Scînteia, ianuarie 1972 (Anul 41, nr. 9016-9044)

1972-01-03 / nr. 9016

SCINTEIA — luni 3 ianuarie 1972 . MUNCĂ RODNICĂ din primele zile ale anului (Urmare din pag. I) absenţă de la lucru şi nici un om din vreo secţie nu a sosit cu intîrziere. S-au obţinut peste plan 1200 tone produse. • COMBINATUL DE MATE­RIALE DE CONSTRUCŢII DIN TG. JIU : După primele 32 de ore din anul 1972, producţia de ciment a atins 6 700 tone, obţi­­nindu-se primele depăşiri de plan în­ toate schimburile. Cei de la fabrica de var au rapor­tat şi ei realizarea a peste 740 tone var. Tov. Longin Beuran, merceolog principal la expediţie, ne-a furnizat alte date intere­sante. In aceste zile au fost ex­pediate diferitelor şantiere din ţară peste 5 000 tone ciment, iar unor beneficiari de peste hotare (din R. P. Polonă, de pildă) peste 1 200 tone ciment, cu indi­cativul „Export 1972“. D­IN ÎNTREPRINDERI in­dustriale DIN JUDEŢUL BRAILA, printre primele rezul­tate se consemnează : la uzina „Progresul“, realizarea a 109,2 tone oţel lichid. Chimiştii de la combinatul de celuloză şi hîrtie au obţinut : 215 tone ce­luloză, 80 tone carton, 118 tone hîrtie, iar cei de la combinatul de fibre artificiale au comunicat că şi-au depăşit sarcinile de plan, în primele 24 de ore, rea­­lizînd: 125 tone celofibră, 30 tone reţele cord, 6,3 tone ce­lofan, 5,8 tone carboxil-metil­­celuloză şi alte produse. De alt­fel şi celelalte unităţi al căror proces tehnologic nu a cunoscut întreruperi şi-au depăşit din primele zile sarcinile planificate de producţie. • LA DIRECŢIA NAVIGAŢIEI FLUVIALE NAVROM DIN GA­LAŢI, noul an i-a găsit pe do­cheri şi marinari în plină acti­vitate. — Pe toate vasele noastre — ne informa la 2 ianuarie tov. Iulian Simionescu, directorul C.N.F. NAVROM din Galaţi - s-a lucrat din plin. Flota de mărfuri a atins un „record“ chiar din prima zi a noului an. Comparativ cu 4 000 tone mărfuri, cit se prevedea, s-au realizat 9175 tone mărfuri expediate. Navele sub pavilion grec, „Flamingo“ şi „Fopy“, cit şi nava românească „Vulcan" m­­ăreau în ziua de 2 ianuarie ultimele cantităţi de mărfuri, fiind gata pentru ridicarea an­corei... Combinatul siderurgic din Hunedoara. La cîteva minute după miezul nopţii, prim-topitorul Ilea Tăiţa şi muncitorul Vasile Puiu elaborează prima şarjă de oţel a anului 1972 ŞTIRI SPORTIVE In turneul internaţional masculin de handbal-fulger, care are loc la Berlin, echipa oraşului Leipzig a în­vins cu scorul de 11—7 o selecţionată a oraşului Bucureşti. In cel de-al doilea meci, handbaliştii români au terminat la egalitate : 10—10 cu echi­pa oraşului Göteborg. Selecţionata de hochei pe gheaţă a României a susţinut două întîl­­niri amicale la Zug şi Davos în compania reprezentativei Elveţiei. In ambele partide, victoria a revenit hocheiştilor elveţieni cu scorurile de 6—0 (1—0, 3—0, 2—0) şi respectiv 5—0 (1—0, 1—0, 3—0). TRADIŢIONALUL CROS INTER­NAŢIONAL, DESFĂŞURAT DE ANUL NOU PE STRĂZILE ORAŞU­LUI MADRID, a revenit la această ediţie atletului englez Mike Tagg. El a parcurs 6 000 m în 17’00”4/10, fiind urmat de compatriotul său David Black şi spaniolul Fernando Aguilar, cronometraţi în 17’02”şi respectiv 17’26”2/10. Pe locul 4 a sosit spanio­lul Hidalgo in 17’27”4/10, iar pe lo­cul 5 tunisianul Gammoudi — 17’37”6/10. Cursa s-a disputat pe un timp friguros. Turneul internaţional de hochei pe gheaţă dotat cu „CUPA SPENGLER“ s-a încheiat la Davos (Elveţia) cu victoria echipei sovietice S.K.A. Le­ningrad. In meciul final, hocheiştii sovietici au învins cu scorul de 5—3 (3—1, 0—2, 2—0) echipa cehoslovacă Slovan Bratislava. Selecţionata Ja­poniei a ocupat locul trei. IN URMA UNEI ANCHETE ÎN­TREPRINSE DE ZIARUL „POLITI­KA“ din Belgrad în rindul unor