Scînteia, noiembrie 1971 (Anul 40, nr. 8955-8984)

1971-11-26 / nr. 8980

SCINTEIA — vineri 26 noiembrie 7977 PAGINA 3 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU In mijlocul studenţilor Şl CADRELOR DIDACTICE DIN TIMIŞOARA (Urmare din pag. I) l şi energetice, pentru sudura auto­mată şi de tăiere cu jet de plasmă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este invitat să viziteze laboratoare di­dactice şi ştiinţifice ale Facul­tăţii de mecanică. In laboratorul de maşini hidraulice îşi desfă­şurau activitatea la acea oră stu­denţii anilor IV şi V de la secţia de maşini hidraulice. In discuţiile cu studentul Nicolae Prihoi din anul V al Facultăţii de mecanică, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se in­teresează de tematica cercetării la care lucrează, de rezultatele obţi­nute şi îl felicită pe el şi pe co­legii lui pentru rezultatele obţi­nute. In laboratorul de sudură, to­varăşul Nicolae Ceauşescu asistă la lucrările practice ale unor stu­denţi din anul V, care utilizează cu pricepere un procedeu modern de sudură cu arc electric. Secreta­rul general al partidului recoman­dă conducerii institutului să ia măsuri pentru îmbunătăţirea con­diţiilor de dotare şi de amenajare a acestui laborator, corespunzător cerinţelor tehnicii înaintate. Vizitele tovarăşului Nicolae Ceauşescu în laboratoare ale cate­drei de tehnologie a construcţii­lor de maşini prilejuiesté un dia­log viu între secretarul general al partidului şi gazde. Este evidenţiată şi aici buna colaborare în rezol­varea unor probleme curente ale procesului tehnologic din unele în­treprinderi de specialitate din Ti­mişoara, Arad, Keşiţa, Bucureşti. In discuţiile purtate cu cadrele di­dactice. secretarul general al parti­dului arată că este necesar ca Po­litehnica timişoreană să realizeze după proiecte proprii şi cu mij­loace proprii, prin munca profeso­rilor şi studenţilor, prototipuri de maşini şi utilaje pe care să le pro­ducă apoi în serie în întreprinde­rile Ministerului Industriei Con­strucţiilor de Maşini. Profesorul dr. Eugen Dodon îşi exprimă satisfac­ţia de a avea ea oaspete pe tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi subli­niază hotărîrea cadrelor didactice, a studenţilor din colectivul pe care il conduce de a transpune în viaţă recomandările făcute de secretarul general al partidului. ImJaboratorul de prelucrări- ne- . convenţionale, dotat în îrifregime cu aparate şi utilaje proiectate de cadrele didactice şi studenţi, tova­răşului Nicolae Ceauşescu i se pre­zintă un procedeu tehnologic nou, care se experimentează aici cu suc­ces. Este vorba de prelucrarea me­talelor dure şi a oţelurilor superi­oare. Prof. dr. Aurel Nanu, aflat în mijlocul studenţilor secţiei de teh­nologie a construcţiei de maşini, înfăţişează secretarului generai ai partidului rezultatele obţinute în cercetarea ştiinţifică efectuată în colaborare cu specialişti ai uzinelor „Oţelul Roşu'-. Apreciind rezultatele obţinute, to­varăşul Nicolae Ceauşescu reco­mandă intensificarea activităţii de cercetare prin adîncirea şi diversi­ficarea continuă a relaţiilor cu pro­ducţia, participarea directă a stu­denţilor la realizarea unor teme ştiinţifice din cele mai apropiate de nevoile economiei naţionale. To­varăşul Nicolae Ceauşescu sublinia­ză necesitatea conlucrării cadrelor didactice cu specialiştii din între­prinderile productive pentru asimi­larea în ţara noastră a unor utilaje noi necesare procesului de fabrica­ţie al unor întreprinderi. De ase­menea, în vederea realizării unor oţeluri