele forme şi mijloace ale muncii ideologice şi politico-educative spre a imprima o mai mare putere de convingere întregii activităţi propagandistice. — Entuziasmul cu care oamenii muncii — români, maghiari şi germani din municipiul Braşov — au îmbrăţişat programul de educare comunistă elaborat de secretarul general al partidului, spunea tovarăşul Constantin Cîrţînă, prim-secretar al comitetului municipal de partid, este reflectat în mod grăitor de efervescenţa muncii creatoare ce se desfăşoară în întreprinderi şi instituţii. Nu e însă mai puţin adevărat că unele manifestări de formalism şi şablonism în orientarea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative au redus forţa de influenţare a acesteia, aportul ei la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. Spre a înlătura aceste carenţe, ne-am propus să reanalizăm în spirit exigent toate planurile de muncă pe tărîm ideologic şi cultural, începînd cu programele învăţămîntului de partid, repertoriile instituţiilor de tări terminînd cu activitatea ciuor din întreprinderi, orientinspre obiective de Insemnăoră prevăzute în prograducare comunistă a tinerilor. Ing. Victor lovu. •nitetului de partid al himic Făgăraş. Gheoreretarul Comitetului a uzina „Metrom“, embru al biroului de partid, ing. orul uzinei ,.Hiuteanu, locţiitoetului de partid Istav Prejmer, ducativ al alartid, au recontribute de partid comuniste, de intransigenţă revoluţionară. Alţi vorbitori, printre care tovarăşii Sandu Cornel, membru al biroului executiv al consiliului judeţean al sindicatelor, Ion Borbel, directorul Clubului uzinei de autocamioane, stăruind asupra rolului cluburilor, caselor de cultură şi căminelor culturale în dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, au arătat că se impune o mai judicioasă proporţionare a activităţilor educative şi distractive, acordindu-se prioritate celor dinţii, situînd pe primul plan al preocupărilor conţinutul programelor. Prof. Elena Georgescu, inspector general al inspectoratului şcolar judeţean, Cornel Şandru, prim-secretar al comitetului judeţean al U.T.C., şi Nicolae Bujdoiu, preşedintele Consiliului asociaţiei studenţeşti din centrul universitar Braşov, au insistat asupra răspunderii care revine şcolii, organizaţiilor U.T.C., altor organizaţii de masă şi familiei în formarea tinerilor ca cetăţeni înaintaţi ai patriei noastre, subliniind necesitatea de a se acorda o mai mare atenţie educării pentru muncă şi prinmuncă a tinerei generaţii. Tovarăşa Ana Minzăţeanu, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor, referindu-se la unele neajunsuri manifestate în activitatea politicoeducativă în rîndul femeilor, a arătat că este nevoie şi în acest sector de o muncă mai bine organizată şi desfăşurată în forme adecvate, în funcţie de preocupările specifice şi gradul de pregătire al femeilor din întreprinderi, instituţii, de la sate. Plenara lărgită a Comitetului judeţean de partid Braşov — Recentul program de măsuri supus dezbaterii întregului partid, a arătat artistul poporului Sică Alexandrescu, directorul Teatrului dramatic din Braşov, pune în faţa oamenilor de artă sarcina cardinală a însuşirii principiilor filozofiei marxist-leniniste, a orientării întregii lor activităţi in spiritul ideologiei partidului. Călăuziţi de prevederile acestor documente, ne-am revizuit repertoriu incluzind trei lucrări valoroase, cu un pronunţat caracter militant. Suntem decişi să nu mai îngăduim pe scena noastră spectacole de valoare ideologică dubioasă, să facem loc numai acelora care insuflă publicului inaltele principii morale ale societăţii noastre, care prezintă chipul omului nou, astfel ca teatrul nostru să-şi îndeplinească rolul de tribună de propagare a idealurilor nobile ale socialismului. In acelaşi spirit, Eftimiu Modilca, preşedintele filialei Braşov a Uniunii artiştilor plastici, a relevat că membrii acestei filiale sunt hotăriţi să-şi orienteze activitatea in spiritul programului elaborat de partid, realizînd opere de artă cu un bogat conţinut de idei, inspirate din viaţa nouă a poporului nostru. O atenţie deosebită s-a acordat în cadrul plenarei sarcinilor privind perfecţionarea muncii politico-educative in rindurile naţionalităţilor conlocuitoare. Profesorul Reinhold Schneider, locţiitor al secretarului Comitetului orăşenesc de partid Rişnov, Andrei Balint, preşedintele C.A.P. Săcele, după ce s-au referit la faptul că întărirea unităţii moral-politice a poporului nostru, a frăţiei dintre oamenii muncii români şi cei aparţinind naţionalităţilor conlocuitoare reprezintă cea mai concludentă dovadă a justeţei politicii