Scînteia, noiembrie 1971 (Anul 40, nr. 8955-8984)
1971-11-01 / nr. 8955
PAGINA 2 actualitatea culturală O artă cinematografică viguroasă, de un profund umanism FESTIVALUL FILMULUI SOVIETIC Astă-seară are loc — la cinematograful „Patria“ — premiera seriei a treia a monumentalei realizări a regizorului Iuri Ozerov. Eliberarea (seriile anterioare au rulat, după cum se ştie, pe ecranele noastre, bucurîndu-se de o călduroasă primire). Cu prezentarea acestui film — care va rămine, in continuare, în programul cinematografului „Patria“ — se încheie ediţia 1971 a Festivalului filmului sovietic. Programul festivalului a cuprins şase filme din producţia recentă a studiourilor din U.R.S.S., o selecţie reprezentativă ca orientare şi diversitate tematică, ca valoare a creaţiilor regizorale şi actoriceşti. După cum ne-a spus regizorul Vasili Ordinski, conducătorul delegaţiei de cineaşti sovietici la actuala ediţie a festivalului, vitalitatea unui creator, vitalitatea unei cinematografii îşi găsesc expresia in dialogul cu publicul, în măsura in care realizarea artistică — a cărei actualitate trebuie înţeleasă nu exterior, strict cronologic, ci ca o problemă de substanţă — işi găseşte drumul spre sensibilitatea şi conştiinţa spectatorului contemporan. Filmul de deschidere al festivalului. Piaţa roşie (film realizat de Vasili Ordinski şi care, de asemenea, va intra în programul curent al cinematografelor noastre, in cursul acestei săptămini) este consacrat unor evenimente petrecute cu peste 50 de ani in urmă, şi se adresează — prin conţinutul său şi prin mijloacele artistice care il reliefează — interesului unui public larg. Dedicat semicentenarului înfiinţării Armatei sovietice, acest film evocă evenimente şi eroi autentici ai luptei pentru apărarea tinerei Puteri sovietice, împrejurările decisive ale creării — în urma indicaţiilor lui Lenin — a primului regiment revoluţionar al noii armate. Riguroasă din punctul de vedere al adevărului istoric, evocarea cucereşte prin autenticitatea şi relieful personajelor, conturate cu intuiţie psihologică, în nuanţe subtile mergînd de la tragic pină la un discret umor popular. Este, de fapt, o dezbatere vie pe tema revoluţiei, a războiului, a raportului dintre umanismul şi disciplina revoluţionară, o dezbatere plină de căldură şi adevăr omenesc, a cărei forţă de convingere e slujită de calităţile întregii distribuţii, şi îndeosebi de talentul interpreţilor principali: Stanislav Lighişin (comisarul Amelin) şi Viaceslav Şalevici (locotenentul Kutasov) ; filmul se înscrie, cu personalitate, in bogata tradiţie eroică a cinematografiei sovietice. Filmul de astă-seară— Eliberarea (titlul seriei a treia : Direcţia loviturii principale) ilustrează într-o manieră diferită aceeaşi fecundă tradiţie. „Eliberarea“ cinsteşte, cu mijloace de epopee cinematografică, eroismul Armatei sovietice in anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei, evocă imensele sacrificii ale popoarelor U.R.S.S., care au dus greul luptei pentru înfrîngerea Germaniei hitleriste. Episodul prezentat astă-seară în premieră e consacrat pregătirii şi desfăşurării campaniei din vara anului 1944, denumită convenţional „operaţiunea Bagration“. Ca şi în seriile anterioare, regizorul reconstituie în amănunt evenimentele războiului, cu o extraordinară mobilizare de forţe pusă în valoare spectaculos de larga întindere a ecranului panoramic. Amploarea luptelor, teribilele ciocniri ale armatelor de tancuri. Surpriza şi forţa irezistibilă a ofensivei sovietice sunt doar o latură a evocării ; autorii filmului surprind, cu o dramatică autenticitate, dăruirea, curajul eroilor anonimi ai războiului antihitlerist, sau ne introduc, în intimitatea comandanţilor marilor unităţi din momentele de tensiune ale aşteptării, sau ale declanşării unor acţiuni decisive ; sunt rememorate