Scînteia, iulie 1972 (Anul 41, nr. 9195-9225)

1972-07-01 / nr. 9195

PAGINA 2 W.'iWiV.V.VAW.W.W.V.W.WMVAV/.NWWV.* I Ibim'.»/ Te,e.nl ! i jfl.!' „li '$ E I tu m spun I niciodată „FACEŢI!“! I ci „HAI SĂ FACEM!“­­ — Aţi venit de la mare ? — l-am întrebat, văzindu-1 ars de soare, pe Király loan, secretarul comitetului de partid al comunei Lăsarea, ju­deţul Harghita. — Nici vorbă. M-au făcut tuciu­riu soarele şi vînturile cimpului, că prin birou mă duc numai către sea­ră. Atunci imi iau caietul (foto 1), 5_ să văd ce am făcut peste zi, ce n-am reuşit să fac şi cu ce să încep , a doua zi, dimineaţa. Aşa m-am­­ obişnuit de aproape 25 de ani de "■ cind sînt activist de partid. Nu-mi " place hîrţogăraia. Oricîte hîrtii ar fi, ele nu pot înlocui munca vie, concretă, pe teren, cu oamenii. — Ce puncte v-aţi înscris, de pildă, în caiet, pentru astăzi ? — Mai întîi, o discuţie la faţa lo­cului, cu secretarii birourilor orga­nizaţiilor de bază de la secţia S.M.A., ferma I.A.S. şi cariera de piatră, pentru a analiza modul cum se îndeplinesc angajamentele luate în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului. — Şi ce-aţi constatat ? — Măsurile stabilite se îndepli­nesc întocmai, iar angajamentele _ vor fi nu numai ■J realizate, ci şi da­ ........................ % păşite. Pentru ast­­ ta, trebuie un plus ,» de organizare, de .* hărnicie. Si, bine- 3* înţeles, de initia­ls tivă. ț, — Din cite am % aflat, dv., secreta­ m^i­__ fi rul comitetului f comunal de par- 2* tid, sinteţi autorul multor iniţiati- 2i ve şi, totodată, unul din realizato­ri rii lor. f — Eu m-am învăţat să nu spun “ niciodată : „Faceţi cutare lucru !“, ci „Hai să facem1.“ — şi cred că un activist de partid trebuie să ştie să pună umărul alături de oameni. Numai aşa poţi să ţi-i apropii, să-i însufleţeşti, li convingi, te urmează, în acelaşi timp, in spiritul demo­craţiei noastre socialiste, trebuie să ştii să asculţi părerile oamenilor, propunerile lor, să le spui totdeau­na deschis, cinstit, ce e bine şi ce nu. Contează tare mult cunoaşterea oamenilor. Încrederea reciprocă. — Ce altă sarcină v-aţi înscris un­­ caiet pentru astăzi ? fi — Un moment, s-o citesc exact fi cum e formulată : „Controlul exe­­cutării lucrărilor de întreţinere la jr cartofi“. Peste o jumătate de oră JJ am intilnire pe cimp cu factorii de 5, răspundere de la cooperativa agri­­fi­colă. £ — Putem să vă însoţim şi noi, să fi vă facem o fotografie ? J* — Cum doriţi. Eu nu mi-s prea J* fotogenic, dar cîmpul arată fain de tot. (Foto 2). De cind s-a introdus şi la noi acordul global, lucrările­­ sunt la timp şi mai bine făcute. Pe 50 toate cele 450 hectare cu cartofi nu găseşti fir de buruiană. In cinstea ■J Conferinţei Naţionale a partidului Jp ne-am angajat să obţinem, peste ■* plan, cite 2 000 kg cartofi la hectar­e şi să livrăm statului, suplimentar, 5­4 000 tone cartofi. De asemenea, î vom spori producţia în sectorul IC zootehnic şi vom realiza peste ? 