Scînteia, februarie 1972 (Anul 41, nr. 9045-9073)
1972-02-01 / nr. 9045
I I IFAPTUL DIVERS ! Vasele I au revenit la chei S-a intîmplat in portul Olteniţa. Intr-una din nopţile trecute, pe Dunăre au început să vină mari sloiuri de gheaţă. Deşi implantate adine pe fundul apei, citeva ancore ale vaselor aflate la chei au fost smulse şi trei şlepuri, împreună cu remorcherul „Gheorghe Doja“, au încăput să alunece în aval. De îndată ce au pornit însă pe firul apei, ele au fost observate de un grănicer aflat in misiune de pază în incinta portului. Din moment în moment vasele se puteau ciocni între ele sau se puteau tampona cu nava de pasageri „Mehedinţi“. In această situaţie — ne relatează lt. major Vasile Mareş — grănicerul s-a urcat pe unul din şlepurile rămase la chei şi a dat alarma. Echipajele vaselor în derivă au intrat imediat în acţiune, evitînd un accident care s-ar fi soldat cu mari pagube. După ce pericolul a fost înlăturat, căpitanul portului, Petre Bornas, împreună cu echi-Ipajele navelor respective, s-au grăbit să-l felicite cu căldură de grănicer. Era fruntașul Nicolae I I I I I I I I I I I I I salvat. I I I I soare. I „mica“ I neglijenţă De curînd, pe linia ferată care leagă staţia călători Braşov de staţia Bartolomeu, s-a produs un accident in urma căruia circulaţia trenurilor pe acest tronson a fost întreruptă timp de mai multe ore. Autorii lui Andrei Georgescu, Constantin Boroş, Alexandru Christel, angajaţi ai depoului C.F.R. Braşov. Punînd în mişcare un tren-macara ei nu au fixat cum trebuie braţul de calare al acesteia. După pornirea trenului, braţul s-a rotit în voie, rupînd în dreapta şi în stingă mai mulţi stîlpi care susţineau linia electrică. Acest fant a avut drept rezultat nu numai perturbarea circulaţiei ci şi pagube materiale care, bineînţeles, vor fi suportate de cei trei vinovaţi. Pentru că diotr-o seprică „mică“ neglijenţă se putea a-i I I I I ajunge la o catastrofă. Rubricfl redactata da : Dumitru TIRCOB Gheorghe DAVID și corespondenții „Scînteii" | PAGINA 2 . Vîrdol. I Epilog la I o vînzare I direct din depozit Cu cifra timp in urmă, Tudor Pavel, calculator la I.C.R.A. Re- Işifa, i-a cerut lui loan Io Ivaszi, şef de raion la depozitul de produse almentare, să-i I facă rost de 240 kilograme de făină, promisă de el unui mandatar din judeţul Mehedinţi. Fără prea multă tîrguinlă cei doi au ajuns la înţelegere facturind făina prin magazinul alimentar nr. 120. Responsabilul acestuia însă, Ştefan Szabó, nu s-a arătat deloc dispus să accepte o asemenea tranzacţie ilegală. Dar T.P. nu s-a lăsat. A apelat la Ioan Uzonî de la magazinul nr. 6, care a semnat de primirea mărfii si, in locul ei, a încasat banii. Ce s-a intîmplat mai departe era de aşteptat. Judecaţi pentru încălcarea decretului nr. 377 din noiembrie 1971 referitor la interzicereadesfacerii produselor direct din 'depozite, cei trei au fost con*i damnaţi după cum urmează : I Lovászi — 18 luni, Tudor — 12 I luni şi Uzoni — 6 luni închi-I „Bomboane“ fatale Intr-una din zilele trecute, E.M. din Ploieşti, Bd. Republicii nr. 73, a lăsat în casă pe ne-I poţelul său — Antoniu Boţea, în vîrstă de doi ani şi jumătate — şi a alergat la vecini, unde fusese chemată la telefon. In grabă şi din neatenţie ea şi-a uitat pe masă pastilele de napoton. In lipsa ei, copilul a I ajuns la pastile şi le-a înghiţit, crezînd că sînt bomboane. Cînd s-a înapoiat, bun'"» a constatat lipsa medicamentelor şi starea I gravă în care se afla nepoţelul. I Deşi transportat de urgenţă la • spital, acesta n-a mai putut fi Igiena I financiară I la „Igiena“ Vrind să urmărească modul In care fotografii angajaţi