cu caracteristici tehnice su­perioare se recomandă intensifica­rea colaborării cu unele întreprin­deri mai mici, care dispun de cup­toare speciale, profilate în fabri­carea oţelurilor bogat adiate. Aceste cîteva laboratoare didac­tice şi de cercetare vizitate fac o impresie bună tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Secretarul general al partidului este informat că în In­stitutul politehnic timişorean func­ţionează 94 asemenea laboratoare, modern utilate, în care se desfă­şoară o intensă activitate de pre­gătire a viitorilor ingineri, un cen­tru de calcul şi un centru de învă­­ţămînt programat, echipate cu calculatoare şi aparate de concep­ţie şi construcţie proprii. Se arată că, recent, a început construcţia unui mare „atelier-şcoală“ pentru studenţi, proiectat de cadrele di­dactice ale institutului, urmînd a fi realizat prin munca entuziastă a miilor de studenţi timişoreni şi cadre didactice. După vizitarea unor amfiteatre şi săli de cursuri ale noului pavi­lion de învăţămînt al Facul­tăţii de mecanică, tovarăşul Nicolae Ceauşescu participă la o consfătui­re de lucru cu colectivele de con­ducere ale celor patru institute de învâţămint superior din Timişoara, cu secretarii comitetelor de partid din aceste institute, membrii Con­siliului profesoral al Facultăţii de mecanică, membrii Senatului uni­versitar al Institutului politehnic, reprezentanţi ai Asociaţiilor stu­denţeşti din facultăţile timişorene. Participă, de asemenea, tovarăşul Vasile Alexandrescu, adjunct al ministrului învăţămîntului. In numele cadrelor didactice u­­niversitare şi al studenţilor timi­şoreni, prof. dr. docent Ion Anton, rectorul Institutului politeh­nic, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu mulţumiri pentru cin­stea de a le fi oaspete, pentru in­dicaţiile şi recomandările date şi cu acest prilej, în vederea îmbu­nătăţirii activităţii generale în in­­văţămîntul superior timişorean ; el a exprimat, totodată, conducerii partidului şi statului, personal to­varăşului Nicolae Ceauşescu, recu­noştinţă pentru grija ce o acordă condiţiilor de viaţă, de cercetare şi învăţămînt ale cadrelor didac­tice şi studenţilor. Aceleaşi sentimente de stimă şi preţuire faţă de conducătorul par­tidului şi statului nostru ex­primă, în numele cadrelor di­dactice şi studenţilor timişoreni, prof. dr. docent Pius Brînzeu, rectorul Institutului de medi­cină, proi, dr. Eugen Pop, se­cretarul Comitetului de partid al 'Centrului uni versitar-Timişoara, prof. dr. Iulian Drăcea, rectorul In­stitutului agronomic, prof. univ. Petre Stanciu, rectorul Universită­ţii timişorene, şi studentul Li viu Cotarga din anul III al Facultăţii de chimie industrială. Ei îl infor­mează pe secretarul general despre preocupările colectivelor, de condu­cere ale institutelor pe care le re­prezintă, în vederea unei mai bune organizări a învăţămîntului timişo­rean, pe baza hotărîrilor C.C. al P.C.R. şi a Legii învăţămîntului, îmbunătăţirii continue a procesului instructiv-educativ din facultăţi, pentru legarea ştrînsă a învăţămîn­­tului de cercetare, de practică, pentru formarea viitoarelor deta­şamente de specialişti cu o te­meinică pregătire profesională şi o înaltă conştiinţă politică, ce­tăţenească. Vorbitorii au arătat că actualul an de învăţămînt marchează noi paşi pe calea per­fecţionării activităţii didactice şi ştiinţifice, a procesului de educa­ţie a studenţimii în spirit revolu­ţionar, comunist, al înaltei respon­sabilităţi pentru progresul Româ­niei socialiste. Se arată că, sub în­drumarea permanentă