cu­noscuţi cronicari de fotbal, titlul de cel mai bun fotbalist al anului 1971 in Iugoslavia a fost atribuit jucătorului Djaici. Acesta face parte din echipa „Steaua Roşie“ Belgrad şi joacă pe postul de aripă stingă. In clasament au urmat Stepanovici, Holcer, Jen­­kovici, Jerkovici, Acimovici etc. ECHIPA IUGOSLAVA DE FOTBAL ZELEZNICIAR SARAJEVO, aflată în turneu in Franţa, a susţinut un meci amical cu formaţia Bordeaux. Fotbaliştii iugoslavi au terminat În­vingători cu scorul de 5—2 (3—1). LISTA DE CIŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu ciştiguri TRAGEREA LA SORŢI DIN 31 DECEMBRIE 1971 Ciştigurile revin întregi obligaţiuni­lor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc l/7, •/6 respectiv i/9 din ciştigurile de mai sus. In va­loarea cîştigurilor este cuprinsă şi va­loarea nominală a obligaţiunilor câştigă­toare. Plata cîştigurilor se face prin filialele C.E.C. - o ° £ -■3°“ Valoarea 21 «î| 2“fg ctstigurilor 2, ir; 'U*® 3 c ___ ■ - $ *5 Z£ 2» par" totali 0 fiu “fie tială __ 0 o 1 51 947 12 100 000 100 000 1 04 913 21 75 000 75 000 1 28 651 01 50 000 50 000 1 97 073 06 25 000 25 000 1 22 280 30 10 000 10 000 1 48 469 44 B100 4­6 400 1 46 893 53 5 000 5 000 Termi­nația seriei 100 625 21 2 000 100 682 16 2 000 400 000 100 102 47 1 000 100 754 01 1 000 100 389 10 1 000 100 900 46 1 000 400 000 1000 75 44 800 1000 73 43 800 1000_______10­ 45 800 2 400 000 3607 TOTAL: 3 471 400 t v 16.45 Matineu de vacanţă. Film ar­tistic pentru tineret şi copii : „Copiii căpitanului Grant*4. Ecranizare după romanul lui Jules Verne. 18.00 Ecranul. Emisiune de infor­maţie şi critică cinematogra­fică. 18.30 Muzică uşoară cu orchestra Gherase Puică. Solistă : Elena Neagu. 18.45 Stop-cadru. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri — La circ. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 ,,Rîul, ramul...“ — Emisiune de versuri patriotice. 20.25 Roman foileton David Cop­perfield (III). 21.15 Programul făuririi conștiente a viitorului. LISTA DE CÎŞTIGURI la depunerile pe librete de economii cu ciştiguri TRAGEREA LA SORŢI PE TRIMESTRUL IV 1971 Calcularea şi înscrierea cîştigurilor in librete se face de către filialele C.E.C. după normele stabilite prin regulament. Terminaţiile N . numerelor Procentele nr. crt. libretelor de cîștig ciștigătoare 1 222 250% 2 673 200% 3 143 100% 4 282 50% 5 708 25% 6 917 25% 7 078 25% 8 873 25% 9 079 25% 10 927 25% 11 720 25% 12 311 25% 13 466 25% 14 896 25% 15 253 25% 21.40 Steaua fără nume — Floarea din grădină. 22.40 Din țările socialiste — R. D. Vietnam. 22.55 Telejurnalul de noapte: cinema • Love story : PATRIA — 12, 15; 18; 21, LUCEAFĂRUL — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, CAPITOL — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21. • Livada din stepă : FESTIVAL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. • B.D. la munte și la mare : VICTORIA - 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20.45. FEROVIAR — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20.45. EXCELSIOR — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20.45. • Cea mai frumoasă soție : SCA­LA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21, BUCUREŞTI - 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, FAVORIT - 9,30; 12; 15,30; 18 ; 20,30. • Program de desene animate — 9, 10, Palatul de cleştar — 11,30; 13,30, Hugo şi Josefina — 16; 18,15, Acoperişul — 20,30 , DOINA. ? Fraţii corsicani — 10; 12; 14,15, Olina — 16,30 , CINEMATECA (sala Union). • Decolarea : ARTA — 15,30; 18, 20,15, DRUMUL SARII — 15,30; 17,45; 20. • Waterloo : GLORIA — 9,30; 12,30; 16; 19.15, TOMIS - 9,30; 12,30; 10; 19,30. • Nu te întoarce : LUMINA — 9—19,45 în continuare. • Sorgul rosu : GRIVIJA — 9,30; 12; 15,30; 18; 20.30. • Oliver­­ BUCEGI - 15,30; 19. GIULEŞTI — 15,70; 19. • Gara bielorusă : ÎNFRĂŢIREA ÎNTRE POPOARE - 15,30; 17,45; 20. • Fraţii : UNIREA - 16, 18; 20. • Preludiul gloriei : CENTRAL — 9,15; 11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30. • Sărbătoarea sfintului Iorgen — 9—18,30 în continuare. Program de documentare românești — 20.15 . TIMPURI NOI. • 12 oameni furioşi : VOLGA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30, FLAMURA - 9; 11,15; 13,30; 16; 18.15; 20.30. 