Scînteia, februarie 1972 (Anul 41, nr. 9045-9073)
1972-02-01 / nr. 9045
SCINTEIA—marţi 1 februarie 1972 TRIBUNA EXPERIENŢEI LUCRĂTORILOR DIN AGRICULTURĂ li CE VĂ PROPUNEŢI PENTRU A ATINGE ASEMENEA VlRFURI ? „Cel mai bun" este o noţiune relativă pentru că se raportează la un moment dat la anumite posibilităţi. Aşa este în toate, aşa este şi în producţia agricolă. Dintotdeauna „cel mai bun" a fost luat drept punct de reper, ţintă de atins, fie că era vorba despre recolte cu mult peste medie sau de producţii mari în creşterea animalelor. Cu zece-cincisprezece ani în urmă, producţii de ordinul a douâ-trei tone de porumb la hectar păreau „vîrfuri" greu de atins. în prezent însă recoltele de vîrf se află la nivelul de minimum şase-opt tone de porumb la hectar, peste 4 000 kg grîu, peste 60 tone sfeclă de zahăr sau 30-35 tone cartofi. Prezentăm în pagina de faţă experienţa cîtorva cooperative agricole, experienţă care fără îndoială constituie, împreună cu realizările altor unităţi, un îndemn pentru organizarea temeinică a producţiei şi a muncii în fiecare cooperativă pentru a se ajunge la rezultate asemănătoare. în acest fel, ceea ce numim astăzi vîrfuri, vor deveni producţii obişnuite într-un număr cît mai mare de unităţi şi chiar medii la nivelul întregii agriculturi. Componenţa echipelor e aproape neschimbată de 10 ani. De altfel, cei 4 brigadieri şi majoritatea şefilor de echipă au rămas cei aleşi în 1959, la constituirea cooperativei. Astfel, oamenii au ajuns să cunoască fiecare palmă de pămint, fiecare butuc de viţă de vie. Această formă de organizare a permis generalizarea muncii în acord global“. Această formă de organizare a producţiei şi a muncii a avut efecte pozitive asupra calităţii lucrărilor şi, implicit, asupra recoltei. Tehnologia aplicată. La tăiat, cooperatorii s-au oprit mai mult asupra fiecărui butuc, cîntărindu-i puterea, stabilind cu grijă ce formaţii de rod să lase. Deşi timpul a fost ploios, în vii n-au mai existat buruieni. Şi aceasta deoarece au fost executate 4 praşile mecanice şi 3 manuale. Participarea activă la muncă a făcut posibil să se execute in timp util şi lucrările în verde : plivitul, ciupitul, copilitul, desfrunzitul, cimitul, lucrări ce, în anii trecuţi, se executau pe suprafeţe restrînse. In perioada de vegetaţie, via a fost fertilizată in două faze, cu îngrăşăminte complexe. Nivelul producţiei a fost hotărît mai ales în lunile iulie-august, cînd, datorită vremii umede, a existat un permanent pericol de mană. In această perioadă s-a acordat cea mai mare atenţie stropirilor contra manei, lucrare ce s-a executat de şase ori. Există posibilităţi de creştere simţitoare a producţiei de struguri. Această afirmaţie este susţinută de faptul că Nicolae Pungă, împreună cu familia, pe cele 2 ha de vie luate în primire a realizat o producţie medie de 15 200 kg struguri la ha; cei din brigada a II-a au realizat pe cele 62 ha de vie o producţie medie de 10 500 kg. Iată de ce cooperatorii din Faraoarte, analizînd rezultatele bune obţinute în producţia de struguri, au hotărît să generalizeze pe toate suprafeţele şi la toate formaţiile de lucru experienţa bună şi metodele avansate şi, pe această bază, să obţină recolte şi mai mari în acest an. Ion NISTOR corespondentul „Scînteii* PRODUCŢII LA HECTAR: 96 587 kg porumb Care sătean nu ştie, „în general“, cum se