evenimente istorice ale perioadei respective, personalităţi autentice, iar citeva episoade dezvăluie, cu aceeaşi vigoare, realităţi din tabăra hitleristă. Arătînd că filmul Eliberarea este, intr-un fel, o replică dată unor realizări pe aceeaşi temă ale studiourilor occidentale, regizorul Iuri Ozerov spunea că filmul său îşi propune să arate — îndeosebi noii generaţii, tinerilor care nu cunosc războiul decit din povestiri — adevărul asupra războiului antihitlerist, să prezinte în cadrul unui tablou obiectiv aportul Armatei sovietice la victoria asupra fascismului. Filmul răspunde cu forţă acestui obiectiv. Am insistat asupra acestor două realizări deoarece ele vor putea fi văzute de marele public, in această săptămină, pe ecrane. „Festivalul filmului sovietic“ a avut insă şi alte momente de relief. De pildă, Fuga — o frescă a ultimelor zile ale războiului civil realizată de doi regizori binecunoscuţi (Aleksandr Alov şi Vladimir Naumov) şi impunind prin arta interpreţilor principali : Liudmila Savelieva, Aleksei Batalov, Mihail Ulianov. Sau ecranizarea celebrei piese a lui Cehov — Unchiul Vania (regia : Andrei Mihalkov — Koncialovski), prilej de a aplauda o dată mai mult jocul lui Innokenti Smoktunovski, al lui Serghei Bondarciuk, sau al tinerei şi sensibilei Irina Kupcenko, excelentă in rolul Soniei (actriţa a făcut parte de asemenea din delegaţia de cineaşti sovietici). Si filmul Gara Bielorusă (un film de actualitate pe care autorul său, regizorul Andrei Smirnov, îl caracterizează ca „un film despre generaţia matură, despre cei care au ctştigat războiul... -tin film consacrat părinţilor noştri, in care am vrut să exprimăm respectul pe care ii nutrim faţă de ei, dragostea pe care ne-o inspiră, cu o uşoară tentă de ironie“) a îndreptăţit, prin acuitatea observaţiei asupra vieţii contemporane, aşteptările publicului. După cum filmul Un amanet ciudat (regia Leonid Makarîcev) s-a adresat cu bune mijloace celor mai tineri spectatori, prezentîndu-le o povestire amuzantă, alertă şi cu o concluzie generoasă sub raport educativ. O selecţie de calitate, aşadar, pe măsura prestigiului de care se bucură, an de an, tradiţionalul Festival al filmului sovietic. D. COSTIN SCENA PREMIERE TEATRALE • TEATRUL „C.I. NOTTARA" aprezentat recent o nouă montare a cunoscutei piese a lui Al. Kiriţescu, „Gaiţele“, în regia lui George Rafael. Decoruri : Giulio Tincu ; costume : Lidia Radian, muzica : ing. Lucian Ionescu. Interpreţi : Nineta Gusti, Liliana Tomescu, Cristina Tacoi, Marga Barbu, Migry Avram Nicolau, Gilda Marinescu, Dody Caian Rusu, Rodica Sanda Tuţuianu, Dorin Varga, Sandu Sticlaru, Nucu Păunescu. • „TEATRUL TINERETULUI DIN PIATRA NEAMŢ şi-a deschis stagiunea cu premiera „Şeful sectorului su-' Hete“ de Al. Mirodan. Regia : Gabriel Negri. Scenografia : Mihai Mădescu. Printre interpreţi : Gelu Niţu, Nina Zăinescu, Marius Ionescu, Mircea Bibac, absolvenţi din promoţia 1971. • TEATRUL DE STAT DIN ORADEA a prezentat recent „Vulpea şi strugurii“ de G. Figueiredo .Premiera a avut loc in oraşul Dr. Petru Groza, localitate în care teatrul orădean are o stagiune permanentă). Regia : Szombati Gille Otto, asistent regie : Mihai Păunescu. Scenografia : Eliza Popescu-Zisiade. Interpreţi : Eugen Harizomenov, Nicolae Toma, Simona Constantinescu, Eugen Ţugulea, Nicolae Barosan, Virginia Rogin. • TEATRUL „VICTOR ION POPA“ DIN BIRLAD a prezentat recent a doua premieră a stagiunii : „Dragoste tirzie“ de A.N. Ostrovski. Regia : Tiberiu Penţia ; scenografia : Al. Olian. In distribuţie : Ligia Dumitrescu, Constantin Petrican, Decebal Curta, Zaharia Volbea, Maria Tivodaru, Alexei Onica şi Valy Mihalache. • TEATRUL „MIHAI EMINESCU“ DIN BOTOŞANI prezintă, în premieră „Lovitura“ de Sergiu Fărcăşan. Regia : Eugen Traian Borduşanu. Scenografia : Elena Buzdugan. Interpreţi : Dan