a organiza­ţiilor de partid, cadrele didactice, studenţii au în centrul preocupă­rilor lor înfăptuirea neabătută a sarcinilor ce le revin pentru tra­ducerea în viaţă a programului de măsuri iniţiat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru îmbunătăţirea continuă a muncii politico-ideolo­­gice şi cultural-educative, pentru aşezarea relaţiilor din societatea Cuvin tul tovarăşului Nicolae Ce Mi-a făcut o deosebită plăcere să vizitez Facultatea de mecanică din cadrul Politehnicii. Mi-au făcut o impresie bună laboratoarele pe care le-am vizitat. De altfel, Politehnica din Timişoara are yn renume bun, atît în Ce priveşte activitatea legată de procesul de învăţămînt, cît şi în ceea ce pri­veşte cercetarea şi legarea mai strînsă a învăţămîntului de pro­ducţie. Sínt bucuros că, în cadrul acestei scurte vizite, am putut să mă îr.tîlnesc cu conducerile Uni­versităţii şi institutelor de învăţă­­mint superior din Timişoara, cu studenţi, cu activul de partid. Şi mai cu seamă, mi-a făcut o deo­sebită plăcere să ascult cele rela­tate aici de toţi tovarăşii care au luat cuvîntul, referitor la faptul că măsurile privind mai buna or­ganizare a învăţămîntului nostru pe baza hotărîrilor Comitetului Central şi a Legii învăţămîntului dau rezultate bune. Sigur, sîntem numai la început. Dar şi din ce aţi relatat dumneavoastră şi din ceea ce cunosc din alte centre uni­versitare, se pare că am pornit pe un drum mai bun pentru înfăp­tuirea directivelor Comitetului Central privind învăţămîntul. In fond, nu este vorba de ceva nou, ci este vorba de a acţiona mai consecvent în aplicarea Legii Invă­­ţămîntului şi directivelor Comite­tului Central, deoarece, deşi s-au stabilit măsuri pentru legarea în­­văţămîntului de producţie, de cer­cetare, nu am reuşit să obţinem rezultatele pe care le aşteptam. Desigur, procesul de învăţămînt trebuie perfecţionat continuu, 'tre­buie ţinut seama că în această epocă a uriaşei revoluţii tehnico­­ştiinţifice este necesar să ne preo­cupăm permanent de ridicarea ni­velului general al învăţămîntului, - de dezvoltarea cercetării ştiinţifice, de o strinsă legătură cu producţia, pentru că numai aşa vom putea ţine pasul cu noile cuceriri, numai aşa învăţămîntul nostru, oamenii de ştiinţă, cercetătorii noştri vor putea să-şi îndeplinească menirea lor. Am ascultat pe cîţiva tovarăşi care au relatat despre unele reali­zări şi preocupări în domeniul cer­cetării ştiinţifice, despre dorinţa lor ca aceste realizări să fie cît mai rapid puse în producţie. Este o dorinţă bună şi sper că se va şi realiza într-un timp mai scurt decît a fost stabilit. Sínt, de asemenea, rezultate bune şi pe linia întăririi disciplinei, a activităţii politico-educative despre care s-a vorbit, de asemenea, aici. Toate acestea sínt lucruri care vor contribui la înfăptuirea programu­lui de măsuri elaborat de Comite­tul Central al partidului, program în cadrul căruia învăţămîntul — deci şi învăţămîntul superior — o­­cupă locul central, pentru că. pînă la urmă, el constituie baza formării educaţiei tineretului, a cetăţenilor patriei noastre. Aş dori să ridic o singură pro­blemă, care nu se referă neapărat numai la Timişoara, ci reprezintă un fenomen care se pare că este mai general, şi anume o prea mare fluctuaţie în organizarea unor ca­tedre şi a unor cursuri, unde se produc prea mari schimbări. Este clar că aceasta produce tul­burări în organizarea învăţămîn­tului şi în buna lui desfăşurare. De aceea, eu aş ruga şi pe tovarăşii din Timişoara să aibă în vedere această stare de