cultivă porumbul ! Dacă, aşa cum obişnuim să spunem noi, reporterii, există un „secret“ al celor 6 517 de kg. la kg, atunci, el, ar putea fi... divulgat în mod succint astfel : la cooperativa agriclolă din Lenauheim, judeţul Timiş, treaba aceasta nu se face „in general“, ci cu foarte multă migală, după un calcul aproape matematic. Iată cum a evoluat nivelul producţiei : 1937 — 4 779 kg ; 1968 — 5 032 kg ; 1969 — 5 512 kg ; 1971 — 6 587 kg porumb boabe la hectar pe o su prafaţă — de altfel constantă an de an — de 1 800 hectare, în teren neirigat. ...Şi acum să disecăm „secretul“ . Amplasarea.Nu se cultivă porumb după porumb mai mult de 2 ani la rind. E lege ! In fiecare an, circa jumătate din suprafaţă se însămînţează după cereale păioase, iar restul după prăşitoare (floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi porumb). Fertilizarea. Din 4 în 4 ani se face analiza agrochimică a pămîntului. Fără această operaţiune nu se concepe acţiunea de fertilizare. Cantităţile de îngrăşăminte chimice folosite — pe baza analizei amintite şi în funcţie de planta premergătoare — variază de la o parcelă la alta între 68—136 kg azot-substanţă activă la hectar şi între 45—72 kg fosfor. In felul acesta s-au aplicat doze în concordanţă deplină cu necesităţile cerute de dezvoltarea normală a plantelor. Hibrizii. Pentru zona din sud-vestul ţării s-a dovedit că hibrizii din grupa 400, cu perioadă lungă de vegetaţie şi de mare productivitate, valorifică ce mai bine condiţiile pedoclimatice locale. Cînd s-a stabilit structura hibrizilor cultivaţi s-a avut în vedere ca in 1971 hibridul HS 400 să ocupe 59 la sută din suprafaţa cultivată, HD 405 — 36 la sută, iar HD 208 — 5 la sută. Hibridul timpuriu HD 208 s-a însămînţat pe terenurile cu exces de umiditate pe care semănatul începe mai tîrziu, dar şi pentru a asigura posibilitatea unei recoltări eşalonate. Hibridul HS 400, creat la staţiunea experimentală agricolă Lovrin, a dat o producţie de 7 000 kg la hectar pe o suprafaţă de 1 067 hectare, cu 15—20 la sută mai mult faţă de hibridul HD 405. Ca urmare, in anul acesta, 90 la sută din suprafaţa destinată culturii porumbului se va însămînţa cu HS 400. Specialiştii cooperativei colaborează îndeaproape cu cercetătorii staţiunii experimentale de la Lovrin. Recomandările staţiunii au fost extinse la toate lucrările cerute de tehnologia culturii porumbului. Este vorba de stabilirea dozelor de erbicide (erbicidarea s-a făcut pe 22 la sută din suprafaţă), asigurarea densităţii optime pentru hibrizii din grupa 400 (în jur de 40 000 plante recoltabile la hectar), încadrarea semănatului în perioada optimă (pînă la sfirşitul lunii aprilie) şi, bineînţeles, executarea lucrărilor de întreţinere pentru menţinerea lanurilor în stare curată prin acţiuni permanente de distrugere a buruienilor (aplicarea a trei praşile mecanice atît pentru lanurile însămânţate normal, cît şi pentru cele erbicidate şi două praşile manuale pentru lanurile unde nu s-au utilizat erbicide). Acesta este tot „secretul“. Cezar IOANA corespondentul „Scînteii" cut două praşile manuale şi trei mecanice, iar prin tratamente fitosanitare s-au combătut dăunătorii. Cu toate că anul a fost ploios, în luna iulie s-au aplicat două udări cu o normă de 700 mc de apă la hectar. Comitetul judeţean Brăila al P.C.R. a luat măsuri în vederea generalizării în judeţ a experienţei cîştigate de cooperativa Tudor Vladimirescu in cultivarea sfeclei de zahăr. N. Grictore MARĂŞANU corespondentul „Scînteii" 4480 kg grîu Cooperativa din Poiana, judeţul Cluj, care a obţinut producţia anunţată în titlu, nu are pămint de calitatea celui din Bărăgan, deşi şi terenurile ei sunt bune pentru cultura griului. 