ai cooperativei „Igiena“ din Brăila înregistrează in evidenţele unităţii sumele primite din toată ţara pentru comenzi de fotografii si tablouri, organele de resort au luat „în obiectiv“ plăţile efectuate de clienţi prin oficiile poştale. Rezultatul ? Un număr de 11 fotografi obţinuseră, pentru comenzile executate, suma totală de 307 000 Iei. Pe aceeaşi perioadă, în scriptele cooperativei ei declaraseră insă doar... 119 000 lei. Diferenţa de 188 000 lei rămăsese în buzunarele lor. Aşa stînd lucrurile, I acum se developează întregul I film al afacerii. Şi- o dată cu a■ ceasta, se vor declanşa şi con■ secinţele de rigoare. Dintr-o I Organizaţia de partid - inima comunistă a satului A FI GOSPODARUL DE FRUNTE AL OBŞTEI ...Sfîrşit de august, început de septembrie 1944, într-un sat de pe plaiurile Moldovei. Trei oameni se Întorc acasă. Anii grei de temniţă i-au încărunţit înainte de vreme, le-au brăzdat feţele. Şi, totuşi, privesc încrezători înainte. Privesc cu optimism viitorul căruia îi închinaseră întreaga lor viaţă de comunişti, în viitorul care începea să devină prezent. — Ce năzuinţe aveaţi, ce vă gindeaţi să faceţi dv„ comuniştii din satul Vlădiceni, in primele zile de după Eliberare ? — Cînd ne-am întors acasă, ne spune tov Aglaia Leon-Niţă, membră de partid cu stagiu din ilegalitate, am găsit satul distrus, oamenii apăsaţi de nevoi Sarcina noastră era să le ridicăm moralul, să-i facem să uit amarul trecutului, să privească cu încredere ziua de mîine. Mătuşa Aglaia, cum îi spun oamenii de aici acestei femei trecută de 60 de ani, pare că se uită undeva departe, în zare. Vorbește molcom, cîntător, în acel dulce grai moldovenesc. — Vedeți, în ultimul timp, m-am gîndit mult la vara aceea din ’44. Sînt doar citeva săptămîni de cînd secretarul general al partidului, la prima conferinţă pe ţară a secretarilor şi primarilor, a vorbit despre sarcinile ce revin comuniştilor în satul socialist de azi, sarcinile noastre, ale celor care am făcut acest sat socialist. De la vorbă am trecut la fante. Acum, întreaga noastră organizaţie de partid munceşte pentru înfăptuirea programului înlăţişat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Şi, iată, ne aşteaptă un alt eveniment : congresul MNCAP Are să pună în faţa noastră noi răspunderi. Vrem ca în întîmpinarea congresului să răspundem chemării la întrecere a cooperatorilor din Pechea — Galatî Şi aşa se cuvine pentru că, ■ ci întotdeauna, comuniştii au fost mereu în acţiune. Sarcina lor principală este să fie totdeauna în acţiune, ca să înfăptuiască neabătut politica partidului Sircile noastre de artări sunt mul mai complexe. Pentru că, odinioară, în vara lui ’44, şi mai apoi, lucrurile erau mai simple în munca politică. Nu era greu să vorbeşti oamenilor că n-avem pămint din cauza moşierilor, că ne strivesc lipsurile şi mizeria. Azi comunistul trebuie să fie in măsură să emtiţe că noî, ţăranii, sînt»m răspunzători de p ngr»sul agriculturii țării. Că p»ntru asta e n»voi» d» eîedîre. d° ştiință, de tehnică, de foarte mare pricepere. ...Şi din nou un episod din acel fierbinte 1944, din istoria nu prea îndepărtată a satului. ...Comuniștii devin repede animatorii unanim recunoscut) al vieţii satului. Un prim succes : mobilizarea întregului sat la strîngerea recoltelor. „Toţi pentru toţi“ este deviza sub imboldul căreia, fără nici o retribuţie materială, satul iese să stringă recoltele. 