9 Pădurea de mesteceni : BU­ZEȘTI - 15.30; 18; 20 15. 9 Trenul : AURORA — 9.30; 12; 15; 17,45; 20.15, MODERN - 9; 11.45; 14.30; 17.15 . 20. • Unchiul Vania : POPULAR — 15.30; 18- 20.15. • Aeroportul : LIRA — 15.30. 19. LAROMET - 15.30; 18.30. • Mihai­ Strogoff : FLOREASCA — 15.30; 18: 20.15. FLACARA - 15.30; 18: 20.15. • Steaua de tinichea : FEREN­TARI - 15.30; 17.45. 20. MUNCA — 16: 18: 20. • Poveste sângeroasă : VITAN — 15.30; 18: 20.15. • Marele premiu : MIORIŢA — 9; 12.30; 16: 19.15. • Nici un om pentru Camp Die­­trick : MOŞILOR — 15,30; 18; 20.15. • Floarea de cactus : PACEA — 15,45; 18; 20. • După vulpe : CRÎNGAŞI — 15,30; 18: 20.15. • Tick... Tick... Tick... : COSMOS - 15.30; 18; 20.15. • Duel straniu : RAHOVA — 15.30; 18: 20.15. 9 Castanele sint bune : PRO­ GRESUL - 15.30; 18: 20.15. • Articolul 120 : VIITORUL — 15.30; 19. Plecarea preşedintelui Organizaţiei Populare din Africa de Sud-Vest (Swapo) Vineri dimineaţa a părăsit Capi­tala Sam Nujoma, preşedintele Orga­nizaţiei Populare din Africa de Sud- Vest (Swapo), care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a făcut o vizită in ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost condus de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) O delegaţie a Frontului Unităţii Socialiste a plecat în Sudan Vineri dimineaţă a plecat spre Khartum o delegaţie a Frontului Unităţii Socialiste care va participa la manifestările prilejuite de aniver­sarea zilei independenţei, precum şi la lucrările Congresului Uniunii So­cialiste Sudaneze. Delegaţia este for­mată din tovarăşii Mihai Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, şi Şte­fan Andrei, membru supleant al C.C. al P.C.R. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Mihai Levente, secretar al Consiliu­lui Naţional al Frontului Unităţii So­cialiste, şi Emilian Dobrescu, membru supleant al C.C. al P.C.R. (Agerpres) Cronica zilei Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Cor­­neliu Mănescu, a primit o telegra­mă de mulţumire din partea minis­trului afacerilor externe al Repu­blicii Islamice Mauritania, Hamdl Ould Mouknass, pentru felicitările transmise cu prilejul zilei naţionale a Republicii islamice Mauritania. * Cu prilejul celei de-a XIII-a ani­versări a Zilei eliberării — ziua na­ţională a Republicii Cuba, ambasa­dorul acestei ţări la Bucureşti, Ni­colas Rodriguez Astiazaravi, a rostit, în seara zilei de 1 ianuarie, o cu­­vîntare la posturile noastre de ra­dio şi televiziune. it Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, tova­răşul Corneliu Mănescu, a trimis o telegramă de felicitare ministrului relaţiilor externe al Republicii Cuba, tovarăşul Raul Roa Garcia, cu oca­zia celei de-a XIII-a aniversări a zilei naţionale — Ziua eliberării. * Cu prilejul celei de-a XIII-a ani­versări a Zilei eliberării — ziua na­ţională a Republicii Cuba, Consiliul Central al Uniunii Generale a Sin­dicatelor din România, Consiliul Na­ţional al Femeilor, Comitetul Na­ţional pentru Apărarea Păcii şi alte organizaţii de masă şi obşteşti au adresat telegrame de felicitare or­ganizaţiilor similare din Cuba. * S-a înapoiat in Capitală delegaţia Uniunii Tineretului