Scînteia, iunie 1972 (Anul 41, nr. 9165-9194)
1972-06-01 / nr. 9165
CCINT EI A - joi 1 iunie 1972 vin de mmn mOIAE CEAUŞESCU in unităţi ale industriei alimentare din perimetrul Capitalei (Urmare din pag. I) faţă şi primul secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., tovarăşul Gheorghe Neculai din ministerul de resort li se cere sa ia de urgenţă măsurile cele mai hotărîte pentru remedierea neajunsurilor, pentru a face ca unitatea să se înscrie în parametrii normelor tehnologice și în normele de igienă pretinse întreprinderilor prelucrătoare de produse alimentare. La Buftea. Fabrica de conserve de legume și fructe, unitate care a sărbătorit cu doi ani în urmă un secol de existenţă, este în plină activitate. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii întîmpină călduros pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi. Se intră direct în secţiile de producţie, unde se lucrează intens la fabricaţia de conserve de mazăre şi dulceţuri de căpşuni. In zilele următoare, se va trece şi la prelucrarea altor produse din noua recoltă. în explicaţiile care se furnizează este relevat faptul că unitatea şi-a sporit neîncetat capacitatea de producţie, ajungîndu-se în prezent la o producţie anuală de 10 000 tone, faţă de 400 cît se realiza în trecut. In general, sporurile de producţie au fost obţinute cu investiţii minime, folosindu-se aceleaşi capacităţi constructive. Un accent deosebit s-a pus pe creşterea productivităţii muncii şi folosirea procedeelor moderne de fabricaţie. Sunt luate măsuri pentru realizarea unei producţii maxime în sezonul actual al legumelor şi fructelor, aici realizîndu-se aproximativ 6 000 tone de conserve pentru consumul populaţiei Capitalei. Se arată că, în vederea modernizării procesului de producţie, în sectorul de prelucrare a legumelor şi fructelor se studiază posibilitatea schimbării amplasamentului actual al acestei secţii într-o construcţie nouă din apropiere. In continuare, este vizitat sectorul de fabricaţie a pastei de tomate, compus din două linii hol de producţie, ambele avînd o capacitate anuală de prelucrare a 17 000 tone roşii, din care rezultă în final 2 200 tone de pastă. In această secţie erau în curs pregătiri intense de verificare a agregatelor şi utilajelor pentru ca, o dată cu începerea sezonului de fabricaţie a pastei de tomate, unitatea să lucreze cu maximum de randament. Şi aici se adresează specialiştilor recomandarea de a urmări îndeaproape nivelul calitativ al produselor, adoptarea de măsuri apte să determine, în sezonul prelucrării legumelor şi fructelor din acest an, maximum de randament în folosirea utilajelor, a timpului de lucru, acestea fiind condiţii de primă însemnătate în realizarea sarcinilor de plan şi deci în asigurarea necesităţilor de consum ale populaţiei. In încheierea programului de lucru prin unităţi ale industriei alimentare, secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat iau cunoştinţă de activitatea întreprinderii de ambalaje metalice şi piese de schimb pentru industria alimentară, aflată tot la Buftea, în imediata vecinătate a fabricii de conserve, întreprinderea, nouă, transformă anual în cutii şi alte ambalaje necesare industriei alimentare mari cantităţi de tablă. Se produc, de asemenea, anual circa 30 tone piese de schimb pentru diferite unităţi industriale din această ramură de producţie. In secţia de fabricaţie a ambalajelor metalice, procesul tehnologic este organizat pe baze tehnice înaintate şi asigură posibilităţi pentru diversificarea şi modernizarea continuă a producţiei de ambalaje. Se vizitează cu acest prilej şi secţia de litografiere a tablei folosite în realizarea