Bubulici, Mircea Gheorghiu, Ion Plăeşanu, Sică Stănescu, Ildikó Iarcsek, Iuliu Popescu, Mariana Stere, Adina Marilena Bobeş. LA HOBIŢA-GORJ INAUGURAREA CASEI-MUZEU „CONSTANTIN BRANCUŞI“ TG. JIU (corespondentul „Scînteii“, Mihai Dumitrescu). Satul Hobiţa, din comuna Peştişani, judeţul Gorj, a cunoscut ieri animaţia marilor sărbători. Alături de localnici au sosit aici sute de cetăţeni din comunele vecine, p precum şi reprezentanţi ai organelor judeţene de partid şi de stat, ai comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, artişti amatori, rapsozi populari din împrejurimi, pentru a lua parte la inaugurarea Casei-muzeu „Constantin Brâncuşi“, marele sculptor român, născut aici cu 95 de ani în urmă. Cu acest prilej, tovarăşul Gheorghe Paloş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele consiliului popular judeţean Gorj, a făcut o prezentare a vieţii şi operei marelui sculptor, menţionînd că amenajarea acestei case-muzeu este, de fapt, un omagiu adus celui care a dus peste graniţele ţării simbolul creaţiei folclorice româneşti. Expoziţia pictorului argentinean Raul Soldi O cunoscută personalitate a plasticii argentinene — pictorul Raul Soldi — este prezentată în aceste zile publicului românesc. Peste 40 de ani de activitate artistică, diversificată în variate domenii (pictură murală, scenografie şi costume de teatru, scenografie de film, ilustraţii de carte) au adăugat o incontestabilă siguranţă meşteşugului artistic. Recunoaşterea oficială, succesul înregistrat de pictor în numeroase Confruntări naţionale şi internaţionale nu fac decât să confirme calitatea unor lucrări ce au girul maturei personalităţi a artistului. Expoziţia din sălile Dalles, care reuneşte 36 de litografii, tempere şi serigrafii dezvăluie un artist înclinat spre reflecţia lirică, spre investigarea armoniilor calme, de certă muzicalitate ale culorii. Raul colţii interpretează lumea, o laudă, tălmăcind-o în imagini. Subiectivitatea lui încarcă existenţa lucrurilor, poetic, cu sensuri. Dincolo de subiectul propriu-zis al fiecărei lucrări transpare o vibraţie afectivă. Exerciţiul îndelungat in domeniul scenografiei (pictorul a dedicat mai mult de 15 ani din activitatea sa acestei preocupări) a determinat o anume uşurinţă în a compune scenele de gen, in a pune personajele „in situaţie“ ; a determinat accentuarea caracterului decorativ al compoziţiilor, insistenţa asupra eleganţei şi armoniei gesturilor nu lipsite de oarecare teatraltate. Jocul cu măşti pe carne-l reprezintă o lucrare ca „Inspiraţie" vine parcă să confirmă o atare posibilă Interpretare, la care am putea adăuga atitudinea studiată, de „poză“, a celor două personaje din „Siluete", sau preferinţa pentru atmosfera feerică punctul 5 de costume colorate a „Carnavalului“. Persistă în majoritatea scenelor pe care le compune Paul Soldi o atmosferă de calm recules. Este un calm al peisajului, lin desfăşurat la malul mării, sau al personajelor surprinse în atitudini contemplative, abia schiţind începuturi de gest. Surprinzătoare apare, in aceste condiţii, capacitatea de a descoperi valoarea sentimentului omenesc, forţa lui de a modifica, de a conferi noi dimensiuni chipului. Seria de portrete, foarte numeroase în actuala expoziţie, conturează expresii meditative, reflexive. Fie ca e vorba de „Meditund“ sau de „Violonistul“, de „Profil colorat" sau de „Femeie cu pălărie", portretele sale se înscriu în memoria privitorului ca prezenţe lirice, ca tot atîtea gesturi pline de candoare şi de căldură, in care culoarea îşi are o funcţie efectivă precisă, inflexiunile liniei şi ar culorii au dat formă unui mare număr de ilustraţii Lumina calmă, tulburată pe neaşteptate de un accent cromatic mai ferm, stilizările trupurilor păstrează sunetul grav al sentimentului poetic. Marina PREUTU EXPOZIŢII • Miercuri 3 noiembrie, la