Scînteia, aprilie 1972 (Anul 41, nr. 9105-9134)

1972-04-01 / nr. 9105

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 9105 Sîmbătă 1 aprilie 1972 8 PAGINI * 40 BANI Dînd expresie politicii României de dezvoltare a relaţiilor de colaborare cu noile state independente VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUSESCU IN REPUBLICA DEMOCRATICA SUDAN prilejuieşte contacte utile pentru bunele raporturi înţelegere şi colaborare internaţională NICOLAE CEAUŞESCU: Vizita pe care o facem în Sudan constituie o dovada a faptului că ţările noastre au ajuns la concluzia că intere­sele lor reciproce impun cola­borarea cit mai largă in toate domenii ris—de activitate. Sper că vom putea să trasăm noi căi pentru dezvoltarea coope­rării dintre popoarele noastre, să întărim colaborarea co­respunzător atit intereselor României, cit şi ale Sudanului, precum şi cauzei generale a prieteniei şi cooperării dintre popoare. Cei doi preşedinţi trec in revistă garda de onoare Primire caldă, prietenească pe aeroportul din Khartum GAAFAR MOHAMMED NUMEIRY: Am urmărit şi apreciat mult ceea ce aţi întreprins pe linia solidarităţii cu popoarele mi­litante ale Africii, preocupîn­­du-vă de problemele de eli­berare naţională şi dezvol­tare, consolidînd legăturile de prietenie cu acestea, pentru atingerea ţelurilor comune. ÎN CURSUL ZILEI DE IERI ® Au început convorbirile oficiale între cei doi preşedinţi ® Intîlniri prieteneşti cu populaţia din Damazin * înaltă consideraţie pentru solii poporului român ® La rezervaţia naturală din Binder ÎNSĂMÎNŢĂRILE­­ din prima epocă pot şi trebuie să fie încheiate în cîteva zile! Am intrat în luna aprilie, dată la care trebuie încheiată însămînţarea culturilor din prima epocă. Cum se prezintă aceste lucrări ? La Mi­nisterul Agriculturii, Industriei A­­limentare şi Apelor se apreciază că, faţă de anii precedenţi, însămînţă­­rile de primăvară sunt mai avansate cu circa 10 zile. Aceasta se datoreşte, in primul rînd, faptului că, în luna martie, precipitaţiile au fost mai puţine, iar temperaturile mai ridi­cate. Organizîndu-şi bine munca şi folosind din plin capacitatea de lucru a tractoarelor şi maşinilor a­­gricole, oamenii muncii din agri­cultură au reuşit să însămânţeze mare parte din culturi în limitele timpului optim. Din datele centra­lizate, în cursul zilei de ieri, la mi­nister rezultă că a fost însămînţată o suprafaţă de peste 1 332 000 hec­tare cu culturi din prima epocă, ceea ce reprezintă 83 la sută din suprafeţele prevăzute a se cultiva în întreprinderile agricole de stat şi în cooperativele agricole. Se apre­ciază, de asemenea, că nivelul ca­litativ al lucrărilor este superior celui realizat în anii precedenţi, in sensul că pămîntul a fost mărunţit şi nivelat, seminţele au fost în­gropate la adîncimea stabilită în tehnologiile respective — premise pentru o răsărire uniformă şi o dez­voltare normală a plantelor. Ce trebuie făcut în continuare ? în primul rînd sînt necesare eforturi susţinute în vederea încheierii în­­sâmînţării culturilor din prima e­­pocă. Este vorba de circa 51 000 ha în întreprinderile agricole de stat şi 224 000 hectare în cooperativele agricole. Lucrările trebuie intensi­ficate îndeosebi în­­judeţele din centrul Transilvaniei şi nordul Mol­dovei, unde, este adevărat, tim­pul s-a încălzit mai tîrziu. Acum este necesar să fie mobilizate toate forţele şi mijloacele, astfel ca se­mănatul acestor culturi să fie în­cheiat în cîteva zile. O deosebită atenţie trebuie acor­dată pregătirii terenului pentru semănatul culturilor din epoca a doua. Pină acum, grăpatul ogoarelor s-a făcut pe 98 la sută din supra­feţe în întreprinderile agricole de stat şi 100 la sută in cooperativele agricole. Trebuie arătat însă că mai sunt de arat 240 000 hectare, cele mai mari suprafeţe aflîndu-se în cooperativele agricole din judeţele Olt, Arad, Ialomiţa, Bacău, Su­ceava, Maramureş, Harghita; în­trucât rezervele de umiditate din sol nu sunt satisfăcătoare, este ne­cesar să se acorde cea mai mare a­­tenţie executării fără întârziere a lucrărilor de pregătire a terenului în vederea conservării apei în sol. Condiţiile climatice din această primăvară impun să se acorde mai multă atenţie executării lucrărilor de sezon în pomicultură şi viticul­tură. Avansul în vegetaţie la pomi este de circa 20 de zile în vestul ţării şi de 10—12 zile în sud. A­­ceasta impune grăbirea lucrărilor de întreţinere în livezi şi mai ales a plantării pomilor. Or, până la 31 martie, din datele furnizate de minister rezultă că în cooperati­vele agricole plantatul pomilor s-a făcut pe numai 51 la sută din su­prafeţele prevăzute. Plantatul po­milor trebuie grăbit în toate ju­deţele, pentru a se asigura prinde­rea lor cit mai bună. Vremea­­se menţine, în continua­re, frumoasă. Ea trebuie folosită din plin pentru a se executa la timp şi de bună calitate toate lu­crările agricole de sezon. IA GHEORGHIENI PREMIERA INDUSTRIALĂ MIERCUREA CIUC (Corespon­dentul „Scinteii“ Bartunek I.).