lucruri, finind seama şi de drepturile pe care le au senatele şi consiliile universitare în elabora­rea programelor. In primul rînd, ne gîndim ca nu­mărul de catedre şi poate chiar şi de cursuri să se stabilească prin lege — nu pentru a restrînge auto­nomia senatelor şi consiliilor uni­versitare, ci din dorinţa de a da o mai mare stabilitate procesului de învăţămînt. S-a ajuns, în prezent, la o fărâmiţare a investiţiilor, la un mare număr de catedre şi chiar la un număr- mare de cursuri. Pun a­­ceastă problemă care este în studiu, întrucît aici este o consfătuire de lucru, iar dumneavoastră aveţi un rol important în, elaborarea pro­gramelor şi deci şi în stabilirea numărului de catedre şi a cursuri­lor. Trebuie să avem în vedere a­­cest fapt pentru că, pînă la urmă, legarea învăţămîntului de cercetare şi de producţie trebuie să ducă la consolidarea şi la o mai mare sta­bilitate în învăţămîntul nostru. In ce priveşte Centrul de cer­cetări tehnice din Timişoara, el se dezvoltă puternic ; văd că are un program de investiţii şi de construcţii destul de mare. Noi am dori ca realizarea tuturor a­­cestora să se facă într-un timp cît mai scurt, dar cu o contribu­ţie mai însemnată din partea pro­fesorilor şi studenţilor. Este foar­te bună iniţiativa studenţilor şi Consiliului Asociaţiei de a se o­cupăj'âe xenovarea clubului, dé a lucra la el. Am văzut şi în alte ţări preocuparea studenţilor de a-şi construi singuri o serie de obiective. Deci, aceasta nu este ceva specific românesc, ba chiär aş putea spune că sîntem puţin rămaşi în urmă. De aceea, trebuie să acordăm mai mare atenţie rea­lizării unor construcţii universi­tare cu participarea celor aproape 14 000 studenţi din Timişoara. Este nu numai o problemă de educaţie, dar şi o necesitate pentru a le realiza la timp şi pentru a putea să asigurăm, în felul acesta, dez­voltarea întregului proces de în­văţămînt şi educativ. In încheiere, doresc să men­ţionez încă o dată că am impresii bune despre cele văzute şi auzite aici. Doresc să adresez felicitări cadrelor didactice şi studenţilor pentru rezultatele pe care le-au obţinut în munca lor, să le urez succese în întreaga activitate de învăţămînt, de cercetare şi de le­gare a învăţămîntului şi a cerce­tării de producţie, ca şi în munca educativă. * Cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, aprecierile făcute la adresa învăţămîntului superior ti­mişorean, indicaţiile date au fost primite de cei prezenţi cu deo­sebită satisfacţie, participanţii la întîlnirea de lucru făcînd o căl­duroasă manifestare de preţuire şi stimă secretarului general al par­tidului nostru. t In numele corpului didactic, al studenţilor timişoreni, prof. dr. do­cent Ion Anton adresează din nou tovarăşului Ceauşescu calde mul­ţumiri pentru vizita făcută, pentru sprijinul permanent pe care îl a­­cordă învăţămîntului superior, slu­jitorilor lui. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu semnează în car­tea de onoare a institutului : „Am rămas plăcut impresionat de at­mosfera de muncă din Institutul politehnic „Traian Vuia“ din Timi­şoara. Expoziţia şi laboratoarele vi­zitate reflectă existenţa unei bune orientări a activităţii didactice şi a cercetării ştiinţifice spre nevoile majore ale economiei. Urez condu­cerii Institutului politehnic, orga­nizaţiei de partid şi Uniunii Aso­ciaţiilor Studenţeşti, întregului corp didactic şi studenţilor, noi şi noi succese în misiunea nobilă de formare şi educare a noilor ge­neraţii de ingineri cu înaltă ca­lificare, cetăţeni devotaţi patriei