Scînteia, iunie 1972 (Anul 41, nr. 9165-9194)

1972-06-01 / nr. 9165

CCI­NT EI A - joi 1 iunie 1972 vin de mmn mOIAE CEAUŞESCU in unităţi ale industriei alimentare din perimetrul Capitalei (Urmare din pag. I) faţă şi primul secretar al Comite­tului judeţean Ilfov al P.C.R., to­varăşul Gheorghe Necula­i din ministerul de resort li se cere sa ia de urgenţă măsurile cele mai hotărîte pentru remedierea neajun­surilor, pentru a face ca unitatea să se înscrie în parametrii norme­lor tehnologice și în normele de igienă pretinse întreprinderilor prelucrătoare de produse alimen­tare. La Buftea. Fabrica de conserve de legume și fructe, unitate care a sărbătorit cu doi ani în urmă un secol de existenţă, este în plină activitate. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii întîmpină călduros pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi. Se intră direct în secţiile de producţie, unde se lucrează intens la fabrica­ţia de conserve de mazăre şi dul­ceţuri de căpşuni. In zilele urmă­toare, se va trece şi la prelucrarea altor produse din noua recoltă. în explicaţiile care se furnizează este relevat faptul că unitatea şi-a spo­rit neîncetat capacitatea de pro­ducţie, ajungîndu-se în prezent la o producţie anuală de 10 000 tone, faţă de 400 cît se realiza în trecut. In general, sporurile de producţie au fost obţinute cu investiţii mi­nime, folosindu-se aceleaşi capaci­tăţi constructive. Un accent deose­bit s-a pus pe creşterea productivi­tăţii muncii şi folosirea procedee­lor moderne de fabricaţie. Sunt lua­te măsuri pentru realizarea unei producţii maxime în sezonul actual al legumelor şi fructelor, aici reali­­zîndu-se aproximativ 6 000 tone de conserve pentru consumul popu­laţiei Capitalei. Se arată că, în ve­derea modernizării procesului de producţie, în sectorul de prelucra­re a legumelor şi fructelor se stu­diază posibilitatea schimbării am­plasamentului actual al acestei sec­ţii într-o construcţie nouă din a­­propiere. In continuare, este vizitat sec­torul de fabricaţie a pastei de to­mate, compus din două linii­ hol de producţie, ambele avînd o ca­­pacitate anuală de prelucrare a 17 000 tone roşii, din care rezultă în final 2 200 tone de pastă. In a­­ceastă secţie erau în curs pregă­tiri intense de verificare a agrega­telor şi utilajelor pentru ca, o dată cu începerea sezonului de fa­bricaţie a pastei de tomate, uni­tatea să lucreze cu maximum de randament. Şi aici se adresează specialiştilor recomandarea de a urmări îndeaproape nivelul cali­tativ al produselor, adoptarea de măsuri apte să determine, în se­zonul prelucrării legumelor şi fructelor din acest an, maximum de randament în folosirea utilaje­lor, a timpului de lucru, acestea fiind condiţii de primă însemnă­tate în realizarea sarcinilor de plan şi deci în asigurarea necesi­tăţilor de consum ale populaţiei. In încheierea programului de lucru prin unităţi ale industriei alimentare, secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat iau cunoştinţă de activitatea întreprinderii de am­balaje metalice şi piese de schimb pentru industria alimentară, afla­tă tot la Buftea, în imediata ve­cinătate a fabricii de conserve, întreprinderea, nouă, transformă anual în cutii şi alte ambalaje necesare industriei alimentare mari cantităţi de tablă. Se produc, de asemenea, anual circa 30 tone piese de schimb pentru diferite u­­nităţi industriale din această ra­mură de producţie. In secţia de fabricaţie a ambala­jelor metalice, procesul tehnologic este organizat pe baze tehnice îna­intate şi asigură posibilităţi pentru diversificarea şi modernizarea continuă a producţiei de ambalaje. Se vizitează cu acest prilej şi sec­ţia de litografiere a tablei folosite în realizarea