Comunist, con­dusă de tovarăşul Marţian Dan, prim­­secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, care, la invitaţia Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor Ho Si Min, a efectuat o vizită în R. D. Viet­nam. La sosire, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost intîmpinată de se­cretari­ ai C.C. al U.T.C., membri ai Biroului şi activişti ai C.C. al U.T.C., precum și de Nguyen Dang Hanh, ambasadorul R. D. Vietnam la Bucu­rești. LOTO REZULTATELE TRAGERII SPECIALE A REVELIONULUI EXTRAGEREA I OBISNUITA : 63 35 27 4 28 37 45 7 22 EXTRAGEREA A II-A OBISNUITA : 71 11 83 14 31 42 30 EXTRAGEREA A III-A : 1­­9 81 45 27 56 EXTRAGEREA A IV-A : 32 22 36 37 61 56 EXTRAGEREA A V-A : 51 58 4 35 13 65 64 16 FONDUL GENERAL DE PREMII : 5 909 600 lei. LISTA DE CÎŞTIGURI ÎN OBIECTE la depunerile pe libretele de economii cu dobindă şi ciştiguri TRAGEREA LA SORŢI PE TRIMESTRUL IV 1971 Ciştigurile ieşite la sorţi se acordă integral libretelor de economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10 la sută din valoarea cis­­tigului. Dacă soldul mediu trimestrial este mai mic de 10 la sută din va­loarea cîştigului se acordă un cîştig de 10 ori mai mare decit soldul me­­diu trimestrial al libretului. Titularii libretelor de economii cu dobindă şi ciştiguri ieşite la sorţi pot alege, in cadrul listei şi în limita va­lorii ciştigurilor ce li se cuvin, o­­biectele preferate. Obiectele se vor ridica de la filia­lele C.E.C. de care depind unităţile care au emis libretele cu dobindă şi ciştiguri ieşite la sorţi. Deferenţele în plus sau în minus între valoarea obiectelor alese şi va­loarea cîştigurilor se lichidează în numerar, la înmînarea obiectelor. De ciştigurile in aragaze cu butelie beneficiază titularii tibretelor de eco­nomii cu dobindă şi ciştiguri ale că­ror numere curente au terminaţiile ieşite la sorţi pentru aragaze, cu con­diţia să aibă un sold mediu trimes­trial de cel puţin 10 la sută din pre­ţul de vinzare al aragazului cu bu­telie. Pentru a beneficia de aragazele cu butelie, titularii libretelor ciştigătoa­re trebuie să se prezinte în termen de 30 de zile de la data tragerii la filialele C.E.C. care ţin fişele de cont ale libretelor respective.­ ­ Nr. fibre- Valoarea cîștigurilor Numărul cîștigurilor tului risti- —-----------------. — —■ gător parțială I totală 1 1.920.164 50.000 1 1.303.003 50.000___ 100.000 1 721.339 40.000 1 454 420 40.000 1 382.096 10.000___ 120.000 1 943.220 30.000 1 1.434.263 30.000 1 2.232.018 30.000___ 90.000 1 1.737.004 20 000 1 1.651 642 20.000 1 1.855.620 20.000__ 80.000 1 974.578 10.000 1 1.796.330 10.000 1 1.012.487 10.000 1 520.857 10.000 1 517.861 10.000 50.000 Terminația libretului :­­ 24 34.771 1­­­5.000 24 53.909 5.000 24 65.039 5.000 24 54.839 5.000 24 46.266 5.000 24 10.783 5.000 720.000 CISTIGURI 240 cu 4 ochiuri 2.169 1-955 M­ 240 cu 4 ochiuri 9.490 1-955 938.400 ARAGAZE -------------------------- -----------------­CU 240 cu 3 ochiuri 1.671 1-709 BUTELIE 240 cu 3 ochiuri 9.728 1-709 820.320 240 4.076 1-000 240 1 641 1.000 240 3.264 1­ 000___ 720.000 240 9.822 500 240 1.460 500 240 8.668 500 240 9.633 500 240 7.041 500 240 6.831 500 ______________240_________ 6.903 500 840.000 TOTAL : 3.520 — cistiguri in obiecte in valoare de lei : 4.458.720 AC­UTATEA crim RAUI SCENA • TEATRUL DRAMATIC DIN BRAŞOV anunţă premiera „Poves­te neterminată“ de Alecu Popovici. Regia : George Gridanuşu, scenogra­fia : Simo Enikő. • TEATRUL DE STAT DIN ORA­DEA, secţia română, a înscris pe afişul său o nouă premieră : „Apus de soare“, cunoscuta piesă a lui Delavrancea. Regia : Nicoleta Toia ; asistent de regie : Eugen Harizome­­nov. Scenografia : Eliza Popescu-Zi­­siade. In rolul lui Ştefan cel