Scînteia, februarie 1972 (Anul 41, nr. 9045-9073)

1972-02-01 / nr. 9045

I­ I­ IFAPTUL DIVERS ! Vasele I au revenit la chei S-a intîmplat in portul Olteniţa. Intr-una din nopţile trecute, pe Dunăre au început să vină mari sloiuri de gheaţă. Deşi implan­tate adine pe fundul apei, citeva ancore ale vaselor aflate la chei au fost smulse şi trei şle­puri, împreună­­ cu remorche­rul „Gheorghe Doja“, au încăput să alunece în aval. De îndată ce au pornit însă pe firul apei, ele au fost observate de un grănicer aflat in misiune de pază în in­cinta portului. Din moment în­­ moment vasele se puteau ciocni între ele sau se puteau tampo­na cu nava de pasageri „Mehe­dinţi“. In această situaţie — ne­­ relatează lt. major Vasile Mareş — grănicerul s-a urcat pe unul din şlepurile rămase la chei şi a dat alarma. Echipajele vase­lor în derivă au intrat imediat în acţiune, evitînd un accident care s-ar fi soldat cu mari pa­gube. După ce pericolul a fost înlăturat, căpitanul portului, Petre Bornas, împreună cu echi-I­pajele navelor respective, s-au grăbit să-l felicite cu căldură de grănicer. Era fruntașul Nicolae I I I I I I I I I I I I I salvat. I I I I soare. I „mica“ I neglijenţă De curînd, pe linia ferată care leagă staţia călători Bra­şov de staţia Bartolomeu, s-a­ produs un accident in urma căruia circulaţia trenurilor pe acest tronson a fost întreruptă timp de mai multe ore. Au­torii lui­­ Andrei Georgescu, Constantin Boroş, Alexandru Christel, angajaţi ai depoului C.F.R. Braşov. Punînd în miş­care un tren-macara ei nu au fixat cum trebuie braţul de ca­lare al acesteia. După pornirea trenului, braţul s-a rotit în voie, rupînd în dreapta şi în stingă mai mulţi stîlpi care susţineau linia electrică. Acest fant a avut drept rezultat nu numai pertur­barea circulaţiei ci şi pagube materiale care, bineînţeles, vor fi suportate de cei trei vinovaţi. Pentru că diotr-o sep­rică „mică“ neglijenţă se putea a-i I I I I a­­junge la o catastrofă. Rubricfl redactata da : Dumitru TIRCOB Gheorghe DAVID și corespondenții „Scînteii" | PAGINA 2 . Vîrdol. I Epilog la I o vînzare I direct din depozit Cu cifra timp in urmă, Tudor Pavel, calculator la I.C.R.A. Re- I­şifa, i-a cerut lui loan I­o­ I­vaszi, şef de raion la depozitul­­ de produse almentare, să-i I facă rost de 240 kilograme de făină, promisă de el unui man­datar din judeţul Mehedinţi. Fără prea multă tîrguinlă cei doi au ajuns la înţelegere fac­­turind făina prin magazinul ali­mentar nr. 120. Responsabilul acestuia însă, Ştefan Szabó, nu s-a arătat deloc dispus să ac­cepte o asemenea tranzacţie ilegală. Dar T.P. nu s-a lăsat. A apelat la Ioan Uzonî de la ma­gazinul nr. 6, care a semnat de primirea mărfii si, in locul ei, a încasat banii. Ce s-a intîmplat mai departe era de aşteptat. Judecaţi pentru încălcarea de­­cretului nr. 377 din noiembrie 1­971 referitor la interzicerea­­desfacerii produselor direct din '­depozite, cei trei au fost con*­i damnaţi după cum urmează : I Lovászi — 18 luni, Tudor — 12 I luni şi Uzoni — 6 luni închi-I „Bomboane“­­ fatale Intr-una din zilele trecute, E.M. din Ploieşti, Bd. Republi­cii nr. 73, a lăsat în casă pe ne-I poţelul său — Antoniu Boţea, în vîrstă de doi ani şi jumă­tate — şi a alergat la vecini, unde fusese chemată la telefon. In grabă şi din neatenţie ea şi-a uitat pe masă pastilele de napoton. In lipsa ei, copilul a I ajuns la pastile şi le-a înghiţit, crezînd că sînt bomboane. Cînd s-a înapoiat, bun'"» a constatat lipsa medicamentelor şi starea I gravă în care se afla nepoţelul. I Deşi transportat de urgenţă la • spital, acesta n-a mai putut fi Igiena I financiară I la „Igiena“ Vrind să urmărească modul In care fotografii angajaţi ai