­­ La 30 martie a.c. in oraşul Gheorghieni a fost dată în func­ţiune, înainte de termen, o nouă şi modernă unitate industrială : fabrica de mobilă, unul din o­­biectivele de seamă ale actualu­lui cincinal în judeţul Harghita. Unitatea este menită să valori­fice, la un grad calitativ supe­rior, tradiţiile seculare ale pre­lucrării lemnului din această zonă a ţării. De remarcat că noua fabrică de mobilă din Gheorghieni — care va produce anual peste 22 000 diferite garnituri, destinate în mare par­te exportului , este dotată, în­­tr-o proporţie de 90 la sută, cu utilaje de mare tehnicitate pro­duse în ţară, de către Uzina me­canică Roman, U.R.U.M. Bucu­reşti şi unităţi specializate din Reghin, Sibiu şi Vatra Dornei. După inaugurare, iov. Varga Csaba, directorul fabricii, ne-a spus : „Noi, salariaţii acestui minunat obiectiv economic, ve­dem în crearea lui o nouă do­vadă a politicii de dezvoltare ar­monioasă a tuturor judeţelor ţării, promovată cu consecvenţă de către partidul nostru“. A ÎNCEPUT ÎNSĂMÎNŢAREA PORUMBULUI # Judeţul 9 ALEXANDRIA (Coresponden­tul „Scinteii“, Al. Brad). — Des­­făşurînd o intensă activitate în cîmp, folosind cu pricepere în­tregul potenţial mecanic, timpul prielnic, mecanizatorii şi coope­ratorii din judeţul Teleorman au încheiat semănatul culturilor • Judeţul SLOBOZIA (Corespondentul .Scinteii“, Lucian Ciubotaru).­­ Timpul deosebit de frumos din ultimele zile a favorizat inten­sificarea lucrărilor agricole de sezon în toate unităţile agricole din judeţul Ialomiţa. Cooperati­vele agricole au terminat de în­­sămînţat întreaga suprafaţă de sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, iar în Întreprinderile agricole de stat se seamănă ultimele supra­feţe. Numeroase cooperative au început semănatul porumbului, cea din Vlădeni fiind prima uni­tate care a luat „startul“ la a­­ceastă lucrare şi care a însămîn­­ţat pină acum 200 de hectare. Judeţul Ialomiţa va semăna in acest an 143 000 hectare cu pe- Teleorman din prima epocă pe 86 000 hec­tare. Concomitent, la cooperati­va agricolă „8 Martie“ din co­muna Ţigăneşti, ferma nr. 2 Mereni a I.A.S. Blejeşti şi în alte unităţi a început semăna­tul porumbului, Ialomiţa Jumb. „Pentru realizarea unor­­ producţii sporite în acest an, aşa cum s-a subliniat şi la consfă­tuirea porumbului, ţinută în ju­deţul nostru, cooperatorii, meca­nizatorii, specialiştii s-au pregă­tit intens , ne-a declar­at ingi­nerul Ion Cristea, director ge­neral al direcţiei generale agri­cole. A fost grăpată întreaga su­prafaţă, s-au executat nivelări pe 60 la sută din teren, s-a fer­tilizat 80 la sută din suprafaţa ce va fi însămînţată cu porumb“. Zilnic, specialiştii urmăresc tem­peratura solului. A fost asigurată din timp și transportată în uni­tăți întreaga cantitate de să­­mință. Relaţiile de colaborare româno-tanzaniene într-un stadiu superior de dezvoltare Vizita pe care secretarul general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a întreprins-o, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în Re­publica Unită Tanzania — cea de-a şasea etapă a itinerarului african — a constituit o contribuţie de seamă la adincirea cunoaşterii reciproce, la întărirea prieteniei şi cooperării din­tre cele două ţări şi popoare, a so­lidarităţii lor în lupta pentru progre­sul şi pacea omenirii. Primiţi sărbătoreşte, după datina locului, cu ghirlande de flori din sa­vană, cu tradiţionalele dansuri popu­lare Nyoma, cu cîntece compuse ad­­hoc în care se glorifica „politica de prietenie a României“, înalţii soli ai poporului român au fost înconjuraţi de la sosirea pe aceste meleaguri cu o caldă ospitalitate de către preşedin­tele Julius K. Nyerere, de ceilalţi conducători de partid şi de stat tan­­zanieni, de