Mare : Nicolae Tom­a. • TEATRUL DE NORD DIN SATU MARE — secţia maghiară, a prezentat recent premiera spectaco­lului „Henric al IV-lea“, de Luigi Pirandello. Regia : Kovács Ferenc. Scenografia : Aurel Cordea. • TEATRUL DE STAT DIN TG. MUREŞ prezintă premiera : „Cinci revolverele tac“ de Tudor Negoiţă. MUZICĂ • Vineri 7, sâmbătă 8, orele 20, la Ateneul Român, dirijorul Mircea Basarab susţine in compania or­chestrei Filarmonice „George Enes­­cu“ un concert simfonic alcătuit din lucrări de Mozart, Vieru, Ceaikovski, Skriabin. Solişti : violonistul Regis Pasquier (Franţa), pianistul Alexan­dru Hrisanide. • In această saptămină vor sus­ţine recitaluri la sala „George Enescu“ a Conservatorului „Ciprian Porumbescu“ tinerii solişti : Marga­reta Gabriel Ionescu (pian) — marţi 4, ora 20, Mihaela Buricescu (vioa­ră) — joi 6, ora 20. PREMIERE CINEMATOGRAFICE • Love story — producţie a stu­diourilor americane, in resia lui Arthur Hiller, după cunoscutul ro­man al lui Erich Segal. Filmul, care s-a bucurat de un excepţional succes peste hotare, fiind vizionat de zeci de milioane de spectatori, a fost dis­tins cu „Globul de aur“ decernat de Asociaţia presei străine din Holy­­wood 1970 şi cu premiul Oscar 1970 pentru cea mai bună partitură mu­zicală. In rolurile principale : AU Mc Graw şi Ryan O’Neal. • Livada din stepă — film reali­zat în studiourile sovietice, după romanul omonim al scriitorului Va­lentin Kataev. Acţiunea se desfăşoa­ră în perioada 1910—1913, redind un aspect din procesul de angajare al intelectualităţii in lupta revoluţio­nară. Regia filmului este semnată de Boris Buneev. • Moartea căprioarei — scurt me­traj românesc realizat de Hristu Polaxis. Eseul cinematografic, inspi­rat după poemul lui Nicolae Labiş, a fost distins cu premiul I „Crucea de Aur a Sudului“ la festivalul in­ternaţional al filmului de la Ade­laide — Australia 1971 şi cu premiile „Delfinul de aur“ şi „Shar­e-Farong“ pentru cea mai bună operă cinema­tografică la al VI-lea Festival in­ternaţional al filmului pentru copii şi tineret de la Teheran 1971. Expoziţie de artă populară PIATRA NEAMŢ. (Corespondentul „Scinteii“, Ion Manea) . La Piatra Neamţ a avut loc vernisajul primei expoziţii judeţene de artă populară. Sunt expuse peste 800 de piese din 35 localităţi ale judeţului : costume din zona folclorică a Văii Bistriţa, covoare din satele de pe Valea Oza­­nei, cioplituri din lemn de la Bălţă­­teşti, Pipirig şi Oglinzi, măşti din co­lecţia cunoscutului creator popular Nicolae Popa din Tîrpeşti. Expoziţia constituie un bun prilej de trecere in revistă a bogatului folclor nemtean. Filme de scurt metraj pe ecranele Capitalei (3—9 IANUARIE 1972) PRODUCŢII ALE STUDIOURILOR „AL. SAHIA“ şi „ANIMAFILM“ Patria : Moartea căprioarei ; Fes­tival : Oraşul şi strada ; Victoria : Holografia ; Lumina : Meşterii lem­nului ; Doina : Bobo şi contraban­diştii ; Unirea : Orizont ştiinţific nr. 10/971 ; Feroviar. Bucegi, Melodia : Orizont ştiinţific nr. 11/971 ; Excel­sior : La mulţi ani; Mihaela­­ La­­romet : Profilaxia gripei ; Lira : Şi noi suntem­ pietoni ; Drumul Sării : Inteligenţa cifrată ; Crîngaşi, Popu­lar : Almanah internaţional tehnico­­ştiinţific ; Floreasca : Asteroidul ; Volga : Atenţie, pietoni ; Viitorul : Cum alimentăm copilul ; Munca : Pulovărul ; Flacăra : Cu mîinile noastre ; Arta : Persepolis 2500 ; Vitan : Mărturii ; Rahova : Gaiţa şi păunul. PRODUCŢII ALE STUDIOURILOR DIN ALTE ŢARI Favorit : Oul (R.P. Ungară) ; în­frăţirea : Zimbrui (R.P. Polonă) ; Buzeşti : Goblenurile regelui Sigis­mund (R.P. Polonă) ; Ferentari : Stelele Africii (U.R.S.S.) ; Giuleşti : Gdansk (R.P. Polonă) ; Pacea : Nuntă cu bucluc (R.S. Cehoslovacă) ; Moşilor : O călătorie cu vasul Bát­hory (R.P. Ungară) ; Cosmos : Po­vestiri neobişnuite (R.P. Ungară) ; Progresul : Biocurenţii comandă (U.R.S.S.) ; Flamura : Vise de di­mineaţă (R.P. Ungară). t­eatre ** Teatrul de comedie : Interesul general — 20.