Scînteia, iunie 1972 (Anul 41, nr. 9165-9194)

1972-06-01 / nr. 9165

PAGINA 2 JUDEŢUL HUNEDOARA • 200 milioane lei producţie marfă peste plan • Dublarea angajamentu­lui privind livrările la fondul pieţei • 5 puneri în funcţiune înainte de termen Apropiata Conferinţă Naţională a partidului, aniversarea unui sfert de veac de la proclamarea republicii au generat în rindul comuniştilor, al oamenilor muncii de pe meleagurile hunedorene o vie şi puternică emulaţie, un climat de amplă angajare pe fron­tul muncii creatoare, al activităţii politico-ideologice şi cultural­­educative. Pe temeiul rezultatelor obţinute, prin evaluarea realistă a rezervelor şi posibilităţilor de care dispun, pe baza angajamentelor asumate pînă în prezent, colectivele din in­dustria judeţului, în frunte cu organizaţiile de partid, vor realiza suplimentar, peste prevederile planului, pînă la finele anului : • o producţie marfă fabricată în valoare de 200 milioane lei, cu 50 milioane lei peste angajamentul iniţial, din care pînă la Conferinţa Naţională a partidului, 100 milioane lei, • dublarea angajamentului privind livrarea mărfurilor către fondul pieţei, • suplimentarea angajamentului iniţial cu 80 la sută la econo­mii obţinute prin reducerea cheltuielilor de producţie. In acest scop, vom reduce consumurile pe întregul an la : cocs metalur­gic cu 3 000 tone, metal cu 3 000 tone, combustibil convenţional cu 15 000 tone etc. Se vor mai realiza peste prevederile planului anual : 20 000 tone fontă, 25 000 tone oţel, 25 000 tone laminate, 120 milioane kWh energie electrică. Ne mai suplimentăm angajamentul iniţial la export cu 40 la sută, iar la beneficii realizate peste prevederi cu 66 la sută. Vom scurta termenele de punere în funcţiune la 5 obiective prevăzute în planul de stat cu 15—80 zile. In centrul preocupărilor noastre se situează pregătirea temei­nică, sub toate aspectele, a planului de investiţii pentru anul 1973, pentru a crea cele mai bune condiţii care să conducă la În­deplinirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal. JUDEŢUL IAŞI O Peste plan în acest an o producţie in­dustrială în valoare de 195 milioane lei • De două ori mai multe beneficii suplimen­tare • Produse agricole în valoare de 14 milioane lei peste plan la fondul de stat Industria judeţului Iaşi va realiza, peste plan, o producţie marfă industrială în, valoare de 195 milioane lei faţă de 98 mi­lioane lei cit era angajamentul iniţial. Din această depăşire, 100 milioane lei se vor realiza pînă la Conferinţa Naţională. Se vor realiza, peste prevederile planului anual , 5 000 tone ţevi sudate şi profile îndoite din oţel, 340 tone fibre şi fire polieste­­rice, 90 000 mp ţesături tip bumbac şi mătase, 6 000 hl lapte şi produse lactate, 1 060 tone mase plastice prelucrate, 1800 mili­oane unităţi internaţionale penicilină, 2 000 milioane unităţi in­ternaţionale tetraxin şi alte produse. Planul anual de export va fi depăşit cu 6 milioane lei valută, faţă de 2 milioane lei valută cit era angajamentul iniţial. Au fost, de asemenea, majorate angajamentele privind redu­cerea consumurilor de­ materii prime, materiale, combustibil şi energie , la metal de la 680 la 780 tone, la combustibil de la 580 la 5 000 tone combustibil convenţional, la energie electrică de la 3,5 la 12 milioane kWh. Se vor realiza economii însumînd 15 milioane lei, faţă de 11 mi­lioane lei cit prevedea angajamentul iniţial. De asemenea, va fi depăşit cu 50 milioane lei planul de beneficii (angajament dublu faţă de cel iniţial). O sursă principală pentru îndeplinirea acestor angajamente va fi depăşirea cu 1,9 la sută a planului de creş­tere a­ productivităţii muncii in industrie, faţă de 1 la sută cit a fost angajamentul iniţial. La rindul lor, oamenii muncii din unităţile agricole şi-au reanalizat posibilităţile, hotărînd să-şi majoreze angajamentele, care prevăd acum realizarea unor producţii suplimentare de 6 280 tone griu-secară faţă de 2 300 tone angajament iniţial, 3 750 