60 000 lei economii la preţul de­­ cost în ferma de stat. ^ — După cum văd, răsfoindu-vă •C caietul, aveţi punctate sarcinile şi Jp pentru următoarele zile. — O muncă fără perspectivă e ca un drum pe care apuci, dar nu ştii unde şi cum te duce. In munca de partid căutăm să luăm hotăriri clare, cu sarcini precise şi respon­sabilităţi concrete. Fiecare din cei 10 secretari ai birourilor organiza­ţiilor de bază din comună are cite un plan de perspectivă, începînd cu măsurile pentru îndeplinirea­­» angajamentelor asumate, pină la­­ strângerea şi înmagazi­narea recol­­■J tei. Sunt prevăzute, de asemenea, pe etape, acţiunile de muncă pa­triotică. — Intr-adevăr. Dozarea este o comună frumoasă, bine gospo­dărită. 3» — Dacă vreţi să vă convingeţi ? cit de buni organizatori şi mobili­­«C­zatori sínt comuniştii din Lăzarea, fi cit de săritori sint oamenii la o ac­­ep­ţiune in interesul obştei, pot să vă­­ spun că n-a fost iniţiativă al cărei fi suflet să nu fie comitetul de partid, şi că n-a fost acţiune mai importantă da la care să nu participe toată su­flarea satului. La munca voluntar patriotică, de pildă, ne bizuim foarte mult pe tineri, cu care mă -n sfătuiesc deseori (foto 3) şi care, j, de exemplu, şi-au făcut singuri un la club al lor. In cinstea Conferinţei Jj Naţionale a partidului am depăşit­­ angajamentul anual la valoarea lu- V crărilor prin muncă patriotică, iar m pină la 19 iulie vom mai presta 5» voluntar lucrări de Încă 100 000 de «p lei. Ne-am amenajat un mare parc ? In centrul comunei, un teren de 1J hochei, un punct de joacă pentru % copii (foto 4), am asfaltat tro- % tuare, am îngrijit fîneţele şi păşu- t» nile. Sint atîtea de făcut în fiecare J* zi, că n-am timp să... obosesc. «Jj — Sinteţi de mult secretar de fi partid la Lăsarea ? jj — Am fost ales imediat după­­ Conferinţa Naţională a partidului din 1967. Pină atunci am lucrat ia js Singeorgiu de Pădure, la Tîrgu «J Secuiesc, la Cheorgheni, peste tot ^ unde m-a trimis partidul. In răs- „■ timpul de cind -J ................ sint aici, ca si ln J. celelalte colturi 5» ale tării, s-au fă- J* cui multe lucruri JJ minunate. Numai J veniturile realiza- fi te prin cooperaţi- jt va agricolă au js _ crescut de două »■ ori si în fiecare «£ din cei aproape % 5 ani s-au înălţat cite 100 de case *» noi şi chiar mai multe. Am aici un fi album în care un bătrin de la noi, J* fotograf amator, dilagyi Zoltán, a jidángáft an de an zeci­­de imagini«* din viaţa nouă a comunei, clădirile *, noi ale şcolii şi căminului cultu- % ral, locuinţele pentru intelectuali,.«jj cele trei grădiniţe de copii, dispen- % sarul, farmacia, cofetăria, librăria... JJ — Cu experienţa pe care o aveţi «* de un sfert de veac, ce credeţi că JJ este caracteristic pentru un activist *3 de partid ? % — Un activist comunist este. J* prin definiţie, un pasionat, un en- VJ tuziast. Să fie mereu ca fintîna JC din poveste dătătoare de apă vie. Ji Să ştie să descopere mereu noul, JS să-l promoveze cu îndrăzneală şi Jp dăruire. Să nu se mulțumească «P niciodată cu ce-a făcut. Să fie me- JJ reu în ofensivă. Totdeauna este •» loc de mai mult, de mai bine. jt — Care a fost cea mai mare JJ bucurie a dv., ca activist de partid ? fi — Eu mă bucur ori de cite ori, «J seara, cind mă uit în caiet și văd­­ că am făcut tot ce mi-am propus J» in ziua respectivă. Şi, fără să mă «J laud, au fost şi asemenea zile... % — Pe lingă această satisfacţie a J* datoriei împlinite cotidian, care, in JJ mod firesc, vă bucură din inimă, fi bănuiesc că