Scînteia, mai 1972 (Anul 41, nr. 9135-9164)
1972-05-01 / nr. 9135
PE TOATE MERIDIANELE, AZI E ZIUA MUNCII în luptă crîncena cu forţele unei lumi nedrepte şi ostile, cu peste opt decenii în urmă, proletariatul internaţional dăruia conştiinţei umane unul din marile şi perenele sale simboluri, plin de nobleţe şi însufleţire, simbol pe care generaţiile trecute şi prezente l-au invocat şi îl invocă de atunci, fără întrerupere, simplu şi emoţionant. 1 MAL In această primă zi din luna florilor evocăm cu justificată emoţie acel început de primăvară al anului 1890, cînd în Bucureşti muncitorimea română a sărbătorit ziua de 1 Mai din primul an al intrării ei în istoria mişcării muncitoreşti internaţionale. Era întîiul mai revoluţionar. În cei 82 de ani, cîţi au trecut de atunci, clasa muncitoare din România, căreia i s-au alăturat ţărănimea muncitoare, intelectualitatea progresistă, şi-a înscris cu litere de aur în biografia sa participarea combativă, revoluţionară la mari bătălii de clasă, slujirea cu devojiune şi consecvenţă a ideilor socialismului şi internaţionalismului. Prin biruinţa socialismului în România, ziua de 1 Mai a devenit o sărbătoare a muncii libere, a noastră, a tuturor celor ce muncim, pentru noi înşine, pentru dezvoltarea orinduirii socialiste. „1972. Ne-am dat din nou întîlnire în chenarul de aur al zilei de 1 Mai Clipa nu e marcată printr-o simplă filă de calendar, ci prin înaltele noastre aspiraţii. In anii construcţiei socialiste, ne-am dăruit muncii întotdeauna cu întreaga fiinţâ şi energie. Şi an de an am urcat largi trepte pe scara progresului. Din zeci de mari unităţi industriale au ţîşnit, în acest an, scînteietoare chemări la întrecere La rîndul ei, ţărănimea s-a angajat într-o competiţie a muncii ce-şi propune sâ dinamizeze potenţele agriculturii. Ne putem mîndri pentru ritmurile deosebit de înalte ale creşterii producţiei industriale, cît şi pentru substanţialele ei înnoiri pentru marile obiective de investiţii , pentru vei info verde , timpurilor noastre, mai bine şi mai repede lucrată ca altădată , pentru zecile de mii de case noi , pentru atîtea şi atîtea alte măreţe realizări, care toate împreună întregesc şi înfrumuseţează peisajul maiestuos al ţării. Sărbătoarea muncii din acest an găseşte, totodată, poporul întreg concentrat asupra înfăptuirii unui mare obiectiv social-economic: perfecţionarea continuă a mecanismului economic, a tuturor relaţiilor sociale. Sub impulsul apropiatei Conferinţe Naţionale a partidului — socotită, pe bună dreptate, evenimentul politic numărul unu al anului curent , perfecţionarea a devenit cuvînt de ordine, acţiune practică în toate unităţile, la toate nivelurile de conducere. Dar ziua de azi are pentru noi toţi, cei peste 20 de milioane de cetăţeni ai României socialiste, şi semnificaţia întîiului de mal al solidarităţii internaţionale, al năzuinţei fierbinţi pentru pace in lumea întreagă. Este ziua manifestării puternice a prieteniei noastre frăţeşti cu popoarele tuturor ţărilor socialiste, cu milioanele de muncitori ce trăiesc încă sub robia capitalului, cu toate forţele democratice şi progresiste ce luptă împotriva imperialismului şi neocolonialismului. Angajat puternic într-o operă de importantă capitală pentru destinul său, poporul român militează fierbinte pentru asigurarea păcii în lume In acest scop, România întreprinde tot ce este posibil pentru afirmarea unei atmosfere de destindere, pentru conturarea unor condiţii favorabile abordării şi rezolvării încă în acest an a problemei securităţii europene, trecerii din sfera dezideratelor în cea a acţiunilor practice. Poporul nostru priveşte cu optimism şi încredere viitorul. Succesele de pînâ acum, perspectiva ce şi-o făureşte sub conducerea partidului comunist constituie imbolduri puternice la o muncă şi mai rodnică, pentru o activitate şi mai susţinută de perfecţionare a întregii vieţi sociale. — Pe tovarăşul Dohii căutaţi ? — mă întreabă contabilul, ridicîndu-şi ochii de pe situaţiile lui pline cu cifre. Nu stă el în zilele acestea de primăvară la birou. O să-l găsiţi în livezi, printre oameni şi pomi... „Adresa“, furnizată la sediul asociaţiei intercooperatiste pomicole din Sighetu Marmaţiei, unde aş putea să-l găsesc pe directorul acesteia, ing. Alexandru Dohi, era destul de „clar“ formulată.. L-am cunoscut în urmă cu vreo zece ani : se afla tot într-o livadă a unei cooperative agricole de producţie de pe frumoasa vale a Tisei Era în primăvara încheierii cooperativizării agriculturii. Se afla acolo într-un schimb de experienţă : inginerul lucra la întreprinderea agricolă de stat Sighet şi proaspeţii cooperatori i-au solicitat un sfat tehnic , cum să-şi orinduiască o livadă tinără pe dealurile lor. — N-aveam prea mulţi ani de ucenicie in livezi — işi aminteşte inginerul surîzînd unei amintiri plăcute din anii de început ai meseriei Dar m-am bucurat cînd am văzut şi am simţit că oamenii au încredere în sfatul unui specialist, şi Încă tinăr, că se bizuie pe cuceririle ştiinţei pomicole, nu numai pe tradiţie. Inginerul Dohi a plecat de pe aceste meleaguri să înveţe „la şcoli superioare“ cum se sădesc şi se cresc livezile. Apoi s-a reîntors printre ai săi, să-i ajute în extinderea şi dezvoltarea pomicultură — sector cu tradiţie, pe locul doi (după zootehnie), in Maramureş Examenul cel mai greu l-a trecut, intr-unul din anii de început ai profesiei, la crearea livezii de la Huta-Teceu Pamintul era acolo cam sterp, sărac, invadat de arborete, de tufișuri „N-o să producă nimic. Are Dohi «ideea» lui, dar o să dea chix“ — comentau scepticii. Dar el nu s-a dat bătut. A stat mai bine de cinci săptămâni printre oamenii care au sădit pe „dealul soarelui“ de la Huta renumiţii ionathani maramureşeni. An de an, după aceea, uimitor de frumos, livada creştea, se împlinea. Speranţele înmugureau, înfloreau şi rodeau şi ele în sufletul omului... Cine trece acum pe drumul şerpuitor peste Huta nu poate să nu exclame cu admiraţie aşa cum o face maramureşanul „Jos pălăria“ ...Dar cîte alte livezi tinere nu sunt legate de numele acestui pasionat pomicultor maramureşan ? Aş aminti doar in trecere de cele de la Ronişoara de la cooperativele agricole din Vadul Izei, Sopiiţa, Tisa, Sighetu Marmaţiei şi altele. Tinere livezi sădite cu ani în urmă sau in această ultimă primăvară, grădini care dau mai de mult rod sau care abia izbucnesc, pentru prima dată, in floare. — Pentru o coordonare judicioasă, ştiinţifică a pomiculturii din această zonă, anul trecut s-a constituit asociaţia intercooperatistă pomicolă care are ferme in şapte cooperative agricole din părţile Sighetului — ne spune inginerul Dohi Vrem ca în patru-cinci ani livezile asociaţiei să-şi dubleze producţia. De asemenea, să îmbunătăţim substanţial şi calitatea merelor, să devenim, cum se zice, competitivi pe orice piaţă. Este oare posibil ? Nici o treabă nu-i prea grea cînd te sprijini pe iniţiativa comuniştilor din fermele noas-, tre, pe tradiţia, hărnicia şi priceperea ţăranilor noştri, mulţi dintre ei „academicieni“ din tată-n fiu in pomicultură. In acest an ne-am propus să realizăm o producţie de 2 900 tone fructe miere din soiuri superioare, pere, prune. Din pomicultură, ca şi din secţiile industriale ale asociaţiei, vom obţine venituri de peste 4 milioane lei. Aşadar, planuri serioase, precise, care îndeamnă la muncă asiduă. Din zori punâ-n asfinţit