naţionale marxist-leniniste a partidului, au arătat că este de datoria organizaţiilor de partid, a organizaţiilor de masă, a consiliilor naţionalităţilor conlocuitoare să desfăşoare o intensă muncă educativă explicind temeinic principiile aflate la temelia acestei politici, să dezvolte în şi mai mare măsură, în rindul tuturor cetăţenilor dragostea pentru patria comună, mindria de a trăi intr-o ţară socialistă în care toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, se bucură de deplină egalitate in drepturi, au cele mai largi posibilităţi de afirmare a capacităţii şi pregătirii lor. In cuvîntarea rostită la încheierea lucrărilor plenarei, tovarăşul ION GHEORGHE MAURER a relevat importanţa deosebită a îmbunătăţirii activităţii politico-ideologice şi cultural-educative in rindul comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii, ca o condiţie fundamentală a succesului operei de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Subliniind sensul major al recentelor documente şi al măsurilor pe care le prevăd pentru formarea omului nou, cu un înalt nivel de conştiinţă, vorbitorul a arătat că lucrările plenarei lărgite a Comitetului judeţean de partid Braşov au pus în lumină, la fel ca în toată ţara, adeziunea totală a comuniştilor, a întregului popor, la măsurile preconizate de conducerea partidului, au evidenţiat hotărirea de a le aplica în viaţă cu consecvenţă şi spirit de răspundere. Este aceasta o dovadă elocventă a oportunităţii şi utilităţii măsurilor adoptate, o expresie a caracterului lor realist, a faptului că au fost cerute de necesităţile înaintării noastre cu succes pe calea socialismului. După ce a subliniat imperativul ca diferitele forme şi metode ale muncii ideologice să fie judicios alese şi folosite incit să conducă la formarea unor convingeri comuniste ferme, iar recrutarea propagandiştilor pentru cercurile învăţămîntului de partid să se facă din rindurile celor mai bine pregătite cadre, vorbitorul s-a referit pe larg la o serie de probleme care privesc educarea sub toate aspectele a tineretului. Formarea pentru muncă şi viaţă a tineretului reprezintă o problemă socială importantă şi permanentă, a spus tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Noi avem un tineret bun, profund devotat patriei, cauzei socialismului, un tineret entuziast, dornic de muncă, dar aceasta nu poate fi un motiv pentru slăbirea muncii educative, cu atit mai mult cu cit opera pe care o realizăm în această ţară cere oameni bine pregătiţi, din ce în ce mai bine pregătiţi politic şi profesional, capabili să înţeleagă fenomenele şi procesele extrem de complexe ce se petrec in lumea contemporană. Desigur, pregătirea ideologică a tineretului reclamă o activitate susţinută din partea organelor şi organizaţiilor de partid, ca şi a înseşi organizaţiilor de tineret, dar şi din partea multor altor foruri şi organisme care contribuie, mai bine zis trebuie să contribuie,într-o măsură mereu sporită, la îndeplinirea acestei nobile misiuni. Tânărul, o ştie toată lumea, este Individul aflat în perioada de formare care, într-un anumit sens, este şi cea mai grea perioadă a vieţii, perioadă care implică poate cel mai mult o orientare, o îndrumare pricepută, competentă. Fireşte, îndreptarea tineretului către folosirea timpului liber numai pentru distracţii, aşa cum se mai procedează pe alocuri, reprezintă o greşeală, după cum o greşeală ar fi şi lipsirea tinerilor de posibilităţile de a se distra. Nu poate fi omis faptul că în ce priveşte educarea tineretului, şi nu numai a tineretului, se impune foarte multă grijă in alegerea mijloacelor şi formelor cu ajutorul cărora se pregătesc oamenii de mîine. Partidul se pronunţă împotriva oricăror activităţi cu caracter formal, pentru promovarea metodelor de educare cu un foarte accentuat conţinut politic, cu o putere de influenţare în bine a tuturor cetăţenilor patriei, metode care să se bazeze mai ales pe acele elemente capabile să determine convingerea. Este de dorit ca organele care se ocupă de educaţie, in speţă de tineret, să facă apel în mai mare măsură la dascăli competenţi în domeniul pedagogiei, în stare să lămurească resorturile sufletului tinăr, să explice modul cum se poate ajunge la el, cum poate fi determinat fiecare tinăr să înţeleagă rostul său în viaţă şi să acţioneze conştient, cu întreaga sa putere de muncă şi creaţie la edificarea societăţii socialiste in România. Trecînd la un alt grup de aspecte privind perfecţionarea muncii politico-educative în rindul membrilor de partid, al oamenilor muncii, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a