v-au încercat şi unele J* griji, necazuri, greutăţi. Ce anume J, t­â supără cel mai mult în viaţă ? Jj* — Viaţa, ca şi munca de activist, JJ de altfel, nu este o simplă Şosea Jp perfect dreaptă, pardosită cu pe­tale de trandafiri. Intre noi vorba, o asemenea viaţă pe mine, unul, m-ar plictisi teribil, pentru­­ că ar fi lipsită de fiorul zbaterii, fi al căutării, al năzuinţei de a fora şi a deschide noi şi noi orizonturi aJ împlinirilor noastre. Cel mai mult d in viaţă mă supără pasivitatea, in­fie fi disciplina, neonorarea întocmai la timp a cuvîntului dat. — Cu ce ginduri veţi merge ca delegat la Conferinţa Naţională a partidului ? J* — După alegerea ca delegat la fi Congresul al X-lea al partidului, acum trăiesc pentru a doua oară JJ emoţia cinstei deosebite ce mi se fi face. Voi duce cu mine, la înaltul forum al comuniştilor, hotărîrea JJ fermă a oamenilor muncii români JS şi maghiari de pe aceste meleaguri­­ de a spori an de an hărnicia lor şi JJ rodnicia pămintului, de a traduce fi in fapt, cu devotament, spre binele Jp tuturor, hotăririle partidului care­­ se identifică cu propriile noastre fi ginduri şi aspiraţii. «■ •1 Petre POPA­­­VAVWWJVW Foto-interviu cu KIRÁLY IOAN 5Î 1 Apropierea Conferinţei Naţionale a partidului prilejuieşte pretutin­deni organizaţiilor de partid analize temeinice ale propriei lor activităţi, ale experienţei acumulate privind perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă, spre a extinde ceea ce este pozitiv şi, totodată, a acţiona pentru înlăturarea neajunsurilor existente. Una din problemele de primă importanţă este prezenţa per­manentă a activistului de partid în mijlocul comuniştilor, al oameni­lor muncii, sarcină pregnant subli­niată de Conferinţa Naţională a partidului din 1937 şi Congresul al X-lea al P.C.R., care au scos în evi­denţă necesitatea mutării centrului de greutate al în­drumării de partid în organizaţiile de bază, în ce măsură a­­ceastă preocupare se reflectă în ac­tivitatea organelor de partid din ju­deţul Botoşani ? Pe primul secre­tar al Comitetului municipal de par­tid Botoşani, Con­stantin Iurea, l-am întiunit la u­­zinele textile din localitate. De cinci zile se află in mijlocul comu­niştilor de aici. Se ridicau oare probleme deose­bite în această or­ganizaţie de era necesară prezenţa unui activist de partid pe o peri­oadă atît de lungă ? — Deşi nu erau probleme, să le zicem, speciale, wswKStuuntKHWe mi-am format un obicei de a sta, pe rînd, în fiecare organiza­ţie de partid şi a o ajuta pină cind consider că munca este bine pusă la punct. In cele cîteva zile, aici, la uzină, am discutat cu toţi membrii comitetului şi ai birourilor organi­zaţiilor de bază, cu mulţi comunişti din diferite sectoare. Numai astfel, trâgînd anumite concluzii, am pu­tut şti cum să acţionez, care este „pedala“ pe care trebuie apăsat. Să vedem, concret, cum se re­flectă îndrumările date de primul secretar. Membrii comitetului de partid şi ai birourilor organizaţiilor de bază au fost ajutaţi la planifi­carea muncii ; fiecăruia i­ s-au re­partizat sarcini precise, stabilin­­du-se termene fixe de rezolvare. A avut, de asemenea, in vedere adu­nările generale. Dacă înainte, în discuţia comuniştilor, se puneau probleme „la