1971 a fost, poate, un an „norocos“ ? „Norocul“ a crescut insă continuu. Înainte şi chiar in primii ani după cooperativizare, aici se realizau doar circa 1 500—1 600 kg grîu la hectar. De atunci, in fiecare an, s-au înregistrat creşteri progresive, ajungindu-se in 1971 la aproape de trei ori producţia realizată in anii 1961—1983. In ultimii 5 ani, producţia medie de griu a fost de 3 047 kg la ha. Să vedem insă cum explică acest succes tov. Iorţ Lupu, inginerul-şef al cooperativei. Griul dă producţii bune atunci cînd se face o fertilizare raţională a terenului, în ceea ce priveşte îngrăşămintele chimice, aproape întreaga suprafaţă de circa 200 hectare însămînţată cu grîu a primit o doză de 300 kg superfosfat la hectar substanţă brută, administrată sub arătură. Acolo unde nu ne-a ajuns superfosfatul am aplicat îngrăşăminte complexe. Ureea — îngrăşămînt azotos — am administrat-o pe pămîntul îngheţat, în luna februarie. Pe tarlalele cu plante premergătoare care au fost fertilizate cu îngrăşăminte naturale sau cu îngrăşăminte complexe am administrat 150 kg uree substanţă brută la hectar. Aceeaşi cantitate au primit-o şi suprafeţele pe care planta premergătoare a fost trifoiul. în rest, s-au dat 200 kg uree substanţă brută la hectar. De aici se pot trage unele concluzii. Cea mai mare producţie am obţinut-o pe tarlalele unde la plantele premergătoare s-a făcut fertilizarea cu gunoi de grajd, iar la cultura griului s-au dat 300 kg superfosfat şi 150 kg uree la hectar. Pe o astfel de parcelă s-a obţinut o producţie de 5 434 kg la hectar. Producţii de peste 5 000 kg am obţinut şi după premergătoare ca sfecla de zahăr, unde terenul a fost fertilizat cu 300 kg îngrăşăminte complexe şi 150 kg uree la hectar. Iată deci că încă avem rezerve mari de sporire a producţiei, pe care sîntem hotărîţi să le punem în valoare. Alex. MUREŞAN corespondentul „Scînteii" 65000 kg sfeclă de zahăr „...Noi aşa am făcut — continuă o idee tov. Gh. Mihai, preşedintele cooperativei Tudor Vladimirescu, judeţul Brăila. Sfecla a urmat după grîu. în vară am executat o arătură adincă de 30 cm. Toamna, ogorul era îmburuienat şi de aceea am mai executat o arătură la 14—17 cm și, totodată, am administrat 400 kg superfosfat la hectar. Primăvara am fertilizat din nou pămintul cu 355 kg îngrășăminte cu azot la hectar. Apoi am discuit, formîndu-se un bun pat germinativ“. Pină aici s-ar părea că lucrurile nu sunt deosebite: aceasta este, în general, tehnologia de cultivare a sfeclei de zahăr. Ceva deosebit s-a făcut totuşi. De pildă la semănat s-a hotărît ca distanţa între rînduri să nu fie de 60 cm, cum o recomandă tehnologia, ci de 50 cm. In felul acesta se asigură o mai bună folosire a terenului de către plante. La sfeclă, mai ales, trebuie „să stai cu ochii pe plantă“, adică lucrările de întreţinere să fie făcute exact atunci cînd trebuie, fără nici o intirziere. înainte de începerea oricărei lucrări, oamenii au fost instruiţi. Seara, „la planificare“ participau toţi brigadierii şi şefii de