subliniat că problema pe care o discută plenara comitetului judeţean este, de fapt, o problemă esenţială a activităţii partidului. Duplum se ştie, unul dintre rosturile partidului este tocmai de a forma şi dezvolta omul nou, ţinind cont că dezvoltarea personalităţii lui constituie deopotrivă factorul determinant al transformării societăţii, ca şi obiectivul către care această transformare se îndreaptă. Mi-aş îngădui, a spus vorbitorul, să pun cele citeva reflecţii pe care doresc să le fac sub semnul autorităţii aceluia a cărui învăţătură partidul nostru vrea — şi face totul pentru aceasta — să fie însuşită de întregul popor. Este cunoscut că Marx a demonstrat cu o mare forţă necesitatea indispensabilă pentru cei ce aveau să lupte pentru revoluţia şi construcţia socialistă de a-şi însuşi cele mai înaintate cuceriri ale ştiinţei, ale culturii, în general. Părintele învăţăturii noastre, a comuniştilor, şi-a început viaţa, mai bine zis tinereţea, prin desfăşurarea unei intense activităţi de cercetare ştiinţifică. Această activitate l-a dus la concluzii de o însemnătate cardinală privind modul in care se dezvoltă societatea, legile care guvernează această dezvoltare. Totodată insă, descoperirea legilor celor mai generale ale naturii şi societăţii l-a dus pe Marx şi la o altă concluzie, anume aceea că studierea şi cunoaşterea acestor legi obligă omul, societatea la o anumită etică, impune lupta pentru transformarea societăţii în concordanţă cu cerinţele legilor obiective In felul acesta, alături de omul de ştiinţă a apărut militantul, mai precis s-a realizat împletirea între omul de ştiinţă şi militant. Se înţelege că pentru a fi la înălţimea misiunii lor istorice, comuniştii nu pot proceda altfel decât aşa cum a procedat Marx, creatorul ideologiei care stă la baza politicii partidului nostru. Desigur, perfecţionarea muncii ideologice, ridicarea ei la înălţimea exigenţelor etapei pe care o străbatem reclamă, ca o condiţie sine qua non, perfecţionarea in primul rînd, a pregătirii cadrelor de partid, îmbogăţirea culturii lor marxiste şi generale, sporirea capacităţii lor de înţelegere a transformărilor ce au loc în ţara noastră ca şi în întreaga lume sub acţiunea legilor obiective de dezvoltare a societăţii. In felul acesta activiştii partidului, comuniştii învestiţi cu sarcini de răspundere vor putea să-şi exercite eficient şi din ce in ce mai cuprinzător rolul lor de propagandişti, de educatori politici. In încheierea cuvîntării sale, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a apreciat că plenara Comitetului judeţean de partid Braşov a făcut o analiză temeinică a activităţii desfăşurate intr-un domeniu principal de preocupări ale partidului şi şi-a exprimat încrederea că această analiză va fi urmată de un ansamblu de măsuri, a căror îndeplinire va polariza eforturile întregii organizaţii de partid judeţene. După aprobarea planului de măsuri supus dezbaterii plenarei, participanţii, într-o atmosferă de puternic entuziasm, au adresat o telegramă COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, în care se spune printre altele : „In numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii din judeţul Braşov — români, maghiari, germani — participanţii la plenara lărgită a comitetului judeţean de partid, care a dezbătut sarcinile privind îmbunătăţirea muncii de educare marxist-leninistă, de dezvoltare a conştiinţei socialiste a întregului popor. Îşi reafirmă adeziunea deplină la măsurile stabilite în acest sens de conducerea partidului, convingerea nestrămutată că aplicarea lor va accelera mersul nostru înainte pe calea făuririi progresului şi civilizaţiei socialiste“. Liviu MELINTE Nicolae MOCANU SONTRIA - vineri octombrie 1971 Activitatea politico-ideologică să se caracterizeze prin spirit partinic, militant Participanţii la plenara lărgită cu activul a Comitetului judeţean de partid Vilcea audezbătut, zilele trecute, cu maturitate şi competenţă politică, documentele programatice elaborate de secretarul general al partidului privind îmbunătăţirea muncii politico-educative pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, modelarea fizionomiei spirituale a omului nou, constructor al societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Plenara, la ale cărei lucrări a participat tovarăşul Mihai Marinescu, membru al C.C. A P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul aprovizionării tehnico-materiale şi controlului gospodăririi fondurilor fixe, s-a distins prin exigenţă partinică, spiritul constructiv, critic şi autocritic. Prefaţînd lucrările plenarei, prin ţinuta ei