cooperativei „Igiena“ din Brăi­la înregistrează in evidenţele unităţii sumele primite din toată ţara pentru comenzi de foto­grafii si tablouri, organele de resort au luat „în obiectiv“ plăţile efectuate de clienţi prin oficiile poştale. Rezultatul ? Un număr de 11 fotografi obţinu­seră, pentru comenzile execu­­tate, suma totală de 307 000 Iei. Pe aceeaşi perioadă, în scriptele­ cooperativei ei declaraseră insă doar... 119 000 lei. Diferenţa de 188 000 lei rămăsese în buzu­narele lor. Aşa stînd lucrurile, I acum se developează întregul I film al afacerii. Şi- o dată cu a­­■ ceasta, se vor declanşa şi con­­■ secinţele de rigoare. Dintr-o I Organizaţia de partid - inima comunistă a satului A FI GOSPODARUL DE FRUNTE AL OBŞTEI ...Sfîrşit de august, în­ceput de septembrie 1944, într-un sat de pe plaiurile Moldovei. Trei oameni se Întorc acasă. Anii grei de temniţă i-au încărunţit înainte de vreme, le-au brăzdat feţele. Şi, totuşi, privesc încrezători înain­te. Privesc cu optimism viitorul căruia îi închi­naseră întreaga lor viaţă de comunişti, în viitorul care începea să devină prezent. — Ce năzuinţe aveaţi, ce vă gindeaţi să faceţi dv„ comuniştii din satul Vlădiceni, in primele zile de după Eliberare ? — Cînd ne-am întors acasă, ne spune tov A­­glaia Leon-Niţă, membră de partid cu stagiu din ilegalitate, am găsit sa­tul distrus, oamenii apă­saţi de nevoi Sarcina noastră era să le ridicăm moralul, să-i facem să uit­ amarul trecutului, să privească cu încredere ziua de mîine. Mătuşa Aglaia, cum îi spun oamenii de aici a­­cestei femei trecută de 60 de ani, pare că se uită undeva departe, în zare. Vorbește molcom, cîntă­­tor, în acel dulce grai moldovenesc. — Vedeți, în ultimul timp, m-am gîndit mult la vara aceea din ’44. Sînt doar citeva săptă­­mîni de cînd secretarul general al partidului, la prima conferinţă pe ţară a secretarilor şi primarilor, a vorbit despre sarcinile ce revin comuniştilor în satul socialist de azi, sar­cinile noastre, ale celor care am făcut acest sat so­cialist. De la vorbă am tre­cut la fante. Acum, în­treaga noastră organiza­ţie de partid munceşte pentru înfăptuirea pro­gramului înlăţişat de to­varăşul Nicolae Ceauşe­scu. Şi, iată, ne aşteaptă un alt­ eveniment : congresul MNCAP Are să pună în faţa noastră noi răs­punderi. Vrem ca în în­­tîmpinarea congresului să răspundem chemării la întrecere a cooperatorilor din Pechea — Galatî Şi aşa se cuvine pentru­­ că, ■ ci întotdeauna, comuniştii au fost mereu în acţiune. Sarcina lor principală este să fie totdeauna în acţiune, ca să înfăptu­iască neabătut politica partidului Sirci­l­e noas­tre de artări sunt mul mai complexe. Pentru că, odinioară, în vara lui ’44, şi mai apoi, lucrurile erau mai simple în munca po­litică. Nu era greu să vorbeşti oamenilor că n-avem pămint din cau­za moşierilor, că ne stri­vesc lipsurile şi mizeria. Azi comunistul trebuie să fie in măsură să em­tiţe că noî, ţăranii, sînt»m răspunzători de p­ ngr»sul agriculturii țării. Că p»n­­tru asta e n»voi» d» eîe­­dîre. d° ştiință, de tehni­că, de foarte mare price­pere. ...Şi din nou un episod din acel fierbinte 1944, din istoria nu prea înde­părtată a satului. ...Comuniștii devin re­pede animatorii una­nim recunoscut) al vie­ţii satului. Un prim succes : mobilizarea în­tregului sat la strînge­­rea recoltelor. „Toţi pentru toţi“ este deviza sub imboldul căreia, fără nici o retribuţie materia­lă, satul iese să stringă recoltele. 