din livezi. In fermele pomicole se desfăşoară ample acţiuni de revitalizare a livezilor imbătrînite, de extindere a grădinilor tinere si de îngrijire „ca la carte“ Este firesc ca acum, in aceste zile pline, să nu-l găseşti pe inginerul Dohi printre hirtii, in birou, ci la adresa pasiunii, a vocaţiei sale — printre oamenii şi pomii acelui rodnic meleag maramureşan. Vasile GAFTONE corespondentul „Scînteii* OAMENII de pe „dealul soarelui // PROLITARI DE TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 9135 Prima ediţie Luni 1 mai 1972 4 PAGINI - 30 BANI AIn pagina a II-a De-a lungul a cinci decenii 1 Mai sub steagul solidarităţii internaţionaliste active, militante INIŢIATIVE CU MILIOANE DE AUTORI Sentimentul datoriei, onoarei i\ *■ v.' . -• . şi mîndriei m Ţara întreagă trăieşte zile de insu- Ceţitoare Întrecere. Zilnic sosesc la redacţie ştiri din toate colţurile ţării, secvenţe cotidiene ale hărniciei oamenilor muncii din industrie şi agriculturii, de pe şantierele de construcţii, din transporturi, din toate sectoarele vieţii materiale şi spirituale, mărturii vii ale bucuriei lor de a-şi onora angajamentele luate in Întrecere. Desfăşurată pe fundalul realizării planului de stat, care urmăreşte valorificarea mai înaltă a tuturor resurselor interne de sporire a producţiei, întrecerea socialistă reprezintă una din modalităţile specifice socialismului, de antrenare a tuturor celor ce muncesc la stabilirea şi realizarea obiectivelor productive ale unităţilor economice. In fond, angajamentele asumate in întrecere nu sunt altceva decit corectări ce Îmbunătăţesc indicatorii de plan, obiectivele generale ale activităţii Întreprinderii. Dacă cineva şi-ar propune să însumeze multitudinea cifrelor Înscrise in bilanţurile preliminare ale celor patru luni de întrecere, ar ajunge, indiscutabil, la rezultate care relevă, la nivelul economiei naţionale, miliarde de lei producţie peste plan, sute şi sute de milioane lei beneficii suplimentare, zeci şi sute de mii de tone în plus de materii prime, numeroase produse finite de mare utilitate pentru economia noastră. Este edificator pentru redarea entuziasmului cu care se munceşte pretutindeni faptul că — după calculele preliminate — toate ministerele economice şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan deosebit de mobilizatoare din primele patru luni, pe ansamblul economiei planul producţiei industriale fiind îndeplinit si depăşit in condiţiile unui înalt ritm de creştere faţă de anul trecut. Cum se nasc aceste succese! Care este sursa de energie, mereu proaspătă, ce întreţine înaltul randament al muncii ? Iniţiativa si competenta oamenilor, pasiunea si abnegaţia lor in muncă, necontenitele căutări de perfecţionare — iată unde se ascund marile „secrete“ ale succeselor. Să pătrundem fie si numai puţin, în aceste nuclee vii ale creaţiei. La Braşov, în focul întrecerii se naşte o iniţiativă de mare ecou : „micronul, gramul, secunda — în slujba creşterii eficienţei". Ce i-a determinat pe lucrătorii secţiei forţă a uzinei .Rulmentul" să declanşeze o asemenea iniţiativă ? Doar realizările din ultimii ani dovedesc, fără putinţă de tăgadă, că producţia mergea „ca pe roate“. Atunci ? „Am simţit că putem da mai mult — ne explică Constantin Chirov, secretarul organizaţiei de partid din secţie , ştim că se cere ca fiecare an să dăm mai mult. Şi acest „mult“ nu se naşte altundeva decit aici în producţie, la fiecare loc de muncă. In fiecare secţie şi întreprindere. Calculul nostru a fost simplu : dacă lichidăm absenţele şi risipa de orice fel, dacă ridicăm calitatea putem aduce, fără nici un Viorel SALAGEAN (Continuare in pag. a Il-aJ Sumară fişă statistică a cantităţii şi calităţii in întrecere Au realizat, din angajamente: Produse noi, economii, beneficii . Numai in industria construcţiilor de maşini, industria uşoară şi în ramura transporturilor şi telecomunicaţiilor s-au realizat in trimestrul I din acest an circa 300 milioane lei beneficii peste plan. 0 Din economiile de metal realizate in întreprinderile din Bucureşti, Braşov, Cluj şi Sibiu se pot produce 220 de tractoare, 280 autocamioane şi peste 300 combine pentru cereale. 