ambalajelor, în general cutii de diferite mărimi şiforme pentru conserve. Secţia este unică în ţară, ea punînd la dispoziţie şi altor unităţi producătoare de ambalaje tabla imprimată în culori, cu desene şi inscripţii atrăgătoare şi sugestive. Preocupările specialiştilor din această secţie tind la realizarea unei game variate de tablă litografiată, mergînd pînă la combinaţii de şase culori. In dialogul pe care-1 întreţine cu specialiştii fabricii, secretarul general al partidului propune acestora spre studiere posibilitatea ca această unitate, cea mai mare întreprindere producătoare de ambalaj metalic pentru conserve, să se constituie un furnizorul principal de tablă litografiată în decupaje diferite pentru toate secţiile de ambalaj de pe lîngă întreprinderile de conserve , dotate cu linii de capacităţi adecvate cerinţelor, acestea urmează să realizeze forma finală a ambalajului. Soluţia prezintă, între altele, avantajele diminuării volumului transportat, uşurinţa manipulării etc. Intîlnirea de lucru a secretarului general al partidului cu cadre de conducere din industria prelucrătoare a legumelor şi fructelor, din ministere, cu factorii cărora le incumbă răspunderea pentru bunul mers al acestei importante activităţi, de ale cărei rezultate este strîns condiţionată aprovizionarea pieţei, a fost, ca în toate împrejurările similare, generatoare de sugestii, de soluţii practice imediate, fructuoasă. N. Popescu-BOGDANESH Mircea S. IONESCU (Foto : Anghel Pasat) La Fabrica de mezeluri şi conserve din carne In mijlocul lucratorilor de la întreprinderea agricolă de stat „30 Decembrie" interviul acordat de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. I) Ţinînd seama că povara înarmărilor apasă greu asupra tuturor popoarelor şi constituie totodată un mare pericol pentru pace, ne pronunţăm cu hotărîre pentru înfăptuirea dezarmării generale,, şi în primul rînd pentru dezarmarea nucleară. Considerăm că înfăptuirea acestui deziderat de o deosebită importanţă trebuie să se realizeze cu participarea tuturor statelor lumii, că în această direcţie trebuie întreprinşi paşi concreţi, cum ar fi desfiinţarea blocurilor militare, a bazelor militare de pe teritoriile altor state, retragerea trupelor străine în graniţele naţionale, reducerea bugetelor de război, reducerea în perspectivă a trupelor şi alte măsuri care să ducă la o realizare în fapt a dezarmării. In acest spirit a acţionat şi îşi propune să acţioneze în continuare România, considerînd că astfel realizează aspiraţiile poporului român, care are nevoie de pace pentru înfăptuirea programului său de dezvoltare economică, socială, şi, în acelaşi timp, contribuie la cauza păcii şi colaborării între toate popoarele lumii. ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, vocea Chinei în viaţa politică internaţională s-a întărit foarte mult de la participarea R.P. Chineze la O.N.U. şi vizita preşedintelui Nixon în China. In legătură cu aceasta am dori să cunoaştem valoroasa dumneavoastră părere. RĂSPUNS : România s-a pronunţat întotdeauna, împreună cu celelalte state socialiste şi alte state ale lumii, pentru participarea activă a Republicii Populare Chineze la viaţa internaţională, pentru restabilirea dreptului ei în Organizaţia Naţiunilor Unite. De aceea am salutat cu satisfacţie hotărîrea luată cu o majoritate zdrobitoare de către Organizaţia Naţiunilor Unite, de restabilire a drepturilor Republicii Populare Chineze în O.N.U. Prin aceasta s-a pus capăt unei situaţii anormale din viaţa internaţională, ţinerii la o parte de organismele internaţionale a unuia din popoarele cele mai mari ale lumii. Apreciez că această hotărîre istorică — aş putea