1945. In Vlădiceni are loc un eveniment de seamă, ce va avea adinei repercusiuni in viaţa sa­tului , se constituie pri­ma organizaţie de partid. — Eram aici doar cinci comunişti pe atunci, ne spune tov. Maria Petro­­vici, întîia secretară de partid din sat. Sarcina noastră era, înainte de toate, să milităm pentru dreptate. Trebuia să de­­mascăm exploatarea, ne­dreptatea de orice fel, pe duşmanii poporului. Ne foloseam de adunările din sat, de întîlni­­rile la horă, strin­­geam chiar şi oamenii care ieşeau de la biserică şi la vorbeam. Noaptea răspîndeam manifeste. In casele noastre s-au hotă­­rît marile probleme aie timpului : împărţirea pă­mântului, alegerea noului primar, a deputaţilor, sta­bilirea noilor rînduieli în sat. Cei cinci comunişti au fost atunci tot atîţia agitatori, devotaţi trup şi suflet partidului. Aşa ne-am apropiat de oa­meni, i-am făcut tovarăşi de drum. Aşa am format o familie mare, unită, care a înfrint reacţiunea în sat. ...Şi familia aceasta u­­nită a crescut an de an, cuprinzînd treptat tot sa­tul. Convinşi, de aceeaşi comunişti care s-au aflat tot timpul în fruntea ac­ţiunilor pentru transfor­marea socialistă a agri­culturii, ţăranii de aici se unesc treptat în coopera­tive agricole de produc­ţie care, contenindu-se, devin, în 1932, cooperati­­va agricolă de producţie din 9 Tomeşti 1972. Comuna în care după Eliberare prima or­ganizaţie dintr-un sat cu­prindea cinci membri de partid, a crescut, de-a lungul anilor : azi numără peste 309 de membri ai partidului. In tot acest timp, ne spune tovarăşul Constan­tin Cantalan, secretarl comitetului de partid, primarul comunei To­meşti. sarcinile comunişti­lor au evoluat, au­ sporit, ca să zic aşa, in lătrime şi în adîncime. Priviţi azi agenda de lucru a unei or­­ganizarii de bază. Trebuie să luptăm pentru creşterea eficienţei economice a lu­crărilor agricole, reduce­rea la minimum a chel­­tuielilor financiare şi de produ­cre şi realizarea, în acelaşi timp, a unui per­manent spor al, produse. Pe bună dentare ari­­a­­secretarul general al partidului la confe-in'a sec­e*ariior comi*»‘eior comunale de partid - și președin'ilor co-riMilor populare comunale că, In e'apa actuală, comu­nistul trebuie să se si­tuez» in primele noduri ale iuntei neni-u belșug"! az-b­ultprii noartre, să fie fruntaș în produc'ie. Cu­vintul acesta de fruntaş trebuie înţeles în întreaga lui cuprindere. Comunis­tul trebuie să fie fruntaş in toate ramurile de acti­vitate : in producţie, in munca obştească, in gos­­pod­ărirea comunei, in res­pectarea disciplinei — să constituie din toate punc­tele de vedere un exem­plu înaintat in viata sa­­tului. Intr-un cuvint, fie­care comunist să fie gos­podar de frunte al satu­lui ! Şi, intr-adevăr, aici, la Tomeşti, in primele rîn­­duri ale fruntaşilor re­coltelor bogate sint co­muniştii. Nu există sec­tor de activitate al coo­perativei agricole în care numele comuniştilor să nu se bucure de stima colectivului. — Să vă povestesc o întîmplare, ne spune to­varăşul Dumitru Dami­­nescu, preşedintele C­A . In vara trecută, din cau­za inundaţiilor, 120 ha de grîu erau periclitate. Spi­cul era bun de recoltat, dar tulpina băltea în apă. Ce să facem ? Combina n-o puteam folosi Tre­burile ne copleşeau. Dar griul se scutura Au in­tervenit atunci organiza­ţiile de partid şi au spus : ,.Am uitat noi, fra­ţilor, de seceri, de coa­­se ? Nu, n-am uitat“. Şi, în apă, pînă peste glezne, oamenii au pornit,,, la re­coltatul griului 3 DOP kg la hectar am scos. Vedeţi ? Şi cite asemenea momen­te n-au străbătut viaţa organizaţiei de partid... Conştiinţa îndatoririi de a munci efectiv pentru dezvoltarea cooperativei agricole s-a împletit cu creşterea dragostei faţă de colectiv, de proprieta­tea obştească Episodul următor ne-a fost relatat de cooperatorul Constan­tin Cupeţ, din satul Go­runi . Toamna trecută stă­team cam prost cu încăr­catul porumbului. Se în­cheiase săptămîna şi nu dovedisem. Iar duminica, oamenii, ce