echipă. Cu acest prilej, specialiştii le explicau în amănunt cum trebuie lucrat a doua zi. Brigadierii şi şefii de echipă îşi instruiau oamenii la faţa locului. In această privinţă, de multe ori au trebuit depuse eforturi pentru a se schimba vechile convingeri şi deprinderi ale oamenilor. Nu rareori unii cooperatori au acceptat, cu greu introducerea unor tehnologii noi. Repartizîndu-se suprafeţele pe oameni, conducerea cooperativei şi specialiştii au putut controla cum se execută rărirea, asigurîndu-se astfel o densitate de 85 000 plante la hectar. Introducerea tehnologiilor noi trebuie să meargă mină în mină cu creşterea responsabilităţii oamenilor pentru calitatea lucrărilor executate. S-au fă- 35000 kg legume Două cifre evidenţiază rezultatele cooperativei agricole din Bucov, judeţul Prahova, în ce priveşte cultivarea legumelor : veniturile din acest sector au crescut de la 400 000 lei în 1962 la 8 milioane lei în 1971. Grădina ocupă 82 ha, la care se adaugă două hectare de seră şi 70 ha cartofi timpurii, suprafeţe ce nu depăşesc cu mult 10 la sută din totalul terenului arabil. Dar veniturile de la grădină sunt de 5 ori mai mari decit cele obţinute, bunăoară, de pe restul de suprafaţă pe care cooperativa o cultivă cu griu şi porumb. Tov. Costică T. Mişcă, preşedintele cooperativei, explică cum a fost cu putinţă ca venitul din acest sector să crească atît de mult . Creşterea rentabilităţii în legumicultura nu s-a realizat pe seama extinderii suprafeţelor, ci pe baza sporirii recoltelor medii la hectar. Cu cîţiva ani în urmă, unii tovarăşi de la direcţia judeţeană agricolă ne îndemnau să mărim suprafeţele. Le-am spus : vom cultiva aceeaşi suprafaţă, dar vom da cantităţi mult mai mari de legume la hectar. Ne-am ţinut de cuvînt. In timp ce producţia medie de legume pe judeţul Prahova este de 17—18 tone la hectar, noi am obţinut anul trecut 35 000 kg la hectar. Şi n-i cifra cea mai mare. De ce? Pentru că, în 1971, pe noi ne-a bătut grindina. Care este secretul producţiilor mari şi constante, al veniturilor mari care se realizează din această ramură? 1. Să ai răsaduri bune. In trecut, producţiile mici, precum şi faptul că ele se obţineau tîrziu se datorau tocmai lipsei răsadului de calitate. Noi am înlocuit răsadniţele clasice şi producem răsadul pe o jumătate de hectar de seră. Chiar şi acum, răsadul de varză este deja aşezat în ghivece. 2. Să cultivi soiuri valoroase. Noi am înlocuit, an de an, soiurile vechi cu altele noi, mai bune şi mai productive. Am renunţat, de exemplu, la soiul de tomate „10 X Bizon“ — bun şi el — pentru că am găsit unul şi mai bun — „Argeş-1“. In locul ardeiului „Cornul caprii“ am introdus soiul „Kapia“, cu o producţie mult mai mare la hectar şi cu un preţ la piaţă de aproape două ori mai bun. Aşa am făcut şi cu vinetele, fasolea etc. 3. Să execuţi la timp şi cu cea mai mare răspundere toate lucrările de întreţinere. Penttru aceasta se cere, alături de buna organizare a muncii şi pasiunea pentru grădinărie, multă pricepere. Este adevărat că avem oameni care sunt grădinari prin vocaţie, din tată-n fiu. Dar nu-i suficient. Oamenii trebuie să fie la curent cu cuceririle tehnice, să le aplice in practică. De aceea, noi dăm foarte mare atenţie calificării grădinarilor, mai ales a celor tineri.. Pe aceştia din urmă ii învăţăm să-şi însuşească meseria de la cei mai