socialiste, profund ataşaţi politicii Partidului Comunist Român“. Gazdele oferă apoi tovarăşului Nicolae Ceauşescu un album cu­­prinzînd imagini ale dezvoltării învăţămîntului tehnic timişorean. La despărţire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este înconjurat cu ace­laşi entuziasm de cadrele didac­tice, de studenţi, care ovaţionează pentru partid, pentru conducerea sa, pentru patria noastră — Re­publica Socialistă România. Reportaj realizat de : Ion MÄRGINEANU Victor MUREŞAN Foto : Anghel Pasat Ion Dumitru noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. Sínt evidenţiate, totodată, şi unele neajunsuri din procesul instructiv­­educativ, făcîndu-se propuneri con­crete pentru înlăturarea lor. Vorbi­torii exprimă hotărîrea cadrelor di­dactice, a studenţilor timişoreni — români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi — de a face totul pentru ca Timişoara univer­sitară să se afirme cu şi mai multă vigoare ca important centru de pregătire a cadrelor necesare eco­nomiei şi culturii patriei noastre. La sfîrşitul consfătuirii a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. OK/wO şi răspunsuri DESPRE CINCINAL 25 Ce loc revine actualului cincinal în perspectiva dezvoltării României în deceniile următoare ? O dată cu planul cincinal 1971—1975, ţara noastră a intrat într-o etapă istorică nouă de dezvoltare — ETAPA FĂURIRII SOCIETĂŢII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE - realizarea acestui obiectiv fundamental stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. nece­­sitînd, aşa cum a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, citeva cinci­nale, o perioadă de timp care se va întinde probabil pînă prin anii 1985—1990. In acest interval se va asigura o impetuoasă creştere şi diversificare a forţelor de producţie, ceea ce va duce la o radicală transformare a structurii economice şi sociale a ţării. Pînă în anii 1985—1990, ţara noastră îşi va crea o industrie puternică la nivelul ştiinţei şi tehnicii moderne, o agricultură intensivă de marc randa­ment, va obţine o creştere substanţială a productivităţii muncii în toate domeniile, şi — o dată cu aceasta — a condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Pentru a releva dinamismul şi amploarea dezvoltării economiei noastre in această etapă este deosebit de semnificativ faptul că PRO­DUCŢIA INDUSTRIALA VA PUTEA SPORI, FAŢA DE 1970, DE 2,7 ORI IN 1980 ŞI DE APROAPE 6 ORI ÎN 1990. La această creştere, o contribuţie importantă va avea înfăptuirea prevederilor actualului cincinal. în urma căreia producţia globală industrială se va mări în anul 1975 cu circa 76 la sută faţă de 1970. In 1975, producţia globală industrială a anului 1938 se va obţine în circa 13 zile. Dar în 1980 şi, respectiv, în 1990 ? Calculele de prognoză arată că, in anul 1980, acest raport se va reduce la circa 6 zile, iar în anul 1990, la 2 zile. Modifi­cări radicale vor fi şi în baza tehnico-materială a agriculturii. In peri­oada următoare se vor asigura mecanizarea complexă a tuturor lucră­rilor agricole, din anul 1980, necesarul de îngrăşăminte chimice la nive­lul cerinţelor agrotehnicii moderne, iar pînă in anul 1990, irigarea între­gii suprafeţe care se justifică din punct de vedere economic. Pe această bază, AGRICULTURA VA DEVENI O RAMURA CU UN ACCENTUAT CARACTER INTENSIV, IN CADRUL CAREIA IN PERIOADA 1986— 1990 SE VA OBŢINE O CREŞTERE A PRODUCŢIEI AGRICOLE DE PESTE 3 ORI FAŢA DE CINCINALUL 1966—1970. Faţă de aceeaşi perioadă, actualul plan cincinal prevede o creştere a