să facă, ieşi­seră la plimbare pe u­­liţă. Ori, pentru încărcat, ne trebuiau cam 40 de oa­meni. Au sărit comuniş­tii. Şi-au adus şi familiile. Cînd au văzut ceilalţi să­teni, au venit şi ei. Pen­tru un comunist nu­ este suficient să fie doar el fruntaş­. Trebuie să-i ri­dice şi pe ceilalţi din ju­rul său. Sub multe aspecte as­tăzi, comuna Tomeşti, de care aparţin satele Vlă­diceni, Chicerea şi Go­runi, este o aşezare nouă. Şosea asfaltată, lumină electrică, şase şcoli gene­rale, cinci cămine cultu­rale, Iată citeva dintre reperele acestei înnoiri. Dar transformări profun­de, esenţial înnoitoare, s-au petrecut in mintea, în sufletele oamenilor. — Astăzi, ne spune A­­lecu Dioieru, ajutor de şef de fermă, ţăranul co­munist nu poate rămine la nivelul simplului agri­cultor de altă dată. El tre­buie să aibă un larg ori­zont politic, o pregătire economică temeinică, să privească cu ochi de gos­podar treburile obştei, să-l intereseze ceea ce se pe­trece in jurul lui. Ţara noastră socialistă are nevoie de oameni pre­gătiţi şi avem toate con­diţiile să învăţăm necon­tenit. De aceea, a te pregăti temeinic din punct de vedere politic, a cunoaşte metodele de muncă ale agriculturii moderne, a-ţi dezvola cultura — sînt sarcini de mare răspundere ale co­munistului de la sate. Anul acesta noi am luat măsuri de îmbunătăţire a învăţămîntului de par­tid şi am organizat 3 cercuri agrozootehnice, le­gate de specificul unităţii noastre, ca oamenii să-şi îmbogăţească cunoştin­ţele. — Noi vorbim, adesea, despre maturitatea politi­că a comuniştilor, ne spu­ne, pe fi­­ul aceloraşi idei, Vasile Merişer, secretarul comitetului de partid din C.A.P. Maturitatea presu­pune, deci, după părerea mea, ca o sarcină de bază a fiecări comunist, să fie combativ faţă de lipsurile de orice fel. Acum cimiva ani. la noi era preşedinte al C.A.P. un om harnic, dar care nu se vomixuta pe măsura cinstei acorda­te de comună. Era cam beţiv, şi cînd apuea paha­rul pierdea autoritatea. Comuniştii l-au criticat cit l-au criticat şi, cînd au vă­zut că „nu se prinde“ de el, au propus să fie schim­bat. La fel s-a procedat şi cu Elena Tonescu, se­cretara, pînă acum un an. VIAŢA DE PARTID • ODINIOARĂ, MUNCA POLITICĂ ERA MULT MAI SIMPLĂ... • AGITATORUL­­ SĂ FIE PUŢIN ŞI INGINER, ŞI ECONOMIST • ESENŢIAL RĂMtNE EXEMPLUL PERSONAL a organizaţiei de bază din satul Vlădiceni, care — împreună cu soţul ei, membru In consiliul de conducere al C.A.P. — au adus daune averii ob­şteşti, s-au sustras siste­matic de la îndatoririle lor de cooperatori. Comu­niştii n-au tolerat aseme­nea abateri de la norme­le vieţii noastre. Puşi in discuţia adunării generale de partid, cei doi au fost sancţionaţi şi înlocuiţi din funcţii. Cazul lor a fost discutat apoi în adunări populare, în intreaga co­mună. O lecţie plină de învăţă­minte, dovedind că la sate comuniştii veghează.­­ Ve­ghează la binele comun. Ni s-a povestit cum aici, in­tr-o noapte, în unul din­tre satele învecinate au început să se producă mari alunecări de teren. Ca­tastrofa ameninţa o bună parte a acestei aşezări. La semnalul de alarmă al localnicilor au sosit comu­niştii din Împrejurimi. Li s-au alăturat un mare nu­măr de săteni şi, prin­­tr-un efort deosebit, au reuşit să-şi salveze ve­cinii de la primejdie. Si­nistraţii au fost găzduiti şi ajutaţi de salvatorii lor in dramatica noap­te. Atunci, în acele ore de încordare, comu­niştii de aici îşi înde­plineau una dintre îndato­ririle lor înalt umanitare, aceea de a-şi ajuta tova­răşii de muncă, de a fi curajo­i şi a înfrunta es­itările. În zilele cînd consem­nam aceste opinii, privind sarcinile comunistului de la sate, comuna To­meşti trăia, febril, a­­propiatul eveniment — cel d°-al I­-lea congres al U.N.C.A.P. Se definitiva­se tocmai programul de acţiune al locuitorilor de atei pentru a spori rodni­cia pămintului, spre a-şi face comuna mai frumoa­să. Am notat faptul că, in zilele următoare, vor în­cepe lucrări de desecări, defrişări şi îndiguiri, spre a se reda agriculturii peste 30 ha de teren, împăduriri, angajamentul de a livra suplimentar statului, în acest an, 30 tone de cereale. Introdu­cem încălzirii centrale la şcoală, dispensar şi consi­liul popular şi multe alte acţiuni, dovedind aceeaşi dezvoltată conştiinţă cetă­ţenească, aceeaşi viziune a oamenilor de aici, în primul rînd a comunişti­lor, asupra sarcinilor lor de a face ca viaţa satului să se ridice la cotele tot mai înalte ale civilizaţiei socialiste. Ioan VIANGA (Urmare din pag. I­­ţa, Moreni, Anina, Tg. Jiu, Comarnic, Birlad, Focşani, Gheorghieni, Luduş, Sla­tina, Arad, Baia Mare etc.), 9 ateliere de spălătorie­­curăţătorie ş. a. Vom con­tinua să asigurăm o dotare mai corespunzătoare a uni­tăţilor de servire. In acest sens, pe lingă procurarea unor utilaje şi maşini ne­cesare, vom extinde siste­mul autoutilării. Circa 50 la sută din fondurile de in­vestiţii productive (con­­strucţii-montaj) ale coo­peraţiei meşteşugăreşti pen­tru acest an vor fi alocate activităţii de prestări ser­vicii, ceea ce dovedeşte că ne preocupă dezvoltarea cu precădere a acestui sec­tor. Ne-am propus, de asemenea, ca în cursul primului semestru, pe baza unei cercetări largi a cererilor populaţiei din fiecare localitate, să com­pletăm planul de dez­voltare a sectorului pentru prestări de servicii publi­ce. In acest an intenţio­năm să îmbunătăţim situa­ţia intr-un domeniu de in­tensă solicitare — serviciile de urgenţă — şi să intro­ducem forna serviciilor pe bază de abonament Se va dezvolta, într-o proporţie mai mare decit pînă acum, o serie de servicii foarte necesare populaţiei, cărora li s-au stabilit ritmuri de creştere superioare rit­mului mediu al activi­tăţii de servire — 9,7 la sută. Este cazul prestă­rilor la domiciliul popu­laţiei, la care creşterea va fi de 44 la sută, activitatea de spălătorie şi curăţătorie — 42,8 la sută, întreţinerea şi repararea bunurilor de folosinţă îndelungată — 29,9 la sută etc. Cooperaţia meşteşugărească va conti­nua să organizeze noi acti­vităţi de servire cu carac­ter meşteşugăresc, in con­diţiile in care ele sunt so­licitate şi, deci, eficiente. — Actualmente se resimte, mai ales in noile cartiere, o acută lipsă de spaţii de ser­vire. Ce elemente noi va aduce anul 1972 in legătură cu această problemă 7 — Deşi o hotărire a Consiliului de Miniştri stipulează faptul că nu poate fi demolată şi nu i se poate da altă destinaţie nici unei unităţi a coope­raţiei meşteşugăreşti (pină cînd nu se acordă in loc spaţii corespunzătoare), consiliile populare proce­dează tocmai invers. In anul 1971 a fost demolată o suprafaţă afectată servirii populaţiei de aproape 5 000 mp, compensîndu-se numai in mică parte spa­ţiile unităţilor demolate (Tulcea, Constanţa, Ora­dea, Piteşti etc.). In a­ceste condiţii, eforturile de investiţii ale coope­raţiei, in loc să contribuie, în totalitate, la dezvoltarea reţelei de servire sunt o­­rientate, in cea mai mare parte, spre înlocuirea spa­ţiilor dezafectate. In pri­vinţa unităţilor pentru ser­vicii publice din noile car­tiere, este stabilit, de ase­menea, prin hotărire a Consiliului de Miniştri, ca, o dată cu realizarea noilor ansambluri de locuinţe, să se construiască şi spaţiile comerciale şi de servire necesare. Or, nici această hotărire nu este respectată intru totul de către consi­liile populare. Reţeaua de servire este construită în multe locuri abia după 4—5 ani de la