­­0 Teatrul ,,C. I. Nottara** (sala Magheru) : Bună seara, domnule Wilde - 19,30. * Teatrul Giulești Măsură pen­tru măsură — 10,30. # Circul „Globus“ : Parada risu- Iul — 10, 19,30. PAGINA 3 50 de ani de la întemeierea Partidului Comunist din Chile In aceste zile, comuniştii, clasa muncitoare, oamenii muncii chilieni sărbătoresc un eveniment memorabil din istoria luptei lor pentru libertate, democraţie şi progres social — cea de-a 50-a aniversare a întemeierii Partidului Comunist din Chile. Rezultat al dezvoltării şi maturiză­rii proletariatului chilian, al creşterii conştiinţei sale de clasă, făurirea P.C. din Chile a răspuns cerinţelor obiec­tive ale evoluţiei sociale din aceas­tă ţară, in condiţiile ascuţirii contra­dicţiilor sociale interne şi radicalizării maselor populare chiliene, precum şi in condiţiile puternicului avint revo­luţionar generat în lume de Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. In aceste împrejurări s-a ma­nifestat cu putere voinţa ele­mentelor înaintate ale muncitori­mii şi forţelor progresiste ale so­cietăţii chiliene de a întemeia un partid de tip nou, revoluţionar, care să se călăuzească după ideologia mar­­xist-leninistă, capabil să condu­că cu fermitate lupta poporului îm­potriva exploatării claselor dominan­te şi a asupririi marilor monopoluri străine, pentru dezvoltarea liberă şi suverană a ţării pe calea democraţiei şi progresului. La 2 ianuarie 1922, In localitatea Rancagua, cel de-al IV-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist — partid creat cu zece ani Înainta şi care, in tot acest răstimp, se si­tuase in fruntea marilor bătălii de clasă din principalele centre munci­toreşti ale ţării — s-a transformat in Congres de constituire a Partidului Comunist din Chile. De atunci şi pînă astăzi, P.C. «in Chile a parcurs un glorios drum de muncă şi luptă, mani­­festîndu-se ca detaşament politic de avangardă în apărarea intereselor fundamentale ale clasei muncitoare şi ale tuturor celor ce muncesc. Ast­fel, în anii 1932—1933, partidul a condus marile acţiuni grevis­te ale muncitorilor de pe în­treg cuprinsul ţării, iar în 1938 a fost iniţiatorul creării Frontului Popular Antifascist, care a ieşit în­vingător în alegerile prezidenţiale din acelaşi an. In timpul celui de-al doi­lea război mondial, comuniştii chi­lieni au adus o contribuţie deosebită la organizarea mişcării „Uniunea pentru victorie“ — mişcare de soli­daritate cu lupta antifascistă a po­poarelor. Un rol important l-a ju­cat partidul comunist in crearea, în 1953, a Centralei Unice a Oamenilor Muncii din Chile, precum şi în fău­rirea alianţei socialiste-comuniste ca o Înţelegere permanentă. Timp de peste 20 de ani, in diferita perioade, P.C. din Chile a fost obli­gat să activeze în adîncă ilegalitate. Peste 2 000 de comunişti au fost asa­sinaţi de forţele de represiune. Alte mii au fost torturaţi, închişi sau exilaţi. Infrîngind prigoana din anii grei ai ilegalităţii, comuniş­tii nu şi-au încetat nici o clipă lupta împotriva exploatării şi opresiunii, pentru împlinirea idealurilor de pro­gres şi democraţie ale poporului. Sub presiunea maselor populare, în 1958, legea în virtutea căreia partidul co­munist era interzis a fost abrogată, partidul reintrînd în legalitate şi a­­firmîndu-se neîncetat de atunci ca una din forţele cele mai active pe arena vieţii politice a ţării. Prin întreaga sa activitate pusă in slujba cauzei libertăţii sociale şi na­ţionale, a democraţiei şi progresului, P. C. din Chile şi-a