0 Peste 350 de produse noi au asimilat si modernizat in acest an metalurgiştii, constructorii de maşini şi chimiştii. Constructorii, instalatorii şi montorii de pe şantierele de investiţii au realizat in trimestrul I circa 20 la sută din planul anual de investiţii — una dintre cele mai inalte ponderi atinse in ultimii ani. Au intrat în funcţiune în acest an... 0 Peste 70 de noi obiective si capacităţi din industrie si agricultură, dintre care 8 au început să producă înainte de termen. Din capacităţile si obiectivele mai importante intrate in funcţiune in acest an amintim : 0 Fabrica de aparataj electric de măsură din Timişoara. # Fabrica de aparataje pentru instalaţii electrice din Timu. * Fabrică de celule prefabricate din Băileşti. 0 Fabrica de mobilă Beiuş. tiFabrica de beton celular amipclavizat dinOradea. 0 Fabrica de sticlă din Ploieşti. 0 ENERGETICIENII 9 milioane kWh energie electrică. 0 METALURGIŞTII 15 000 tone fontă 17 000 tone oţel 19 000 tone laminate finite pline din oţel. 0 CHIMIŞTII 250 tone fibre chimice 24 000 bucăţi anvelope 0 CONSTRUCTORII DE MAŞINI 112 000 kW motoare electrice. 300 autocamioane şi autotractoare. 32 000 boclţi rulmenţi. 0 TEXTILIŞTII 630 000 mp ţesături. 400 000 bociţi produse tricotate. 103 000 perechi încălţăminte. 0 MUNCITORII DIN ECONOMIA FORESTIERA ŞI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII 3 200 tone plăci fibrolemnoase. 420 tone celuloză şi semice- ftiloză 3.3 milioane bucăţi cărămizi și blocuri ceramice. 21 000 mc prefabricate din beton. Un nou succes al constructorilor de tractoare din Braşov Realizarea prototipului tractorului de 80 CP BRAŞOV. — (Corespondentul „Scinteii“, Nicolae Mocanu) . Constructorii de tractoare din Braşov au obţinut în intîmpinarea zilei de 1 Mai, un strălucit succes. Ei au reuşit să realizeze prototipul unui nou tractor românesc foarte solicitat de agricultură, tractorul de 80 de cai mutere. Noul tractor are comanda ambreiajului hidraulică şi este prevăzut cu 16 viteze înainte şi 4 înapoi. De asemenea, el este echipat cu pneuri de 18,4 ori 30 ţoli, ceea ce ui măreşte mult aderenta la sol, permiţînd să fie utilizat la lucrări agricole grele cu o productivitate mărită. Concepția constructivă a noului tractor permite, de asemenea, montarea unui inversor de sens care dă posibilitatea să fie transformat în tractor industrial. * ! In pagina a iii-a ! |ă"| | FOTBAL — Ecouri după | \ meciul Ungaria - Romă- | \ nia și după alte partide | j din sferturile campio- ț | natului european | \ Alte știri și rezultate \ \ sportive } Sub semnul internaţionalismului socialist şi a solidarităţii Internaţionale a celor ce muncesc 1 Mai înfăţişează, an de an tabloul simbolic al uriaşului şuvoi mondial ce reuneşte sute şi sute de milioane de oameni ai muncii, animaţi de voinţa nestrămutată de a reînnoi omenirea de a împlini marile idealuri comune ale lumii contemporane: independenţă democraţie, pace progres, socialism. Zi sărbătorească de amplă mobilizare internaţională întîiul de Mai prilejuieşte reafirmarea solemnă a hotăririi de luptă a clasei muncitoare a maselor largi ale oamenilor muncii pentru realizarea acestor măreţe ţeluri. Popoarele celor 14 ţâri socialiste, angrenate