tone porumb boabe, 15 200 tone sfeclă de zahăr, 1150 tone cartofi, 2 450 tone legume și alte produse. Pe această bază se vor livra, peste plan, la fondul de stat : 3180 tone griu-secară, 550­­ tone porumb boabe, 15 200 tone sfeclă de zahăr, 1 050 tone cartofi de toamnă, 5 600 hl lapte de vacă și alte produse în valoare totală de peste 14 milioane lei. JUDEŢUL SĂLAJ • Dublarea angajamentelor în întrecere, încheierea cincinalului cu 6 luni mai de­vreme • Producţie suplimentară pentru ex­port de 5 ori mai mare decît angajamentul iniţial In cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a proclamării republicii, oamenii muncii, ro­mâni şi maghiari, din judeţul Sălaj şi-au dublat angajamentele în întrecere, hotârîţi să încheie actualul cincinal cu o jumătate de an mai devreme. In telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Biroul Comitetului judeţean Sălaj al P.C.R. relevă că dezvoltarea in judeţ a noi ramuri economice, intensificarea şi diversificarea producţiei de bunuri materiale, îmbogăţirea vieţii spirituale, apariţia a noi obiective economice şi social-culturale constituie încă o dovadă a justeţei politicii Partidului Comunist Român, a măsurilor adoptate de Conferinţa Naţională din 1967 privind perfecţionarea organizării şi conducerii economiei naţio­nale, a vieţii sociale în ansamblul său, reorganizarea administra­­tiv-teritorială a ţării, o urmare a grijii deosebite şi ajutorului multilateral acordat de conducerea partidului şi statului nostru, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal. Pe baza angajamente­lor asumate pînă acum, comuniştii, oamenii muncii din judeţ vor spori producţia globală suplimentară de la 15,6 milioane lei la 32 milioane lei, producţia marfă de la 14 milioane lei la 28,7 mi­lioane lei, iar producţia pentru export de la 840 000 lei valută la 4,9 milioane lei valută. «ANALIZE REALISTE «CALCULE TEMEINICE «ANGAJAMENTE TOT MAI MARI Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu IN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P C R $1 A CELEI DE A DOU­A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Pentru progresul mai rapt al economiei, pentru prosperitatea întregului popor CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! Uzina de mase plastice din Capitală. Operatoarea chimistă Mieluţa Brînduş, maistrul Iiie Ionescu şi operatorul chi­mist Dumitru Albeştean fac parte din echipa fruntaşă pe secţia de confecţii polietilenă. în această secţie se pro­duc folii de polietilenă folosite pentru ambalaj, în agricultură ş.a. Colectivul secţiei a hotărit recent să-şi suplimen­teze angajamentele la indicatorul producţie globală de la 120 000 lei, la 250 000 de lei, iar la indicatorul pro­ducţie-marfă, de la 90 000 lei, la 200 000 de lei. Foto : Gia. Vintilă JUDEŢUL BUZĂU • Angajamentele iniţiale la producţia marfă au fost dublate • Productivitatea muncii o va depăşi pe cea planificată cu 3100 lei pe salariat Analizînd temeinic posibilităţile şi resursele de care dispun, din dorinţa arzătoare de a îndeplini obiectivele actualului cincinal înainte de termen, desfăşurând larg întrecerea socialistă, muncitorii, inginerii şi tehnicienii, toţi locuitorii din această parte a ţării — se spune in telegrama Biroului Comitetului judeţean de partid Buzău — şi-au sporit pină în prezent an­gajamentele la producţia marfă industrială de la 50,5 milioane lei la 100 milioane lei, la livrări la fondul pieţei de la 1,6 milioane lei la 3 milioane lei ; productivitatea muncii va creşte cu încă 1 000 lei pe salariat faţă de angajamentul iniţial de 2 100 lei ; consumul de metal va fi redus cu 950 tone, ceea ce înseamnă un plus de 300 de tone faţă de angajamentul luat la Începutul anului. In domeniul investiţiilor se vor pune în funcţiune cu 3 luni înainte de termen prima etapă la uzina de utilaj­­ cras­ier şi fabrica de îngheţată, cu 2 luni dezvoltarea capacităţii la secţia de electrozi şi secţia de plase su­date de la Uzina de sirmă şi produse