general“, sau cam teh­nicist, in prezent, ca urmare a aju­torului primit, tematica adunărilor vizează diferite laturi ale muncii cu oamenii, ale vieţii interne de partid, ale educării comuniştilor; în cadrul acestora se analizează modul cum membrii de partid se achită de sarcini, dacă toţi constituie exemple în rindul celorlalţi muncitori. Agi­taţia vizuală, munca de la om la om au cău­tat un caracter mai viu, mai dinamic, sunt raportate la sarcinile actuale din economie, reflectă suflul nou, cadrul marii întreceri pentru depăşirea obiectivelor cincinalului. Evident, exemplul de mai sus nu e singular in acest judeţ. Concluzia care se impune este că daci acti­vistul de partid acordă atenţie aju­torului concret, mutindu-si centrul de greutate al muncii in organiza­ţiile de bază, creşte eficienţa îndru­mării acordate organizaţiilor de partid. In cadrul anchetei noastre am stat de vorbă cu zece activişti de partid din judeţul Botoşani, adre­­sîndu-le următoarele întrebări : Cit sinteţi prezent in organizaţiile de partid ? Cinci ne-au răspuns că, lunar, stau în organizaţiile de bază cite 6-8 zile ; trei —10 zile ; iar doi — circa 12 zile. Să ne oprim, deo­camdată, la acest aspect. De ce timpul afectat îndrumării concrete a organizaţiilor de partid, la faţa locului, este totuşi redus ? Ne aflăm la comitetul municipal de partid. Gheorghe Lisac, activist în comisia de propagandă, nu mai pridideşte cu telefoanele , se infor­mează, dă indicaţii. Pe la orele 10, în biroul comisiei începe un du-te-vino. Au fost chemaţi diferiţi oameni cu munci de răspundere din instituţii ale oraşului, în mimai 3 ore, pe la comisia de propagandă se perindă 11 oameni. La comitetul judeţean, şeful sectorului de sinteză, Ion Haiunga, ne-a spus că se deplasează foarte puţin în organizaţiile de partid — doar circa 6 zile pe lună — pentru că „sunt legat de o serie de infor­mări pe care le întocmesc lunar, în plus, trebuie să ţin legătura per­manentă cu organele de sinteză ale judeţului“. Să urmărim mai departe modul in care sunt ajutate organizaţiile de partid şi de alţi activişti ai comite­tului judeţean. Tovarăşul Nicolae Iliuţă, şeful secţiei organizatorice, ne prezintă un plan săptâminal de activitate. Luni — şedinţă la o or­ganizaţie de partid şi o expunere ; marţi — două şedinţe in alte organizaţii, miercuri... In total, in cursul unei săptămini, a partici­pat la 10 şedinţe. Unii membri ai biroului, precum şi activişti din co­misiile economică şi organizatori­că, după cum nu spunea secreta­rul comitetului judeţean de partid, tovarăşul Ion Papară, nu stau pe teren decit 2-3 zile lunar. In res­tul timpului, lucrează în birouri, la diferite referate, dau indicaţii sau primesc informări... prin telefon. Nu contactul viu, discuţia de la om la om, ci aparatul telefonic tinde astfel să devină instrumentul prin­cipal al muncii politice. Evident,înlocuirea îndrumării vii, la faţa locului, acolo unde se în­­făptuiesc hotăririle partidului, cu indicaţii telefonice din birou, cu sarcini transmise „de la distanţă", reducerea muncii activistului de partid la întocmirea de informări şi referate nu sunt de natură să ducă la ridicarea nivelului activi­tăţii organizaţiilor de partid, la pu­nerea în valoare a