Galeriile de artă „Orizont“ va avea loc vernisajul expoziţiei de sculptură Mihai Laurenţiu. • Vineri 5 noiembrie se va deschide expoziţia de pictură pe sticlă Liliana Dinescu Ţigănescu, la Galeriile de artă „Galateea“. • începind de sîmbătă 6 noiembrie, Galeriile de artă „Apollo“ reunesc expoziţia de pictură şi sculptură a plasticienilor ieșeni Dimitrie Gavrilean, Ioan Ginju şi Dan Covătaru. CONCERT FESTIV Sub auspiciile Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste şi ale Comisiei Naţionale pentru UNESCO, orchestra Radioteleviziunii, dirijată de Emanoil Elenescu, va susţine un concert festiv (joi 4 nov, ora 20 la Sala din strada Nuferilor), cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a UNESCO. Programul cuprinde : „Simfonietta“ de Ion Dumitrescu, Concertul pentru vioară şi orchestră de Alban Berg (solist Mihai Constantinescu), Concertul pentru pian şi orchestră de Serghei Rahmaninov (solist Dan Grigore), Uvertura „Benvenuto Cellini“ de Hector Berlioz. (Urmare din pag. I) strada Galaţi şi din cartierul Hipodrom. Departe de noi gindul de a face o inventariere a tuturor acestor neajunsuri , am vrut doar să demonstrăm faptul că lipsa de intervenţie promptă în executarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a clădirilor a dus şi va duce încă la accentuarea procesului de deteriorare a fondului locativ de stat. Nu este mai puţin adevărat că la deteriorarea unor imobile contribuie, in bună parte, şi neglijenţa unor locatari , asociaţia din cartierul „Apollo“ ne sesizează faptul că unii locatari au bătut cuie sau scoabe în acoperişuri pentru fixarea antenelor. Drept urmare, apa se infiltrează în apartamente. Neîndoielnic, în asemenea situaţii legea trebuie aplicată cu toată severitatea, pentru că nimănui nu-i este permisă ignorarea normelor de protecţie a fondului locativ. Care sunt insă cauzele tărăgănării numeroaselor lucrări restante ? Noul director al I.G.L.A.C., tovarăşul Stelian Barbu, ne-a vorbit despre faptul că „există o singură echipă de hidroizolatori, care nu poate cuprinde volumul mare de remedieri“. A mai invocat lipsa materialelor de construcţie şi, mai ales, a cimentului, a oxigenului pentru aparatele de sudură. Este adevărat : conducerea întreprinderii a intîmpinat multe greutăţi în aprovizionarea cu materiale. Cu toate acestea însă, serviciul aprovizionării n-a acţionat destul de energic. Alte deficienţe ţin de slaba organizare a muncii , trebuia, de pildă, să fi fost organizate mai multe echipe de hidroizolatori. Multe lucrări se fac în grabă, de proastă calitate, necesitînd alte intervenţii. Chiar dacă forţa de muncă a întreprinderii este dispersată pe mai multe puncte de lucru, lipsa unei temeinice organizări a activităţilor zilnice, lipsa controlului acestora se face mult simţită. De altfel, în această privinţă, conducerea serviciului de gospodărie locativă a consiliului popular municipal, vicepreşedintele de resort, ar fi putut oferi NU ÎNTOTDEAUNA unde e fumă ŞI CĂLDURĂ un ajutor mai substanţial. Acest ajutor s-a făcut simţit in ultimul timp cind, într-o şedinţă de lucru Comitetul Executiv al Consiliului popular al municipiului Brăila a analizat modul cum serviciul de gospodărie comunală şi locativă — cit şi comitetele de direcţie ale I.C.R., I.T.O. şi I.G.L.A.C. — s-au preocupat de asigurarea condiţiilor necesare bunei desfăşurări a activităţii pe perioada de timp friguros. Cu aceeaşi ocazie, prin decizia consiliului popular municipal s-au stabilit şi măsurile care vor trebui aplicate în vederea lichidării tuturor neajunsurilor. Iar intrucît fondul locativ de stat este un bun comun al cetăţenilor, la întreţinerea, păstrarea şi administrarea lui trebuie să-şi aducă contribuţia nu numai organele direct interesate, ci şi asociaţiile de locatari. Este și aceasta una din înaltele îndatoriri patriotice, care