in virstă. In prezent, aven 300 de oameni in pregătire continuă. Inginerul tine lecţii cu ei, iar mai vechi in meserie — Constantin Radu, Tănase Chiru. Ion Chiru — ii examinează pe teren, în seriy în grădină. Pentru recoltele bogate obţinute în decursul anilor, cooperativa noastră a primit „Ordinul Muncii“ clasa I. Vrem să onorăm înaltul titlu acordat hărniciei şi priceperii bucovenilor, obţinînd şi în acest an producţii record de legume. C. C.OPRARU corespondentul „Scînteii" 38 200 kg cartofi 38 290 kilograme cartofi in medie la hectar “ este un record obţinut de cooperativa agricolă din Chilişeni, judeţul Suceava, pentru care a fost decorată cu „Ordinul Muncii“ clasa I. La Chilişeni, pămintul nu-i mai bun decit în alte părţi, dar există terenuri cu caracteristici potrivite pentru cultura cartofului. Solul este „uşor“ incit tuberculii se dezvoltă bine. Pe lingă pămint, după cum ne spunea tov. Ion Raţă, inginerul-şef al cooperativei, sunt şi alte elemente care au contribuit la sporirea producţiei. Solul cultivat trebuie să îndeplinească două cerinţe: să asigure o producţie mare şi în acelaşi timp să aibă calităţi culinare ridicate. Cooperatorii din Chilişeni şi-au îndreptat atenţia spre soiurile care, în condiţiile locale de sol şi climă, sunt cele mai productive. Cu sprijinul staţiunii experimentale Suceava s-a trecut, începind cu anul 1969, la organizarea unor experienţe privind stabilirea soiurilor şi a dozelor de îngrăşăminte. Aceasta a permis ca, în anul 1971, pe întreaga suprafaţă de 110 hectare să fie folosiţi în cultură cartofi de săminţă supereliţă din soiurile Ostara şi Désirée, soiuri productive, libere de viroze, cu calităţi biologice deosebite şi care, pentru însuşirile lor culinare, sunt solicitate de consumatori. Producţii mari se obţin numai in condiţiile unei fertilizări corespunzătoare şi aplicării celorlalte măsuri agrotehnice. Conform sistemului de îngrăşare stabilit, s-au administrat o dată cu execuţia arăturilor de toamnă câte 30 tone gunoi de grajd, 600 kg superfosfat şi 200 kg sare potasică la fiecare hectar. Primăvara, terenul a fost pregătit exemplar, întreţinerea culturilor la timp şi de bună calitate a permis menţinerea terenului în stare afinată şi fără buruieni. Vom aminti că aplicarea sistemului de retribuire a muncii în acord global a sporit într-o măsură considerabilă responsabilitatea cooperatorilor, conştiinţa că numai printr-o muncă de înalt nivel calitativ şi în întreaga perioadă a anului pot contribui la creşterea recoltelor. Cunoscind că veniturile lor depind direct de producţia obţinută, cooperatorii s-au străduit să execute lucrările la timp şi de cea mai bună calitate. Ţinînd seama că cele 110 hectare cultivate cu cartofi, din totalul de 1130 hectare suprafaţă arabilă, au contribuit cu aproape 50 la sută la valoarea producţiei globale, pe baza experienţei acumulate, cooperatorii din Chilişeni, au hotărît : — să extindă suprafaţa cultivată cu cartofi la 170 hectare, cu 60 hectare mai mult decit anul trecut ; — prin executarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor, să obţină producţii medii la hectar de 40 tone tuberculi ; — să livreze la fondul central al statului cite 30 tone cartofi de pe fiecare hectar cultivat ; — veniturile provenite din valorificarea producţiei de cartofi să totalizeze 4,5 milioane lei. Gh. PARASCAN 9 