tuturor resurse­lor de iniţiativă creatoare ale comu­niştilor. Aceste practici birocratice constituie o frînă în cunoaşterea de către activiştii de partid a rea­lităţilor şi la mobilizarea politică a oamenilor, îngustează perspec­tiva, favorizează apariţia rutinei. Ce rămîne în urmă, după ce prin organizaţia de bază au trecut re­prezentanţii organelor de partid ? — Pe noi, dacă am lua în conside­raţie doar criteriul cifric, am putea spune că ne vizitează relativ destul de des activişti şi de la comitetul ju­deţean de partid şi de la munici­piu, ne spunea tov. Iov. Teslaru, se­cretar al comitetului de partid de la întreprinderea „Flamura roşie“­­Botoşani. De altfel, după cum ni s-a spus, de activitatea organizaţiei noastre de partid răspund trei ac­tivişti ai comitetului municipal, din care doi sunt secretari, şi un activist al comitetului judeţean. Dar... de fiecare dată trec pe aici în grabă. Notează în carnet 2—3 cifre şi plea­că. Se înţelege că un astfel de „aju­tor“ prin vizite-fulger, telegrafice, apariţii meteorice, chiar frecvente, nu poate avea consecinţe pozitive. Nu întîmplător, în activitatea eco­nomică a acestei întreprinderi — şi nu numai a acesteia — se mani­festă o seamă de deficienţe : or­ganizarea defectuoasă a muncii, întîrzieri in apro­vizionarea cu ma­teriale şi piese de schimb ; de ase­menea, se înre­gistrează absente de la serviciu, numeroase cazuri de indisciplină etc. — Există încă neajunsuri in munca de îndru­mare de către ac­tiviştii de partid a organizaţiilor de bază, ne spu­ne tovarăşul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al comitetului jude­ţean de Partid. Suntem­ conştienţi că, în acest do­meniu, nu s-au înlăturat practici­le rutiniere , re­ducerea ajutoru­lui numai la par­ticipări la şedin­ţe, concentrarea îndrumării la se­diul comitetului judeţean, trecerea ^HBaH^aaBaa­^B in grabă prin în­treprinderi, fără a acorda sprijin direct organizaţiilor de partid. Iar, pe alocuri, acest sprijin se restringe la probleme tehnice, de evidenţă etc., fără să vize­ze perfecţionarea stilului şi metode­lor muncii de partid. De aceea, sun­tem­ preocupaţi să imprimăm în rin­dul tuturor activiştilor de partid un stil de muncă nou, dinamic, să determinăm că activitatea de spri­jin şi îndrumare să se desfăşoare, in cea mai mare parte, muncind e­­fectiv pe teren. De altfel, biroul co­mitetului judeţean a hotărît ca în­tregul aparat să muncească cel pu­ţin 20 de zile pe lună in organiza­ţiile de partid. Aşa cum, fără în­doială, se va releva la Conferinţa Naţională a partidului, care va a­­vea loc peste puţin timp, va tre­bui să acordăm o şi mai mare aten­ţie perfecţionării stilului şi metode­lor de muncă, ridicării rolului de conducător al organizaţiilor­­ de partid. In acest sens, îmbunătăţirea muncii de îndrumare a tuturor or­ganizaţiilor de partid trebuie să ră­­mînă o îndatorire permanentă, de zi cu zi. Vasile MIHAI Locul de muncă al activistului de partid: ÎN MIJLOCUL OAMENILOR , CIND APARATUL TELEFONIC DEVINE PRINCIPALUL INSTRUMENT AL MUNCII PO­LITICE . CU CE SE SOLDEAZĂ VIZITELE-FULGER ŞI APARIŢIILE METEORICE? • O INIŢIATIVA DEMNĂ DE INTERES : 20 DE ZILE LUNAR — ACTIVIŞTII COMITETULUI JUDEŢEAN MUNCESC IN ORGANIZAŢIILE DE PARTID NOI SORTIMENTE DE DETERGENŢ! TIMIŞOARA (Corespondentul „Scînteii“, Cezar Ioana).