Scînteia, noiembrie 1971 (Anul 40, nr. 8955-8984)

1971-11-01 / nr. 8955

PAGINA 2 actualitatea culturală O artă cinematografică viguroasă, de un profund umanism FESTIVALUL FILMULUI SOVIETIC Astă-seară are loc — la cinemato­graful „Patria“ — premiera seriei a treia a monumentalei realizări a re­gizorului Iuri Ozerov. Eliberarea (se­riile anterioare au rulat, după cum se ştie, pe ecranele noastre, bucurîn­­du-se de o călduroasă primire). Cu prezentarea acestui film — care va rămine, in continuare, în programul cinematografului „Patria“ — se în­cheie ediţia 1971 a Festivalului filmu­lui sovietic. Programul festivalului a cuprins şase filme din producţia recentă a studiourilor din U.R.S.S., o selecţie reprezentativă ca orientare şi diversi­tate tematică, ca valoare a creaţiilor regizorale şi actoriceşti. După cum ne-a spus regizorul Vasili Ordinski, conducătorul delegaţiei de cineaşti sovietici la actuala ediţie a festivalului, vitalitatea unui creator, vitalitatea unei cinematografii îşi gă­sesc expresia in dialogul cu publicul, în măsura in care realizarea artistică — a cărei actualitate trebuie înţeleasă nu exterior, strict cronologic, ci ca o problemă de substanţă — işi găseşte drumul spre sensibilitatea şi conştiin­ţa spectatorului contemporan. Filmul de deschidere al festivalului. Piaţa roşie (film realizat de Vasili Ordinski şi care, de asemenea, va intra în programul curent al cinematografelor noastre, in cursul acestei săptămini) este consacrat unor evenimente pe­trecute cu peste 50 de ani in urmă, şi se adresează — prin conţinutul său şi prin mijloacele artistice care il re­liefează — interesului unui public larg. Dedicat semicentenarului înfiin­ţării Armatei sovietice, acest film evocă evenimente şi eroi autentici ai luptei pentru apărarea tinerei Puteri­­ sovietice, împrejurările decisive ale creării — în urma indicaţiilor lui Le­nin — a primului regiment revolu­ţionar al noii armate. Riguroasă din punctul de vedere al adevărului isto­ric, evocarea cucereşte prin autenti­citatea şi relieful personajelor, contu­rate cu intuiţie psihologică, în nuanţe subtile mergînd de la tragic pină la un discret umor popular. Este, de fapt, o dezbatere vie pe tema revo­luţiei, a războiului, a raportului din­tre umanismul şi disciplina revolu­ţionară, o dezbatere plină de căldură şi adevăr omenesc, a cărei forţă de convingere e slujită de calităţile în­tregii distribuţii, şi îndeosebi de ta­lentul interpreţilor principali: Stanis­lav Lighişin (comisarul Amelin) şi Viaceslav Şalevici (locotenentul Ku­­­­tasov) ; filmul se înscrie, cu perso­nalitate, in bogata tradiţie eroică a cinematografiei sovieti­ce. Filmul de astă-seară­— Eliberarea (titlul seriei a treia : Direcţia loviturii principale) ilustrează într-o manieră diferită aceeaşi fecundă tradiţie. „Eli­berarea“ cinsteşte, cu mijloace de epopee cinematografică, eroismul Armatei sovietice in anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei, evo­că imensele sacrificii ale popoarelor U.R.S.S., care au dus greul luptei pentru înfrîngerea Germaniei hitle­­riste. Episodul prezentat astă-seară în premieră e consacrat pregătirii şi desfăşurării campaniei din vara anu­lui 1944, denumită convenţional „ope­raţiunea Bagration“. Ca şi în seriile anterioare, regizorul reconstituie în amănunt evenimentele războiului, cu o extraordinară mobilizare de forţe pusă în valoare spectaculos de larga întindere a ecranului panoramic. Am­ploarea luptelor, teribilele ciocniri ale armatelor de tancuri. Surpriza şi forţa irezistibilă a ofensivei sovietice sunt doar o latură a evocării ; autorii fil­mului surprind, cu o dramatică auten­ticitate, dăruirea, curajul eroilor ano­nimi ai războiului antihitlerist, sau ne introduc, în intimitatea comandan­ţilor marilor unităţi d­in momentele de tensiune ale aşteptării, sau ale de­clanşării unor acţiuni decisive ; sunt rememorate evenimente istorice ale perioadei respective, personalităţi autentice, iar citeva episoade dezvă­luie, cu aceeaşi vigoare, realităţi din tabăra hitleristă. Arătînd că filmul Eliberarea este, intr-un fel, o replică dată unor realizări pe aceeaşi temă ale studiourilor occidentale, regizorul Iuri Ozerov spunea că filmul său îşi propune să arate — îndeosebi noii ge­neraţii, tinerilor care nu cunosc războiul decit din povestiri — adevă­rul asupra războiului antihitlerist, să prezinte în cadrul unui tablou obiec­tiv aportul Armatei sovietice la vic­toria asupra fascismului. Filmul răs­punde cu forţă acestui obiectiv. Am insistat asupra acestor două realizări deoarece ele vor putea fi vă­zute de marele public, in această săp­­tămină, pe ecrane. „Festivalul filmu­lui sovietic“ a avut insă şi alte mo­mente de relief. De pildă, Fuga — o frescă a ultimelor zile ale războiului civil realizată de doi regizori bine­cunoscuţi (Aleksandr Alov şi Vladimir Naumov) şi impunind prin arta in­terpreţilor principali : Liudmila Sa­velieva, Aleksei Batalov, Mihail Ulia­­nov. Sau ecranizarea celebrei piese a lui Cehov — Unchiul Vania (regia : Andrei Mihalkov — Koncialovski), prilej de a aplauda o dată mai mult jocul lui Innokenti Smoktunovski, al lui Serghei Bondarciuk, sau al tinerei şi sensibilei Irina Kupcenko, exce­lentă in rolul Soniei (actriţa a făcut parte de asemenea din delegaţia de cineaşti sovietici). Si filmul Gara­­ Bielorusă (un film de actualitate pe care autorul său, regizorul Andrei Smirnov, îl caracterizează ca „un film despre generaţia matură, despre­ cei care au­ ctştigat războiul... -tin film­ consacrat părinţilor noştri, in care am vrut să exprimăm respectul pe care ii nutrim faţă de ei,­ dragos­tea pe care ne-o inspiră, cu o uşoară tentă de ironie“) a îndreptăţit, prin acuitatea observaţiei asupra vieţii contemporane, aşteptările publicului. După cum filmul Un amanet ciudat (regia Leonid Makarîcev) s-a adresat cu bune mijloace celor mai tineri spectatori, prezentîndu-le o povestire amuzantă, alertă şi cu o concluzie ge­neroasă sub raport educativ. O selecţie de calitate, aşadar, pe măsura prestigiului de care se bucură, an de an, tradiţionalul Festival al fil­mului sovietic. D. COSTIN SCENA PREMIERE TEATRALE • TEATRUL „C.I. NOTTARA" a­­prezentat recent o nouă montare a cunoscutei piese a lui Al. Ki­­riţescu, „Gaiţele“, în regia lui George Rafael. Decoruri : Giulio Tincu ; costume : Lidia Radian, mu­zica : ing. Lucian Ionescu. Interpreţi : Nineta Gusti, Liliana Tomescu, Cris­tina Tacoi, Marga Barbu, Migry A­­vram Nicolau, Gilda Marinescu, Dody Caian Rusu, Rodica Sanda Tuţu­­ianu, Dorin Varga, Sandu Sticlaru, Nucu Păunescu. • „TEATRUL TINERETULUI DIN PIATRA NEAMŢ şi-a deschis stagiu­nea cu premiera „Şeful sectorului su-' Hete“ de Al. Mirodan. Regia : Ga­briel Negri. Scenografia : Mihai Mă­­descu. Printre interpreţi : Gelu Niţu, Nina Zăinescu, Marius Ionescu, Mir­­cea Bibac, absolvenţi din