trebuie îndeplinite de fiecare dintre noi. PREMIERE CINEMATOGRAFICE In afară de Eliberarea şi Piaţa Roşie — prezentate in Festivalul filmului sovietic şi programate in continuare in repertoriul curent al cinematografelor noastre (ambele realizări sunt prezentate în articolul alăturat consacrat festivalului), in această săptămină vor mai rula filmele . Vinovatul e în casă (producţie a studiourilor din R. P. Ungară, in regia lui Robert Ban), o anchetă poliţistă pentru descoperirea autorilor unei crime ; interpreţii Stanislav Mikulski, Manyi Kiss, Eva Vass şi Castanele sunt bune (producţie a studiourilor italiene, în regia lui Pietro Germi), o poveste despre dragoste și puritate, interpretată de Giani Morandi, Stefania Casinina. Filme documentare pe ecranele Capitalei (17 noiembrie 1971) PRODUCŢII ALE STUDIOURILOR „AL. SAHIA", „ANIMATILM" ŞI BUCUREŞTI Ferentari : Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în R. P. Chineză . Munca : Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în R. P. D. Coreeană ; Flacăra : Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în R.D. Vietnam ; Laromat : Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în R.P. Mogoă ; Bucegi : Vizita preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, in Finlanda ; Melodia, Gloria : Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Mehedinţi ; Tomis, Favorit : Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Caraş-Severin ; Feroviar : Şi noi sîmem pietoni ; Excelsior : Umbra voinicului ; Griviţa : Pulberea răului ; Unirea : Vinătoarea ; Lira : Oamenii acestui pămint ; Giuleşti : Peştera ; Crîngaşi : Catalizatorii ; Volga : Cetăţi feudale pe teritoriul patriei ; Aurora : Atenţie pietoni; Mioriţa : Ceasornicul universului ; Moşilor : Pulovărul ; Arta : Orizont ştiinţific nr. 8/71 ; Modern : Culturismul ; Victoria ; Omagiu. PRODUCŢII ALE STUDIOURILOR DIN ALTE ŢARI Drumul Sării : 40 de bunici (R.SCehoslovacă) ; Pacea : Taina se dezleagă ; (U.R.S.S.) ; Floreasca : Ștampila (R.P. Polonă) ; Viitorul : Iaje (R.S.F. Iugoslavia) ; Popular : Motet pentru primăria din Corun (R. P. Polonă) ; Cosmos : Vara printre gheţuri (U.R.S.S.) ; Vitan : O fabulă modernă (R. S. Cehoslovacă) ; Progresul : Meserii din Iran (R.P. Bulgaria) ; Flamura : Chopin in Polonia (R.P. Polonă). LA CINEMATOGRAFUL „TIMPURI NOI" (după amiază) : Monumentul lui Lenin, Căsuţa de pe Oka. Pe cer sint numai fete, Salut Rusia, Buhara, Intîlnire cu Odesa (producţii ale studiourilor din U.R.S.S.) Liceul „Decebal“ din Deva la împlinirea unui veac de activitate DEVA (corespondentul „Scînteii“, Sabin Ionescu). Centenarul liceului „Decebal“ din Deva a prilejuit, la sfirşitul săptăminii trecute, dezvelirea unei plăci comemorative la intrarea principală a liceului, şi lucrările unui simpozion dedicat aniversării. Duminică, cu acelaşi prilej, a avut loc o adunare festivă. In entuziasmul general, participanţii au adresat C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o telegramă prin care exprimă via recunoştinţă faţă de partid a cadrelor didactice, a elevilor şi părinţilor acestora pentru minunatele condiţii de muncă şi învăţătură create în anii noştri, ai socialismului. Totodată, ei asigură conducerea partidului că nu vor precupeţi nici un efort pentru ca absolvenţii să devină cu adevărat cadre cu o temeinică pregătire, educate in spiritul înaltelor tradiţii revoluţionare ale clasei noastre muncitoare, al idealurilor marxist-leniniste ale Partidului Comunist Român. FESTIVALUL FILMULUI SOVIETIC LA CINEMATOGRAFUL „PATRIA", AZI: ELIBERAREA (seria a IlI-a) Film în culori, pe ecran panoramic. Cu : Nikolai Obalin, Larisa Golubkina, Boris Zaidenberg, Mihail Ulianov, Vladen Davîdov, Evgheni Burenkov, Buhuti Zakariadze, Stanislav Jaskevici, Iuri DuroV, Fritz Diez, E. Tide, Alfred Struwe. Regia : Juri Ozerov