Scînteia, mai 1972 (Anul 41, nr. 9135-9164)

1972-05-01 / nr. 9135

PE TOATE MERIDIANELE, AZI E ZIUA MUNCII în luptă crîncena cu forţele unei lumi nedrepte şi ostile, cu peste opt decenii în urmă, proletaria­tul internaţional dăruia conştiinţei umane unul din marile şi perenele sale simboluri, plin de no­bleţe şi însufleţire, simbol pe care generaţiile trecute şi prezente l-au invocat şi îl invocă de atunci, fără întrerupere, simplu şi emoţionant. 1 MAL In această primă zi din luna florilor evocăm cu justificată emoţie acel început de primăvară al anului 1890, cînd în Bucureşti muncitorimea română a sărbătorit ziua de 1 Mai din primul an al in­trării ei în istoria mişcării muncitoreşti interna­ţionale. Era întîiul mai revoluţionar. În cei 82 de ani, cîţi au trecut de atunci, clasa muncitoare din România, căreia i s-au alăturat ţărănimea mun­citoare, intelectualitatea progresistă, şi-a înscris cu litere de aur în biografia sa participarea com­bativă, revoluţionară la mari bătălii de clasă, slu­jirea cu devojiune şi consecvenţă a ideilor socia­lismului şi internaţionalismului. Prin biruinţa so­cialismului în România, ziua de 1 Mai a devenit o sărbătoare a muncii libere, a noastră, a tuturor celor ce muncim, pentru noi înşine, pentru dezvol­tarea orinduirii socialiste. „1972. Ne-am dat din nou întîlnire în chenarul de aur al zilei de 1 Mai Clipa nu e marcată prin­­tr-o simplă filă de calendar, ci prin înaltele noas­tre aspiraţii. In anii construcţiei socialiste, ne-am dăruit muncii întotdeauna cu întreaga fiinţâ şi energie. Şi an de an am urcat largi trepte pe scara progresului. Din zeci de mari unităţi indus­triale au ţîşnit, în acest an, scînteietoare che­mări la întrecere La rîndul ei, ţărănimea s-a an­gajat într-o competiţie a muncii ce-şi propune sâ dinamizeze potenţele agriculturii. Ne putem mîn­­dri pentru ritmurile deosebit de înalte ale creşte­rii producţiei industriale, cît şi pentru substanţia­lele ei înnoiri­­ pentru marile obiective de investi­ţii , pentru vei info verde , timpurilor noastre, mai bine şi mai repede lucrată ca altădată , pentru zecile de mii de case noi , pentru atîtea şi atîtea alte măreţe realizări, care toate împreună între­gesc şi înfrumuseţează peisajul maiestuos al ţării. Sărbătoarea muncii din acest an găseşte, tot­odată, poporul întreg concentrat asupra înfăptui­rii unui mare obiectiv social-economic: perfec­ţionarea continuă a mecanismului economic, a tu­turor relaţiilor sociale. Sub impulsul apropiatei Conferinţe Naţionale a partidului — socotită, pe bună dreptate, evenimentul politic numărul unu al anului curent , perfecţionarea a devenit cuvînt de ordine, acţiune practică în toate unităţile, la toate nivelurile de conducere. Dar ziua de azi are pentru noi toţi, cei peste 20 de milioane de cetăţeni ai României socialiste, şi semnificaţia întîiului de mal al solidarităţii in­ternaţionale, al năzuinţei fierbinţi pentru pace in lumea întreagă. Este ziua manifestării puternice a prieteniei noastre frăţeşti cu popoarele tuturor ţărilor socialiste, cu milioanele de muncitori ce trăiesc încă sub robia capitalului, cu toate forţele democratice şi progresiste ce luptă împotriva im­perialismului şi neocolonialismului. Angajat puternic într-o operă de importantă capitală pentru destinul său, poporul român mili­tează fierbinte pentru asigurarea păcii în lume In acest scop, România întreprinde tot ce este po­sibil pentru afirmarea unei atmosfere de destin­dere, pentru conturarea unor condiţii favorabile abordării şi rezolvării încă în acest an a proble­mei securităţii europene, trecerii din sfera dezide­ratelor în cea a acţiunilor practice. Poporul nostru priveşte cu optimism şi încre­dere viitorul. Succesele de pînâ acum, perspectiva