ambalajelor, în ge­neral cutii de diferite mărimi şi­­forme pentru conserve. Secţia este unică în ţară, ea punînd la dispo­ziţie şi altor unităţi producătoare de ambalaje tabla imprimată în culori, cu desene şi inscripţii atră­gătoare şi sugestive. Preocupările specialiştilor din această secţie tind la realizarea unei game variate de tablă litografiată, mergînd pînă la combinaţii de şase culori. In dialogul pe care-1 întreţine cu specialiştii fabricii, secretarul ge­neral al partidului propune aces­tora spre studiere posibilitatea ca această unitate, cea mai mare în­treprindere producătoare de amba­laj metalic pentru conserve, să se constituie un furnizorul principal de tablă litografiată în decupaje di­ferite pentru toate secţiile de am­balaj de pe lîngă întreprinderile de conserve , dotate cu linii de ca­pacităţi adecvate cerinţelor, aces­tea urmează să realizeze forma fi­nală a ambalajului. Soluţia pre­zintă, între altele, avantajele di­minuării volumului transportat, u­­şurinţa manipulării etc. Intîlnirea de lucru a secretarului general al partidului cu cadre de conducere din industria prelucră­toare a legumelor şi fructelor, din ministere, cu factorii cărora le in­cumbă răspunderea pentru bunul mers al acestei importante activi­tăţi, de ale cărei rezultate este strîns condiţionată aproviziona­rea pieţei, a fost, ca în toate îm­prejurările similare, generatoare de sugestii, de soluţii practice ime­diate, fructuoasă. N. Popescu-BOGDANESH Mircea S. IONESCU (Foto : Angh­el Pasat) La Fabrica de mezeluri şi conserve din carne In mijlocul lucratorilor de la întreprinderea agricolă de stat „30 Decembrie" interviul acordat de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. I) Ţinînd seama că povara înarmă­rilor apasă greu asupra tuturor po­poarelor şi constituie totodată un mare pericol pentru pace, ne pro­nunţăm cu hotărîre pentru înfăp­tuirea dezarmării generale,, şi în primul rînd pentru dezarmarea nu­cleară. Considerăm că înfăptuirea acestui deziderat de o deosebită importanţă trebuie să se realizeze cu participarea tuturor statelor lu­mii, că în această direcţie trebuie întreprinşi paşi concreţi, cum ar fi desfiinţarea blocurilor militare, a bazelor militare de pe teritoriile altor state, retragerea trupelor străine în graniţele naţionale, re­ducerea bugetelor de război, redu­cerea în perspectivă a trupelor şi alte măsuri care să ducă la o reali­zare în fapt a dezarmării. In acest spirit a acţionat şi îşi propune să acţioneze în continuare România, considerînd că astfel realizează aspiraţiile poporului român, care are nevoie de pace pentru înfăptuirea programului său de dezvoltare economică, socială, şi, în acelaşi timp, contribuie la cauza păcii şi colaborării între toate po­poarele lumii. ÎNTREBARE : Domnule pre­şedinte, vocea Chinei în viaţa politică internaţională s-a în­tărit foarte mult de la parti­ciparea R.P. Chineze la O.N.U. şi vizita preşedintelui Nixon în China. In legătură cu aceasta am dori să cunoaştem valoroasa dumneavoastră părere. RĂSPUNS : România s-a pro­nunţat întotdeauna, împreună cu celelalte state socialiste şi alte sta­te ale lumii, pentru participarea activă a Republicii Populare Chi­neze la viaţa internaţională, pentru restabilirea dreptului ei în Organi­zaţia Naţiunilor Unite. De aceea am salutat cu satisfacţie hotărîrea lua­tă cu o majoritate zdrobitoare de către Organizaţia Naţiunilor Unite, de restabilire a drepturilor Repu­blicii Populare Chineze în O.N.U. Prin aceasta s-a pus capăt unei si­tuaţii anormale din viaţa interna­ţională, ţinerii la o parte de orga­nismele internaţionale a unuia din popoarele cele mai mari ale lumii. Apreciez că această hotărîre isto­rică — aş putea spune — are o semnificaţie