ADAS In sprijinul conducătorilor auto O bună parte din conducătorii auto posesori de autovehicule, prevăză prin atenuarea urmărilor unor eventuale accidente, încheie asigurări de avarii şi asigurări de răspundere civilă Numărul conducătorilor auto asiguraţi este în continuă creştere, In anul 1970, din 3 posesori de autoturisme, unul avea contractată o astfel de asigurare. Numai pe primele 9 luni ale acestui an, numărul celor care au încheiat astfel de asigurări este superior celui încheiat în tot cursul anului 1970. Prin încheierea asigurării de avarii, în schimbul plăţii unei prime de asigurare accesibilă oricărui posesor de autoturism, Administraţia Asigurărilor de Stat preia răspunderea pentru o seamă de riscuri, acordînd despăgubiri pentru pagubele produse autovehiculului asigurat ca urmare a unor stricăciuni sau distrugeri pricinuite de : cloniri, loviri sau izbiri cu alte vehicule sau cu orice alte corpuri mobile sau imobile aflate în afara autovehiculului asigurat, zgîrieri, căderi (în prăpastie, în apă, căderea pe autovehicul a unor copaci, bolovani etc.), derapări sau răsturnări etc. La asigurarea de răspunderea civilă se acordă despăgubiri pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plătească drept desdăunare și eventuale cheltuieli de judecată persoanelor păgubite printr-un accident pricinuit de autovehiculul asigurat, ca urmare a vătămării corporale sau a decesului acestora ori a avarierii sau distrugerii unor bunuri, precum și pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil, chiar dacă nu a fost obligat la desdăunare. SCâNTEIA - luni 1 noiembrie 1971 LA ZALAU Extinderea şi modernizarea reţelei comerciale Oraşul Zalău, reşedinţa judeţului Sălaj, care cunoaşte un ritm intens de dezvoltare economică, îşi lărgeşte şi diversifică reţeaua comercială, pentru satisfacerea cerinţelor crescînde ale populaţiei. Numai în ultimii doi ani, ne spunea Aurel Pop, directorul direcţiei comerciale judeţene, s-au construit şi dat in folosinţă noi complexe comerciale moderne. Astfel, au fost inaugurate recent complexul de desfacere a confecţiilor, magazinul de prezentare a produselor lactate şi de carne, ambele situate in perimetrul centrului civic al oraşului. Alături, s-a deschis noul magazin de artizanat, cu articole reprezentative pentru specificul acestor meleaguri. De asemenea, in noul cartier al oraşului s-a construit un modern şi elegant complex comercial, care cuprinde raioane cu autoservire specializate în desfacerea produselor alimentare. In viitorul cvartal de blocuri „Simion Bărnuţiu“, ce se înalţă acum, se va amenaja un complex asemănător. Pe lingă noile construcţii destinate spaţiilor comerciale din Zalău, se desfăşoară o susţinută acţiune de reamenajare şi modernizare a fostelor localuri comerciale, printre care magazinul de încălţăminte pentru femei şi bărbaţi şi cel pentru articole destinate copiilor. Concomitent, reţeaua alimentaţiei publice s-a îmbogăţit cu un bufet expres, precum şi cu un local de mare atracție turistică, „Şura sălăjană“, construcție inspirată din specificul arhitectonic al acestor meleaguri. Vasile RUSU corespondentul ,Scînteii* „CRIZANTEMA DE AUR" TIRGOVIŞTE (corespondentul „Scînteii“, C. Soci). La Tîrgovişte s-a încheiat cea de-a IV-a ediţie a Festivalului concurs de romanţe „Crizantema de aur“, festival devenit tradiţional pe meleagurile dîmboviţene. Circumscrisă in aria festivalurilor muzicale naţionale, ediţia a IV-a a festivalului tirgoviştean a polarizat în jurul său, timp de trei zile, interpreţi şi compozitori din 25 de judeţe ale ţârii. Orga- -nizatorii locali, sprijiniţi de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, de Uniunea compozitorilor, au reuşit să materializeze strădania de a stimula creaţia originală de romanţe, a lansa noi interpreţi şi de a conferi vieţii culturale