ce şi-o făureşte sub conducerea partidului comu­nist constituie imbolduri puternice la o muncă şi mai rodnică, pentru o activitate şi mai susţinută de perfecţionare a întregii vieţi sociale. — Pe tovarăşul Dohi­­i căutaţi ? — mă întreabă contabilul, ridicîndu-şi ochii de pe situaţiile lui pline cu cifre. Nu stă el în zilele acestea de pri­măvară la birou. O să-l găsiţi în livezi, printre oa­meni şi pomi... „Adresa“, furnizată la sediul asociaţiei intercoo­­peratiste pomicole din Si­­ghetu Marmaţiei, unde aş putea să-l găsesc pe direc­torul acesteia, ing. Alexan­dru Dohi, era destul de „clar“ formulată.. L-am cunoscut în urmă cu vreo zece ani : se afla tot într-o livadă a unei cooperative agricole de producţie de pe frumoasa vale a Ti­sei Era în primăvara în­cheierii cooperativizării a­­griculturii. Se afla acolo într-un schimb de expe­rienţă : inginerul lucra la întreprinderea agricolă de stat Sighet şi proaspeţii cooperatori i-au solicitat un sfat tehnic , cum să-şi orinduiască o livadă tinără pe dealurile lor. — N-aveam prea mulţi ani de ucenicie in livezi — işi aminteşte inginerul su­­rîzînd unei amintiri plă­cute din anii de început ai meseriei Dar m-am bucu­rat cînd am văzut şi am simţit că oamenii au în­credere în sfatul unui spe­cialist, şi Încă tinăr, că se bizuie pe cuceririle ştiinţei pomicole, nu numai pe tra­diţie. Inginerul Dohi a plecat de pe aceste meleaguri să înveţe „la şcoli superioare“ cum se sădesc şi se cresc livezile. Apoi s-a reîntors printre ai săi, să-i ajute în extinderea şi dezvolta­rea pomicultură — sector cu tradiţie, pe locul doi (după zootehnie), in Mara­mureş Examenul cel mai greu l-a trecut, intr-unul din anii de început ai pro­fesiei, la crearea livezii de la Huta-Teceu Pamintul era acolo cam sterp, să­rac, invadat de arborete, de tufișuri „N-o să produ­că nimic. Are Dohi «ideea» lui, dar o să dea chix“ — comentau scepticii. Dar el nu s-a dat bătut. A stat mai bine de cinci săptă­mâni printre oamenii care au sădit pe „dealul soare­lui“ de la Huta renumiţii ionathani maramureşeni. An de an, după aceea, ui­mitor de frumos, livada creştea, se împlinea. Spe­ranţele înmugureau, înflo­reau şi rodeau şi ele în su­fletul omului... Cine trece acum pe drumul şerpuitor peste Huta nu poate să nu exclame cu admiraţie aşa cum o face maramureşa­­nul „Jos pălăria“ ...Dar cîte alte livezi ti­nere nu sunt legate de nu­mele acestui pasionat po­­micultor maramureşan ? Aş aminti doar in tre­cere de cele de la Ro­nişoara de la coopera­tivele agricole din Vadul Izei, Sopiiţa, Tisa, Sighetu Marmaţiei şi altele. Tinere livezi sădite cu ani în urmă sau in această ultimă pri­măvară, grădini care dau mai de mult rod sau care abia izbucnesc, pentru pri­ma dată, in floare. — Pentru o coordonare judicioasă, ştiinţifică a po­­miculturii din această zonă, anul trecut s-a constituit asociaţia intercoo­peratistă pomicolă care are ferme in şapte cooperative agricole din părţile Sighetului — ne spune inginerul Dohi Vrem ca în patru-cinci ani livezile asociaţiei să-şi du­bleze producţia. De aseme­nea, să îmbunătăţim sub­stanţial şi calitatea merelor, să devenim, cum se zice, competitivi pe orice piaţă. Este oare posibil ? Nici o treabă nu-i prea grea cînd te sprijini pe iniţiativa co­muniştilor din fermele noas-, tre, pe tradiţia, hărnicia şi priceperea ţăranilor noştri, mulţi dintre ei „academi­cieni“ din tată-n fiu in po­micultură. In acest an ne-am propus să realizăm o producţie de 2 900 tone fructe m­iere din soiuri superioare, pere, prune. Din pomicultură, ca şi din sec­ţiile industriale ale asocia­ţiei, vom obţine venituri de peste 4 milioane lei. Aşadar, planuri serioase, precise, care îndeamnă la muncă asiduă. Din zori punâ-n asfinţit d­in livezi. In