spune — are o semnificaţie mult mai largă, deoarece deschide noi perspective pentru participarea tuturor statelor la soluţionarea marilor probleme internaţionale, creează condiţii pentru o politică de destindere şi pace în lumeîn acest cadru se înscrie şi vizita pe care preşedintele Statelor Unite a făcut-o în Republica Populară Chineză. După cum ştiţi, România însăşi se pronunţă pentru contacte largi cu toate ţările. De aceea nu putem decît să apreciem ca pozitivă această vizită, cît şi alte întîlniri şi vizite între conducătorii statelor lumii. Noi apreciem că contactele directe, discutarea nemijlocită a problemelor care interesează ţările respective, precum şi alte state alelumii, nu pot decît să fie salutate. Desigur, în cadrul acestei vizite s-au abordat problemele care privesc în primul rînd cele două state. In acest context aş menţiona recunoaşterea de către Statele Unite a realităţii, şi anume, a existenţei unei singure Chine, a faptului că problema Taiwanului constituie o problemă internă a Republicii Populare Chineze. Acest fapt va deschide calea pentru a se pune capăt cu desăvîrşire încercărilor de a se mai aduce în discuţie, în vreun fel sau altul, existenţa a două Chine sau a unei Chine şi a unui Taiwan. Noi apreciem că înlănţuirea în viaţă a angajamentelor asumate în cadrul acestei întîlniri va contribui nu numai la normalizarea şi dezvoltarea relaţiilor dintre cele două state, dar va servi şi cauzei destinderii în lume, colaborării şi securităţii mondiale. ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, ţara dumneavoastră face eforturi in mod constant pentru instaurarea păcii în lume şi, în special, a securităţii în Europa. Aţi dori să ne faceţi cunoscută poziţia ţârii dumneavoastră faţă de conferinţa de securitate europeană ? RĂSPUNS : România consideră că înfăptuirea securităţii europene şi ţinerea conferinţei general-europene reprezintă un factor important pe calea lichidării vechilor stări de lucruri, a normalizării relaţiilor dintre statele continentului nostru şi aşezării acestora pe o bază nouă care să asigure o colaborare multilaterală între ele. Este cunoscut că Europa a contribuit mult la dezvoltarea civilizaţiei, dar, în acelaşi timp, a fost şi centrul dezlănţuirii celor două războaie mondiale, cu urmările lor grave. De aceea, înfăptuirea securităţii în Europa corespunde nu numai intereselor statelor acestui continent; după părerea mea, aceasta va exercita o puternică influenţă asupra îmbunătăţirii relaţiilor internaţionale generale, a colaborării între toate statele lumii. Noi considerăm că prima reuniune generală a statelor europene ar trebui să realizeze un acord privind renunţarea la forţă şi la ameninţarea cu forţa în relaţiile dintre statele continentului, precum şi aşezarea la baza colaborării lor a principiilor respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, afirmîndu-se cu putere respectarea dreptului fiecărei naţiuni europene de a-şi organiza viaţa corespunzător năzuinţelor sale, fără nici un amestec din afară. Totodată, considerăm că conferinţa general-europeană ar trebui să creeze condiţii pentru o dezvoltare multilaterală a cooperării economice, tehnico-ştiinţifice, culturale, a schimbului turistic şi, în general, a unor contacte largi între toate popoarele acestui continent. Ar fi, de asemenea, un lucru deosebit de pozitiv dacă s-ar ajunge la realizarea unui organism permanent al statelor europene, ori participarea reprezentanţilor tuturor popoarelor, care să acţioneze în continuare pentru pregătirea unor noi reuniuni sau pentru a asigura o bază de discutare a altor probleme care urmează să fie soluţionate în perspectivă. In acest