dîmboviţene un plus de atractivitate. Festivalul de romanţe de la Tîrgovişte a decernat 10 premii şi 5 menţiuni pentru interpretare şi 3 premii pentru creaţie. t v 18,00 Deschiderea emisiunii. „Mult mi-e dragă Dobrogea“ — program de muzică populară. I 18,15 Scena — emisiune de informaţie şi critică teatrală. I 18,45 Stop-cadru. I 19,15 Publicitate. I 19,20 1001 de seri. I 19,30 Telejurnalul de seară. Cinccinalul în acţiune — judeţul I Sălaj. I 20,00 Ancheta TV. „Noi, această republică“ — Emisiune de Eugen Mândrie. I 20,45 Avanpremieră. I 20,50 Film serial : „Aghiotantul excelenţei sale* (VIII). I 21,40 „Steaua fără nume" — „Floa- rea din grădină". Prezintă Dan Deşliu. Concurent : 1 Viorel Costin — etapa a IlI-a. îşi dau concursul : Elena Munteanu, fraţii Petreuş şi ansamblul folcloric din Vişeul de Sus. I 22,00 Din ţările socialiste. Fotosimfonia. Reportaj primit de la televiziunea sovietică. I 22,45 Film documentar : Imagini din Algeria. I 23,00 Telejurnalul de noapte. CURIER JUDEŢEAN _________________| mmm Ceasornicul numărul 4 000 000 Pe benzile de montaj ale fabricii de ceasuri „Victoria“ din Arad a fost înregistrat ceasornicul cu numărul 4 000 000. In afară de beneficiarii interni, firme din Anglia, Grecia, R.F. a Germaniei, Olanda, Irlanda şi alte țări importă an de an tot mai multe ceasuri fabricate aici. De curind, a fost asimilat în producție cel de-al 48-lea model de ceasornic. ■I1UIII» Casa de cultură comunală in comuna Gropeni există cel mai mare ansamblu de dansuri din judeţ. Dansatorilor şi celorlalţi artişti amatori de aici s-a făcut un dar de preţ : o modernă casă de cultură, prima de acest fel din satele judeţului, dotată cu bibliotecă (8 000 de volume), sală pentru spectacole cu 500 locuri, săli pentru repetiţii, jocuri distractive, aparat de proiecţie, televizoare etc. La ridicarea noului edificiu, cetăţenii satului au prestat mii de ore de muncă patriotică. botoşani Centru stomatologic In municipiul Botoşani s-ai dat in folosinţă un nou centru stomatologic, care dispune de aparatură şi instalaţii moderne, de laboratoare de specialitate, :'serviet'de radiologie ■ dentară, de sterilizare etc. Noii Construcţii i se vor adăuga, in curind, 11 cabinete dentare la sate şi alte două in mediul urban. COVASNA Pod peste Rîul Negru A fost dat în folosinţă noul pod peste Riul Negru, pe şoseaua naţională care leagă oraşul Sfmţu-Gheorghe cu oraşul Covasna. Podul, menit să înlesnească circulaţia, a fost executat de întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj Covasna şi este prima construcţie efectuată din elemente prefabricate de către această întreprindere. VRANCEA Elevii mulţumesc Elevii municipiului Focşani au toate motivele să mulţumească harnicilor constructori pentru modul cum şi-au îndeplinit angajamentele. De curând, a fost inaugurată o modernă şcoală generală de 10 ani cu 16 săli de clasă, iar la liceul „Al. I. Cuza“ au fost date in folosinţă noi săli de clasă. S-a făcut şi recepţia internatului nr. 3 cu 200 locuri şi a unei cantine pentru, 600 elevi. MUREŞ Medici-artişti In saloanele Fondului Plastic din Tg. Mureş s-a deschis cea de-a treia ediţie a expoziţiei anuale cu lucrări de pictură şi sculptură ale medicilor din oraş. Sunt prezenţi 20 de artişti amatori cu pinze in ulei, acuarele, sculpturi în lemn etc. Atrag în mod deosebit atenţia vizitatorilor exponatele realizate de dr. Kiss Ervin, dr. Ligia Ursace și dr. Coloman Henter. TELEORMAN Monografie folclorică Casa creaţiei populare din Alexandria a tipărit o cuprinzătoare monografie folclorică a judeţului. Alcătuită de profesorul Horia Barbu Oprişan, pasionat al folclorului din Cimpia Dunării, monografia conţine piese originale specifice din lirica, epica, teatrul, spectacolele şi manifestările tradiţionale folclorice şi etnografice din această parte a ţării.