fermele pomicole se des­făşoară ample acţiuni de revitalizare a livezilor im­­bătrînite, de extindere a grădinilor tinere si de în­grijire „ca la carte“ Este firesc ca acum, in aceste zile pline, să nu-l găseşti pe inginerul Dohi printre hirtii, in birou, ci la adresa pasiunii, a vocaţiei sale — printre oamenii şi pomii acelui rodnic meleag mara­­mureşan. Vasile GAFTONE corespondentul „Scînteii* OAMENII de pe „dealul soarelui // PROLIT­ARI DE TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 9135 Prima ediţie Luni 1 mai 1972 4 PAGINI - 30 BANI AIn pagina a II-a De-a lungul a cinci decenii 1 Mai sub steagul solidarităţii internaţionaliste active, militante INIŢIA­TIVE CU MILIOANE DE AUTORI Sentimentul datoriei, onoarei i\ *■ v.' . -• . şi mîndriei m Ţara întreagă trăieşte zile de insu- Ceţitoare Întrecere. Zilnic sosesc la redacţie ştiri din toate colţurile ţării, secvenţe cotidiene ale hărniciei oamenilor muncii din industrie şi agriculturii, de pe şantierele de con­strucţii, din transporturi, din toate sectoarele vieţii materiale şi spiri­tuale, mărturii vii ale bucuriei lor de a-şi onora angajamentele luate in Întrecere. Desfăşurată pe funda­lul realizării planului de stat, care urmăreşte valorificarea mai înaltă a tuturor resurselor interne de sporire a producţiei, întrecerea socialistă re­prezintă una din modalităţile speci­fice socialismului, de antrenare a tuturor celor ce muncesc la stabili­rea şi realizarea obiectivelor produc­tive ale unităţilor economice. In fond, angajamentele asumate in în­trecere nu sunt altceva decit corec­tări ce Îmbunătăţesc indicatorii de plan, obiectivele generale ale activi­tăţii Întreprinderii. Dacă cineva şi-ar propune să în­sumeze multitudinea cifrelor Înscrise in bilanţurile preliminare ale celor patru luni de întrecere, ar ajunge, indiscutabil, la rezultate care relevă, la nivelul economiei naţionale, mi­liarde de lei producţie peste plan, sute şi sute de milioane lei benefi­cii suplimentare, zeci şi sute de mii de tone în plus de materii prime, numeroase produse finite de mare utilitate pentru economia noastră. Este edificator pentru redarea entu­ziasmului cu care se munceşte pre­tutindeni faptul că — după calculele preliminate — toate ministerele eco­nomice şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan deosebit de mobili­zatoare din primele patru luni, pe ansamblul economiei planul produc­ţiei industriale fiind îndeplinit si depăşit in condiţiile unui înalt ritm de creştere faţă de anul trecut. Cum se nasc aceste succese­­! Care este sursa de energie, mereu proas­pătă, ce întreţine înaltul randament al muncii ? Iniţiativa si competenta oamenilor, pasiunea si abnegaţia lor in muncă, necontenitele căutări de perfecţionare — iată unde se ascund marile „secrete“ ale succeselor. Să pătrundem fie si numai puţin, în a­­ceste nuclee vii ale creaţiei. La Braşov, în focul întrecerii se naşte o iniţiativă de mare ecou : „mi­cronul, gramul, secunda — în sluj­ba creşterii eficienţei". Ce i-a deter­minat pe lucrătorii secţiei for­ţă a uzinei .Rulmentul" să de­clanşeze o asemenea iniţiativă ? Doar realizările din ultimii ani dovedesc, fără putinţă de­­ tă­gadă, că producţia mergea „ca pe roate“. Atunci ? „Am simţit că pu­tem da mai mult — ne explică Con­stantin Chirov, secretarul organiza­ţiei de partid din secţie , ştim că se cere ca fiecare an să dăm mai mult. Şi acest „mult“ nu se naşte altun­deva decit aici în producţie, la fie­care loc de muncă. In fiecare secţie şi întreprindere. Calculul nostru a fost simplu : dacă lichidăm absenţele şi risipa de orice fel, dacă ridicăm calitatea putem aduce, fără nici un Viorel SALAGEAN (Continuare in pag. a Il-aJ Sumară fişă statistică a cantităţii şi calităţii in întrecere Au realizat, din angajamente: Produse noi, economii, beneficii . Numai in industria construcţiilor de maşini, industria uşoară şi în ramura transporturilor şi telecomunicaţiilor s-au realizat in tri­mestrul I din acest an circa 300 milioane lei beneficii peste plan. 0 Din economiile de metal realizate in întreprinderile din Bucureşti, Braşov, Cluj şi Sibiu se pot produce 220 de tractoare, 280 autoca­mioane şi peste 300 combine pentru cereale. 