principială, analitică, cuprinzătoarea informare prezentată de tovarăşul Petre Dănică, prim-secretar al Comitetului judeţean Vilcea al P.C.R., i-a orientat pe participanţii la dezbateri să reflecteze temeinic, cu responsabilitate comunistă, asupra mijloacelor practice de îmbunătăţire a muncii politico-ideologice şi cultural-educative, asupra căilor de realizare a amplului program de educare comunistă iniţiat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Trecînd succint în revistă acţiunile desfăşurate de organizaţiile de partid din judeţ după publicarea măsurilor adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. pe baza propunerilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Informarea a relevat ecoul puternic stîrnit, în rindurile membrilor de partid, ale tuturor cetăţenilor, de chemarea vibrantă adresată de secretarul general al partidului privind intensificarea eforturilor pentru modelarea celui mai de preţ edificiu al societăţii socialiste — omul nou înaintat. în acest context se cuvine amintit că partea principală a informării a fost consacrată dezvăluirii principiale, fără menajamente, ,a neajunsurilor existente, investigării atente a căilor şi metodelor de îmbunătăţire a muncii ideologice şi politico-educative. Din aria largă a problematicii abordată în cadrul informării a atras atenţia stăruinţa cu care ea a subliniat că impetuoasa dezvoltare industrială pe care o cunosc municipiul şi judeţul Vilcea, procesul complex de afirmare a unor viguroase detaşamente ale crispi muncitoare se cer îmbinate cu o temeinică muncă politico-educativă menită să determine dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor, educaţia loo ip , spirit revoluţionar în examinarea exigentă a propriei activităţi, participanţii la plenară au fost stimulaţi de orientarea imprimată discuţiilor de biroul comitetului judeţean de partid, care şi-a analizat activitatea in spirit autocritic, semnalînd un şir de neajunsuri existente în activitatea politico-educativă desfăşurată de unele organizaţii de masă şi obşteşti, de instituţii culturale. Supunînd unei critici severe insuficienta combativitate a unor organizaţii de partid faţă de mentalităţile retrograde şi alte rămăşiţe ale ideologiei burgheze, informarea prezentată de primul secretar al comitetului judeţean de partid a pus in lumină vasta gamă de mijloace ale muncii, politico-educative prin care organizaţiile de partid pot interveni energic şi eficient spre a curma neajunsurile existente şi a încetăţeni pretutindeni un climat corespunzător principiilor etice proprii societăţii noastre. Dezbătând temeinic, punct cu punct, obiectivele înscrise în proiectul planului de măsuri , supus discuţiilor de tovarăşul Constantin Matei, secretar al comitetului judeţean de partid, participanţii la plenară au făcut numeroase propuneri şi observaţii pentru completareaşi îmbogăţirea acestuia, astfel ca acţiunile preconizate să exercite o influenţă cit mai puternică asupra conştiinţei oamenilor. — Aplicarea sarcinilor ce ne revin din programul de educare comunistă, adoptat de conducerea partidului — spunea tovarăşul Gheorghe Simeanu, secretar al Comitetului municipal de partid Rm. Vilcea — trebuie privită de fiecare dintre noi nu ca o „campanie“ oarecare, ci ca o îndatorire majoră decurgînd din hotăririle Congreselor al IX-lea şi al X- lea ale P.C.R. privind perfecţionarea continuă a activităţii politico-ideologice şi cultural-educative, ca parte integrantă a operei de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Analizînd în mod autocritic felul în care am acţionat pînă acum pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, trebuie să găsim şi să generalizăm forme şi mijloace adecvate spre a imprima muncii politico-educative un caracter concret, eficient, astfel ca să sporim forţa ei de dinamizare a eforturilor depuse de clasa muncitoare, de întregul nostru popor pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor economice pentru accelerarea operei de construcţie socialistă. In acest context trebuie să acţionăm cu mai multă fermitate spre a schimba optica unor cadre de conducere din economie care consideră că singura lor obligaţie constă in organizarea procesului de producţie, uitind că, neglijind sarcinile ce le revin în domeniul muncii politico-educative se lipsesc de una din cele mai eficiente pîrghii de valorificare deplină a tuturor resurselor materiale şi umane ale unităţii respective. In cuvîntul lor, tovarăşii Vasile Dumitrescu, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Călimăneşti, Gheorghe Turcu, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor, Ion