darea in folosinţă a blocurilor. Edificatoare în acest sens sint, in pri­mul rind, noile cartiere Titan. Balta Albă. Drumul Taberei. Colentina ş. a. din Capitală, unde capacitatea noastră de servire — dato­rită lipsei de spaţii — re­prezintă doar 15—25 la sută din necesar. Cu toate că pentru soluţionarea pro­blemei am intervenit in repetate rînduri la consi­liile populare, nu am găsit înţelegerea necesară. Se acţionează destul de greu de către consiliile populare şi în ce priveşte construi­rea spaţiilor de servire la parterele blocurilor , deşi s-a dovedit din plin utili­tatea procedeului respectiv. In legătură cu problema spaţiilor, doresc să subliniez că este vorba, în fond, de crearea unor condiţii mai bune de servire a miilor şi miilor de cetă­ţeni din localităţile unde se realizează construcţiile res­pective, iar consiliile popu­lare au tot interesul să cau­te o rezolvare favorabilă a sa. — Ce îmbunătăţiri se întrevăd pentru a­­cest an in direcţia do­tării si aprovizionă­rii tehnico-materiale a unităţilor de servire publică ? — De foarte multe ori, deficienţele semnalate in reţeaua de servire au in­tr-adevăr la bază insufi­cienta acoperire a necesa­rului cu materii prime, materiale şi piese de schimb. Deşi ne-am ocu­pat din vreme de această chestiune, situaţia este pe cale să se menţină şi in a­cest an. Necesarul unităţi­lor de servire la stofe pen­tru costume şi paltoane este acoperit, deocamdată, doar in proporţie de 20 la sută, la ţesături late din bumbac — 10 la sută. Nu ni s-a pus la dispoziţie, de pildă, nici o cantitate de volvatil, de catifea uri, de pînză imitaţie de piele pen­tru legătorii ş.a.m.d. Pen­tru comenzi şi reparaţii de mobilă nu s-au alocat mai puţin cu 200 tone arcuri­­mobilă, iar in sectorul de prestări servicii în con­strucţii nivelul cotelor a­tribuite este mai mic cu 12 mii tone la ciment şi cu 77 mii mp la parchet. A­­cestea sunt doar citeva exemple — lista materia­lelor pentru unităţile de servire la care necesarul nu ne-a fost acoperit fiind foarte lungă, Intimpinăm dificultăţi nu numai in procurarea materiilor pri­me,­­iar chiar şi a deşeu­rilor, a capetelor şi a fişi­­ilor de materiale, a cupoa­nelor defecte care, prin tradiţie, se valorifică în cadrul unităţilor coopera­ţiei meşteşugăreşti, deoa­rece, în ultimul timp, nu se refuză livrarea Serviciile pentru populaţie lor. Părerea conducerii UCECOM este că, prin­­tr-o mai atentă anali­ză a stocurilor de ma­teriale şi utilaje din în­treprinderi, ar rezulta im­portante disponibilităţi pe care să le preia cooperaţia meşteşugărească spre valo­rificare. Vom continua să discutăm aceste chestiuni la nivelul coordonatorilor de balanţe cărora le solici­tăm un mai mare ajutor în aprovizionarea corespunză­toare a unităţilor de pres­tări servicii din sectorul nostru, încercînd totodată să realizăm un deziderat de maximă utilitate : încheie­rea unor contracte de lungă durată intre fabricile fur­nizoare şi unităţile de ser­vire. Cooperaţiei meşteşugă­reşti, paralel cu activitatea de servire a populaţiei, îi revin, prin planul de stat, însemnate sarcini de pro­ducţie. Anul acesta, unită­ţile cooperatiste vor pune la dispoziţia populaţiei prin magazinele proprii sau cele ale comerţului, bunuri de larg consum to­­talizînd aproape 4 miliarde lei. Vor creşte exportul, producţia de autoaprovizio­­nare şi autoutilare, cea de colaborare-cooperare cu în­­treprinderile şi instituţiile Toţi cooperatorii meşteşu­gari sunt hotărîţi ca şi în acest an să-şi îndeplineas­­că cu cinste sarcinile ce 1° revin, convinşi fiind că prin aceasta îşi aduc con­tribuţia la dezvoltarea eco­nomică a ţării, la îmbună­tăţirea condiţiilor de viaţă ale întregii populaţii. , SCINTEIA — marți 1 februarie 1972 Respect pentru apa de băut! Procesul rapid de industrializare, modernizarea agriculturii, precum şi creşterea nivelului de trai al popu­laţiei au făcut ca într-o perioadă scurtă apa să devină una din proble­­mele-cheie ale dezvoltării judeţului Mureş. De la Stînceni şi pînă la Che­­ţani, pe malul rîului Mureş, se întind fabrici şi combinate, cartiere de lo­cuinţe, ştranduri, complexe nautice etc. Volumul mediu anual de apă captat in judeţ a crescut in mai pu­ţin de zece ani de opt ori. Din ana­liza graficelor de variaţie a prin­­cipalilor indicatori de calitate a apei rîului Mureş, în această perioadă, re­zultă un lucru îmbucurător : cu toată dezvoltarea social-economică rapidă, impurificarea a crescut într-un ritm lent. Acest fapt este rezultatul unor măsuri concrete luate de organele de specialitate pentru protecția apelor. Apreciind aceste eforturi trebuie să spunem că ele n-au acoperit în întregime măsurile ce se cer luate în domeniul protecţiei apelor. înrău­tăţirea accentuată a calităţii apei Mu­reşului, la priza de alimentare a ora­şului Tg. Mureş, s-a semnalat nu o dată. O principală cauză rămâne eva­cuarea apelor reziduale de la Comple­xul de Selecţie şi testare a porcinelor din Gomeşti. Fenomenul respectiv a fost sesizat de mai bine de trei ani, dar factorii în drept nu au acţionat cu suficientă răspundere la rezolva­rea definitivă a acestei probleme. In loc să se acţioneze — aşa cum ar fi normal — pentru mărirea capa­cităţii instalaţiei de epurare, se con­stată un fenomen de-a dreptul ciu­dat : nici capacitatea­ existentă nu este exploatată corespunzător. întrebarea care se pune este ur­mătoarea : n-au existat şi nu există fonduri pentru mărirea capacităţii instalaţiei de epurare? Dimpotrivă, statul a alocat fonduri în acest scop, dar o bună parte din investiţiile pen­tru anii 1979—1971, destinate comple­tării instalaţiilor existente, au­­ fost folosite pentru lucrări neprevăzute în proiect, iar o parte din instalaţiile proiectate au­ rămas nerealizate. Ce au­ făcut forurile locale ? Cum au controlat folosirea fondurilor, de ce nu şi-au manifestat, şi în acest caz, atribuţiile acordate de lege de a aplica sancţiuni celor care nu prote­jează apa ? Subordonarea atit a Ofi­ciului de gospodărire a apelor, cît şi complexului de porcine faţă de ace­laşi for judeţean — direcţia generală de agricultură, silvicultură şi gospo­dărirea apelor — nu trebuie să de­vină, in nici un caz, motiv de nea­­plicare cu stricteţe a prevederilor legii. Municipiul Tg. Mureş, care reclamă — şi pe drept cuvint — respectarea calităţii apei potabile este, la rindul său, un mare furnizor de impurităţi. Fabrica de zahăr evacuează ape uzate impurificate organic, deoa­rece cu instalaţiile existente nu are posibilitatea epurării integrale a acestora. Este adevărat că ea dispune de, un studiu tehnico-economic reali­zat de către Institutul de studii şi proiectări pentru industria alimenta­ră pentru gospodărirea apelor rezi­duale, dar acest studiu nu rezolvă nici el complet problema. Şi staţia de epurare a municipiului Tg. Mureş ar trebui extinsă şi completată pen­tru epurarea corespunzătoare a apelor uzate colectate din oraş. Apa riului Mureş serveşte drept sursă de alimentare cu apă potabilă nu numai pentru municipiul Tg. Mu­reş, dar şi pentru oraşele Tîrnăveni şi Luduş. Iată de ce sunt cu atât mai necesare măsuri curente şi de per­spectivă. Recent, problema poluării mediului ambiant a făcut obiectul dezbaterilor unei sesiuni a Consiliului popular al municipiului Tg. Mureş. Cetăţenii o­­raşului au propus acţiuni largi pen­tru curăţirea şi amenajarea malurilor rîului, transformarea lor în zone verzi, locuri