producţiei agri­cole cu 36—49 la sută. O creştere relativ mică in comparaţie cu cea din anii cincinalelor următoare, pînă în 1990. Dar nu_ trebuie^ uitat că abia de Ia sfîrşitul actualului cincinal, amplele lucrări de îmbu­nătăţiri funciare, celelalte măsuri stabilite de partid (în privinţa so­iurilor şi seminţelor, exploatării păşunilor şi dezvoltării zootehniei şt altele) vor începe să dea roadele scontate, că numai spre finalul anu­lui 1975 cele 2,1 milioane hectare irigate şi 2 milioane hectare apărate contra inundaţiilor vor oferi acele condiţii optime pentru intensifi­carea producţiei agricole. Nu întimplător se consideră că actualul cin­cinal are rolul de „piatră de hotar“ in transformarea agriculturii noas­tre socialiste într-o ramură care să-şi aducă o Contribuţie substan­ţială la dezvoltarea de ansamblu a economiei naţionale şi satisfacerea nevoilor de consum ale populaţiei. Industrializarea accelerată a ţării, ca şi mecanizarea complexă a tuturor lucrărilor agricole, progresele fundamentale în întreaga eco­nomie naţională vor determina ca LA SFÎRŞITUL URMĂTOARELOR DOUA DECENII CIRCA 80 LA SUTA DIN POPULAŢIA OCUPATA A ŢARII SA LUCREZE ÎN RAMURILE NEAGRICOLE ALE ECO­NOMIEI. încă la sfîrşitul actualului cincinal se va asigura o pondere a populaţiei ocupate în ramurile neagricole, în totalul populaţiei ocu­pate, de circa 60 la sută. Sínt schimbări de mare însemnătate in struc­tura socială a României, cu repercusiuni pozitive profunde asupra gra­dului de productivitate a muncii sociale, asupra procesului de urbani­zare şi sistematizare a localităţilor rurale, asupra condiţiilor de viaţă materială şi culturală ale întregului nostru popor. Potrivit prognozelor întocmite, IN URMĂTORII 15—20 DE ANI SE PREVEDE CREAREA A 250—300 NOI CENTRE URBANE, dublîndu-se astfel numărul ora­şelor existente la ora actuală in ţara noastră. In următoarele două de­cenii se va asigura un ritm susţinut de dezvoltare a fondului de lo­cuinţe — numai în Bucureşti preconiţţîndu-Se să se construiască îrt ■fie­care din cele trei cfncihale nAnătoare ’ritfe' JWDOO—150 000 aparta­mente, ceea ce înseamnă locuinţe noi pentru o populaţie egală cu în­treaga populaţie de astăzi a capitalei noastre. De asemenea, in con­figuraţia economiei noastre naţionale, a întregii societăţi, un loc deo­sebit vor ocupa in deceniul următor ştiinţa. învăţămîntul şi cul­tura. După anul 1980 SE VA TRECE LA GENERALIZAREA IN­­V AŢAMINTULUI LICEAL şi, o dată cu aceasta, se vor extinde cursu­rile de specializare postliceale şi învăţămîntul superior. IN 1990, NU­MĂRUL STUDENŢILOR ŞI AL CURSANŢILOR LA ŞCOLILE DE SPECIALIZARE POSTLICEALE, RAPORTAT LA 10 000 DE LOCUI­TORI. VA AJUNGE LA 150 FAŢA DE 90 IN 1970. Afirmarea puternică a factorilor de dezvoltare intensivă şi moder­nizare a economiei va duce la CREŞTEREA SUSŢINUTA A VENI­TULUI NATIONAL. CARE IN 1990 VA FI — după cum se estimează — DE 5,7 ORI MAI MARE DECIT IN 1970. Avîndu-se în vedere că populaţia ţării va ajunge probabil la 24 milioane in 1990, se poate aprecia că VENITUL NAŢIONAL, RAPORTAT LA UN LOCUITOR, VA FI DE CIRCA 50 MII DE LEI, FAŢA DE 25 MII LEI IN ANUL 1980, ceea ce înseamnă un nivel comparabil cu cel din ţările dezvol­tate din punct de vedere economic. Sporirea venitului naţional în ase­menea proporţii va permite ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al poporului, creşterea volumului şi diversităţii bunurilor de consum, a serviciilor, asigurîndu-se satisfacerea la un nivel superior a necesităţilor întregii populaţii. Evoluţia economico-socială