promo­ţia 1971. • TEATRUL DE STAT DIN ORA­DEA a prezentat recent „Vulpea şi strugurii“ de G. Figueiredo .Premie­ra a avut loc in oraşul Dr. Petru Groza, localitate în care teatrul oră­­dean are o stagiune permanentă). Regia : Szombati Gille Otto, asistent regie : Mihai Păunescu. Scenografia : Eliza Popescu-Zisiade. Interpreţi : Eugen Harizomenov, Nicolae Toma, Simona Constantinescu, Eugen Ţugu­­lea, Nicolae Barosan, Virginia Rogin. • TEATRUL „VICTOR ION POPA“ DIN BIRLAD a prezentat recent a doua premieră a stagiunii : „Dragos­te tirzie“ de A.N. Ostrovski. Regia : Tiberiu Penţia ; scenografia : Al. Olian. In distribuţie : Ligia Dumi­trescu, Constantin Petrican, Decebal Curta, Zahar­ia Volbea, Maria Tivo­­daru, Alexei Onica şi Valy Mihalache. • TEATRUL „MIHAI EMINESCU“ DIN BOTOŞANI prezintă, în pre­mieră „Lovitura“ de Sergiu Fărcă­­şan. Regia : Eugen Traian Bordu­­şanu. Scenografia : Elena Buzdugan. Interpreţi : Dan Bubulici, Mircea Gheorghiu, Ion Plăeşanu, Sică Stă­­nescu, Ildikó Iarcsek, Iuliu Popescu, Mariana Stere, Adina Marilena Bobeş. LA HOBIŢA-GORJ INAUGURAREA CASEI-MUZEU „CONSTANTIN BRANCUŞI“ TG. JIU (corespondentul „Scînteii“, Mihai Dumitrescu). Satul Hobiţa, din comuna Peştişani, judeţul Gorj, a cunoscut ieri animaţia marilor săr­bători. Alături de localnici au sosit aici sute de cetăţeni din comunele vecine, p precum şi reprezentanţi ai or­­ganelor judeţene de partid şi de stat, ai comitetului judeţean pentru cul­tură şi educaţie socialistă, artişti amatori, rapsozi populari din împre­jurimi, pentru a lua parte la inaugu­rarea Casei-muzeu „Constantin Brân­­cuşi“, marele sculptor român, născut aici cu 95 de ani în urmă. Cu acest prilej, tovarăşul Gheorghe Paloş, prim-secretar al Comitetului jude­ţean de partid, preşedintele consi­liului popular judeţean Gorj, a făcut o prezentare a vieţii şi operei mare­lui sculptor, menţionînd că amena­jarea acestei case-muzeu este, de fapt, un omagiu adus celui care a dus peste graniţele ţării simbolul creaţiei folclorice româneşti. Expoziţia pictorului argentinean Raul Soldi O cunoscută perso­nalitate a plasticii ar­­gentinene — pictorul Raul Soldi — este pre­zentată în aceste zile publicului românesc. Peste 40 de ani de ac­tivitate artistică, di­versificată în variate domenii (pictură mu­rală, scenografie şi costume de teatru, scenografie de film, ilustraţii de carte) au adăugat o incontesta­bilă siguranţă meşte­şugului artistic. Recu­noaşterea oficială, suc­cesul înregistrat de pictor în numeroase Confruntări naţionale şi internaţionale nu fac decât să confirme calitatea unor lucrări ce au girul maturei personalităţi a artis­tului. Expoziţia din sălile Dalles, care reuneşte 36 de litografii, tem­pere şi serigrafii dez­văluie un artist încli­nat spre reflecţia li­rică, spre investigarea armoniilor calme, de certă muzicalitate ale culorii. Raul colţii in­terpretează lumea, o laudă, tălmăcind-o în imagini. Subiectivita­tea lui încarcă existen­ţa lucrurilor, poetic, cu sensuri. Dincolo de subiectul propriu-zis al fiecărei lucrări transpare o vibraţie afectivă. Exerciţiul îndelungat in domeniul scenogra­fiei (pictorul a dedicat mai mult de 15 ani din activitatea sa aces­tei preocupări) a de­terminat o anume uşu­rinţă în a compune scenele de gen, in a pune personajele „in situaţie“ ; a determi­nat accentuarea ca­racterului decorativ al compoziţiilor, insisten­­ţa asupra eleganţei şi armoniei gesturilor nu lipsite de oarecare teatraltate. Jocul cu măşti pe carne-l repre­zintă o lucrare ca „In­spiraţie" vine parcă să confirmă o atare posibilă Interpretare, la care am putea a­­dăuga atitudinea stu­­diată, de „poză“, a ce­lor două personaje din „Siluete", sau pre­ferinţa pentru atmos­fera feerică punctul 5 de costume colorate a „Carnavalului“. Per­sistă în majoritatea scenelor pe care le compune Paul Soldi o atmosferă de calm re­cules. Este un calm al peisajului, lin desfăşu­rat la malul mării, sau al personajelor surprinse în atitudini contemplative, abia schiţind începuturi de gest. Surprinzătoare apare, in aceste con­diţii, capacitatea de a descoperi valoarea sentimentului omenesc, forţa lui de a modi­fica, de a conferi noi dimensiuni chipului. Seria de portrete, foarte numeroase în actuala expoziţie, con­turează expresii medi­tative, reflexive. Fie ca e vorba de „Medi­­tund“ sau de „Violo­nistul“, de „Profil co­lorat" sau de „Femeie cu pălărie", portretele sale se înscriu în me­moria privitorului ca prezenţe lirice, ca tot atîtea gesturi pline de candoare şi de căldu­ră, in care culoarea îşi are o funcţie efectivă precisă, inflexiunile li­niei şi ar­ culorii au dat formă unui mare număr de ilustraţii Lumina calmă, tulbu­rată pe neaşteptate de un accent croma­tic mai ferm, stilizări­le trupurilor păstrează sunetul grav al senti­mentului poetic. Marina PREUTU EXPOZIŢII • Miercuri 3 noiembrie, la Gale­riile de artă „Orizont“ va avea loc vernisajul expoziţiei de sculptură Mihai Laurenţiu. • Vineri 5 noiembrie se va des­chide expoziţia de pictură pe sticlă Liliana Dinescu Ţigănescu, la Gale­riile de artă „Galateea“. • începind de sîmbătă 6 noiem­brie, Galeriile de artă „Apollo“ re­unesc expoziţia de pictură şi sculp­tură a plasticienilor ieșeni Dimitrie Gavrilean, Ioan Ginju şi Dan Covă­­taru. CONCERT FESTIV Sub auspiciile Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste şi ale Comi­siei Naţionale pentru UNESCO, or­chestra Radioteleviziunii, dirijată de Emanoil Elenescu, va susţine un con­cert festiv (joi 4 nov, ora 20 la Sala din strada Nuferilor), cu prilejul ce­lei de-a 25-a aniversări a UNESCO. Programul cuprinde : „Simfonietta“ de Ion Dumitrescu, Concertul pentru vioară şi orchestră de Alban Berg (solist Mihai Constantinescu), Con­certul pentru pian şi orchestră de Serghei Rahmaninov (solist Dan Gri­­gore), Uvertura „Benvenuto Cellini“ de Hector Berlioz. (Urmare din pag. I) strada Galaţi şi din cartie­rul Hipodrom. Departe de noi gindul de a face o in­ventariere a tuturor aces­tor neajunsuri , am vrut doar să demonstrăm faptul că lipsa de intervenţie promptă în executarea lu­crărilor de reparaţii şi în­treţinere a clădirilor a dus şi va duce încă la accen­tuarea procesului de dete­riorare a fondului locativ de stat. Nu este mai puţin adevărat că la deteriorarea unor imobile contribuie, in bună parte, şi neglijen­ţa unor locatari , asociaţia din cartierul „Apollo“ ne sesizează faptul că unii lo­catari au bătut cuie sau scoabe în acoperişuri pen­tru fixarea antenelor. Drept urmare, apa se infil­trează în apartamente. Ne­îndoielnic, în asemenea si­tuaţii legea trebuie aplica­tă cu toată severitatea, pentru că nimănui nu-i este permisă ignorarea nor­melor de protecţie a fon­dului locativ. Care sunt insă cauzele tărăgănării numeroaselor lucrări restante ? Noul di­rector al I.G.L.A.C., tova­răşul Stelian Barbu, ne-a vorbit despre faptul că „există o singură echipă de hidroizolatori, care nu poate cuprinde volumul mare de remedieri“. A mai invocat lipsa materialelor de construcţie şi, mai ales, a cimentului, a oxigenului pentru aparatele de sudu­ră. Este adevărat : condu­cerea întreprinderii a in­­tîmpinat multe greutăţi în aprovizionarea cu mate­riale. Cu toate acestea însă, serviciul aprovizionării n-a acţionat destul de energic. Alte deficienţe ţin de sla­ba organizare a muncii , trebuia, de pildă, să fi fost organizate mai multe echi­pe de hidroizolatori. Multe lucrări se fac în grabă, de proastă calitate, necesitînd alte intervenţii. Chiar dacă forţa de muncă a întreprin­derii este dispersată pe mai multe puncte de lucru, lipsa unei temeinice orga­nizări a activităţilor zilni­ce, lipsa controlului aces­tora se face mult simţită. De altfel, în această pri­vinţă, conducerea servi­ciului de gospodărie loca­­tivă a consiliului popular municipal, vicepreşedintele de resort, ar fi putut oferi NU ÎNTOTDEAUNA unde e fum­ă ŞI CĂLDURĂ­­ un ajutor mai substanţial. Acest ajutor s-a făcut sim­ţit in ultimul timp cind, într-o şedinţă de lucru Co­mitetul Executiv al Consi­liului popular al munici­piului Brăila a analizat mo­dul cum serviciul de gos­podărie comunală şi loca­­tivă — cit şi comitetele de direcţie ale I.C.R., I.T.O. şi I.G.L.A.C. — s-au preocu­pat de asigurarea condiţii­lor necesare bunei desfă­şurări a activităţii pe peri­oada de timp friguros. Cu aceeaşi ocazie, prin decizia consiliului popular muni­cipal s-au stabilit şi mă­surile care vor trebui apli­cate în vederea lichidării tuturor neajunsurilor. Iar intrucît fondul locativ de stat este un bun comun al cetăţenilor, la întreţinerea, păstrarea şi administrarea lui trebuie să-şi aducă con­tribuţia nu numai organele direct interesate, ci şi a­­sociaţiile de locatari. Este și aceasta una din înaltele îndatoriri patriotice, care trebuie îndeplinite de fie­care dintre noi. PREMIERE CINEMATOGRAFICE In afară de Eliberarea şi Piaţa Ro­şie — prezentate in Festivalul fil­mului sovietic şi programate in con­tinuare in repertoriul curent al cine­matografelor noastre (ambele reali­zări sunt prezentate în articolul ală­turat consacrat festivalului), in această săptămină vor mai rula fil­mele . Vinovatul e în casă (produc­ţie a studiourilor din R. P. Ungară, in regia lui Robert Ban), o anchetă poli­ţistă pentru descoperirea autorilor unei crime ; interpreţi­i Stanislav Mikulski, Manyi Kiss, Eva Vass şi Castanele sunt bune (producţie a stu­diourilor italiene, în regia lui Pietro Germi), o poveste despre dragoste și puritate, interpretată de Giani Mo­randi, Stefania Casini­na. Filme documentare pe ecranele Capitalei (1­7 noiembrie 1971) PRODUCŢII ALE STUDIOURILOR „AL. SAHIA", „ANIMATILM" ŞI BUCUREŞTI Ferentari : Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în R. P. Chineză . Munca : Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române con­dusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în R. P. D. Coreeană ; Flacăra : Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în R.D. Vietnam ; Laromat : Vizita de­legaţiei de partid şi guvernamentale române condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în R.P. M­ogo­ă ; Bucegi : Vizita preşedintelui Consi­liului de Stat, Nicolae Ceauşescu, in Finlanda ; Melodia, Gloria : Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în­ judeţul Mehedinţi ; Tomis, Favorit : Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în ju­deţul Caraş-Severin ; Feroviar : Şi noi sîmem pietoni ; Excelsior : Um­bra voinicului ; Griviţa : Pulberea răului ; Unirea : Vinătoarea ; Lira : Oamenii acestui pămint ; Giuleşti : Peştera ; Crîngaşi : Catalizatorii ; Volga : Cetăţi feudale pe teritoriul patriei ; Aurora : Atenţie pietoni; Mioriţa : Ceasornicul universului ; Moşilor : Pulovărul ; Arta : Orizont ştiinţific nr. 8/71 ; Modern : Culturis­mul ; Victoria ; Omagiu. PRODUCŢII ALE STUDIOURILOR DIN ALTE ŢARI Drumul Sării : 40 de bunici (R.S­­Cehoslovacă) ; Pacea : Taina se dezleagă ; (U.R.S.S.) ; Floreasca : Ștampila (R.P. Polonă) ; Viitorul : Iaje (R.S.F. Iugoslavia) ; Popular : Motet pentru primăria din C­orun­ (R. P. Polonă) ; Cosmos : Vara prin­tre gheţuri (U.R.S.S.) ; Vitan : O fa­bulă modernă (R. S. Cehoslovacă) ; Progresul : Mes­erii din Iran (R.P. Bulgaria) ; Flamura : Chopin in Po­lonia (R.P. Polonă). LA CINEMATOGRAFUL „TIMPURI NOI" (după amiază) : Monumentul lui Lenin, Căsuţa de pe Oka. Pe cer sint numai fete, Salut Rusia, Buhara, Intîl­­nire cu Odesa (producţii ale studiou­rilor din U.R.S.S.) Liceul „Decebal“ din Deva la împlinirea unui veac de activitate DEVA (corespondentul „Scînteii“, Sabin Ionescu). Centenarul liceului „Decebal“ din Deva a prilejuit, la sfirşitul săptăminii trecute, dezve­lirea unei plăci comemorative la in­trarea principală a liceului, şi lu­crările unui simpozion dedicat ani­versării. Duminică, cu acelaşi prilej, a avut loc o adunare festivă. In entuzias­mul general, participanţii au adresat C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o telegramă prin care ex­primă via recunoştinţă faţă de partid a cadrelor didactice, a elevilor şi părinţilor acestora pentru minunate­le condiţii de muncă şi învăţătură create în anii noştri, ai socialismu­lui. Totodată, ei asigură conducerea partidului că nu vor precupeţi nici un efort pentru ca absolvenţii să de­vină cu adevărat cadre cu o temeini­că pregătire, educate in spiritul înal­telor tradiţii revoluţionare ale clasei noastre muncitoare, al idealurilor marxist-leniniste ale Partidului Co­munist Român. FESTIVALUL FILMULUI SOVIETIC LA CINEMATOGRAFUL „PATRIA", AZI: ELIBERAREA (seria a IlI-a) Film în culori, pe ecran panoramic. Cu : Nikolai Ob­alin, Larisa Golubkina, Boris Zaidenberg, Mihail Ulianov, Vlad­en Davîdov, Evgheni Burenkov, Buhuti Zakariadze, Stanislav Jaskevici, Iuri DuroV, Fritz Diez, E. Tide, Alfred Struwe. Regia : Juri Ozerov ADAS In sprijinul conducătorilor auto O bună parte din conducăto­rii auto posesori de autovehi­cule, prevăză pri­­n atenuarea urmărilor unor eventuale acci­dente, încheie asigurări de ava­rii şi asigurări de răspundere civilă Numărul conducătorilor auto asiguraţi este în continuă creştere, In anul 1970, din 3 po­sesori de autoturisme, unul avea contractată o astfel de asigu­rare. Numai pe primele 9 luni ale acestui an, numărul celor care au încheiat astfel de asi­gurări este superior celui în­cheiat în tot cursul anului 1970. Prin încheierea asigurării de avarii, în schimbul plăţii unei prime de asigurare accesibilă oricărui posesor de autoturism, Administraţia Asigurărilor de Stat preia răspunderea pentru o seamă de riscuri, acordînd despăgubiri pentru pagubele produse autovehiculului asigu­rat ca urmare a unor stricăciuni sau distrugeri pricinuite de : clo­niri, loviri sau izbiri cu alte vehicule sau cu orice alte cor­puri mobile sau imobile aflate în afara autovehiculului asigu­­rat, zgîrieri, căderi (în prăpas­tie, în apă, căderea pe autove­hicul a unor copaci, bolovani etc.), derapări sau răsturnări etc. La asigurarea de răspunderea civilă se acordă despăgubiri pentru sumele pe care asigura­tul este obligat sa le plătească drept desdăunare și eventuale cheltuieli de judecată persoane­lor păgubite printr-un accident pricinuit de autovehiculul asi­gurat, ca urmare a vătămării corporale sau a decesului aces­tora ori a avarierii sau distru­gerii unor bunuri, precum și pentru cheltuielile făcute de asi­gurat în procesul civil, chiar dacă nu a fost obligat la des­dăunare. SCâNTEIA - luni 1 noiembrie 1971 LA ZALAU Extinderea şi modernizarea reţelei comerciale Oraşul Zalău, reşedinţa jude­ţului Sălaj, care cunoaşte un ritm intens de dezvoltare eco­nomică, îşi lărgeşte şi diversi­fică reţeaua comercială, pentru satisfacerea cerinţelor crescînde ale populaţiei. Numai în ulti­mii doi ani, ne spunea Aurel Pop, directorul direcţiei comer­ciale judeţene, s-au construit şi dat in folosinţă noi complexe comerciale moderne. Astfel, au fost inaugurate recent comple­xul de desfacere a confecţiilor, magazinul de prezentare a pro­duselor lactate şi de carne, am­bele situate in perimetrul cen­trului civic al oraşului. Alături, s-a deschis noul magazin de ar­tizanat, cu articole reprezenta­tive pentru specificul acestor meleaguri. De asemenea, in noul cartier al oraşului s-a con­struit un modern şi elegant complex comercial, care cuprin­de raioane cu autoservire spe­cializate în desfacerea produse­lor alimentare. In viitorul cvar­tal de blocuri „Simion Bărnu­­ţiu“, ce se înalţă acum, se va a­­menaja un complex asemănă­tor. Pe lingă noile construcţii de­stinate spaţiilor comerciale din Zalău, se desfăşoară o susţinu­tă acţiune de reamenajare şi modernizare a fostelor localuri comerciale, printre care maga­zinul de încălţăminte pentru fe­mei şi bărbaţi şi cel pentru ar­ticole destinate copiilor. Concomitent, reţeaua alimen­­taţiei publice s-a îmbogăţit cu un bufet expres, precum şi cu un local de mare atracție turis­tică, „Şura sălăjană“, construc­ție inspirată din specificul ar­hitectonic al acestor meleaguri. Vasile RUSU corespondentul ,Scînteii* „CRIZANTEMA DE AUR" TIRGOVIŞTE (corespondentul „Scînteii“, C. Soci). La Tîrgo­­vişte s-a încheiat cea de-a IV-a ediţie a Festivalului concurs de romanţe „Crizantema de aur“, festi­val devenit tradiţional pe meleagu­rile dîmboviţene. Circumscrisă in aria festivalurilor muzicale naţionale, ediţia a IV-a a festivalului tirgoviş­­tean a polarizat în jurul său, timp de trei zile, interpreţi şi compozi­tori din 25 de judeţe ale ţârii. Orga- -nizatorii locali, sprijiniţi de Consi­liul Culturii şi Educaţiei Socialiste, de Uniunea compozitorilor, au reuşit să materializeze strădania de a sti­mula creaţia originală de romanţe, a lansa noi interpreţi şi de a conferi vieţii culturale dîmboviţene un plus de atractivitate. Festivalul de roman­ţe de la Tîrgovişte a decernat 10 pre­mii şi 5 menţiuni pentru interpretare şi 3 premii pentru creaţie. ­­t v­ ­ 18,00 Deschiderea emisiunii. „Mult­­ mi-e dragă Dobrogea“ — program de muzică populară. I 18,15 Scena — emisiune de infor­maţie şi critică teatrală. I 18,45 Stop-cadru. I 19,15 Publicitate. I 19,20 1001 de seri. I 19,30 Telejurnalul de seară. Cinc­­­cinalul în acţiune — judeţul I Sălaj. I 20,00 