Stănişor, activist al comitetului judeţean de partid, Vasile Roman, preşedintele comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, Anica Ceapă, medic la inspectoratul sanitar de stat, membră a biroului comitetului judeţean de partid, s-au referit la faptul că munca politico-educativă de masă desfăşurată de organizaţiile de partid este cu atit mai convingătoare cu cît se sprijină pe forţa de mobilizare a exemplului personal al comunistului, atit în producţie, cît şi în viaţa socială şi în familie. In acest sens ei au făcut o serie de propuneri vizind creşterea rolului educativ al adunărilor generale de partid, îmbunătăţirea muncii educative pentru călirea partinică a tinerilor comunişti, sporirea exigenţei organizaţiilor de partid privind activitatea şi comportarea membrilor acestora. Relevind că sarcina primordială a activităţii politico-educative — cultivarea valorilor morale, a eticii socialiste — nu poate fi realizată prin simpla expunere a unor teze abstracte şi recomandări generale, vorbitorii au subliniat, sprijinindu-se pe exemple din organizaţiile respective, că procesul îndelung şi complex de formare a conştiinţei socialiste presupune o luptă perseverentă împotriva mentalităţilor retrograde, a concepţiilor şi influenţelor ideologice străine. Ei au adus critici practicii unor organizaţii de partid care se limitează să „informeze“ pe comunişti, pe ceilalţi oameni ai muncii, în legătură cu diferite abateri de la disciplina muncii, de la normele de convieţuire socială sau cu măsurile de sancţionare a celor vinovaţi de abuzuri, uitind că principala lor îndatorire este de a acţiona pe un front larg spre a forma o opinie de masă combativă împotriva fenomenelor negative. Mai mulți vorbitori, printre care tovarășii Gheorghe Surdu, secretarul Comitetului comunal de partid Mihăești, Nicolae Vasilescu, secretarul Comitetului comunal de partid Galicea, Ion lagăru, directorul direcţiei financiare a judeţului, şi Vasile Neagoe, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, s-au referit în cuvîntul Plenara lărgită a Comitetului judeţean de partid Unlcea lor la necesitatea ca munca politică , şi cultural-educativă desfăşurată de organizaţiile de partid de la sate, nu cooperative să pună un accent deosebit pe întărirea spiritului colectivist, cultivarea noii atitudini faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc, combaterea cu mai multă tărie a tendinţelor de căpătuială. Problemele privind o mai puternică ancorare a învăţămîntului de partid în noile noastre realităţi economice şi sociale, au fost abordate de tovarăşii Ion Pătrăşcoiu, secretar al comitetului de partid de la întreprinderea minieră, şi Gheorghe Dumitraşcu, directorul cabinetului judeţean de partid, care au arătat că se impune combaterea manifestărilor de tehnicism îngust,în urma cărora într-un şir de locuri nu mai putea fi sesizată nici o deosebire intre profilul cercurilor de pregătire politico-ideologică şi cel al cursurilor de pregătire profesională. Numai punînd in centrul dezbaterilor problemele fundamentale ale materialismului dialectic şi istoric, ale eticii comuniste, studierea principiilor politicii interne şi externe a partidului nostru va putea fi asigurată creşterea rolului formativ al învăţămîntului de partid. Exemplul personal pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu il dă atit în sesizarea şi aprofundarea teoretică a noilor fenomene, cît şi in combaterea hotărîtă a formelor şi metodelor rutiniere care diminuează forţa de înmurire a muncii politico-ideologice constituie pentru toţi activiştii de partid, pentru toţi militanţii pe frontul ideologic, un imbold pentru creşterea spiritului , creator, ca şi a responsabilităţii partinice cu care acţionează spre a spori rolul activităţii ideologice în formarea omului nou, cu inaltă conştiinţă socialistă. Aspectele variate ale muncii de educare comunistă a tineretului au fost cuprinzător analizate in cadrul lucrărilor plenarei de tovarăşii Ion Tudose, inspector-şef la inspectoratul şcolar judeţean, Nicolae Piţigoi, preşedintele organizaţiei judeţene a pionierilor. Lucia Lazanu, directoarea Şcolii generale nr. 2 Rm. Vilcea, Titus Morega, procuror şef al procuraturii judeţene, şi Constantin Dinculescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Vilcea al U.T.C., care s-au referit la necesitatea unei acţiuni coordonate a organizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T.C., a şcolii şi familiei, avînd drept obiectiv educarea tinerei generaţii in spiritul nobilelor idealuri ale partidului. — Cea mai bună şcoală