spirit noi apreciem că s-a produs o deplasare puternică în opinia publică europeană, care se pronunţă cu hotărîre pentru începerea pregătirii conferinţei general-europene, cu participarea tuturor statelor, şi considerăm că realmente există premise ca aceste pregătiri să înceapă în acest an, ca într-un timp scurt să poată avea loc o reuniune general-europeană. În ce o priveşte, România a acţionat şi va acţiona cu toată hotărîrea în această direcţie. „Oamenii noştri sunt harnici ca albinele“ — aceasta a fost expresia şi aparţine inginerului Eugen Avram, secretarul comitetului de partid pe uzină. Ne aflăm în marea hală a secţiei I de ţevi de la Uzina metalurgică maşî şi toţi aceşti oameni îşi concentrează atenţia către un obiectiv de primă importanţă : terminarea grabnică a reviziei anuale a acestei linii de producţie considerată, pe drept cuvînt, inima uzinei. Dar această revizie anuală periodică, deşi obişnuită, aduce de astă dată un element nou . La propunerea colectivului secţiei, transmisă prin reprezentanţii săi în comitetul oamenilor muncii, a apărut iniţiativa de a se incheia revizia cu cel puţin o zi inainte de termen. Şi nu numai că s-a lansat iniţiativa, dar muncitorii din secţie reprezentanţi în comitetul oamenilor muncii, sprijiniţi de organizaţiile de partid, au devenit animatorii organizării practice a materializării ei. Imediat s-au stabilit măsuri concrete pentru fiecare agregat și fază de lucru în parte. Comitetul de partid a îndrumat comitetul oamenilor muncii să extindă policalificarea operatorilor incit acum, la revizie, să ajute şi ei pe lăcătuşi, mecanici şi electricieni. Şi pentru prima oară cînd nu se mai apelează la forţe de specialitate din afara uzinei. Deci, o economie directă prin necheltuirea în plus a unor fonduri de salarii, dar şi terminarea lucrărilor cu o zi înainte de termen. Asta înseamnă o producţie în plus de aproape 500 tone ţeavă. O producţie care se include în angajamentul suplimentar cu care metalurgiştii ieşeni întîmpină Conferinţa Naţională a partidului şi cea de a XXV-a aniversare a Republicii. Pe întreaga uzină angajamentele pe anul în curs au fost suplimentate de la 15 milioane lei producţie globală peste plan, la 28 milioane lei şi de la 14 milioane lei la producţia marfă la 30 milioane lei. Cu alte cuvinte, cu 1 000 de tone ţevi şi profile in plus faţă de angajamentul iniţial. Totodată, şi o economie de 350 tone metal faţă de 250 tone. — Comitetul de partid şi comitetul oamenilor muncii — ne spune secretarial comitetului de partid — mi-a trasat sarcina să răspund personal ca revizia să fie de cea mai bună calitate, cu parametrii ridicaţi la nivelul producţiei anului 1973, pentru că cel puţin planul semestrului I al anului viitor se va realiza şi trebuie să se realizeze pe utilajele pe care acum le punem la punct. Deci, o bătălie cu timpul in care comitetul de partid a angajat din plin colectivul secţiei. Un instrument eficace în acest proces de mobilizare pină la ultimul om este comitetul oamenilor muncii, lată un alt membru al său conducînd o echipă de 16 electricieni care lucrează la cuptorul-tunel și la aparatul de samblare a benzii : comunistul Victor Crijanovschi. — Tocmai acum echipa încheie lucrările de revizie a cuptorului tunel. Le încheie cu 3 zile înainte de termen — ne spune interlocutorul nostru. Mîine şi agregatul de samblare este gata. Aşa că punerea întregii linii în funcţiune cu cel puţin o zi mai devreme s-a realizat. Amprenta rolului reprezentanţilor muncitorilor in comitetul oamenilor muncii este vizibilă, în aceste zile, în atmosfera de întrecere pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal, şi în alte locuri