1945. In Vlădiceni are loc un eveniment de seamă, ce va avea adinei repercusiuni in viaţa satului , se constituie prima organizaţie de partid. — Eram aici doar cinci comunişti pe atunci, ne spune tov. Maria Petrovici, întîia secretară de partid din sat. Sarcina noastră era, înainte de toate, să milităm pentru dreptate. Trebuia să demascăm exploatarea, nedreptatea de orice fel, pe duşmanii poporului. Ne foloseam de adunările din sat, de întîlnirile la horă, stringeam chiar şi oamenii care ieşeau de la biserică şi la vorbeam. Noaptea răspîndeam manifeste. In casele noastre s-au hotărît marile probleme aie timpului : împărţirea pământului, alegerea noului primar, a deputaţilor, stabilirea noilor rînduieli în sat. Cei cinci comunişti au fost atunci tot atîţia agitatori, devotaţi trup şi suflet partidului. Aşa ne-am apropiat de oameni, i-am făcut tovarăşi de drum. Aşa am format o familie mare, unită, care a înfrint reacţiunea în sat. ...Şi familia aceasta unită a crescut an de an, cuprinzînd treptat tot satul. Convinşi, de aceeaşi comunişti care s-au aflat tot timpul în fruntea acţiunilor pentru transformarea socialistă a agriculturii, ţăranii de aici se unesc treptat în cooperative agricole de producţie care, contenindu-se, devin, în 1932, cooperativa agricolă de producţie din 9 Tomeşti 1972. Comuna în care după Eliberare prima organizaţie dintr-un sat cuprindea cinci membri de partid, a crescut, de-a lungul anilor : azi numără peste 309 de membri ai partidului. In tot acest timp, ne spune tovarăşul Constantin Cantalan, secretarl comitetului de partid, primarul comunei Tomeşti. sarcinile comuniştilor au evoluat, au sporit, ca să zic aşa, in lătrime şi în adîncime. Priviţi azi agenda de lucru a unei organizarii de bază. Trebuie să luptăm pentru creşterea eficienţei economice a lucrărilor agricole, reducerea la minimum a cheltuielilor financiare şi de producre şi realizarea, în acelaşi timp, a unui permanent spor al, produse. Pe bună dentare ariasecretarul general al partidului la confe-in'a sece*ariior comi*»‘eior comunale de partid - și președin'ilor co-riMilor populare comunale că, In e'apa actuală, comunistul trebuie să se situez» in primele noduri ale iuntei neni-u belșug"! az-bultprii noartre, să fie fruntaș în produc'ie. Cuvintul acesta de fruntaş trebuie înţeles în întreaga lui cuprindere. Comunistul trebuie să fie fruntaş in toate ramurile de activitate : in producţie, in munca obştească, in gospodărirea comunei, in respectarea disciplinei — să constituie din toate punctele de vedere un exemplu înaintat in viata satului. Intr-un cuvint, fiecare comunist să fie gospodar de frunte al satului ! Şi, intr-adevăr, aici, la Tomeşti, in primele rînduri ale fruntaşilor recoltelor bogate sint comuniştii. Nu există sector de activitate al cooperativei agricole în care numele comuniştilor să nu se bucure de stima colectivului. — Să vă povestesc o întîmplare, ne spune tovarăşul Dumitru Daminescu, preşedintele CA . In vara trecută, din cauza inundaţiilor, 120 ha de grîu erau periclitate. Spicul era bun de recoltat, dar tulpina băltea în apă. Ce să facem ? Combina n-o puteam folosi Treburile ne copleşeau. Dar griul se scutura Au intervenit atunci organizaţiile de partid şi au spus : ,.Am uitat noi, fraţilor, de seceri, de coase ? Nu, n-am uitat“. Şi, în apă, pînă peste glezne, oamenii au pornit,,, la recoltatul griului 3 DOP kg la hectar am scos. Vedeţi ? Şi cite asemenea momente n-au străbătut viaţa organizaţiei de partid... Conştiinţa îndatoririi de a munci efectiv pentru dezvoltarea cooperativei agricole s-a împletit cu creşterea dragostei faţă de colectiv, de proprietatea obştească Episodul următor ne-a fost relatat de cooperatorul Constantin Cupeţ, din satul Goruni . Toamna trecută stăteam cam prost cu încărcatul porumbului. Se încheiase săptămîna şi nu dovedisem. Iar duminica, oamenii, ce