populaţia „Portului Pă­cii“ — Dar Es Salaam, a celorlalte localităţi şi regiuni vizitate. In a­­ceastă însufleţită primire şi-au găsit expresie sentimentele de prietenie şi stimă pe care şi le nutresc reciproc cele două popoare, unite prin hotă­­rîrea lor fermă de a înainta pe calea făuririi unei vieţi noi, a luptei împo­triva imperialismului, pentru progres şi pace. In scurtul timp cit s-au aflat in Tanzania, oaspeţii români şi-au putut face o imagine despre realizările im­portante obţinute de poporul ei, sub conducerea guvernului şi partidului T.A.N.U., pe calea dezvoltării unei economii independente, a îmbunătă­ţirii condiţiilor economice, culturale şi sociale, a făuririi unui viitor de bunăstare şi progres, potrivit condiţiilor şi particularităţilor aces­tei ţări. Vizita la uzina textilă „Prie­tenia“ — rod al preocupărilor con­ducerii tanzaniene pentru edificarea unei industrii proprii, moderne — a prilejuit o afirmare puternică a soli­darităţii clasei muncitoare din Româ­nia cu clasa muncitoare din Tanzania — forţa socială care aici, ca şi pretu­tindeni, garantează progresul ţârii pe calea independenţei şi suveranităţii. Intîlnirile cu ţăranii, în cadrul că­rora s-au vădit preocupările regimu­lui tanzanian pentru dezvoltarea agri­culturii, precum şi vizita la Univer­sitatea din Dar Es Salaam — pepinie­ră de cadre naţionale — au atras din partea conducătorului partidului şi statului nostru înalte aprecieri cu privire la capacităţile Creatoare ale popoarelor care au scuturat jugul colonial. „Ne bucură realizăril* şi preocupările poporului dumnea­voastră pe această cale — arăta to­varăşul Nicolae Ceauşescu, adresîn­­du-se gazdelor — şi dorim­ să urăm poporului tanzanian să obţină succe­se tot mai mari în activitatea şi munca sa“. Exprimîndu-şi preţuirea pentru izbînzire poporului român, sub con­ducerea P.C.R., în opera de edifica­re a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, gazdele au manifestat un viu interes pentru cunoaşterea cit mai aprofundată a experienţei României în industrializarea ţării, în coopera­tivizarea agriculturii, în învăţămint şi cultură, în toate sectoarele de activitate, în cuvinte calde au vorbit prietenii tanzanieni despre munca depusă de specialiştii români care lucrează în Tanzania, conside­­rind-o ca un ajutor tovărăşesc în consolidarea independenţei economi­ce a ţării. „Noi apreciem foarte mult asistenţa pe care am primit-o din România, precum şi dorinţa ţârii dumneavoastră de a lărgi, în conti­nuare, colaborarea cu Tanzania“ , a declarat preşedintele Julius K. Nyerere. Cea mai mare parte a timpului petrecut în Tanzania a fost consa­crată convorbirilor dintre cei doi şefi de state, care, desfăşurate într-o am­bianţă de prietenie cordială, au de­monstrat, aşa cum s-a şi relevat, în­ţelegere mutuală şi au dus la întă­rirea acestei înţelegeri. Dat fiind că relaţiile bilaterale, deşi au înregistrat o evoluţie favorabilă în ultimii ani, sunt abia într-un stadiu de început, o mare atenţie s-a acordat în cursul discuţiilor explorării căilor pentru a realiza in viitor un progres mult mai rapid al colaborării şi cooperării în domeniile industriei, agriculturii, în­­văţămîntului, ştiinţei. La aceasta va contribui şi Comisia mixtă guverna­mentală româno-tanzaniană, creată in cursul vizitei şi care, cu prilejul pri­mei sale sesiuni, a luat în discuţie probleme ale cooperării in domeniul minier, industrial şi agricol. In vede­rea diversificării modalităţilor de cooperare, în cadrul convorbirilor s­* Gheorghe CERCELESCU (Continuare in pag. a IlI-a) Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Am aflat cu adîncă întristare de încetarea din viaţă a tovarăşului Sie Fu-ji, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Chinez, prim-secretar al Comitetului Municipal Pekin al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat al Re­publicii Populare Chineze, preşedintele Comitetului Revoluţionar al Mu­nicipiului Pekin, militant remarcabil al Partidului Comunist Chinez, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Consiliului de Mi­niştri şi al nostru personal, vă exprimăm condoleanţe profunde în legă­tură cu această pierdere grea şi vă rugăm să transmiteţi familiei îndo­liate expresia sincerei noastre compasiuni. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri ■al Republicii Socialiste România

Next