sporit prestigiul şi influenţa, cărora le stau mărturie creşterea rindurilor sale, autoritatea sa in rîndurile oamenilor muncii din oraşele şi satele chiliene. Sunt cunoscute eforturile consec­vente pe care le-a depus P.C. din Chile, împreună cu partidul socia­list, cu alte partide şi grupări de stingă, pentru făurirea unei largi fi­nanţe populare, pentru unirea in­tr-un singur front a tuturor forţelor progresiste interesate într-o politică democratică, de salvgardare a inte­reselor naţionale, de ridicare a bună­stării poporului. încununarea acestor eforturi a reprezentat-o crearea Frontului Unităţii Populare, care reuneşte, alături de comunişti, pe socialişti, radicali, social-democraţi, reprezentanţi ai Mişcării de acţiune populară unitară şi ai Acţiunii popu­lare Independente. După cum se ştie, în alegerile prezidenţiale din sep­tembrie 1970, Frontul Unităţii Popu­lare a obţinut o strălucită victorie, care a marcat o cotitură istorică in evoluţia ţării, pe calea unor profunde transformări revoluţionare. Sub conducerea preşedintelui Sal­vador Allende, guvernul Unităţii Populara — guvern din care fac par­te şi reprezentanţi ai partidului comunist — a obţinut realizări de importanţă istorică în lupta pentru apărarea independenţei şi suveranităţii, pentru recuperarea bogăţiilor naţionale şi construi­rea unei societăţi in care poporul chilian să-şi realizeze idealurile de bunăstare şi progres social. Au fost naţional­za­te minele de cupru — principala bogăţie a ţării — care erau exploatate de companii nord­­americane ; au fost decretate un şir de legi privitoare la naţionalizarea salpetrului, fierului, cărbunelui, oţe­lului, industriei cimentului ; s-a ac­celerat reforma agrară, ţăranii pri­mind pămînt pe care il lucrează in cadrul cooperativelor ; băncile par­ticulare au trecut sub conducerea şi controlul statului; a luat fiinţă un puternic sector social in economie prin rechiziţionarea, exproprierea sau cumpărarea marilor întreprinderi industriale monopoliste. Un moment marcant in viaţa poli­tică din Chile l-a constituit recenta Conferinţă naţională a partidului co­munist. Sprijinind politica guvernu­lui, Conferinţa naţională a adresat întregului popor chemarea de a con­tribui din plin la traducerea în viaţă a programului acestuia, la consolida­rea continuă a Unităţii Populare, la amplificarea şi întărirea bazei so­ciale şi politice pe care se sprijină guvernul, la mobilizarea maselor ce­lor mai largi pentru respingerea ho­­tărită a oricăror acte provocatoare ale reacţiunii interne şi internaţiona­le, pentru apărarea şi consolidarea cuceririlor revoluţionare, pentru triumful aspiraţiilor poporului chi­lian. , Ca detaşament activ al mişcării comuniste internaţionale, Partidul Comunist din Chile militează cu con­secvenţă pentru zădărnicirea acţiu­nilor agresive ale imperialismului, respectarea independenţei şi suvera­nităţii tuturor popoarelor, a dreptului lor inalienabil de a-şi hotărî singure destinele, pentru triumful ideilor de libertate, democraţie, pace, socialism. P. C. din Chile se pronunţă pentru respectarea principiilor marxism-leni­­nismului şi internaţionalismului pro­letar în relaţiile din mişcarea comu­nistă internaţională, pentru elabora­rea liniei politice şi formelor de lup­tă potrivit condiţiilor concrete ale fiecărei ţări. Poporul român urmăreşte cu senti­mente de adîncă simpatie şi solida­ritate internaţionalistă activitatea co­muniştilor, a poporului din Chile pentru înfăptuirea prefacerilor înnoi­toare din ţară, bucurîndu-se de suc­cesele pe care le-au obţinut in pe­rioada care a trecut de la instaurarea guvernului Unităţii Populare. Intre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Chile s-au sta­tornicit