să facă, ieşiseră la plimbare pe uliţă. Ori, pentru încărcat, ne trebuiau cam 40 de oameni. Au sărit comuniştii. Şi-au adus şi familiile. Cînd au văzut ceilalţi săteni, au venit şi ei. Pentru un comunist nu este suficient să fie doar el fruntaş. Trebuie să-i ridice şi pe ceilalţi din jurul său. Sub multe aspecte astăzi, comuna Tomeşti, de care aparţin satele Vlădiceni, Chicerea şi Goruni, este o aşezare nouă. Şosea asfaltată, lumină electrică, şase şcoli generale, cinci cămine culturale, Iată citeva dintre reperele acestei înnoiri. Dar transformări profunde, esenţial înnoitoare, s-au petrecut in mintea, în sufletele oamenilor. — Astăzi, ne spune Alecu Dioieru, ajutor de şef de fermă, ţăranul comunist nu poate rămine la nivelul simplului agricultor de altă dată. El trebuie să aibă un larg orizont politic, o pregătire economică temeinică, să privească cu ochi de gospodar treburile obştei, să-l intereseze ceea ce se petrece in jurul lui. Ţara noastră socialistă are nevoie de oameni pregătiţi şi avem toate condiţiile să învăţăm necontenit. De aceea, a te pregăti temeinic din punct de vedere politic, a cunoaşte metodele de muncă ale agriculturii moderne, a-ţi dezvola cultura — sînt sarcini de mare răspundere ale comunistului de la sate. Anul acesta noi am luat măsuri de îmbunătăţire a învăţămîntului de partid şi am organizat 3 cercuri agrozootehnice, legate de specificul unităţii noastre, ca oamenii să-şi îmbogăţească cunoştinţele. — Noi vorbim, adesea, despre maturitatea politică a comuniştilor, ne spune, pe fiul aceloraşi idei, Vasile Merişer, secretarul comitetului de partid din C.A.P. Maturitatea presupune, deci, după părerea mea, ca o sarcină de bază a fiecări comunist, să fie combativ faţă de lipsurile de orice fel. Acum cimiva ani. la noi era preşedinte al C.A.P. un om harnic, dar care nu se vomixuta pe măsura cinstei acordate de comună. Era cam beţiv, şi cînd apuea paharul pierdea autoritatea. Comuniştii l-au criticat cit l-au criticat şi, cînd au văzut că „nu se prinde“ de el, au propus să fie schimbat. La fel s-a procedat şi cu Elena Tonescu, secretara, pînă acum un an. VIAŢA DE PARTID • ODINIOARĂ, MUNCA POLITICĂ ERA MULT MAI SIMPLĂ... • AGITATORUL SĂ FIE PUŢIN ŞI INGINER, ŞI ECONOMIST • ESENŢIAL RĂMtNE EXEMPLUL PERSONAL a organizaţiei de bază din satul Vlădiceni, care — împreună cu soţul ei, membru In consiliul de conducere al C.A.P. — au adus daune averii obşteşti, s-au sustras sistematic de la îndatoririle lor de cooperatori. Comuniştii n-au tolerat asemenea abateri de la normele vieţii noastre. Puşi in discuţia adunării generale de partid, cei doi au fost sancţionaţi şi înlocuiţi din funcţii. Cazul lor a fost discutat apoi în adunări populare, în intreaga comună. O lecţie plină de învăţăminte, dovedind că la sate comuniştii veghează. Veghează la binele comun. Ni s-a povestit cum aici, intr-o noapte, în unul dintre satele învecinate au început să se producă mari alunecări de teren. Catastrofa ameninţa o bună parte a acestei aşezări. La semnalul de alarmă al localnicilor au sosit comuniştii din Împrejurimi. Li s-au alăturat un mare număr de săteni şi, printr-un efort deosebit, au reuşit să-şi salveze vecinii de la primejdie. Sinistraţii au fost găzduiti şi ajutaţi de salvatorii lor in dramatica noapte. Atunci, în acele ore de încordare, comuniştii de aici îşi îndeplineau una dintre îndatoririle lor înalt umanitare, aceea de a-şi ajuta tovarăşii de muncă, de a fi curajoi şi a înfrunta esitările. În zilele cînd consemnam aceste opinii, privind sarcinile comunistului de la sate, comuna Tomeşti trăia, febril, apropiatul eveniment — cel d°-al I-lea congres al U.N.C.A.P. Se definitivase tocmai programul de acţiune al locuitorilor de atei pentru a spori rodnicia pămintului, spre a-şi face comuna mai frumoasă. Am notat faptul că, in zilele următoare, vor începe lucrări de desecări, defrişări şi îndiguiri, spre a se reda agriculturii peste 30 ha de teren, împăduriri, angajamentul de a livra suplimentar statului, în acest an, 30 tone de cereale. Introducem încălzirii centrale la şcoală, dispensar şi consiliul popular şi multe alte acţiuni, dovedind aceeaşi dezvoltată conştiinţă cetăţenească, aceeaşi viziune a oamenilor de aici, în primul rînd a comuniştilor, asupra sarcinilor lor de a face ca viaţa satului să se ridice la cotele tot mai înalte ale civilizaţiei socialiste. Ioan VIANGA (Urmare din pag. Iţa, Moreni, Anina, Tg. Jiu, Comarnic, Birlad, Focşani, Gheorghieni, Luduş, Slatina, Arad, Baia Mare etc.), 9 ateliere de spălătoriecurăţătorie ş. a. Vom continua să asigurăm o dotare mai corespunzătoare a unităţilor de servire. In acest sens, pe lingă procurarea unor utilaje şi maşini necesare, vom extinde sistemul autoutilării. Circa 50 la sută din fondurile de investiţii productive (construcţii-montaj) ale cooperaţiei meşteşugăreşti pentru acest an vor fi alocate activităţii de prestări servicii, ceea ce dovedeşte că ne preocupă dezvoltarea cu precădere a acestui sector. Ne-am propus, de asemenea, ca în cursul primului semestru, pe baza unei cercetări largi a cererilor populaţiei din fiecare localitate, să completăm planul de dezvoltare a sectorului pentru prestări de servicii publice. In acest an intenţionăm să îmbunătăţim situaţia intr-un domeniu de intensă solicitare — serviciile de urgenţă — şi să introducem forna serviciilor pe bază de abonament Se va dezvolta, într-o proporţie mai mare decit pînă acum, o serie de servicii foarte necesare populaţiei, cărora li s-au stabilit ritmuri de creştere superioare ritmului mediu al activităţii de servire — 9,7 la sută. Este cazul prestărilor la domiciliul populaţiei, la care creşterea va fi de 44 la sută, activitatea de spălătorie şi curăţătorie — 42,8 la sută, întreţinerea şi repararea bunurilor de folosinţă îndelungată — 29,9 la sută etc. Cooperaţia meşteşugărească va continua să organizeze noi activităţi de servire cu caracter meşteşugăresc, in condiţiile in care ele sunt solicitate şi, deci, eficiente. — Actualmente se resimte, mai ales in noile cartiere, o acută lipsă de spaţii de servire. Ce elemente noi va aduce anul 1972 in legătură cu această problemă 7 — Deşi o hotărire a Consiliului de Miniştri stipulează faptul că nu poate fi demolată şi nu i se poate da altă destinaţie nici unei unităţi a cooperaţiei meşteşugăreşti (pină cînd nu se acordă in loc spaţii corespunzătoare), consiliile populare procedează tocmai invers. In anul 1971 a fost demolată o suprafaţă afectată servirii populaţiei de aproape 5 000 mp, compensîndu-se numai in mică parte spaţiile unităţilor demolate (Tulcea, Constanţa, Oradea, Piteşti etc.). In aceste condiţii, eforturile de investiţii ale cooperaţiei, in loc să contribuie, în totalitate, la dezvoltarea reţelei de servire sunt orientate, in cea mai mare parte, spre înlocuirea spaţiilor dezafectate. In privinţa unităţilor pentru servicii publice din noile cartiere, este stabilit, de asemenea, prin hotărire a Consiliului de Miniştri, ca, o dată cu realizarea noilor ansambluri de locuinţe, să se construiască şi spaţiile comerciale şi de servire necesare. Or, nici această hotărire nu este respectată intru totul de către consiliile populare. Reţeaua de servire este construită în multe locuri abia după 4—5 ani de la darea in