840 kg de struguri Recolta de 9 840 kg de struguri la hectar, obţinută de cooperativa agricolă Faraoane, constituie cea mai mare producţie medie obţinută în 1971 în cooperativele agricole din judeţul Vrancea. Faţă de condiţiile climatice de anul trecut, ea este o producţie foarte bună. Explicaţia ? Plantaţii noi, susţinute pe spalieri. încă din primii ani după înfiinţarea cooperativei, investiţiile au fost orientate spre dezvoltarea viticulturii prin înfiinţarea de plantaţii noi şi refacerea celor vechi. Din suprafaţa totală ocupată cu viţă de vie, 74 la sută o reprezintă plantaţiile noi, sub 15 ani, instalate pe spalieri. An de an, golurile au fost completate, astfel că viile tinere sunt bine încheiate. Responsabilitatea oamenilor pentru viţa de vie luată în primire. Pentru aplicarea corectă a tehnologiilor de cultivare a viţei de vie a trebuit să fie ridicată responsabilitatea oamenilor care lucrează în acest sector. „Noi am înţeles că via ce trece din mină în mină ajunge pîrloagă — spunea Nicolae Mihăilă, preşedintele cooperativei. De aceea, plantaţiile sunt împărţite pe echipe pe o perioadă nelimitată de timp. PAGINA 3 ÎN ZOOTEHNIE 3145 litri lapte de la fiecare vacă Pentru cooperativa agricolă din Cristian, judeţul Braşov, o producţie de 3 000 l. lapte, în medie, pe vacă furajată nu este o performanţă deosebită. Fa reprezintă totuşi un nivel bun faţă de alte unităţi. Ce ar trebui făcut pentru a spori producţia de lapte ? Să se facă peste tot ceea ce au făcut cooperatorii din Cristian. în primul rînd, se cere o preocupare constantă şi perseverentă în direcţia aplicării unei selecţii riguroase pentru a ridica valoarea biologică a animalelor. In acest scop, la cooperativa amintită accentul principal s-a pus pe asigurarea viţelelor din prăsilă proprie. Atenţia acordată reţinerii acestora a crescut mult cînd s-a ajuns la concluzia că multe din vacile provenite din cumpărare nu dau rezultatele.sortitAto. Asigurarea unei furajări iraţionale este principala problemă de care s-a ocupat conducerea cooperativei, cooperatorii. Suprafaţa cultivată cu leguminoase se cifrează la 238 hectare, cu o producţie de 6 000 kg fîn la hectar. Un mare accent se pune pe recoltarea şi uscarea în condiţii optime a furajelor. Toată masa verde se usucă numai pe suporţi de lemn şi este depozitată in finare acoperite. Administrarea furajelor se face în mod raţional, numai pe bază de cîntar. In acelaşi timp se prepară un amestec din paie tocate, pleavă, iarbă însilozată, porumb siloz, colete şi borhot de sfeclă, la care se adaugă calciu furajer. Retribuirea în acord global, legînd nemijlocit veniturile îngrijitorilor de nivelul producţiei, ii determină să folosească la maximum condiţiile ce li se asigură pentru a obţine rezultate cît mai bune. Cum s-a procedat în mod practic, la Cristian ? Pentru anul 1971 s-a prevăzut ca fondul de retribuire din acest sector, în valoare totală de 996 000 lei, să fie repartizat în proporţie de 70 la sută pentru producţia de lapte, 16 la sută pentru viţeii obţinuţi, 6 la sută pentru gestaţie şi 8 la sută pentru îngrijire. Echivalentul in numerar reprezintă 38 lei pentru 100 litri lapte, 152 lei pentru un viţel obţinut şi 114 lei pentru fiecare gestaţie confirmată. în aceste condiţii, producţia medie a ajuns la 3 145 litri lapte pe vacă furajată, ceea ce a permis să se vîndă la