din sirmă, vor fi încheiate cu 2 luni şi jumătate mai devreme lucrările de extindere a centralei telefonice automate şi cu o lună cele de alimentare cu apă din municipiul Buzău, vor fi date în folosinţă 40 de apartamente peste plan. SYNTEIA - Joi 1 iunie 19­72 UN EXCEPTIONAL RECORD IN MINERIT De la Motru, reporterii „Sinten­" transmit: • IERI, LA PLOSTINA, BRIGADA LUI VICTOR MALDARESCU ȘI-A ÎNDEPLINIT CU SUCCES PROGRAMUL STABILIT PENTRU LUNA MAI : 203 M­L ÎNAINTARE INTR-UN ABATAJ FRONTAL • DE AZI ÎNCEPE BĂTĂLIA PENTRU DEPĂȘIREA UNUI ALT RECORD ÎN SUBTERAN De citeva zile urmărim neîntrerupt, oră de oră, la faţa locului sau prin intermediul legăturii telefonice directe cu abatajul 2/4, „pulsul" Întrecerii minerilor din brigada condusă de Victor Măldărescu de la Exploatarea minieră Ploștina, din bazinul carbonifer al Motrului, pentru doborirea unui record de 152 ml avans in abataj frontal (care data din februarie 1969) si stabilirea unei viteze de avansare cit mai ridicate. Sintem­ în măsură să informăm cititorii că CEI 45 DE MI­NERI DIN BRIGADA LUI VICTOR MALDARESCU SI-AU TRECUT IN PALMARES UN STRĂLUCIT RECORD . ASEARA, LA ORELE 22, DISPECERUL DE SERVICIU NE-A COMUNICAT CA A FOST ATINSA, ÎN LUNA MAI, O AVANSARE DE 203 ML IN ABATAJ FRONTAL. Acum, cinci pînă şi cele mai optimiste previziuni au fost în­trecute, iar măsurătorile arată clar obţinerea, din acest abataj dotat cu un complex mecanizat de tăiere, susţinere şi de trans­port de tipul OMRT-M. 10, a unei producţii lunare de 67 000 tone de lignit, a unei producti­vităţi a muncii de 56 tone pe post şi a celui mai scăzut preţ de cost din întregul bazin car­bonifer al Motrului. minerii pri­vesc retrospectiv, rememorînd principalele date din istoria nou­lui lor record. Ei îşi amintesc de pregătirile minuţioase pe care le-au făcut pentru asigura­rea unei perfecte organizări a muncii, eliminarea timpilor ne­productivi , complexul de me­canizare a fost revizuit, i s-au adus îmbunătăţiri, întreaga ac­tivitate a fost coordonată pe bază de grafic ciclic, fiecare operaţie fiind riguros cronome­trată. In ultima săptămînă a lunii aprilie a.c., oamenii şi uti­lajele moderne s-au antrenat, cum s-ar spune, spre a intra in competiţie cu vechiul record ; realizările primelor zile din luna mai, când s-au atins avan­sări maxime de 5 cicluri pe schimb, le-au atestat minerilor faptul că dispun de nebănuite resurse spre a se autodepăşi , au apărut şi unele dificultăţi , infiltraţii de apă, abatajul a fost parţial inundat, a interve­nit o avarie la cablul de forţă — dar, rînd pe rind, obstacolele au fost depăşite. ...în momentul cind in abata­jul 2/4 se depăşea graniţa celor 200 m­­ de avansare. In veci­nătate, la o intersecţie de gale­rii, l-am cunoscut pe minerul combainer I. Rămescu. Lucra la montarea unei combine destina­te mecanizării lucrărilor de îna­intare in galerii. „ Din dimineaţa zilei de 1 iu­nie începem aici, în această ga­lerie, asaltul pentru depăşirea unui alt record. Este vorba de trecerea graniţei celor 608 m I galerie săpată intr-o lună, per­formanţă stabilită, cu mai mulţi ani in urmă, la Horăşti, la care am contribuit tot ca miner com­bainer. De data aceasta, tindem să realizăm o înaintare lunară de cel puţin 650 m­­ de galerie. Cu alte cuvinte, „ştafeta“ re­cordului se schimbă. Ea este preluată din mers. Recordul de azi este doar o prefaţă la cel de mîine. Am înţeles acest lucru în după-amiaza zilei de ieri (miercuri, 31 mai a.c.), cânci în adunarea generală extraordinară a comuniştilor din schimbul I, sectorul sud, după ce s-au făcut aprecierile cuvenite pentru suc­cesul repurtat de brigada lui Victor Măldărescu, subiectul preferat al dezbaterii l-a consti­tuit stabilirea măsurilor politice, tehnice şi organizatorice care să permită continuarea fără pauză a acestei competiţii şi atingerea baremului stabilit pentru noul record ce va fi atacat în dimi­neaţa zilei de azi. In aceeaşi adunare generală, comuniştii au discutat cererile de primire