folosinţă a blocurilor. Edificatoare în acest sens sint, in primul rind, noile cartiere Titan. Balta Albă. Drumul Taberei. Colentina ş. a. din Capitală, unde capacitatea noastră de servire — datorită lipsei de spaţii — reprezintă doar 15—25 la sută din necesar. Cu toate că pentru soluţionarea problemei am intervenit in repetate rînduri la consiliile populare, nu am găsit înţelegerea necesară. Se acţionează destul de greu de către consiliile populare şi în ce priveşte construirea spaţiilor de servire la parterele blocurilor , deşi s-a dovedit din plin utilitatea procedeului respectiv. In legătură cu problema spaţiilor, doresc să subliniez că este vorba, în fond, de crearea unor condiţii mai bune de servire a miilor şi miilor de cetăţeni din localităţile unde se realizează construcţiile respective, iar consiliile populare au tot interesul să caute o rezolvare favorabilă a sa. — Ce îmbunătăţiri se întrevăd pentru acest an in direcţia dotării si aprovizionării tehnico-materiale a unităţilor de servire publică ? — De foarte multe ori, deficienţele semnalate in reţeaua de servire au intr-adevăr la bază insuficienta acoperire a necesarului cu materii prime, materiale şi piese de schimb. Deşi ne-am ocupat din vreme de această chestiune, situaţia este pe cale să se menţină şi in acest an. Necesarul unităţilor de servire la stofe pentru costume şi paltoane este acoperit, deocamdată, doar in proporţie de 20 la sută, la ţesături late din bumbac — 10 la sută. Nu ni s-a pus la dispoziţie, de pildă, nici o cantitate de volvatil, de catifea uri, de pînză imitaţie de piele pentru legătorii ş.a.m.d. Pentru comenzi şi reparaţii de mobilă nu s-au alocat mai puţin cu 200 tone arcurimobilă, iar in sectorul de prestări servicii în construcţii nivelul cotelor atribuite este mai mic cu 12 mii tone la ciment şi cu 77 mii mp la parchet. Acestea sunt doar citeva exemple — lista materialelor pentru unităţile de servire la care necesarul nu ne-a fost acoperit fiind foarte lungă, Intimpinăm dificultăţi nu numai in procurarea materiilor prime,iar chiar şi a deşeurilor, a capetelor şi a fişiilor de materiale, a cupoanelor defecte care, prin tradiţie, se valorifică în cadrul unităţilor cooperaţiei meşteşugăreşti, deoarece, în ultimul timp, nu se refuză livrarea Serviciile pentru populaţie lor. Părerea conducerii UCECOM este că, printr-o mai atentă analiză a stocurilor de materiale şi utilaje din întreprinderi, ar rezulta importante disponibilităţi pe care să le preia cooperaţia meşteşugărească spre valorificare. Vom continua să discutăm aceste chestiuni la nivelul coordonatorilor de balanţe cărora le solicităm un mai mare ajutor în aprovizionarea corespunzătoare a unităţilor de prestări servicii din sectorul nostru, încercînd totodată să realizăm un deziderat de maximă utilitate : încheierea unor contracte de lungă durată intre fabricile furnizoare şi unităţile de servire. Cooperaţiei meşteşugăreşti, paralel cu activitatea de servire a populaţiei, îi revin, prin planul de stat, însemnate sarcini de producţie. Anul acesta, unităţile cooperatiste vor pune la dispoziţia populaţiei prin magazinele proprii sau cele ale comerţului, bunuri de larg consum totalizînd aproape 4 miliarde lei. Vor creşte exportul, producţia de autoaprovizionare şi autoutilare, cea de colaborare-cooperare cu întreprinderile şi instituţiile Toţi cooperatorii meşteşugari sunt hotărîţi ca şi în acest an să-şi îndeplinească cu cinste sarcinile ce 1° revin, convinşi fiind că prin aceasta îşi aduc contribuţia la dezvoltarea economică a ţării, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale întregii populaţii. , SCINTEIA — marți 1 februarie 1972 Respect pentru apa de băut! Procesul rapid de industrializare, modernizarea agriculturii, precum şi creşterea nivelului de trai al populaţiei au făcut ca într-o perioadă scurtă apa să devină una din problemele-cheie ale dezvoltării judeţului Mureş. De la Stînceni şi pînă la Cheţani, pe malul rîului Mureş, se întind fabrici şi combinate, cartiere de locuinţe, ştranduri, complexe nautice etc. Volumul mediu anual de apă captat in judeţ a crescut in mai puţin de zece ani de opt ori. Din analiza graficelor de variaţie a principalilor indicatori de calitate a apei rîului Mureş, în această perioadă, rezultă un lucru îmbucurător : cu toată dezvoltarea social-economică rapidă, impurificarea a crescut într-un ritm lent. Acest fapt este rezultatul unor măsuri concrete luate de organele de specialitate pentru protecția apelor. Apreciind aceste eforturi trebuie să spunem că ele n-au acoperit în întregime măsurile ce se cer luate în domeniul protecţiei apelor. înrăutăţirea accentuată a calităţii apei Mureşului, la priza de alimentare a oraşului Tg. Mureş, s-a semnalat nu o dată. O principală cauză rămâne evacuarea apelor reziduale de la Complexul de Selecţie şi testare a porcinelor din Gomeşti. Fenomenul respectiv a fost sesizat de mai bine de trei ani, dar factorii în drept nu au acţionat cu suficientă răspundere la rezolvarea definitivă a acestei probleme. In loc să se acţioneze — aşa cum ar fi normal — pentru mărirea capacităţii instalaţiei de epurare, se constată un fenomen de-a dreptul ciudat : nici capacitatea existentă nu este exploatată corespunzător. întrebarea care se pune este următoarea : n-au existat şi nu există fonduri pentru mărirea capacităţii instalaţiei de epurare? Dimpotrivă, statul a alocat fonduri în acest scop, dar o bună parte din investiţiile pentru anii 1979—1971, destinate completării instalaţiilor existente, au fost folosite pentru lucrări neprevăzute în proiect, iar o parte din instalaţiile proiectate au rămas nerealizate. Ce au făcut forurile locale ? Cum au controlat folosirea fondurilor, de ce nu şi-au manifestat, şi în acest caz, atribuţiile acordate de lege de a aplica sancţiuni celor care nu protejează apa ? Subordonarea atit a Oficiului de gospodărire a apelor, cît şi complexului de porcine faţă de acelaşi for judeţean — direcţia generală de agricultură, silvicultură şi gospodărirea apelor — nu trebuie să devină, in nici un caz, motiv de neaplicare cu stricteţe a prevederilor legii. Municipiul Tg. Mureş, care reclamă — şi pe drept cuvint — respectarea calităţii apei potabile este, la rindul său, un mare furnizor de impurităţi. Fabrica de zahăr evacuează ape uzate impurificate organic, deoarece cu instalaţiile existente nu are posibilitatea epurării integrale a acestora. Este adevărat că ea dispune de, un studiu tehnico-economic realizat de către Institutul de studii şi proiectări pentru industria alimentară pentru gospodărirea apelor reziduale, dar acest studiu nu rezolvă nici el complet problema. Şi staţia de epurare a municipiului Tg. Mureş ar trebui extinsă şi completată pentru epurarea corespunzătoare a apelor uzate colectate din oraş. Apa riului Mureş serveşte drept sursă de alimentare cu apă potabilă nu numai pentru municipiul Tg. Mureş, dar şi pentru oraşele Tîrnăveni şi Luduş. Iată de ce sunt cu atât mai necesare măsuri curente şi de perspectivă. Recent, problema poluării mediului ambiant a făcut obiectul dezbaterilor unei sesiuni a Consiliului popular al municipiului Tg. Mureş. Cetăţenii oraşului au propus acţiuni largi pentru curăţirea şi amenajarea malurilor rîului, transformarea lor în zone verzi, locuri de agrement. Aceste iniţiative vor trebui să constituie o parte organică a refacerii generale a „toaletei“ Mureşului. Răspunderea pentru rezolvarea problemelor curente şi de perspectivă ale poluării apelor o poartă, fără îndoială, organele municipalităţii. Ele trebuie să antreneze în această acţiune atât spiritul gospodăresc al cetăţenilor, dar, mai ales, să determine întreprinderile industriale — prin măsuri de ordin general — să acţioneze cu toată fermitatea, să folosească toate fondurile şi posibilităţile de care dispun pentru mărirea capacităţii instalaţiilor de enurare, pentru protecţia apei Mureşului. Lorand DEAKI corespondentul „Scînteii* Cît de brusc se schimbă vremea ? Institutul de meteorologie şi hidrologie comunică următorul amendament la prognoza meteorologică anunţată pe luna februarie : evoluţia bruscă a centrilor de acţiune atmosferică din Europa a determinat o schimbare a vremii în ţara noastră, diferită de cea prognozată. Astfel, în perioada 1—5 februarie vremea va fi friguroasă, cu nopţi geroase în nordestul ţării, mai ales în prima parte a acestui interval. Temperaturile minime vor cobori pînă la minus 20 grade în Moldova şi in estul Transilvaniei, iar în celelalte regiuni ale ţării vor oscila între minus 5 grade şi minus 15 grade. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între minus 7 grade şi plus 3 grade. Va ninge temporar, in primele zile, cînd şi vintul va prezenta intensificări, viscolind pe alocuri zăpada în estul ţării. Apoi ninsorile vor deveni izolate. NOTA REDACŢIEI : Prognoza vremii pe timp de o lună este mai dificil de stabilit şi, de aceea, erorile sunt, în oarecare măsură, scuzabile. E greu insă de acceptat ca o prognoză să se dovedească total inexactă după nu mai mult de 24 de ore. De ce spunem acest lucru ? In ziarul de duminică se arăta, potrivit prognozei Institutului de meteorologie şi hidrologie, că, in cursul lunii februarie, vremea va fi mai caldă decit în mod obişnuit, iar in cel de ieri, la timpul probabil pentru zilele de 1, 2 şi 3 februarie, se spunea : „Vremea va fi relativ călduroasă, cu cer variabil, mai mult noros in jumătatea de vest a ţării, unde vor cădea precipitaţii slabe, mai ales sub formă de burniţă şi ploaie. Vint potrivit“. Şi iată că Institutul de meteorologie şi hidrologie vine cu amendamentul de mai sus la prognoza pe primele zile ale lunii februarie. Să interpretăm oare prognoza de ieri drept glumă ? O glumă care nu numai dezinformează, dar poate avea urmări nefavorabile pentru activitatea unor sectoare ale economiei marii, direct interesate de starea timpului. Noul spital din Miercurea Ciuc, cu o capacitate de 800 locuri Foto: M. Andreescu LISTA DE CIŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu ciştiguri TRAGEREA LA SORTI DIN 31 IANUARIE 1972 Cîştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 Iei, 50 lei şi 25 lei primesc 1/2, 1/4, respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. In valoarea ciştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor câştigătoare. Plata ciştigurilor se face prin filialele C.E.C. _ o SC -*££ Valoarea 2 = 10 = S 2 eg ciştigurilor «fl a r 3 *± 13 üss şŞsra--------------------- Zâ as 2 2sa par total» p. av .go (fală î 56282 îl 100 000 loo 000 1 91351 19 75 000 75 000 1 51186 50 50 000 50 000 1 43687 48 25 000 25 000 1 55249 08 10 000 10 000 1 87277 31 6 400 6 400 1 05897 48 5 000 5 000 Terminația seriei 100 821 200 000 100 184 24 2 000 400 000 100 442 08 1 000 100 069 29 1 000 100 332 30 1 000 100 639 35 1 000 400 000 1000 60 16 800 1000 61 41 800 1000 95 25______800_ 2 400 000 3607 I TOTAL: 3 471 400