de agrement. Aceste ini­ţiative vor trebui să constituie o parte organică a refacerii generale a „toa­letei“ Mureşului. Răspunderea pentru rezolvarea problemelor curente şi de perspecti­vă ale poluării apelor o poartă, fără îndoială, organele municipalităţii. Ele trebuie să antreneze în această ac­ţiune atât spiritul gospodăresc al ce­tăţenilor, dar, mai ales, să determine întreprinderile industriale — prin măsuri de ordin general — să acţio­neze cu toată fermitatea, să foloseas­că toate fondurile şi posibilităţile de care dispun pentru mărirea capaci­tăţii instalaţiilor de enurare, pentru protecţia apei Mureşului. Lorand DEAKI corespondentul „Scînteii* Cît de brusc se schimbă vremea ? Institutul de meteorologie şi hidro­logie comunică următorul amenda­ment la prognoza meteorologică a­­nunţată pe luna februarie : evoluţia bruscă a centrilor de acţiune atmosfe­rică din Europa a determinat o schimbare a vremii în ţara noastră, diferită de cea prognozată. Astfel, în perioada 1—5 februarie vremea va fi friguroasă, cu nopţi geroase în nord­­estul ţării, mai ales în prima parte a acestui interval. Temperaturile mi­nime vor cobori pînă la minus 20 grade în Moldova şi in estul Transil­vaniei, iar în celelalte regiuni ale ţării vor oscila între minus 5 grade şi minus 15 grade. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între minus 7 grade şi plus 3 grade. Va ninge temporar, in primele zile, cînd şi vintul va prezenta intensificări, visco­lind pe alocuri zăpada în estul ţării. Apoi ninsorile vor deveni izolate. NOTA REDACŢIEI : Prognoza vremii pe timp de o lună este mai difi­cil de stabilit şi, de aceea, erorile sunt, în oarecare măsură, scuzabile. E greu insă de acceptat ca o prognoză să se dovedească total inexactă după nu mai mult de 24 de ore. De ce spunem acest lucru ? In ziarul de duminică se arăta, potrivit prognozei Institutului de meteorologie şi hidrologie, că, in cursul lunii februarie, vremea va fi mai caldă decit în mod obişnuit, iar in cel de ieri, la timpul probabil pentru zilele de 1, 2 şi 3 februarie, se spunea : „Vremea va fi relativ călduroasă, cu cer variabil, mai mult noros in jumătatea de vest a ţării, unde vor cădea precipitaţii slabe, mai ales sub formă de burniţă şi ploaie. Vint potrivit“. Şi iată că Institutul de meteorologie şi hidrologie vine cu amendamentul de mai sus la prognoza pe primele zile ale lunii februarie. Să interpretăm oare prognoza de ieri drept glumă ? O glumă care nu numai dezinformează, dar poate avea urmări nefavorabile pentru activitatea unor sectoare ale economiei marii, direct interesate de starea timpului. Noul spital din Miercurea Ciuc, cu o capacitate de 800 locuri Foto: M. Andreescu LISTA DE CIŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu ciştiguri TRAGEREA LA SORTI DIN 31 IANUARIE 1972 Cîştigurile revin întregi obligaţiu­nilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 Iei, 50 lei şi 25 lei primesc 1/2, 1/4, respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. In valoarea ciştigurilor este cu­prinsă şi valoarea nominală a obli­gaţiunilor câştigătoare. Plata ciştigurilor se face prin filia­lele C.E.C. _ o SC -*££ Valoarea 2 = 10 = S 2 eg ciştigurilor «fl a r 3 *± 13 üss şŞsra---------------------­ Zâ as 2 2sa par­ total» p. av .go (fală î 56282 îl 100 000 loo 000 1 91351 19 75 000 75 000 1 51186 50 50 000 50 000 1 43687 48 25 000 25 000 1 55249 08 10 000 10 000 1 87277 31 6 400 6 400 1 05897 48 5 000 5 000 Termi­nația seriei 100 821 20­0 000 100 184 24 2 000 400 000 100 442 08 1 000 100 069 29 1 000 100 332 30 1 000 100 639 35 1 000 400 000 1000 60 16 800 1000 61 41 800 1000 95 25______800_ 2 400 000 3607 I TOTAL: 3 471 400

Next