0 Peste 350 de produse noi au asimilat si modernizat in acest an me­­talurgiştii, constructorii de maşini şi chimiştii.­­ Constructorii, instalatorii şi montorii de pe şantierele de investiţii au realizat in trimestrul I circa 20 la sută din planul anual de inves­tiţii — una dintre cele mai inalte ponderi atinse in ultimii ani. Au intrat în funcţiune în acest an... 0 Peste 70 de noi obiective si capacităţi din industrie si agricultură, dintre care 8 au început să producă înainte de termen. Din capa­cităţile si obiectivele mai importante intrate in funcţiune in acest an amintim : 0 Fabrica de aparataj electric de măsură din Timişoara. # Fabrica de aparata­je pentru instalaţii electrice din Timu. * Fabrică de celule prefabricate din Băileşti. 0 Fabrica de mobilă Beiuş. tiFabrica de beton celular amipclavizat din­­Oradea. 0 Fabrica de sticlă din Ploieşti. 0 ENERGETICIENII 9 milioane kWh energie elec­trică. 0 METALURGIŞTII 15 000 tone fontă 17 000 tone oţel 19 000 tone laminate finite pli­ne din oţel. 0 CHIMIŞTII 250 tone fibre chimice 24 000 bucăţi anvelope 0 CONSTRUCTORII DE MA­ŞINI 112 000 kW motoare electrice. 300 autocamioane şi auto­tractoare. 32 000 boclţi rulmenţi. 0 TEXTILIŞTII 630 000 mp ţesături. 400 000 bociţi produse trico­tate. 103 000 perechi încălţăminte. 0 MUNCITORII DIN ECONO­­MIA FORESTIERA ŞI IN­DUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII 3 200 tone plăci fibrolemnoase. 420 tone celuloză şi semice- ftiloză 3.3 milioane bucăţi cărămizi și blocuri ceramice. 21 000 mc prefabricate din be­ton. Un nou succes al constructorilor de tractoare din Braşov Realizarea prototipului tractorului de 80 CP BRAŞOV. — (Corespondentul „Scinteii“,­­ Nicolae Mocanu) . Constructorii de tractoare din Braşov au obţinut în intîmpi­­narea zilei de 1 Mai, un strălu­cit succes. Ei au reuşit să reali­zeze prototipul unui nou trac­tor românesc foarte solicitat de agricultură, tractorul de 80 de cai mutere. Noul tractor are co­manda ambreiajului hidraulică şi este prevăzut cu 16 viteze înainte şi 4 înapoi. De asemenea, el este echipat cu pneuri de 18,4 ori 30 ţoli, ceea ce ui măreşte mult aderenta la sol, permiţînd să fie utilizat la lucrări agricole grele cu o productivitate mărită. Concepția constructivă a noului tractor permite, de asemenea, montarea unui inversor de sens care dă posibilitatea să fie transformat în tractor industrial. * ! In pagina a iii-a ! |ă"| | FOTBAL — Ecouri după | \ meciul Ungaria - Romă- | \ nia și după alte partide | j din sferturile campio- ț | natului european | \ Alte știri și rezultate \ \ sportive } Sub semnul internaţionalismului socialist şi a solidarităţii Internaţionale a celor ce muncesc 1 Mai înfăţişează, an de an tabloul simbolic al uriaşu­­lui şuvoi mondial ce reuneşte sute şi sute de milioane de oameni ai muncii, animaţi de voinţa nestrămu­tată de a reînnoi omenirea de a îm­plini marile idealuri comune ale lu­mii contemporane: independenţă de­mocraţie, pace progres, socialism. Zi sărbătorească de amplă mobilizare internaţională întîiul de Mai prile­juieşte reafirmarea solemnă a hotă­­ririi de luptă a clasei muncitoare a maselor largi ale oamenilor muncii pentru realizarea acestor măreţe ţe­luri. Popoarele celor 14 ţâri socialiste, angrenate in amplul efort de zidire