mult mai largă, deoa­rece deschide noi perspective pen­tru participarea tuturor statelor la soluţionarea marilor probleme in­ternaţionale, creează condiţii pen­tru o politică de destindere şi pace în lume­în acest cadru se înscrie şi vi­zita pe care preşedintele Statelor Unite a făcut-o în Republica Popu­lară Chineză. După cum ştiţi, România însăşi se pronunţă pentru contacte largi cu toate ţările. De aceea nu putem decît să apreciem ca pozitivă aceas­tă vizită, cît şi alte întîlniri şi vi­zite între conducătorii statelor lu­mii. Noi apreciem că contactele directe, discutarea nemijlocită a problemelor care interesează ţările respective, precum şi alte state ale­­lumii, nu pot decît să fie salutate. Desigur, în cadrul acestei vizite s-au abordat problemele care pri­vesc în primul rînd cele două state. In acest context aş menţiona recu­noaşterea de către Statele Unite a realităţii, şi anume, a existenţei unei singure Chine, a faptului că problema Taiwanului constituie o problemă internă a Republicii Populare Chineze. Acest fapt va deschide calea pentru a se pune capăt cu desăvîrşire încercărilor de a se mai aduce în discuţie, în vreun fel sau altul, existenţa a două Chine sau a unei Chine şi a unui Taiwan. Noi apreciem că înlăn­ţuirea în viaţă a angajamentelor asumate în cadrul acestei întîlniri va contribui nu numai la normali­zarea şi dezvoltarea relaţiilor din­tre cele două state, dar va servi şi cauzei destinderii în lume, colabo­rării şi securităţii mondiale. ÎNTREBARE : Domnule pre­şedinte, ţara dumneavoastră face eforturi in mod constant pentru instaurarea păcii în lume şi, în special, a securită­ţii în Europa. Aţi dori să ne faceţi cunos­cută poziţia ţârii dumnea­voastră faţă de conferinţa de securitate europeană ? RĂSPUNS : România consideră că înfăptuirea securităţii europene şi ţinerea conferinţei general-eu­­ropene reprezintă un factor impor­tant pe calea lichidării vechilor stări de lucruri, a normalizării re­laţiilor dintre statele continentului nostru şi aşezării acestora pe o bază nouă care să asigure o colabo­rare multilaterală între ele. Este cunoscut că Europa a con­tribuit mult la dezvoltarea civili­zaţiei, dar, în acelaşi timp, a fost şi centrul dezlănţuirii celor două războaie mondiale, cu urmările lor grave. De aceea, înfăptuirea securi­tăţii în Europa corespunde nu nu­mai intereselor statelor acestui continent; după părerea mea, a­­ceasta va exercita o puternică in­fluenţă asupra îmbunătăţirii rela­ţiilor internaţionale generale, a co­laborării între toate statele lumii. Noi considerăm că prima reuniu­ne generală a statelor europene ar trebui să realizeze un acord pri­vind renunţarea la forţă şi la ame­ninţarea cu forţa în relaţiile dintre statele continentului, precum şi a­­şezarea la baza colaborării lor a principiilor respectării independen­ţei şi suveranităţii naţionale, egali­tăţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului re­ciproc, afirmîndu-se cu putere res­pectarea dreptului fiecărei naţiuni europene de a-şi organiza viaţa co­respunzător năzuinţelor sale, fără nici un amestec din afară. Tot­odată, considerăm că conferinţa general-europeană ar trebui să creeze condiţii pentru o dezvoltare multilaterală a cooperării economi­ce, tehnico-ştiinţifice, culturale, a schimbului turistic şi, în general, a unor contacte largi între toate po­poarele acestui continent. Ar fi, de asemenea, un lucru deosebit de pozitiv dacă s-ar ajunge la reali­zarea unui organism permanent al statelor europene, ori participarea reprezentanţilor tuturor popoare­lor, care să acţioneze în continuare pentru pregătirea unor noi reuniuni sau pentru a asigura o bază de discutare a altor probleme care ur­mează să fie soluţionate