de educare, de formare a omului nou cu trăsături etice înaintate este munca — spunea in plenară tovarăşul Gheorghe Cocoş, directorul general al grupului de şantiere I.C.H. Lotru. Iar locul de muncă, colectivul, climatul tovărăşesc, exigent, reprezintă cursul neîntrerupt, fără vacanţă, în care oamenii se autoperfecţionează necontenit. Pe şantierele noastre s-au format numeroase detaşamente de muncitori cu atitudine înaintată faţă de muncă, oameni cu care ne mîndrim. E adevărat, la Lotru, tineretul nu culege flori, el se deprinde aici cu condiţii dure de muncă, dar asta îl ajută să se călească, să se formeze în spiritul hărniciei, abnegaţiei şi dîrzeniei. Iar pentru asemenea tineri avem datoria să folosim din plin întreg arsenalul formelor şi mijloacelor politico-educative, spre a le crea condiţii pentru o viaţă spirituală bogată, corespunzătoare cerinţelor lor şi ale epocii în care trăim. Luind cuvîntul in încheierea dezbaterilor plenare, tovarăşul MIHAI MARINESCU a subliniat, in cadrul unei cuprinzătoare expuneri, că ampla şi aprofundata analiză făcută de participanţii la discuţii modului de desfăşurare a muncii ideologice şi politico-educative reprezintă o ilustrare elocventă a faptului că organizaţia judeţeană de partid Vilcea şi-a clarificat responsabilităţile ce-i revin în acest important domeniu de activitate că ea îşi va îndeplini exemplar sarcinile privind dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, va acţiona cu perseverentă spre a lichida lipsurile ce nu persistă. Referindu-se la strînsa interdepedenţă existentă,în cadrul complexului program de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate intre sarcina făuririi unei puternice baze tehnico-materiale a noii orînduiri şi gradul de participare a maselor la conducerea întregii activităţi economice şi sociale, vorbitorul a stăruit asupra imperativului ca fiecare membru de partid, fiecare om al muncii să-şi însuşească şi să se călăuzească riguros de spiritul şi exigenţele care decurg din programul de educare comunistă a întregului popor iniţiat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, înaltul spirit de responsabilitate cu care partidul pune in faţa membrilor săi, a întregului popor, problemele dezvoltării conştiinţei socialiste, derivă în mod organic din obiectivele sale profund umane, din caracterul său de partid revoluţionar, de forţă politică conducătoare a Întregii noastre societăţi. Partidul nostru a considerat şi consideră activitatea politico-ideologică şi cultural-educativă ca o parte componentă inseparabilă, de deosebită importanţă, a operei de edificare a noii orinduiri sociale. Făurirea societăţii socialiste şi comuniste cere oameni cu o inaltă conştiinţă. Tocmai în acest sens sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu , că formarea unui om multilateral pregătit, cu o concepţie avansata despre lume şi societate, educat în spiritul patriotismului şi internaţionalismului proletar, cu o înaltă moralitate şi o bogată viaţă spirituală, constituie o necesitate obiectivă, o cerinţă logică a progresului societăţii socialiste şi, totodată, obiectivul fundamental al activităţii ideologice a partidului. Faptul că dezbatem astăzi pe scara întregului partid problemele îmbunătăţirii activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, a spus vorbitorul, se dato-reşte faptului că marile succese obţinute de poporul nostru în toate compartimentele vieţii economice şi sociale au creat primejdia apariţii unor manifestări de automulţumir ‘ care ar putea conduce la neglijar îndatoririlor primordiale cere fiecărui comunist în acţiunea dedicare a nivelului conştiinţei soliste a maselor. Infăţişind imaginea profung transformări înnoitoare ce se p'. in judeţul Vilcea, tovarăşul îi! Marinescu a insistat asupra m?'1 organizaţiilor de partid de a cta in rindurile maselor înaltul idement al responsabilităţii sociale 1" ritul militant propulsor al primului, atitudinea înaintată faţă " că,poziţia intransigentă tarui11“1" nifestările negative, faţă de influenţele ideologie, ş, moralei burlice Referindu-se la ideea pregnant TM liefată în expunerea secretarul genera al partidului in cadrul consfătuirii activului de partid din do-* meniul ideologic, că este necesar să se înţeleagă clar că tovarăşii care sunt trimişi să conducă oricare sector de activitate, sunt promovaţi ca oameni politici că ei sunt conducători politici şi trebuie să asigure o conducere politică în slujba Înfăptuirii liniei partidului vorbitorul a adus critici unor cadre, care consideră că pentru a conduce un colectiv este de ajuns să fii un bun