a noii orînduiri, adaugă înfăptuirilor de pina acum importante succese în toate domeniile de activitate Clasa muncitoare din ţările capitalului des­făşoară bătălii de o mare amploare pentru drepturi economice şi liber­tăţi democratice. îşi intensifică ac­ţiunile de protest împotriva acţiuni­­lor agresive ale Imperialismului Cu un admirabil eroism popoarele viet­namez, laoţian şi cambodgian isi­s- Dară pămintul sfint al patriei, dind puternice lovituri forteim interven­­ţioniste Flacăra mişcării de eliberare naţională arde intens in ultimele „re­zervaţii“ ale colonialismului Tinerele state independente işi mobilizează e­­nergiile pentru a scutura povara moştenirii coloniale si a-şi pune bo­găţiile naţionale in slujba propriei dezvoltări Pretutindeni largi miş­cări democratice şi progresiste, zeci de popoare condamnă politica impe­rialistă de dominaţie dictat şi agre­siune, se pronunţă hotărît pentru destindere, soluţionarea paşnică a conflictelor, securitate, dezarmare. Afirmarea impetuoasă a acestor im­presionante forţe sociale a determi­nat importante mutaţii pe arena mondială in favoarea socialismului, a progresului şi păcii, succese re­marcabile în impunerea liniei spre coexistentă paşnică înţelegere şi co­operare internaţională, în marele front al forţelor progre­sului şi păcii, partidul şi poporul nostru. România socialistă sunt o for­ţă activă militantă de nădejde. Ca in fiecare an, sărbătorim 1 Mai sub semnul solidarităţii fierbinţi cu popoarele frăţeşti din ţările socialiste, cu clasa muncitoare forţele pr­ogre­­siste de pe toate meridianele globu­lui Este bine cunoscut: internaţiona­lismul a constituit consecvent o trăsătură definitorie a clasei munci­toare­ a Partidului Comunist Român. Conducînd opera de edificare a so­cialismului in patria noastră Parti­dul Comunist Român manifestă in acelaşi timp o înaltă responsabilitate pentru destinele socialismului şi ale păcii in lume avind permanent în vedere că intre îndatoririle pe pUn intern şi cele internaţionale există o strinsă unitate dialectică. Educaţi de partid, oamenii muncii din tara noastră privesc realizările in opera de făurire a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate ca slujind dez­voltării şi înfloririi patriei, naţiunii socialiste şi totodată ca o contribu­ţie la întărirea sistemului mondial socialist, la creşterea forţat-c de atrac­ţie a socialismului, la cauza păcii şi progresului in lumea întreagă. îmbi­narea armonioasă a intereselor şi răspunderilor naţionale şi internatio­nale, a patriotismului şi internaţio­nalismului constituie legea exis­tenţei şi a intregii activităţi a parti­dului nostru comunist. Ziua de 1 Mai este un prilej pen­tru a evoca ampla şi intensa activi­tate practică de zi cu zi, pe care partidul şi statul nostru, călăuzin­­du-se de cerinţele majore ale inter­naţionalismului o desfăşoară pentru dezvoltarea şi întărirea legăturilor de solidaritate şi colaborare cu toate forţele care,­in lumea de azi, mili­tează împotriva imperialismului, pentru triumful ideilor marxism-le­­ninismului, pentru libertatea şi pro­gresul umanităţii. Gindurile şi cele mai calde senti­mente de prietenie şi solidaritate in­­ternaţionalistă ale poporului român se îndreaptă cu şi mai multă forţă in această zi către popoarele din toa­te ţările socialiste, de care ne sim­ţim legaţi strins, indisolubil prin co­munitatea de orinduire şi ideologie, prin ţelurile comune ale construirii socialismului şi comunismului. Ex­tinderea şi adincirea continuă a rela­ţiilor cu Uniunea Sovietică cu cele­lalte ţări socialiste vecine cu toate ţările socialiste din Europa, cu Re­publica Populară Chineză şi celelalte ţări socialiste din Asia, cu Cuba — Dumitru ŢINU (Continuare la pag. a IV-a)

Next