în per­spectivă. In acest spirit noi apreciem că s-a produs o­ deplasare puternică în opinia publică europeană, care se pronunţă cu hotărîre pentru în­ceperea pregătirii conferinţei ge­­neral-europene, cu participarea tu­turor statelor, şi considerăm că realmente există premise ca aceste pregătiri să înceapă în acest an, ca într-un timp scurt să poată avea loc o reuniune general-europeană. În ce o priveşte, România a ac­ţionat şi va acţiona cu toată ho­tărîrea în această direcţie. „Oamenii noştri sunt harnici ca albinele“ — aceasta a fost expresia şi aparţine inginer­ului Eugen Avram, secretarul comitetului de partid pe uzină. Ne aflăm în marea hală a secţiei I de ţevi de la Uzina me­talurgică m­aşî şi toţi aceşti oameni îşi concentrează atenţia către un o­­biectiv de primă importanţă : ter­minarea grabnică a reviziei anuale a acestei linii de producţie considerată, pe drept cuvînt, inima uzinei. Dar această revizie anuală periodică, deşi obişnuită, aduce de astă dată un element nou . La propunerea colec­tivului secţiei, transmisă prin re­prezentanţii săi în comitetul oame­nilor muncii, a apărut iniţiativa de a se incheia revizia cu cel puţin o zi inainte de termen. Şi nu numai că s-a lansat iniţiativa, dar muncitorii din secţie reprezentanţi în comitetul oamenilor muncii, sprijiniţi de orga­nizaţiile de partid, au devenit anima­torii organizării practice a materia­lizării ei. Imediat s-au stabilit mă­suri concrete pentru fiecare agregat și fază de lucru în parte. Comitetul de partid a îndrumat comitetul oa­menilor muncii să extindă poli­calificarea operatorilor incit acum, la revizie, să ajute şi ei pe lăcătuşi, mecanici şi electricieni. Şi­­ pentru prima oară cînd nu se mai apelează la forţe de specialitate din afara uzinei. Deci, o economie directă prin necheltuirea în plus a unor fonduri de salarii, dar şi terminarea lucrări­lor cu o zi înainte de termen. Asta înseamnă o producţie în plus de aproape 500 tone ţeavă. O producţie care se include în angajamentul su­plimentar cu care metalurgiştii ieşeni întîmpină Conferinţa Naţională a partidului şi cea de a XXV-a ani­versare a Republicii. Pe întreaga u­­zină angajamentele pe anul în curs au fost suplimentate de la 15 mili­oane lei producţie globală peste plan, la 28 milioane lei şi de la 14 mili­oane lei la producţia marfă la 30 milioane lei. Cu alte cuvinte, cu 1 000 de tone ţevi şi profile in plus faţă de angajamentul iniţial. Toto­dată, şi o economie de 350 tone me­tal faţă de 250 tone. — Comitetul de partid şi comitetul oamenilor muncii — ne spune secre­tarial comitetului de partid — mi-a trasat sarcina să răspund personal ca revizia să fie de cea mai bună calitate, cu parametrii ridicaţi la nivelul producţiei anului 1973, pentru că cel puţin planul semestrului I al anului viitor se va realiza şi tre­buie să se realizeze pe utilajele pe care acum le punem la punct. Deci, o bătălie cu timpul in care comitetul de partid a angajat din plin­ colectivul secţiei. Un instru­ment eficace în acest proces de mobilizare pină la ultimul om este comitetul oamenilor muncii, lată un alt membru al său conducînd o echi­pă de 16 electricieni care lucrează la cuptorul-tunel și la aparatul de samblare a benzii : comunistul Victor Crijanovschi. — Tocmai acum echipa încheie lu­crările de revizie a cuptorului tunel. Le încheie cu 3 zile înainte de ter­men — ne spune interlocutorul nos­tru. Mîine şi agregatul de samblare este gata. Aşa că punerea întregii linii în funcţiune cu cel puţin o zi mai devreme s-a realizat. Amprenta rolului reprezentanţilor muncitorilor in comitetul oamenilor muncii este vizibilă, în aceste zile, în atmosfera de întrecere pentru înde­plinirea sarcinilor planului cincinal, şi