in partid ale minerilor Ion Măciucă şi Ion Gheorghe, care s-au re­marcat, în mod deosebit, tocmai la tensiunea înaltă a Întrecerii, in momentele ei de vîrf. Vestea acestui prestigios suc­ces se transmite in toate exploa­tările miniere ale Motrului, ast­fel ca el să fie cunoscut de fie­care om din tânărul bazin carbo­nifer al ţării. Recordul este o­­mologat printr-o emoţionantă primire, pe care minerii de la Ploştina, familiile lor au rezer­vat-o la ieşirea din ultimul schimb, din luna mai, a celor care şi-au înscris numele, cu li­tere de aur, pe panoul de onoare al întrecerii socialiste. In cinstea Conferinţei Naţionale a partidu­lui şi a celei de-a XXV-a ani­versări a proclamării republicii. Mihai DUMITRESCU Constantin MORARU ■ HBdaaaiiaaRBBBBBBiBiaaaiaiaaaaia „Toată producţia de cu metal ecHH Hotărirea unanimă, con­firmată de fapte, a lami­­nariştilor de la Uzina de ţevi din Roman este ca, printr-un efort propriu de valorificare mai eficientă a rezervelor de care dis­pun, să devanseze realiza­rea sarcinilor ce le revin din actualul cincinal cu cit mai multe luni. Dovada — căutările care se între­prind la fiecare loc de muncă. Luna mai, spre exemplu, a fost declarată luna punerii în evidență a noi resurse care să asigure înfăptuirea unui obiectiv principal al întrecerii so­cialiste : reducerea consu­mului de metal pînă la sfîrşitul anului cu 1000 de tone şi transformarea aces­tui metal în ţevi de oţel destinate exportului. Iniţia­torii acestei acţiuni sunt comuniştii, organizaţiile de partid din uzină, care, in­­ţelegind cerinţele actuale majore ale economiei noas­tre naţionale, au lansat chemarea : „TOATA PRO­DUCŢIA DE ŢEVI PESTE PLAN­­ CU METAL E­­CONOMISIT !“. „ Ideea realizării mai devreme a cincinalului a­­ cuprins întregul colectiv, iar căutările de pînă acum au şi evidenţiat posibilităţi pentru obţinerea, numai în acest an, a unei producţii suplimentare în valoare de 40 milioane lei , ne relata inginerul Vasile Sav, di­rectorul general al uzinei. Analiza pe care am făcut-o Împreună cu comuniştii şi cu întregul colectiv la la­­minoarele de 18 şi 6 ţoli, la secţiile prăjini, filetaj ş.a. ne-a dus la concluzia că în perspectiva imedia­tă putem chiar să depă­şim nivelul la producţia fizică stabilit prin angaja­mentul anual îmbunătăţit. De altfel, pe primele cinci luni ale anului am realizat peste plan aproape 1290 tone ţevi din oţel. In toate secţiile uzinei domneşte o emulaţie gene­rală în muncă. Maistrul principal Gheorghe Apos­­toaie, de la laminorul de 16 ţoli, coautor al multor îmbunătăţiri tehnologice din uzină, ne vorbea cu mindrie despre o valoroa­să iniţiativă a colectivului acestei secţii de a se con­stitui in „brigăzi ale efi­cienţei economice". Aceste colective şi-au înscris, printre altele, in progra­mul întrecerii scurtarea timpului de schimbare a fiecărui calibru cu 15 mi­nute şi cu 30 minute la opririle lunare planificate. Numai pe această cale, co­eficientul de utilizare a laminoarelor va creşte a­­nual cu 100 ore de funcţio­nare efectivă, ceea ce, la nivelul cincinalului, va duce la cîştigarea a 50 schimburi de lucru, care vor fi folosite in exclusi­vitate pentru realizarea de ţevi cu specificaţie dificilă privind respectarea lungi­milor fixe şi a grosimilor admise. Din preocupările siderurgiştilor de la cele două laminoare ale uzinei mai consemnăm introduce­rea metodei de retezare selectivă a produselor fi­nite, reducerea pierderilor de metal prin ardere cu 3 la sută şi altele. Despre materializarea chemării organizaţiilor de partid privind realizarea întregii producţii peste plan cu metal economisit aveam să ne convingem în halele de laminare, unde tovară­şul Nicolae Burtoi, secreta­rul comitetului de partid, a ţinut să precizeze unele rezultate : s-a trecut la fabricarea de ţevi cu gro­simea peretelui de 6—7 mm, în loc de 8 mm, fără a diminua cu nimic rezis­tenţa produsului finit ; de asemenea, la diametrul de 273 mm, care se menţine în producţie permanentă, grosimea