Ancheta TV. „Noi, această republică“ — Emisiune de­­ Eugen Mândrie. I 20,45 Avanpremieră. I 20,50 Film serial : „Aghiotantul­­ excelenţei sale* (VIII). I 21,40 „Steau­a fără nume" — „Floa-­­ rea din grădină". Prezintă Dan Deşliu. Concurent : 1 Viorel Costin — etapa a IlI-a. îşi dau concursul : Elena­­ Munteanu, fraţii Petreuş şi­­ ansamblul folcloric din Vi­­­şeul de Sus. I 22,00 Din ţările socialiste. Foto­­simfonia. Reportaj primit­­ de la televiziunea sovietică. I 22,45 Film documentar : Imagini­­ din Algeria. I 23,00 Telejurnalul de noapte. CURIER JUDEŢEAN _________________| mmm Ceasornicul numărul 4 000 000 Pe benzile de montaj ale fa­bricii de ceasuri „Victoria“ din Arad a fost înregistrat ceasor­nicul cu numărul 4 000 000. In afară de beneficiarii interni, firme din Anglia, Grecia, R.F. a Germaniei, Olanda, Irlanda şi alte țări importă an de an tot mai multe ceasuri fabricate aici. De curind, a fost asimilat în producție cel de-al 48-lea model de ceasornic. ■I1UIII» Casa de cultură comunală in comuna Gropeni există cel mai mare ansamblu de dansuri din judeţ. Dansatorilor şi celor­lalţi artişti amatori de aici­­ s-a făcut un dar de preţ : o mo­dernă casă de cultură, prima de acest fel din satele judeţului, dotată cu bibliotecă (8 000 de volume), sală pentru spectacole cu 500 locuri, săli pentru repe­tiţii, jocuri distractive, aparat de proiecţie, televizoare etc. La ridicarea noului edificiu, ce­tăţenii satului au prestat mii de ore de muncă patriotică. botoşani Centru stomatologic In municipiul Botoşani s-ai dat in folosinţă un nou centru stomatologic, care dispune de aparatură şi instalaţii moderne, de laboratoare de­ specialitate, :'serviet'de radiologie ■ dentară, de sterilizare­ etc. Noii Construc­­ţii i se vor adăuga, in curind, 11 cabinete dentare la sate şi alte două in mediul urban. COVASNA Pod peste Rîul Negru A fost dat în folosinţă noul pod peste Riul Negru, pe şo­seaua naţională care leagă ora­şul Sfmţu-Gheorghe cu ora­şul Covasna. Podul, menit să înlesnească circulaţia, a fost executat de întreprinderea ju­deţeană de construcţii-montaj Covasna şi este prima construc­ţie efectuată din elemente pre­fabricate de către această între­prindere. VRANCEA Elevii mulţumesc Elevii municipiului­ Focşani au toate motivele să mulţu­mească harnicilor constructori pentru modul cum şi-au înde­plinit angajamentele. De cu­rând, a fost inaugurată o mo­dernă şcoală generală de 10 ani cu 16 săli de clasă, iar la li­ceul „Al. I. Cuza“ au fost date in folosinţă noi săli de clasă. S-a făcut şi recepţia internatu­lui nr. 3 cu 200 locuri şi a unei cantine pentru, 600 elevi. MUREŞ Medici-artişti In saloanele Fondului Plas­tic din Tg. Mureş s-a deschis cea de-a treia ediţie a expozi­ţiei anuale cu lucrări de pic­tură şi sculptură ale medicilor din oraş. Sunt prezenţi 20 de artişti amatori cu pinze in ulei, acuarele, sculpturi în lemn etc. Atrag în mod deosebit atenţia vizitatorilor exponatele reali­zate de dr. Kiss Ervin, dr. Ligia Ursace și dr. Coloman Henter. TELEORMAN Monografie folclorică Casa creaţiei populare din Alexandria a tipărit o cuprinză­toare monografie folclorică a judeţului. Alcătuită de profeso­rul Horia Barbu Oprişan, pa­sionat al folclorului din Cimpia Dunării, monografia conţine piese originale specifice din lirica, epica, teatrul, spectacole­le şi manifestările tradiţionale folclorice şi etnografice din a­­ceastă parte a ţării.

Next