­­ Gama produselor realizate de Fabrica de detergenţi din Timi­şoara a sporit an de an, numă­rul lor ajungînd in prezent la peste 100 de articole, destinate industriei (in special celei de în­călţăminte, textile, chimică, me­talurgică), agriculturii şi uzului gospodăresc. Alături de cunos­cuţii detergenţi de tip „Perlan“ — alb şi albastru, a căror efi­cienţă la spălare a crescut sim­ţitor prin îmbunătăţirea reţete­lor tehnologice şi prin noile adaosuri de parfumuri supe­rioare, a fost asimilată in fabri­caţie seria detergenţilor lichizi de tip „Deval — universal“, „Lax“ şi „V“ — ultimele două sortimente livrindu-se cu înce­pere din acest trimestru, in pernuţe de plastic. Tot in per­­nuţe de plastic se livrează şi şamponul de păr „Larex", iar nu peste multă vreme vor fi puse în comerţ, în aceleaşi con­diţii, şamponul de păr pe bază de extras de plante „Novo-6“, spumantele pentru baie „Mona“ (cu extras de plante) şi „Pin“ (cu esenţă de brad), precum şi şamponul „Dacia“, pentru auto­turisme , toate acestea fiind asimilate de curind in fabrica­ţie. La îndemîna automobilişti­­lor va fi pus şi lichidul de spă­lare pentru parbrize pe timpul verii în flacoane de o jumătate de litru. In rindul produselor­­noi destinate uzului gospodăresc se înscrie și detergentul „Tim­tim“, cu spumare reglată, foarte solicitat şi la export. De altfel circa 40 la sută din producţia fabricii timişorene este livrată unor beneficiari externi. De menţionat faptul că toate aces­te produse sunt rodul activităţii de cercetare ce se desfăşoară în întreprindere. Creaţii originale sunt, de asemenea, şi ultimele produse destinate industriei şi agriculturii — înmutantul „Ra­pid C“ pentru industria textilă şi emulgatorul fitofarmaceutic pentru agricultură, realizate in instalaţii noi, intrate în funcţi­une la începutul anului 1972. SCl NT El A —­simbäla 7 iulie 7972 AM PRIMIT SCRISOAREA DV.! DACĂ VOR SOSI, ÎN LOC DE VAR, EXCAVATOARE, NOI N-AVEM NICI O VINĂ Banane, curmale, mă rog, poţi găsi orice ar­ticol îţi trece prin min­te. Chiar şi pinguini, şi hipopotami. Numai nu căuta var, că nu găseşti, ne scrie Nicolae Tufărea­­nu, din Porumbacu de Jos, satul Colun, judeţul Sibiu. — Pentru ce-ţi trebuie vai, nene Nicolae ? — Am şi eu nişte pe­reţi la casă, care trebuie văruiţi din cind in cinci. Am un coteţ de păsări, care trebuie dezinfectat. Am... — Şi magazinul mixt al comunei nu aduce . — Ce vorbeşti dumnea­ta de magazinul mixt ! Am fost de şapte ori, ba nu, de opt ori, la Sibiu şi la Oraşul Victoria. N-am putut face rost de 15-20 kg de var. Munţii din jurul nostru sunt plini cu var. Dacă bagi un excavator... Tovarăşe Tufăreanu, vom sesiza problema ri­dicată de dumneavoastră forurilor care se ocupă cu aprovizionarea maga­zinelor săteşti si sintem­ siguri că în scurt timp veti spoi pereţii si dezin­fecta... P.S. Dacă la magazinul mixt din comuna dv. in loc de var se vor aduce, pentru vînzare, excava­toare, să ştiţi că nu avem nici o vină. C.I.L.