în alte locuri de producţie. La li­nia de 250 mm, cu sudură prin cu­renţi de înaltă frecvenţă, de pildă, sîntem martorii unor intense pregătiri pentru dezvoltarea atelierului sec­ţiei incit să se poată confecţiona aici, pe loc, şi alte dispozitive — in­ductoarele şi impenderele — necesare funcţionării acestei linii de produc­ţie. Aceasta este o altă propunere făcută la comitetul oamenilor mun­cii de către acelaşi Victor Crijanov­schi. O propunere care acum se rea­lizează. Eficienţa : se va cîştiga şi aici, la linia de 250 mm, în fiecare zi,o producţie in plus de cel puţin o oră şi se va evita totodată stagnarea liniei nemaiaşteptîndu-se confec­ţionarea şi aducerea inductoarelor şi impenderelor de la atelierul elec­tric central pe uzină. Se realizează, implicit, şi o mai bună întrajutorare între electricieni şi operatori în vede­rea evitării oricărei erori în mon­tarea şi funcţionarea acestora. De fapt, aici, prin evitarea tuturor stag­nărilor şi găsirea posibilităţilor de mărire a vitezelor de lucru, se ur­măreşte atingerea mai rapidă a pa­rametrilor proiectaţi ai instalaţiei. Iar o dată cu aceasta, uzina ieşeană va izbuti să lucreze la parametri pro­iectaţi cu toate instalaţiile sale. Este un angajament de onoare pe care colectivul şi l-a luat în cinstea Con­ferinţei Naţionale a partidului. Rea­lizările lunii în curs arată că la această secţie de 2,5 ton­ producţia s-a ridicat la 1 600 tone faţă de 1 200 tone cît a fost luna trecută, ceea ce constituie un considerabil pas inainte pentru îndeplinirea angajamentului global. Am luat parte la cîteva adunări generale ale organizaţiilor de bază in care comuniştii, în lumina obiective­lor stabilite de Conferinţa Naţională a partidului din 1967 şi Congresul al X-lea al P.C.R., au dezbătut exigent sarcinile actuale de a perfecţiona munca pe toate planurile, de a-i ri­dica mereu nivelul calitativ. A reie­şit din aceste dezbateri aceeaşi idee a competiţiei cu timpul, la care iau parte toate organismele nou create in ultimii ani pentru atragerea la conducerea producţiei a maselor de muncitori. In acest sens, comitetul de partid se ocupă îndeaproape de îndrumarea organizaţiilor de masă, a comitetului oamenilor muncii tocmai spre a stimula iniţiativa, gândirea, spiritul de întrecere pentru îndepli­nirea, înainte de termen, a cincina­lului. Am aflat aici la adunările de partid şi despre iniţiativa colectivului Ate­lierului de tuburi „Pantzer“, susţi­nută de maistrul Ion Ionescu, repre­zentantul lor în comitetul oamenilor muncii, de a îmbunătăţi transportu­rile interne prin construirea unei linii de decovit din rezervele între­prinderii, fără investiţii. Aceasta va duce la descongestionarea halei de producţia finită, va asigura un flux productiv continuu. Intr-un tempo contracronometru este şi bătălia pentru economisirea metalului, dezbătută sub diferite for­me de comunişti in adunările de partid. Se urmăreşte, de pildă, să se aplice întocmai hotărîrea comitetului oamenilor muncii de a se folosi cu mare chibzuinţă zincul la băile de zincare — materie primă la care, încă, se înregistrează un consum spe­cific ridicat. In domeniul economisirii metalului, comitetul oamenilor muncii a fost îndrumat de comitetul de partid să lanseze acţiuni de masă. De pildă, toţi specialiştii de la serviciile teh­nice şi de concepţie, cei din produc­ţie sunt antrenaţi acum la studierea şi analizarea micşorării numărului de suduri cap la cap, experimentind procedeul folosirii rulourilor la des­făşurătorul de bandă pînă la 4 800 tone faţă de 1 800 tone, cum se uti­lizează în prezent. Asta înseamnă o micşorare de 2,5 ori a numărului de suduri cap la cap, deci, în final, mii­ de tone de metal economisit. O luptă cu timpul