specialist, bine pregătit profesional , cit despre desfășurarea muncii politico-educative, ea ar constitui, după părerea acestora, o atribuţie ce ar reveni exclusiv organizaţiei de partid. Experienţa dovedeşte că un director al unei întreprinderi socialiste, un cadru de conducere în economie obţine rezultate optime, îşi poate valorifica din plin calităţile organi®torice, priceperea, pasiunea profesională, doar în măsura în care acţimează nu ca un profesionist cu oriant îngust, ci ca un om care simte din plin responsabilitatea socială a funcţiei pe care o îndeplineşte. Marile investiţii alocate judeţului Vîlcea vor putea odi din plin numai în măsura în care oamenii ce vor lucra la noi obiective industriale îşi vor îndeplini obligaţiile profesionale cu clanul, puterea de dăruire şi abnegaţia proprii omului nou, constructor al socialismului, nu procesul complex de construire a unei economii puternice, de înălţare a unor mari cetăţi industriale, ne construim pe mi Înşine, ca oameni I şi cetăţeni ai româniei socialiste, iar I amploarea şi însemnătatea acestei I opere construtive cere din partea I tuturor organzaţiilor de partid ridi- I carea nivelul calitativ al întregii I activităţi poitico-ideologice. In încheie®, vorbitorul a subliniat I că prin iniţerea şi elaborarea docu- I mentelor pogramatice privind im- I bunătăţirea muncii de educare mar- I xist-lemnită a membrilor de partid, I a tuturor oamenilor muncii, dez- I voltarea onştiinţei socialiste a între- I gului ppor, tovarăşul Nicolae I Ceauşescu a demonstrat încă o dată I strălucitei sale calităţi de militant I comunist,înaltul spirit de responsa- I bilitate , care este animat în con- I ducerea operei de construcţie socia- I listă, mea sa capacitate de a sesiza I la timpuirile fenomene ce survin In I viaţa spietăţii noastre, problemele I ce urmază a fi soluţionate. In efltinuare, plenara lărgită a I comiteriui judeţean de partid a a I doptat cuprinzătorul plan de măsuri I care f fost supus dezbaterilor. tnt’O atmosferă de puternic entu- I ziasn participanţii la plenară au I adnjri COMITETULUI CENTRAL I AL PARTIDULUI COMUNIST RO-IMA, TOVARĂŞULUI NICOLAE I CEUŞESCU, o telegramă în care I se pune printre altele : „Exprimînd I gilurile şi sentimentele muncitori- I io ţăranilor şi intelectualilor din I jieţul Vilcea, încrezători în nobile- I idealuri ale omului nou, profund I lîvotat cauzei socialismului, va asi- I urăm, iubite tovarăşe Nicolae I ,Ceauşescu, că vom munci cu abne- I gaţie, in spiritul unei înalte exigenţe I şi combativităţi revoluţionare, trasă- I turi definitorii ale spiritului militant I partinic, pentru a traduce in viaţă I prevederile celui de-al X-Iea Con- I greş al partidului, obiectivele care I revin judeţului în actualul plan cin- I cinal, contribuind în acest fel la con- I tinua înflorire a scumpei noastre I patrii — Republica Socialistă Romă- Inia“. Constantin MORARU Petre DOBRESCU 1 Să ne concentrăm la maximum toate eforturile (Urmare din pag. I) trimestru al acestui an. Sarcinile care stau in faţa colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri din fiecare întreprindere, de pe fiecare şantier, sunt deosebit de importante. In esenţă, ele vizează continuarea la ritm susţinut a activităţii productive în vederea realizării exemplare a planului pe întregul an , asigurarea unei pregătiri temeinice pentru producţia anului viitor. Ne oprim pentru tceput asupra imperativului realizări Planului la fiecare sortiment în rite. Fie din cauza unor deficite In domeniul aprovizionării ,u , de natură organizatorică, un»' întreprinderi nu au reușit, pînă,,!TM’ să-și onoreze integrai oblif'ii‘e fată de beneficiari la un sl,rPent sau altul, provocîrtd uneorieri(as€ perturbații în activitater‘ce?tc”’a- Este momentul să se îd^*?? către toate comitetele dc . ®f,e. ca realizarea Planului nu n,ai *a indicatorii valorici ci si plecare sortiment nu este o sarcina^‘tati.Va' că trebuie concentrate lun' care au mai rămas,1*® *artele pentru re-x cuperarea »anternc- Este vorba in principal t»restanţele înregistrat* la o serie® utilaje pentru industria chim! 'a..îngrăşămintele chimice, la »le “Puri de maşini-unelte sau roare electrice şi la alte produse “cesare economiei naţionaluj**â, în ultima parte a anului. ui conduceri de întreprinderi, în loc ac°elereze ritmul de lucru, să contreze eforturile colectivelor pentî*'?11.'