de producţie. La linia de 250 mm, cu sudură prin curenţi de înaltă frecvenţă, de pildă, sîntem martorii unor intense pregătiri pentru dezvoltarea atelierului secţiei incit să se poată confecţiona aici, pe loc, şi alte dispozitive — inductoarele şi impenderele — necesare funcţionării acestei linii de producţie. Aceasta este o altă propunere făcută la comitetul oamenilor muncii de către acelaşi Victor Crijanovschi. O propunere care acum se realizează. Eficienţa : se va cîştiga şi aici, la linia de 250 mm, în fiecare zi,o producţie in plus de cel puţin o oră şi se va evita totodată stagnarea liniei nemaiaşteptîndu-se confecţionarea şi aducerea inductoarelor şi impenderelor de la atelierul electric central pe uzină. Se realizează, implicit, şi o mai bună întrajutorare între electricieni şi operatori în vederea evitării oricărei erori în montarea şi funcţionarea acestora. De fapt, aici, prin evitarea tuturor stagnărilor şi găsirea posibilităţilor de mărire a vitezelor de lucru, se urmăreşte atingerea mai rapidă a parametrilor proiectaţi ai instalaţiei. Iar o dată cu aceasta, uzina ieşeană va izbuti să lucreze la parametri proiectaţi cu toate instalaţiile sale. Este un angajament de onoare pe care colectivul şi l-a luat în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului. Realizările lunii în curs arată că la această secţie de 2,5 ton producţia s-a ridicat la 1 600 tone faţă de 1 200 tone cît a fost luna trecută, ceea ce constituie un considerabil pas inainte pentru îndeplinirea angajamentului global. Am luat parte la cîteva adunări generale ale organizaţiilor de bază in care comuniştii, în lumina obiectivelor stabilite de Conferinţa Naţională a partidului din 1967 şi Congresul al X-lea al P.C.R., au dezbătut exigent sarcinile actuale de a perfecţiona munca pe toate planurile, de a-i ridica mereu nivelul calitativ. A reieşit din aceste dezbateri aceeaşi idee a competiţiei cu timpul, la care iau parte toate organismele nou create in ultimii ani pentru atragerea la conducerea producţiei a maselor de muncitori. In acest sens, comitetul de partid se ocupă îndeaproape de îndrumarea organizaţiilor de masă, a comitetului oamenilor muncii tocmai spre a stimula iniţiativa, gândirea, spiritul de întrecere pentru îndeplinirea, înainte de termen, a cincinalului. Am aflat aici la adunările de partid şi despre iniţiativa colectivului Atelierului de tuburi „Pantzer“, susţinută de maistrul Ion Ionescu, reprezentantul lor în comitetul oamenilor muncii, de a îmbunătăţi transporturile interne prin construirea unei linii de decovit din rezervele întreprinderii, fără investiţii. Aceasta va duce la descongestionarea halei de producţia finită, va asigura un flux productiv continuu. Intr-un tempo contracronometru este şi bătălia pentru economisirea metalului, dezbătută sub diferite forme de comunişti in adunările de partid. Se urmăreşte, de pildă, să se aplice întocmai hotărîrea comitetului oamenilor muncii de a se folosi cu mare chibzuinţă zincul la băile de zincare — materie primă la care, încă, se înregistrează un consum specific ridicat. In domeniul economisirii metalului, comitetul oamenilor muncii a fost îndrumat de comitetul de partid să lanseze acţiuni de masă. De pildă, toţi specialiştii de la serviciile tehnice şi de concepţie, cei din producţie sunt antrenaţi acum la studierea şi analizarea micşorării numărului de suduri cap la cap, experimentind procedeul folosirii rulourilor la desfăşurătorul de bandă pînă la 4 800 tone faţă de 1 800 tone, cum se utilizează în prezent. Asta înseamnă o micşorare de 2,5 ori a numărului de suduri cap la cap, deci, în final, mii de tone de metal economisit. O luptă cu