in amplul efort de zidire a noii orînduiri, adaugă înfăptuirilor de pina acum importante succese în toate domeniile de activitate Clasa muncitoare din ţările capitalului desfăşoară bătălii de o mare amploare pentru drepturi economice şi libertăţi democratice. îşi intensifică acţiunile de protest împotriva acţiunilor agresive ale Imperialismului Cu un admirabil eroism popoarele vietnamez, laoţian şi cambodgian isis- Dară pămintul sfint al patriei, dind puternice lovituri forteim intervenţioniste Flacăra mişcării de eliberare naţională arde intens in ultimele „rezervaţii“ ale colonialismului Tinerele state independente işi mobilizează energiile pentru a scutura povara moştenirii coloniale si a-şi pune bogăţiile naţionale in slujba propriei dezvoltări Pretutindeni largi mişcări democratice şi progresiste, zeci de popoare condamnă politica imperialistă de dominaţie dictat şi agresiune, se pronunţă hotărît pentru destindere, soluţionarea paşnică a conflictelor, securitate, dezarmare. Afirmarea impetuoasă a acestor impresionante forţe sociale a determinat importante mutaţii pe arena mondială in favoarea socialismului, a progresului şi păcii, succese remarcabile în impunerea liniei spre coexistentă paşnică înţelegere şi cooperare internaţională, în marele front al forţelor progresului şi păcii, partidul şi poporul nostru. România socialistă sunt o forţă activă militantă de nădejde. Ca in fiecare an, sărbătorim 1 Mai sub semnul solidarităţii fierbinţi cu popoarele frăţeşti din ţările socialiste, cu clasa muncitoare forţele progresiste de pe toate meridianele globului Este bine cunoscut: internaţionalismul a constituit consecvent o trăsătură definitorie a clasei muncitoare a Partidului Comunist Român. Conducînd opera de edificare a socialismului in patria noastră Partidul Comunist Român manifestă in acelaşi timp o înaltă responsabilitate pentru destinele socialismului şi ale păcii in lume avind permanent în vedere că intre îndatoririle pe pUn intern şi cele internaţionale există o strinsă unitate dialectică. Educaţi de partid, oamenii muncii din tara noastră privesc realizările in opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate ca slujind dezvoltării şi înfloririi patriei, naţiunii socialiste şi totodată ca o contribuţie la întărirea sistemului mondial socialist, la creşterea forţat-c de atracţie a socialismului, la cauza păcii şi progresului in lumea întreagă. îmbinarea armonioasă a intereselor şi răspunderilor naţionale şi internationale, a patriotismului şi internaţionalismului constituie legea existenţei şi a intregii activităţi a partidului nostru comunist. Ziua de 1 Mai este un prilej pentru a evoca ampla şi intensa activitate practică de zi cu zi, pe care partidul şi statul nostru, călăuzindu-se de cerinţele majore ale internaţionalismului o desfăşoară pentru dezvoltarea şi întărirea legăturilor de solidaritate şi colaborare cu toate forţele care,in lumea de azi, militează împotriva imperialismului, pentru triumful ideilor marxism-leninismului, pentru libertatea şi progresul umanităţii. Gindurile şi cele mai calde sentimente de prietenie şi solidaritate internaţionalistă ale poporului român se îndreaptă cu şi mai multă forţă in această zi către popoarele din toate ţările socialiste, de care ne simţim legaţi strins, indisolubil prin comunitatea de orinduire şi ideologie, prin ţelurile comune ale construirii socialismului şi comunismului. Extinderea şi adincirea continuă a relaţiilor cu Uniunea Sovietică cu celelalte ţări socialiste vecine cu toate ţările socialiste din Europa, cu Republica Populară Chineză şi celelalte ţări socialiste din Asia, cu Cuba — Dumitru ŢINU (Continuare la pag. a IV-a)