^6.3 neajunsurilor, au ador .Unia minimei rezistenţe, aştept Încheierea anului în speranța trala sau ministerul „vor găsi“ re/e in altă parte, pentru a sui , nerealizarea unui indicator de Z' Această practică de a recurge 11 de fel de subterfugii contabile » ,ru a aduce „din condei“ (prin inuare) planul la nivelul realiilor, sau realizările la nivelul inului (prin transfer de profcţie suplimentară de la o intrevndere la alta) această tendinţă e nivelare a realizărilor în scopul obţinerii unei medii bune pe centrală sau minister nu este decât o încercare incorectă de escamotare a neajunsurilor. Planul trebuie realizat exemplar, la toţi indicatorii, nu numai pe ansamblu, la nivelul centralei sau al ministerului ci şi în fiecare întreprindere în parte. Cu maximă răspundere şi prin măsuri deosebit de eficiente trebuie să se acţioneze într-o serie de întreprinderi din industria uşoară, industria construcţiilor de maşini şi industria minieră pentru a recupera restanţele apărute la planul de beneficii. Sunt întreprinderi din aceste ramuri care, datorită unei defalcați necorespunzătoare a sarcinilor de beneficii pe trimestre au planificat pentru acest trimestru realizarea a peste 30 la sută din planul anual. I'iți^'t., 1 — »fpp*ela aceste' cituații nu I ^ea « mn^urat^acMntanile pentru lichidarea tuturor 3* de risipă - rebutin de păţ la consumuri specifice, dobinzi I pazatoare — cit şi pentru pune I reft valoare a tuturor rezervelor I inie de creştere a productivităţii I mtii, de reducere a cheltuielilor ■ nurmale de producţie, de ridicare a I chiţii. Pentru aceasta comitetele I de partid, comitetele de direcţie şi I coltetele sindicatelor trebuie să I dedească din plin capacitatea de I utilizare a tuturor salariaţilor la Irpinea de creştere a eficienţei, să I stmuleze, să popularizeze şi să exI tiă iniţiativele valoroase apărute I îi acest sens, să cultive în rindul I oienilor muncii sentimentul de I Utâ răspundere şi exigenţă faţă I ( administrarea treburilor între- I tnderii, pentru a obţine cu mini- I im de cheltuieli, maximum de be- I Ificii. I Trimestrul în care am Intrat m I nuntă deosebit de bogat ţi în acti- I itatea de investiţii. In aceste luni ■ urmează să fie date în funcţiune I reci şi zeci de noi capacităţi indus- I triale — cea mai mare parte a obiec- I tivelor din planul pe acest an — iar I noi şantiere urmează să-şi înceapă I activitatea. Dacă asupra unor obiec- I tive mai planează anumite incertitu- I dini privind respectarea termene- I lor de punere în funcţiune, a- I ceasta se datorează predării cu I intîrziere a documentaţiei de e- Ixecuţie, proastei aprovizionări cu I diferite materiale, întîrzierilor in I livrarea unor utilaje, greutăţilor in I asigurarea forţei de muncă, ca şi I utilizării ei neraţionale ş.a. — defi- I cienţe care puteau fi înlăturate dacă I atit beneficiarii, cit şi constructorii, I părăseau poziţia de expectativă, da- I că acţionau la timp pentru lichidarea I lor încă din faşă. Acum, mai mult I ca oricînd, se cere concentrată aten- I ţia spre obiectivele care trebuiau să I intre în funcţiune. Este nevoie să se I folosească din plin fiecare zi de lu- I cru, pentru a readuce fiecare lucrare în graficele de execuţie la zi, concomitent cu intensificarea preocupărilor pentru asigurarea pregătirii şantierelor pe timpul iernii. La ordinea zilei, în toate întreprinderile industriale se află şi pre- f gătirea producţiei anului viitor. Din sondajele făcute rezultă că în ciuda avansului ciştigat de o serie de întreprinderi din metalurgie şi construcţii de maşini în privinţa încheierii contractelor de aprovizionare şi desfacere pentru producţia anului viitor, în multe unităţi aceste operaţiuni se aflau abia la început, deşi ele — conform prevederilor legale — trebuiau încheiate. în spiritul legii contractelor, beneficiarii şi furnizorii trebuie să găsească neîntîrziat soluţiile cele mai operative pentru a definitiva încheierea contractelor pentru anul viitor. Concomitent cu aceasta, în întreprinderi este necesar să fie intensificate preocupările pentru materializarea măsurilor privind generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III — acţiune de maximă importanţă In vederea realizării planului in anul viitor. Din perspectiva acestor sarcini, sunt şi tot amplificate in această ultimă parte a anului, să îmbogăţim propriile programe de activitate, să analizăm cu maximă răspundere toate rezervele interne de sporire a producţiei, de creştere a eficienţei economice şi să le punem neîntîrziat în valoare, să asigurăm o pregătire exemplară a producţiei anului viiitor. Să nu precupeţim nici un efort pentru a înfăptui exemplar, pentru a depăşi sarcinile majore şi însufleţitoare puse de partid în faţa întregului popor, spre a ne aduce contribuţia la înaintarea României pe drumul progresului şi civilizaţiei socialiste.