fondul de stat 11 400 hl lapte. De asemenea, efectivele de animale au crescut la peste 1 000 bovine, din care 650 vaci şi juninci şi 170 viţele montate. Prin aplicarea acestui sistem de retribuire, cîştigul mediu al îngrijitorilor a crescut, in 1971, la 1 880 lei. Mulgătorul Ion Melchior a realizat un cîştig lunar de 3 000 lei, iar Ion Gîrbacea, 2 500 lei. Pentru anul în curs, cooperatorii din Cristian au prevăzut sarcini importante. Ei au hotărît să sporească efectivele de taurine la 1 200 capete, din care 725 vaci. Este întru totul posibil ca, prin valorificarea mai deplină a tuturor resurselor, să obţină o producţie superioară de lapte. Nicolae MOCANU corespondentul „Scînteii* 100 kg carne de porc —H—i —Manii II MBMMMMMBMMMIMMIMMMMMHHMM »■■»11111111) Ifil în şapte luni Un rulaj de aproape 5 000 porcine pe an intr-o singură fermă, aşa cum este ferma cooperativei agricole din comuna Ion Roată, judeţul Ilfov, reprezintă mult faţă de media altor unităţi. Anul trecut au fost crescuţi şi vînduţi statului, pe bază de contract, 2 800 porci, in greutatea medie de 100 kg. Numai din creşterea porcilor s-au încasat aproape 3 milioane lei. Este o contribuţie însemnată la sporirea veniturilor băneşti ale cooperatorilor. Ce au făcut cooperatorii pentru a obţine rezultatele amintite ? Au introdus o tehnologie modernă, adaptată insă la construcţiile existente, care au fost reamenajate. S-a realizat un flux tehnologic industrial cu circuit închis, de la obţinerea purceilor şi pînă la livrarea porcilor. Producerea şi prepararea furajelor s-au bucurat de cea mai mare atenţie, în acest scop s-a construit un agregat pentru măcinarea şi amestecul concentratelor. Toate acestea au avut ca efect creşterea sporului de greutate, concomitent cu reducerea consumului specific de concentrate şi scurtarea perioadei de îngrăşare a porcilor. Aplicarea acordului global, alături de celelalte măsuri a dus la permanentizarea cooperatorilor în acest important sector de producţie, la perfecţionarea calificării lor şi la o retribuire echitabilă, în funcţie de rezultatele obţinute. Cîteva exemple , cooperatorii Grigore Ştefan, Gheorghe Iordache, Ilie Ştefan şi alţii au realizat zilnic un spor mediu de creştere in greutate de 600—700 grame. Astfel s-a scurtat perioada de creştere a porcilor pînă la atingerea greutăţii de 100 kg la livrare. S-a ajuns să fie livraţi porci la vîrsta de 7—7,5 luni de zile. In acest an, cooperatorii şi-au propus să folosească cu mai multă chibzuinţă posibilităţile de care dispun, să valorifice experienţa dobindită în decursul anilor şi să obţină rezultate mai bune. De pildă, se prevede să se obţină 6 500 purcei, să fie crescuţi şi vinduţi statului 4 900 porci. Din această indeletnicire se vor obţine 4 655 000 lei. Cîteva măsuri pentru realizarea întocmai a sarcinilor prevăzute : se va perfecţiona sistemul de preparare a furajelor concentrate ; vor fi utilizaţi cartofii şi reziduurile de la fabricile de conserve in hrana porcilor , se vor cultiva dovleci şi lucernă pentru masă verde. Tot din lucerna se va prepara şi făină de fîn în vederea înlocuirii în cit mai mare măsură a furajelor concentrate. Nu sunt măsuri ieşite din comun sau nemaiauzite, dar cert este că dacă vor fi aplicate gospodăreşte vor contribui efectiv la creşterea producţiei de carne. Florea CEAUŞESCU corespondentul „Scînteii*