în perspectivă a ţării noastre reflectă legile obiective ale dezvoltării sociale, realităţile concrete ale Româ­niei socialiste, precum şi tendinţele revoluţiei tehnico-ştiinţifice pe plan mondial. In perspectiva acestei dezvoltări, îndeplinirea preve­derilor actualului plan cincinal marchează o treaptă deosebit de im­portantă pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Prof. unlv. dr. C. MANOLESCU CU PIANUL PE II LUNI ÎNDEPLINII JUDEŢUL NEAMŢ PIATRA NEAMŢ (cores­pondentul „Scinteii“, I. Manea). Acţionînd cu hărnicie pentru traducerea în viaţă a sarcinilor care le revin din actualul cinci­nal, oamenii muncii din judeţul Neamţ au repurtat un succes de prestigiu : realizarea principali­lor indicatori ai planului pe cele 11 luni cu 15 zile mai devreme. Valoarea producţiei globale in­dustriale obţinute suplimentar de la începutul anului pină in prezent se ridică la peste 300 mi­lioane lei, ceea ce reprezintă o depăşire substanţială a angaja­mentului anual luat în cadrul în­trecerii socialiste. Totodată cons­tructorii din judeţul Neamţ au realizat cu aproape două luni mai devreme planul anual la construcţii de locuinţe proprie­tate de stat, predîndu-se bene­ficiarilor peste 1100 aparta­mente. După cum ne informează di­recţia judeţeană de statistică, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, industria judeţului Neamţ realizează O producţie globală cu 10,5 la sută mai mare. Potrivit calculelor preliminare, pînă la sfîrşitul lunii noiembrie se vor produce peste plan 5100 t ţevi din oţel, 2 900 t îngrăşăminte cu azot în substanţă activă, 1 200 t fire şi fibre sintetice, 1 300 t hîrtie, 1 600 t ciment, 4,5 milioa­ne cărămizi şi blocuri ceramice, mobilă în valoare de 7,5 milioane Iei, maşini şi utilaje pentru in­dustria lemnului şi alte impor­tante produse peste plan. JUDEŢUL SATU-MARE SATU-MARE (de la cores­pondentul „Scinteii", Octav Gru­­meza). Potrivit ultimelor sinteze ale direcţiei judeţene de statis­tică, colectivele de oameni ai muncii din unităţile industriale din judeţul Satu-Mare şi-au în­deplinit cu 6 zile mai devreme sarcinile planului de stat pe 11 luni. Se estimează că pină la sfîrşitul lunii noiembrie se va realiza suplimentar o producţie globală în valoare de 85 milioa­ne lei, o producţie marfă vîndută şi încasată de 55 milioane lei, iar sarcinile planului de export aferente celor 11 luni vor fi de­păşite cu 12 milioane lei valută. Se remarcă faptul că^în perioada menţionată, ca rezultat al orga­nizării superioare a întregii acti­vităţi economice, productivitatea muncii pe salariaţi a crescut cu 10 la sută faţă de anul precedent, pe seama acestui indicator rea­­lizîndu-se in mare măsură spo­rurile de producţie. JUDEŢUL BACAU B A C A U (corespondentul „Scinteii“, Gheorghe Baltă). în­treprinderile industriale din mu­nicipiul Bacău au raportat în­deplinirea planului pe 11 luni cu o săplămînă mai devreme. De­­punînd eforturi susţinute, mun­citorii, inginerii şi tehnicienii băcăoani au reuşit să realizeze de la începutul anului şi pînă acum o producţie marfă supli­mentară în valoare de 65 986 000 lei, depăşindu-şi angajamentul anual cu 7 836 000 lei. Aceasta se concretizează în .652 tone hîr­tie, 1 728 mp uşi-ferestre. 9 600 mp ţesături din lină, confecţii în valoare de peste 18 milioane lei. încălţăminte în valoare de 4 milioane lei etc. De menţionat că toate întreprinderile din oraş şi-au îndeplinit şi depăşit anga­jamentele anuale luate in între­cere, la toate produsele.

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék