Scînteia, februarie 1972 (Anul 41, nr. 9045-9073)
1972-02-01 / nr. 9045
RESURSE VALUTARE blocate în meandrele decontărilor LEGEA CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA DE COMERȚ EXTERIOR, DE COOPERARE ECONOMICA ȘI TEHNICO-STIINȚIFICA A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA : Art. 8 (paragraful 2) — Ciclul de producţie se consideră încheiat o dată cu valorificarea producţiei şi încasarea efectivă a contravalorii acesteia. Intre măsurile iniţiate in ultimii ani de conducerea de partid şi de stat pentru perfecţionarea întregii activităţi economice, o deosebită atenţie s-a acordat celor privind îmbunătăţirea activităţii de comerţ exterior. In acest sens, un efect deosebit de pozitiv l-a avut faptul că accentul s-a pus pe răspunderea directă ce revine întreprinderilor şi centralelor industriale producătoare, întreprinderilor de comerţ exterior in valorificarea produselor pe __________ piaţa externă. Nu dorim să ne referim la ansamblul avantajelor economice care s-au făcut remarcate din desfăşurarea activităţii de export în noua formulă organizatorică, la totalitatea problemelor noi care au apărut şi la măsura în care ““““ acestea au fost soluţionate. Intenţionăm să prezentăm insă unele aspecte privind relaţiile financiare dintre unităţile producătoare şi cele exportatoare, in vederea înlăturării neajunsurilor care mai persistă în acest domeniu. Descentralizarea activităţii de comerţ exterior a determinat, printre altele, trecerea unui număr însemnat de operaţiuni financiare in competenţa întreprinderilor producătoare. .. creat noi relaţii pe linie de credit şi decontări, atit intre unităţile producătoare şi întreprinderile de comerţ exterior, cit şi intre acestea şi bănci. Ca atare, in prezent, circuitul documentelor necesare întocmirii formelor de încasare a valutei pentru mărfurile exportate parcurge, in general, trei verigi : producător, întreprinderea de comerţ exterior, bancă. Important este ca această circulaţie a documentelor privind mărfurile exportate să decurgă cit mai rapid, pentru ca ele să fie remise corespondenților bancari din străinătate intr-un termen cit mai scurt de la livrarea mărfurilor, creindu-se astfel posibilitatea încasării la termen, cit mai operativ a sumelor in valută de la beneficiarii străini, formîndu-se deci la timp resursele prevăzute in balanţa de plăţi externe. Ce se constată în practică ? Multe din întreprinderile producătoare trimit de regulă documentele necesare facturării produselor expediate in termenul legal , fapt ce permite unităţilor de comerţ exterior să întocmească şi să înainteze operativ formele de plată unităţilor bancare, (şi pot fi amintite, in acest sens, Uzina de tractoare şi Uzina de autocamioane din Braşov, Grupul de uzine „23 August“ din Capitală, uzina „Electroputere“ din Craiova şi multe altele). Altele, însă, nu procedează în acest fel. De pildă, un sondaj efectuat de organele bancare la mai multe unităţi economice aflate in subordinea a şase ministere a arătat că în 32 la sută din cazurile verificate s-au prelungit, uneori nepermis de mult, operaţiile de întocmire a documentelor de decontare, ceea ce, în unele împrejurări, a determinat anumite întîrzieri în încasarea valutei. Şi în nici una din situaţiile în care s-au încălcat dispoziţiile normative nu a putut fi vorba de existenţa unor factori obiectivi care să fi împiedicat serviciile funcţionale ale unităţilor respective să-şi facă datoria. Astfel, la întreprinderea „Flacăra" din Ploieşti în numai 4 cazuri, din 41, remiterea documentelor s-a făcut la termen, îndeosebi, în unităţi ce aparţin Ministerului Industriei Lemnului (combinatele de exploatare şi industrializare a lemnului din Bacău, Bistriţa, Caransebeş, Cluj, Focşani) şi Ministerului Industriei Miniere, Petrolului şi Geologiei (Combinatul cărbunelui Oradea şi Combinatul minier Suceava) se constată diferenţe importante intre data livrării mărfurilor la export de către subunităţile care îşi au sediul in altă localitate decit combinatul sau centrala industrială şi data primirii documentelor de la subunităţi în vederea expedierii acestora către întreprinderile de comerţ exterior. Au existat oare piedici de natură obiectivă ? Nicidecum ! Analizele efectuate relevă cu claritate că nu este vorba de altceva decit de o inadmisibilă uşurinţă faţă de finalizarea financiar-contabilă a unui act economic de mare importanţă cum este livrarea unor mărfuri la export. Unităţile respective nu au acţionat în mod eficient pentru accelerarea circuitului documentelor, nu s-au preocupat de adoptarea unor măsuri organizatorice interne care să optimizeze circulaţia actelor privitoare la mărfurile expediate la export, ori nu au sancţionat cu promptitudine pe acei funcţionari care nu şi-au îndeplinit atribuţiile şi au tergiversat trimiterea documentelor de plată. Cu alte cuvinte, au lăsat uneori lucrurile să se desfăşoarede la sine. Dacă mai este necesar un argument in favoarea acestor aprecieri, se poate arăta că majoritatea întreprinderilor producătoare investigate nu au organizată o evidenţă clară care să rezulte data livrării mărfurilor, a primirii documentelor necesare întocmirii _________ facturilor pro forma, a remiterii acestora către întreprinderile de comerţ exterior, a prezentării la Banca Naţională şi la Banca Română de Comerţ Exterior ; ca atare, ele nu pot sesiza eventualele întîrzieri şi nu sunt în măsură să intervină în consecinţă pentru accelerarea circulaţiei documentaţiei de plată pe verigile următoare. Cine altcineva decit întreprinderile producătoare înseşi şi centralele industriale de resort trebuie să pună o dată ordine în sistemul informaţional şi de evidenţă, intrucit lor le revine întreaga răspundere pentru desfăşurarea activităţii financiare ? Se pare insă că, in alte situaţii, nu numai întreprinderile producătoare silit singurele răspunzătoare ; unele întîrzieri se explică prin nodul defectuos in care îşi desfăşoară activitatea anumite organizaţii de transport şi, inn special, unele unităţi ale căilor ferate. întreprinderea minieră Hunedoara, de pildă, primeşte documentele de transport cu o intirziere de circa 6 zile, deoarece stația C.F.R. Hunedoara, neavind cîntar pod bas-Corneliu CÂRLAN (Continuare în pag. a V-a) • PRODUSELE SE EXPEDIAZĂ CU TRENUL, DOCUMENTELE FINANCIARE LE ADUCE... MELCUL DE NEGUSTOR ESTE CEL CARE LIVREAZĂ MARFA, DAR NU-I ÎNCASEAZĂ PROMPT CONTRAVALOAREA ? • RESPECTAREA DISCIPLINEI FINANCIARE NU ESTE FACULTATIVĂ Dezvoltarea şi perfecţionarea serviciilor pentru populaţie sunt probleme care preocupă atit organele, întreprinderile şi instituţiile de specialitate, cit şi pe beneficiarul lor curent — cetăţeanul. Potrivit indicaţiilor date de partid, organizarea acestei categorii de servicii cade in directa răspundere a cooperaţiei, a consiliilor populare şi a unor ministere. Practic, forurile respective au avut şi au permanent în atenţie extinderea şi îmbunătăţirea activităţii acestui sector. In intenţia de a aduce însă în discuţie publică realizările şi perspectivele, greutăţile din acest domeniu, ne-am adresat, pentru început, tovarăşului Ilie Alexe, preşedintele UCECOM. — V-am ruga să ne prezentaţi în citeva date statistice bilanţul anului 1971, primul din actualul cincinal. — Menţinind un ritm ridicat de dezvoltare, cooperaţia meşteşugărească a reuşit în 1971 să îndeplinească toţi indicatorii de plan, realizind şi o depăşire a volumului de producţie-marfă şi prestări servicii de peste 810 milioane lei. Acest bilanţ, rodul eforturilor depuse de cei aproape 250 000 de cooperatori, constituie o garanţie că sarcinile ce ne revin în actualul cincinal vor fi pe deplin îndeplinite. In 1971, cooperaţia meşteşugărească a livrat organizaţiilor comerciale confecţii valorind circa 2 miliarde lei, tricotaje in valoare de 200 milioane lei, aproape 4,5 milioane perechi încălţăminte, însemnate cantităţi de bunuri de larg consum din lemn, metal etc. S-a dezvoltat producţia de export, realizindu-se o creştere faţă de anul precedent de aproape 70 la sută. La îndeplinirea şi depăşirea planului o importantă contribuţie au adus-o cele 50 de obiective de producţie şi servire intrate in funcţiune in cursul anului trecut : complexele din Bacău (cartierul Lucăceşti-Nord), Oradea (zona vest), Sadu, Buftea, Huşi, spălătoriilecurăţătoriile de la Curtea de Argeş, Ploieşti, Sighet, Focşani, Rm. Vîlcea, staţiile auto-service de la Constanţa, Mangalia, Mamaia, Iaşi, Satu-Mare, Rm. Vîlcea etc. — Reţinînd rezultatele bune pe care le-aţi evidenţiat, vă rugăm să vă referiţi şi la faptul că uneia dintre prevederile de bază ale actualului plan cincinal nu i s-a acordat atenţia cuvenită : dezvoltarea cu prioritate a sectorului de prestari-servicii pentru populaţie. Punind întrebarea, ne gindim Schimb de păreri pe tema: SERVICIILE PENTRU POPULAŢIE • Cooperaţia promite realizarea unui program vast de dezvoltare a serviciilor • Fiecare punct al programului este însă condiţionat de sprijinul organelor locale • Ar fi de mare folos pentru clarificarea problemelor litigioase să aflăm şi părerea unor consilii populare judeţene şi orăşeneşti Pentru început, o convorbire cu tovarăşul Ilie ALEXE, preşedintele UCECOM la faptul că prin prevederea respectivă se avea in vedere o recuperare mai grabnică a actualelor rămineri in urmă din sectorul respectiv. — Fără a trece cu vederea lipsurile şi deficienţele ce se mai manifestă în activitatea de servire a populaţiei, situaţie faţă de care conducerea UCECOM este pe deplin conştientă, consider că depăşirea intr-o măsură mai mare a indicatorului planificat la „producţia marfă“ faţă de cel privind „servirea populaţiei“ nu constituie o abatere de la prevederile planului. Nu cred că ar fi fost raţional, ca după ce am îndeplinit integral planul de producţie să fi refuzat cererile suplimentare ale beneficiarilor in scopul de a menţine un echilibru perfect între depăşirile de plan la valoarea producţiei şi cele la valoarea prestaţiilor pentru populaţie. Intrucit baza tehnicomaterială reprezintă un element hotărîtor în dezvoltarea activităţii de prestări servicii. UCECOM va continua şi in acest an s-o extindă , vom pune in funcţiune încă 85 de noi obiective de producţie şi de servire, din rîndu! cărora amintesc : 30 de complexe de servire în tot atîtea localităţi urbane (Reşi-Mihai IONESCU (Continuare în pag. a II-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 9045 Marti 1 februarie 1972 6 PAGINI-30 BANI IN PAGINA A 1I-A • ORGANIZAŢIA DE PARTID — INIMA COMUNISTĂ A SATULUI: A FI GOSPODARUL DE FRUNTE AL OBŞTEI • RESPECT PENTRU APA DE BAUT! • FAPTUL DIVERS ÎN PAGINA A IV-A • SOLUŢIILE CERCETĂRII „SĂ MEARGĂ CA O MÂNUŞĂ" PE CERINŢELE PRODUCŢIEI • DIMENSIUNI NOI ÎN PROGRAMUL MICULUI ECRAN © CRONICA FILMULUI iN INTlMPINAREA CONGRESULUI ŢĂRĂNIMII COOPERATISTE CE VĂ PROPUNEŢI PENTRU A ATINGE ASEMENEA VÎRFURI? Tribuna experienţei lucrătorilor din agricultură (pagina a lll-a) Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit scrisorile de acreditare a noului ambasador al Regatului Unit al Marii Britanii Luni, 31 ianuarie a.c., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Derick Rosslyn Ashe, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare In calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Unit al Marii Britanii în ţara noastră. (Cuvîntările rostite in pag. a V-a). Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ambasadorul Republicii Populare Congo Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, luni după-amiază, în vizită protocolară de prezentare, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Congo, Jean-Baptiste Louida. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, a participat Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) »An de an, termocentrala de la Luduş Iernut a cunoscut o continuă dezvoltare şi modernizare. Elementele de automatizare şi mecanizare ale instalaţiilor, calculatorul electronic, buna organizare a muncii, au făcut să se ridice substanţial precizia în funcţionare, randamentul întregii activităţi productive. In fotografie : sala din care sunt dirijaţi milioanele de kilowaţi ai termocentralei Foto : S. Cristian CURSUL UNIVERSITAR ferment al gîndirii ştiinţifice proprii Poziţia pe care şcoala superioară o ocupă astăzi in viaţa societăţii noastre socialiste impune în actualitate un moment esenţial al contactului dintre cadrele didactice şi studenţi : cursul universitar. Şi pe bună dreptate. Pentru că, într-o perioadă cînd instruirea face tot mai mult uz de tehnicitate, cind principiile cibernetice se difuzează și in acest domeniu, cind ordinatoarele devin auxiliare de necontestat ale profesorului — într-o egală măsură — este legitimă reevaluarea posibilităţilor şi a condiţiilor pe care le implică expunerea cursurilor. Mai intii o constatare de ansamblu : « ritmul neobişnuit de accelerat de pină acum al progresului cunoştinţelor ştiinţifice şi al transpunerii lor în activitatea productivă nu s-a răsfrînt în suficientă măsură asupra învâţămintului. Decalajul crescind dintre volumul imormaţiilor şi timpul didactic inevitabil limitat a creat uneori impresia că pentru însuşirea acestora cursul devine tot mai puţin eficient şi, in perspectivă, poate chiar inutil Atracţia faţă de cele mai penecţionate mijloace audio-vizuale, justificată realmente prin înlesnirile pe care aplicarea acestora (încă departe de a fi satisfăcătoare) le-a adus, dezvoltarea naturală a spiritului experimental care a transpus instruirea in laboratoare, au făcut să apară unora „demodată“ sala de curs, cu profesor, cu planşe etc. E adevărat că asemenea opinii care cuprindeau o concesie faţă de performanţele tehnicii moderne au rămas izolate. Şi, drept urmare, cursului universitar i s-a acordat de către toţi profesorii pătrunşi de răspunderea sarcinii lor importanţa cuvenită, cu preocupare pentru adaptarea in conţinut şi în formă la noile condiţii. Cu atit mai mult cu cit conceptul actual al procesului instructiv educaţional ca unitate organică, aşa cum este formulat in tezele elaborate de conducerea partidului, adaugă o nouă latură acestei modalităţi prin care se realizează invăţămintul. Cum putem moderniza cursurile universitare ? Asemenea întrebări, frecvent formulate, au de fapt căi sigure de realizare. Problema disocierii dintre numărul de ore disponibile pentru fiecare din specialităţile care in mod inevitabil s-au înmulţit — pină la limite care au depăşit uneori punctul eficienţei maximale — şi conţinutul disciplinelor respective nu poate fi rezolvată decit printr-o operaţie bine deliberată de selectare. Reţinerea in tematica expunerilor a unui număr limitat de probleme majore, dirijarea către seminarii şi lucrări practice a aspectelor concrete sau de metodică, integrarea cronologică şi conceptuală a diferitelor discipline sunt — printre altele — căi ce şi-au dovedit în acest sens utilitatea. Renunţarea la descriptivism, la istorismul doct şi la enciclopedism ar putea da profesorului, dacă ele ar fi urmărite pretutindeni cu consecvenţă (ceea ce, s-o spunem deschis, nu se întîmplă întotdeauna), posibilitatea să contureze puncte de reper cardinale, indispensabile unei bune orientări. Dar mai există un aspect corelativ care nu trebuie să scape din atenţie. Acceptind limitele informării pe care o transmitem şi accelerata sa perisabilitate, strădaniile s-ar cuveni dirijate către alt obiectiv decit cel al reproducerii instantaneului : perfecţionarea capacităţii de gindire şi crearea deprinderii de studiu permanent, subinţelegind, în acest context, însuşirea activă a cunoştinţelor, bazată pe o judecată critică şi nu pe memorare pasivă. Din acest motiv cele mai reuşite cursuri universitare renunţă la postulările de magistru şi aduc în loc demonstraţia ştiinţifică convingătoare. A furniza argumente care să susţină principalele afirmaţii pe care le facem sau care să explice de fiecare dată poziţia pe care ne situăm, înseamnă a dă studentului posibilitatea ca în viitor să cîntărească el însuşi cele pe care le va studia. De aceea, a crea un sistem de gîndire ştiinţifică este in prezent cu mult mai important decit a preda, statice, cunoştinţele acumulate intr-un domeniu sau altul — predare inevitabil incompletă, limitată, rapid depăşită. Drumul de la învăţătură la creaţia