­BACAU MULGE NIŞTE VACI SOMNOROASE? Mai multi cititori din Buhuşi, printre care şi G. Gligor, ne roagă să ne interesăm cam pe la ce oră se scoală vacile care sunt mulse de C.I.L. Bacău şi ne mai roagă să vedem dacă nu s-ar pu­tea să fie trezite pentru muls cu vreo oră-două mai devreme. — Ce treabă aveţi dv. cu orele de somn ale va­cilor ? — Majoritatea salaria­ţilor din Buhuşi intră în serviciu la ora 7... — Şi ce legătură are ora 7 cu vacile de mai sus ? — Noi, cum am zis, in­trăm în serviciu la ora 7 şi C.I.L. Bacău trimi­te maşinile cu sticle cu lapte la noi, la Buhuşi, după ora 8. Deci, noi, sa­lariaţii, nu ne putem a­­proviziona cu lapte. De­­aia și Întrebăm : nu se poate ca vacile să se culce mai devreme, să fie trezite pentru muls cu două ore mai devre­me ? Să le stricăm orele de somn ? Dacă se supără şi dau cu copita în căl­darea C.I.L.-ului şi varsă laptele înainte de a ajun­ge la Buhuşi ? Să nu le deranjăm. CHIRIAŞII SCRIU, PROPRIETARII CITESC Pe la mijlocul anului 1969( ne informează lo­catarul T. Negru), la sub­solul blocului B. 5. din Tiglina N­. Galaţi, s-a produs un incendiu. Cu această ocazie, „ocazie ra­ră“, s-a deteriorat şi in­stalaţia electrică şi tele­fonică. Focul s-a stins chiar din ziua aceea. Dar după stingere a izbucnit un potop al adreselor. Chiriaşii invită ne­pro­prietari să vină să re­pare ce s-a stricat, pro­prietarii nu vor să vină, dar trimit şi ei adrese... S-au făcut atunci­, în 1969, nişte improvizaţii­ în ali­mentarea cu curent. Chi­riaşii scriu că s-ar putea produce nişte accidente grave, nişte electrocutări din cauza improvizaţiilor. Proprietarii citesc şi aş­teaptă chiria mai depar­te. Şi uite aşa, de trei ani de zile... ... Şi citim pe la „Fap­tul divers“ că se elec­trocutează unii care n-au nimic de-a face cu biro­craţia şi nepăsarea. Să­racii ! 0 MUZICUŢA CU SCHIMBĂTOR... DE OBICEIURI Ion Mănescu lucrează la o întreprindere din Te­­liuc şi şi-a făcut o parte din concediu în comuna Iiovăţ — Mehedinţi. — Şi cum aţi petrecut ? — Pină la cumpărarea pantofilor foarte bine... — N-are nici un chi­chirez concediul cu niște pantofi care te string. V-aţi cumpărat o pereche de pantofi mai mici ? — Din contră. Am vă­zut în vitrina magazinu­lui comunal o pereche de pantofi care mi-au plă­cut. I-am încercat. îmi veneau ca o mănușă. Cind să-i plătesc, văd că ges­tionarul adaugă o sumă in plus. — Pentru ce a adăugat suma aia in plus 7 — Pentru o muzicuţă. — Aţi cerut şi o muzi­cuţă 7 — Nu. Dar zice că aşa e la dumnealui. Nu vinde pantofi fără muzicuţă. — Dar dacă voiai să cumperi o muzicuţă, te obliga să cumperi şi pan­tofi 7 — N-aveam nevoie de muzicuţă, aşa că n-am încercat. De-ar fi muzicuţa cu schimbător... de obiceiuri străine comerţului nos­tru. Nicuţa TAXASE Fotos AL. SZAKAC. FAPTUL DIVERS Pe panta... sîmbetei Intr-una din zilele trecute, un autocamion, proprietatea între­prinderii de transporturi auto Galaţi, la volanul căruia se afla şoferul Tănase Pantea, urca o pantă in raza comunei Căpuş, judeţul Cluj. Urca din greu, pentru că transporta in două butoaie 6 200 litri de vin. Deo­dată, în plin urcuș, i-a stat mo­torul. Șoferul a apelat imediat la frină, dar cum și aceasta era defectă, autocamionul a pornit brusc înapoi. După cîțiva metri, s-a oprit locului. Dar accidentul nu s-a redus doar la această simplă spaimă. Pentru că, din cauza balansului, unul din cele două butoaie s-a răsturnat şi 3 400 litri vin, în