care declan­şează iniţiative şi, în acelaşi timp, impulsionează explorarea lor. Chiar în aceste zile, cînd se revizuia in­stalaţia liniei de 4 ţoli, a prins viaţă o asemenea iniţiativă izvorită din colectiv. O presă de probat ţevi, in­stalaţie de mare importanţă, a fost pusă în funcţiune cu 45 de zile îna­inte de termen, eliminîndu-se „locul îngust" de la operaţiile finale. Astfel, metalurgiştii ieşeni, în frunte cu comuniştii, îşi onorează mai prompt datoriile faţă de econo­mia patriei, într-un efort productiv dinamizat de această luptă cu timpul care a cuprins întregul colectiv. Manole CORCACI corespondentul „Scînteii* ■ jp mm m ■■*■■■■■■■■■■■ Adunări generale ale organizaţiilor de partid Metalurgiştii ieșeni în competiţie cu timpul SATU MARE CENTRUL CIVIC DE PE SOMEŞ Pină la sfîrşitul actualului cinci­nal municipiul Satu-Mare va dis­pune de un nou şi modern centru civic, a cărui machetă a fost supu­să dezbaterii, în cadrul comisiei ju­deţene de arhitectură şi sistemati­zare. Noul centru civic va fi am­plasat pe malul Someşului, într-un splendid cadru natural. Aici se vor ridica sediul politico-administrativ al judetului, o casă de cultură, cu o sală de spectacole de 800 locuri, un supermagazin, blocuri cu 10—12 ni­veluri si o frumoasă esplanadă. HUNEDOARA PENTRU SÂNÂTATEA POPULAŢIEI SATEŞTI In satele de munte Lăpugiu şi Bunila au fost date în folosinţă două noi dispensare umane. Prevăzute cu săli corespunzătoare de trata­ment şi consultaţii, cu locuinţe pentru personalul medical respec­tiv, noile centre de sănătate îşi do­vedesc pe deplin utilitatea. In sta­diu final de execuţie se află dis­pensarul uman din comuna Certej, iar alte două sunt în plină construc­ţie în satele Orăştioara şi Bulzeşti. Totodată, la spitalul din comuna Baia de Criş se desfăşoară ample lucrări de amenajare şi moderni­zare. SUCEAVA O NOUĂ AŞEZARE MINIERĂ In zona Negoiului, din masivul Călimani, alături de mineri, con­structorii lucrează de zor la ridi­carea unei noi aşezări miniere. Pină acum, au fost date în folosinţă pri­mele blocuri cu 250 de apartamen­te. Pînă la sfîrşitul anului, aces­tora li se vor adăuga noi blocuri, precum şi un modern complex co­mercial, o cantină şi altele. VÎLCEA GOSPODARI MILIONARI In acest an, cetăţenii din satele şi oraşele judeţului Vîlcea au rea­lizat, prin muncă voluntar-patrioti­­că, importante lucrări edilitar-gos­­podăreşti în valoare de 57 milioane lei. Printre acestea se numără mo­dernizarea a 63 000 mp străzi, 90 km drumuri comunale şi săteşti, nume­roase poduri şi podeţe, amenajarea a circa 100 de baze sportive, zone de agrement, terenuri de joacă pen­tru copii. PAGINA 3 Realizări ale industriei locale clujene CLUJ (Corespondentul „Scîn­teii“, Alexandru Mureşan). Ma­gazinul industriei locale de pe strada „30 Decembrie“ din Cluj este aprovizionat, între altele, şi cu articole realizate de între­prinderea de industrie locală „Vlădeasa“ din Huedin. Printre acestea se numără : vaze de flori, suporţi de lemn, bombo­niere, scrumiere, coloane orna­mentale şi altele. „Vlădeasa“ are şi o puternică secţie de mobilă. Modelul „Pentru tineret“ a fost distins cu diplomă la ultimul salon de mostre. .Tot aici se pro­duc, atit pentru piaţa internă cit şi pentru export, scaune tip „Lira“, taburete, dulapuri cu trei uşi etc. Cariera de piatră de la Morlaca, extinsă şi modernizată, produce anual peste 300 000 tone piatră concasată, borduri, prefa­bricate şi altele. Dintre ultimele noutăţi ale in­dustriei locale clujene notăm : cazanul tip „Gama“ AMI-3 pen­tru încălzirea locuinţelor cu un număr mic de apartamente şi soba care utilizează drept com­bustibil cărbunele brichetat, pen­tru încălzirea şcolilor şi cămi­nelor culturale.

Next