şi se dezvoltă relaţii de prie­tenie şi colaborare tovărăşească, ba­zate pe principiile internaţionalismu­lui proletar, pe stimă şi respect reci­proc. O contribuţie importantă la dez­voltarea acestor legături frăţeşti au adus vizita la Bucureşti, în 1987, a tovarăşului Luis Corvalan, secretar general al C.C. al P. C. din Chile, convorbirile şi schimburile de vederi avute cu această ocazie, ca şi cu alte prilejuri ulterioare, cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul acestor întilniri s-a manifestat dorin­ţa comună de a dezvolta în conti­nuare legăturile tovărăşeşti dintre cele două partide, în interesul reci­proc, al mişcării comuniste internaţio­nale, al cauzei generale a păcii şi so­cialismului. Este cunoscută evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre România socialistă şi Republica Chile. Există toate pre­misele pentru extinderea în conti­nuare a colaborării româno-chiliene pe multiple planuri, pe temeiul depli­nei egalităţi in drepturi şi avantaju­lui reciproc, ceea ce răspunde inte­reselor ambelor popoare, ale păcii şi securităţii generale. Cu prilejul gloriosului jubileu al Partidului Comunist din Chile, comu­niştii, oamenii muncii din România adresează comuniştilor, Întregului popor chilian un călduros salut fră­ţesc şi urarea de a obţine noi suc­cese în lupta pentru dezvoltarea li­beră şi independentă a ţârii pe calea democraţiei şi progresului social, pen­tru socialism şi pace in lume. Eugen IONESCU SANTIAGO DE CHILE Sosirea delegaţiei P. C. R. SANTIAGO DE CHILE 1.­­ Cores­pondentul nostru, E. Pop, transmite : La Santiago de Chile a sosit delega­ţia Partidului Comunist Român, for­mată din tovarăşii Petre Lupu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., şi Teodor Coman, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Tulcea al P.C.R., care va participa la festivi­tăţile prilejuite de cea de-a 50-a ani­versare a Partidului Comunist din Chile. Delegaţia a fost intîmpinată de Carlos Jorquera, membru în Comisia politică a C.C. al P.C. din Chile, Luis Figueroa, membru al Comitetu­lui Central, preşedintele Centralei Unice a Oamenilor Muncii. A fost de față Vasile Dumitrescu, ambasadorul României la Santiago de Chile. Clodomiro Almeyda despre politica externă a Republicii Chile SANTIAGO DE CHILE (Agerpres). Exprimind direcţiile principale ale activităţii internaţionale a Republicii Chile in anul 1971, ministrul de ex­terne, Clodomiro Almeyda, a decla­rat că, in conformitate cu programul Unităţii Populare, guvernul chilian s-a străduit să menţină relaţii prie­teneşti cu toate ţările lumii, in scopul de a promova pacea şi coo­perarea internaţională, pe baza res­pectării principiilor neintervenţiei şi ale autodeterminării popoarelor Mi­nistrul şi-a exprimat satisfacţia in legătură cu evoluţia pozitivă a rela­ţiilor cu ţările vecine şi a subliniat importanţa legăturilor cu naţiunile Pactului Andin (Columbia, Ecuador, Peru, Bolivia). Almeyda a dat o înaltă apreciere dezvoltării relaţiilor cu ţările socia­liste, referindu-se şi la vizita unei delegaţii chiliene conduse de el în Europa răsăriteană. „Aceasta a în­semnat, atit din punct de vedere politic cit şi din cel economic, un avans pozitiv şi progres în relaţiile internaţionale ale Republicii Chile“, a spus ministrul chilian. Clodomiro Almeyda a expus, de asemenea, activitatea ţării sale în or­ganismele internaţionale şi speciali­zate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, eforturile depuse pentru coo­perarea în direcţia universalizării O.N.U., sprijinind Incorporarea în această organizaţie a Republicii Populare Chineze, „fapt care mar­chează o etapă decisivă in dezvolta­rea şi progresul acestei organizaţii“.

Next