peretelui a fost micşorată cu 1 mm, reali­zindu-se o­­ economie de metal de 11,2 la sută. Pe laminatorii Mihai Burlacu şi Pericle Vardu­­ca, doi dintre susţinătorii prin fapte ai ideii introdu­cerii pe scară largă a me­todei de laminare la tole­ranţe restrînse, i-am găsit în plină activitate. Alături de alţi siderurgişti frun­taşi, ca inginerul Carol Flo­ren, maiştrii Gheorghe Goldan şi Ion Tătaru sau specialistul Grigore Lu­­paş, cei doi laminorişti au participat efectiv la elabo­rarea şi aplicarea unui întreg complex de măsuri tehnice, în cadrul căruia şi-au descoperit şi vocaţia de cercetători. In cadrul laminorului de 16 toli, spre exemplu, sarcina dirijării procesului tehnologic a fost preluată în întregime de către celule fotoelectri­­ce şi de alte aparate de comandă automată, con­cepute şi realizată­ri în­ O VALOROASĂ INIŢIATIVĂ A LAMINORIŞTILOR DIN ROMAN tregime în uzină. Fiecare revizie tehnică a început să fie însoţită de măsuri concrete care au îmbună­tăţit substanţial sistemul de dirijare şi laminare. Reevaluarea posibilităţilor de perfecţionare a întregu­lui flux tehnologic a mers pînă la reamplasarea, după noi proiecte întocmite de către specialiştii uzinei, a unor cuptoare şi secţiuni de laminare. Acest lucru a dus la folosirea judici­oasă a spatiilor de produc­ţie si la optimizarea trans­portului intern. Sunt de retinut si alte măsuri care vizează reali­zarea de tevi cu parame­trii tehnico-functionali ri­dicaţi, cum ar fi burlane­le pentru foraj si adinci­­me, ţevile pentru conduc­tele şi cazanele de mare rezistenţă şi capacitate ş.a. O bună parte din a­­ceste măsuri şi de noi teh­nologii au ajuns un stadiu de experimentare. Capa­citatea şi iniţiativa între­­gului colectiv al uzinei constituie o garanţie că el va răspunde cu p­rom­ptitu­dine şi în mod eficient sarcinilor mari care ii stau în faţă­ solicitărilor eco­nomiei naţionale. Ion MANEA corespondentul „Scînteii* JUDEŢUL MEHEDINŢI • Angajamentul iniţial, de 51,9 milioane lei pro­ducţie marfă suplimentară, a fost majorat la 95 mi­lioane lei • Producţie de export peste plan în va­loare de 6,4 milioane lei-valută Oamenii muncii din judeţul Mehedinţi — se spune în telegrama Comi­tetului judeţean de partid — s-au angajat pînă in prezent să realizeze în plus, pînă la sftrşitul anului, 95 milioane lei la producţia marfă fabri­cată, faţă de angajamentul iniţial de 51,9 milioane lei, să sporească peste prevederile de plan producţia destinată exportului de la 2,4 mi­lioane lei valută la 6,4 milioane, din care 2 milioane în devize libere, productivitatea muncii va creşte cu 4 200 lei pe salariat faţă de angaja­mentul iniţial de 1 537 lei, realizindu-se in acelaşi timp 21 milioane lei economii la preţul de cost, din care 17 milioane lei la cheltuieli materiale, obţinind pe această bază un beneficiu suplimentar de 20 milioane lei. De asemenea, vom livra la export cu 30 de zile m­ai devreme 10 vagoane marfă pe 4 osii, o şalandă de 500 mc, vom lansa la apă un cargou de 2 000 tdw şi o şalandă de 500 mc. La rindul lor, oamenii muncii de pe ogoare sunt hotărâţi să depă­şească sarcinile de plan şi angajamentele asumate în creşterea producţiei agricole vegetale şi animale. Şeful de brigadă Marin Tudor Ioniţă şi strungarii Niculae Du­­mitrică, Ion Banu, An­­ghel Marinescu (foto­grafia din stingă, sus) sunt numai cîţiva din cei 12 strungari, de la maşinile-unelte cu co­mandă program, din cadrul UZINEI DE POMPE DIN BUCU­REŞTI, care muncesc cu hărnicie şi dăruire pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producţie. Zilele trecute, când turnăto­ria se mutase într-o nouă hală, livrarea pieselor nu s-a mai fă­cut ritmic. Totuşi, cei 12 strungari, cu un plus de efort, au izbu­tit să asigure monto­­rilor piesele necesare pentru 35 de pompe. Iată-le, de altfel, în secţia de montaj unde echipa mais­trului Constantin Iva­­novici (fotografia din stingă, jos) le dă ulti­mul retuş. Azi, 1 iunie, vor fi expediate bene­ficiarilor.

Next