originală va deveni cu atit mai scurt, cu cit se vor dezvolta resorturile intelectuale ale înţelegerii, ale recepţionării critice, ale sesizării contradicţiei sau nonvalorii, ale formulării de ipoteze. Drept urmare, cursurile universitare devin incompatibile astăzi cu expunerea obiectivistă a unui serial de „teorii“ pietrificate in unilateralitate şi dogmă. Ele fac referinţă la faptele bine verificate, iar atunci cînd se ivesc lacune Prof. dr. Octavian FODOR membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, rectorul Institutului de medicină şi farmacie din Cluj (Continuare în pag. a IV-a) puncte de vedere Maria Zidaru eroina de la Păuleşti Ieri. Intr-un emoţionant cadru sărbătoresc, cooperatorii de la C.A.P. „Drumul lui Lenin“ din Păuleşti (Satu-Mare) s-au întrunit in adunarea generală unde au ascultat darea de seamă anuală asupra activităţii consiliului de conducere , apoi — cum şi firesc era — au dezbătut cu gospodărească şi matură chibzuinţă planul de producţie pe 1972. Trecind la alegerea noului consiliu de conducere, reprezentanţii celor 950 de familii de membri cooperatori au ţinut să consfinţească din prezenţa primului secretar al comitetului judeţean de partid şi a altor oaspeţi — un act ieşit din comun : păuleştenii i-au atribuit tovarăşei MARIA ZIDARU, Erou al Muncii Socialiste, comunistei căreia i-au încredinţat dintru începuturi destinele cooperativei, titlul, fără precedent in analele muncii ţăranilor cooperatori, de preşedinte de onoare. Pentru noul preşedinte, pentru consiliul de conducere, Maria Zidaru va fi un sfetnic preţuit, un om al cărui glas va fi întotdeauna ascultat. Pentru că Maria Zidaru este o istorie şi, o viaţă. O viaţă a cărei traiectorie este însuşi mersul istoriei de luptă şi descătuşare a poporului. Până aproape de anul eliberării, Maria, fata unor plugari oprimaţi, este nevoită să-şi ciştige existenţa ca servitoare la moşiereasa din părţile locului. La scurt timp după eliberare, Maria, alături de soţul ei, descoperă sensul unei noi existenţe o dată cu intrarea in rindul luptătorilor pentru cauza Partidului Comunist Român. In 1949, Maria Zidaru, la nici 29 de ani, este aleasă de păuleşteni preşedintă a uneia dintre primele cooperative agricole din ţară. Au urmat ani de muncă înflăcărată pentru înflorirea avuţiei obşteşti, pentru triumful agriculturii socialiste. Cooperativei agricole din Păuleşti i se atribuie Ordinul Muncii clasa I, iar preşedintei acesteia, in 1959, titlul de Erou al Muncii Socialiste. Din 1952, fără întrerupere, tovarăşa Maria este „ambasadoarea“ ţinuturilor sătmărene in cel mai inart for al ţării, Marea Adunare Naţională. In această zi cu totul deosebită, rogu-vă să-mi daţi voie scumpă şi generoasă muncitoare de onoare a gliei, să vă sărut miinile înnobilate de asprimea trudei intru fericirea şi viitorul prosper al satului, al nostru, al tuturor. Octav GRUMEZA Păulești, 31 ianuarie. PRIMELE HIDROCENTRALE PE OLT Pe baza proiectelor elaborate de Institutul de studii şi proiectări hidroenergetice (I.S.P.H.), întreprinderea de construcţii hidroenergetice — Bucureşti a trecut la amenajarea primelor trei hidrocentrale, din cele 31 care vor fi instalate pe rîul Olt. La Centrala hidroelectrică din zona oraşului Rm. Vîlcea, de 46 MW, prima care va intra în funcţiune în actualul cincinal, lucrările de construcţii sunt avansate. Atit în cadrul centralei, cit şi al barajului deversor, se efectuează operaţiile de betonare, urmînd ca încă in acest trimestru să fie începute şi lucrările de montaj. La Govora, unde a fost proiectată o altă centrală, se desfăşoară ample lucrări de excavaţii, care au în vedere dislocarea a peste 60 000 mc de pămînt. Lucrări de construcţii se desfăşoară şi pe şantierul centralei electrice de la Dăeşti. Aceste trei unităţi vor furniza economiei naţionale circa 376 milioane KWh energie electrică pe an. O cantitate de energie cu mult mai mare se va obţine atunci cind construcţia tuturor obiectivelor hidroenergetice de pe Olt, obiective cu un potenţial total instalat de 1 000 MW, va fi încheiată. (Agerpres)