valoare de a­­proape 25 000 lei, s-au scurs pe şosea. Acum, cei ce n-au deschis ochii când maşina a plecat din garaj vor fi, credem, obligaţi să deschidă punga. Fără lăutari! Abia solit in Alba lulia, ca achiziţie valoroasă pentru echi­pa locală de fotbal „Unirea“, Horea Borza din Turda nu pier­dea nici o ocazie pentru a se prezenta noilor sale cunoştinţe drept inginer. Intr-o zi, a in­­tilnit-o pe tînăra P.M. şi, după citeva replici, mai mult sau mai puţin de complezentă, cei doi au adus fulgerător in discuţie ches­tiunea căsătoriei. In ziua nunţii insă, ginerele nu mai era nicăieri ! La scurt timp, viitorii socri au constatat cu surprindere că, o dată cu el, le-au dispărut din casă mai multe lucruri şi o sumă de bani ! După căutările întreprinse de organele de miliţie, falsul ginere, care s-a dovedit a fi şi un inginer fals, a fost depistat şi adus pen­tru o ultimă confruntare. Acum, pretendentul la căsătorie (însu­rat de fapt şi tată de copii) a apărut intr-o nouă postură. Şi totuşi miresei abandonate şi pă­rinţilor ei nu le vine a crede ci au fost traşi pe sfoară. Proba­bil că la o nuntă cu asemenea femei au lipsit lăutarii. Bine însă că a venit la timp miliţia. Epilog la un incendiu Anul trecut, in luna octombrie, la I.C.H. Lotru, a izbucnit un incendiu, în urma căruia o ba­racă, împreună cu aproape tot ceea ce se afla în ea, a fost prefăcută în scrum. Cauza 7 Me­canicul Petru Fülöp încercase să-și spele hainele de lucru in­tr-un vas cu benzină așezat în preajma unui reşou electric pus în priză şi a unei sobe cu focul aprins în ea ! Trimis în judecată pentru această negli­jenţă, soldată cu importante pa­gube materiale, P.F. a fost con­damnat de către Tribunalul ju­deţean Vîlcea la patru ani şi trei luni Închisoare. Credit penal Gestionată la un magazin de jucării din Sinaia, Elvira Cojo­­caru obişnuia adesea să lase treburile magazinului pe mina soțului său. Ce-i drept, acesta avea diverse antecedente care nu-l prea recomandau pentru o asemenea treabă, dar ea, in ciu­da prevederilor clare ale legii, i-a încredinţat gestiunea, con­vinsă că dumnealui, soţul ei, va conduce magazinul tot attt de bine ca şi ea. Intr-o zi insă, or­ganele de resort au efectuat un control amănunţit in unitate. Rezultatul: din rafturile aces­teia lipseau mărfuri in valoare de 47 000 lei . Soţul­­ avea să recunoască E. C. in fata unui a­­semenea fapt — nu-i prea ono­rase creditul acordat. O recu­noaștere tardivă, care n-o poate scuti de rigorile legii. Accidentul nepăsării La marginea satului Tangîru (Ilfov), peste pîrîul Cim­işte, se află un pod care aşteaptă, de multă vreme, să fie reparat. Pină acum însă, nimeni nu s-a îndreptat cu asemenea intenţii spre el, cu toate că era evident că pune în pericol viaţa trecă­torilor. In aceste condiţii, in­­tr-una din zilele trecute. Inevi­tabilul s-a produs. Doi copii care se jucau pe pod au căzut în apă, împreună cu o scindură veche desprinsă din cuie, şi s-au înecat. Desigur, ancheta orga­nelor de resort urmează să sta­bilească acum in mod amănunţit împrejurările in care s-a produs acest accident şi mai ales răs­punderile celor vinovaţi de asemenea incalificabilă nepă­sare. Rubrică redactată de­ Dumitru TIRCOB şi corespondenţii „Scînteii*

Next