timpul care declanşează iniţiative şi, în acelaşi timp, impulsionează explorarea lor. Chiar în aceste zile, cînd se revizuia instalaţia liniei de 4 ţoli, a prins viaţă o asemenea iniţiativă izvorită din colectiv. O presă de probat ţevi, instalaţie de mare importanţă, a fost pusă în funcţiune cu 45 de zile înainte de termen, eliminîndu-se „locul îngust" de la operaţiile finale. Astfel, metalurgiştii ieşeni, în frunte cu comuniştii, îşi onorează mai prompt datoriile faţă de economia patriei, într-un efort productiv dinamizat de această luptă cu timpul care a cuprins întregul colectiv. Manole CORCACI corespondentul „Scînteii* ■ jp mm m ■■*■■■■■■■■■■■ Adunări generale ale organizaţiilor de partid Metalurgiştii ieșeni în competiţie cu timpul SATU MARE CENTRUL CIVIC DE PE SOMEŞ Pină la sfîrşitul actualului cincinal municipiul Satu-Mare va dispune de un nou şi modern centru civic, a cărui machetă a fost supusă dezbaterii, în cadrul comisiei judeţene de arhitectură şi sistematizare. Noul centru civic va fi amplasat pe malul Someşului, într-un splendid cadru natural. Aici se vor ridica sediul politico-administrativ al judetului, o casă de cultură, cu o sală de spectacole de 800 locuri, un supermagazin, blocuri cu 10—12 niveluri si o frumoasă esplanadă. HUNEDOARA PENTRU SÂNÂTATEA POPULAŢIEI SATEŞTI In satele de munte Lăpugiu şi Bunila au fost date în folosinţă două noi dispensare umane. Prevăzute cu săli corespunzătoare de tratament şi consultaţii, cu locuinţe pentru personalul medical respectiv, noile centre de sănătate îşi dovedesc pe deplin utilitatea. In stadiu final de execuţie se află dispensarul uman din comuna Certej, iar alte două sunt în plină construcţie în satele Orăştioara şi Bulzeşti. Totodată, la spitalul din comuna Baia de Criş se desfăşoară ample lucrări de amenajare şi modernizare. SUCEAVA O NOUĂ AŞEZARE MINIERĂ In zona Negoiului, din masivul Călimani, alături de mineri, constructorii lucrează de zor la ridicarea unei noi aşezări miniere. Pină acum, au fost date în folosinţă primele blocuri cu 250 de apartamente. Pînă la sfîrşitul anului, acestora li se vor adăuga noi blocuri, precum şi un modern complex comercial, o cantină şi altele. VÎLCEA GOSPODARI MILIONARI In acest an, cetăţenii din satele şi oraşele judeţului Vîlcea au realizat, prin muncă voluntar-patriotică, importante lucrări edilitar-gospodăreşti în valoare de 57 milioane lei. Printre acestea se numără modernizarea a 63 000 mp străzi, 90 km drumuri comunale şi săteşti, numeroase poduri şi podeţe, amenajarea a circa 100 de baze sportive, zone de agrement, terenuri de joacă pentru copii. PAGINA 3 Realizări ale industriei locale clujene CLUJ (Corespondentul „Scînteii“, Alexandru Mureşan). Magazinul industriei locale de pe strada „30 Decembrie“ din Cluj este aprovizionat, între altele, şi cu articole realizate de întreprinderea de industrie locală „Vlădeasa“ din Huedin. Printre acestea se numără : vaze de flori, suporţi de lemn, bomboniere, scrumiere, coloane ornamentale şi altele. „Vlădeasa“ are şi o puternică secţie de mobilă. Modelul „Pentru tineret“ a fost distins cu diplomă la ultimul salon de mostre. .Tot aici se produc, atit pentru piaţa internă cit şi pentru export, scaune tip „Lira“, taburete, dulapuri cu trei uşi etc. Cariera de piatră de la Morlaca, extinsă şi modernizată, produce anual peste 300 000 tone piatră concasată, borduri, prefabricate şi altele. Dintre ultimele noutăţi ale industriei locale clujene notăm : cazanul tip „Gama“ AMI-3 pentru încălzirea locuinţelor cu un număr mic de apartamente şi soba care utilizează drept combustibil cărbunele brichetat, pentru încălzirea şcolilor şi căminelor culturale.