Scînteia, iulie 1972 (Anul 41, nr. 9195-9225)
1972-07-01 / nr. 9195
PAGINA 2 W.'iWiV.V.VAW.W.W.V.W.WMVAV/.NWWV.* I Ibim'.»/ Te,e.nl ! i jfl.!' „li '$ E I tu m spun I niciodată „FACEŢI!“! I ci „HAI SĂ FACEM!“ — Aţi venit de la mare ? — l-am întrebat, văzindu-1 ars de soare, pe Király loan, secretarul comitetului de partid al comunei Lăsarea, judeţul Harghita. — Nici vorbă. M-au făcut tuciuriu soarele şi vînturile cimpului, că prin birou mă duc numai către seară. Atunci imi iau caietul (foto 1), 5_ să văd ce am făcut peste zi, ce n-am reuşit să fac şi cu ce să încep , a doua zi, dimineaţa. Aşa m-am obişnuit de aproape 25 de ani de "■ cind sînt activist de partid. Nu-mi " place hîrţogăraia. Oricîte hîrtii ar fi, ele nu pot înlocui munca vie, concretă, pe teren, cu oamenii. — Ce puncte v-aţi înscris, de pildă, în caiet, pentru astăzi ? — Mai întîi, o discuţie la faţa locului, cu secretarii birourilor organizaţiilor de bază de la secţia S.M.A., ferma I.A.S. şi cariera de piatră, pentru a analiza modul cum se îndeplinesc angajamentele luate în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului. — Şi ce-aţi constatat ? — Măsurile stabilite se îndeplinesc întocmai, iar angajamentele _ vor fi nu numai ■J realizate, ci şi da ........................ % păşite. Pentru ast ta, trebuie un plus ,» de organizare, de .* hărnicie. Si, bine- 3* înţeles, de initials tivă. ț, — Din cite am % aflat, dv., secreta m^i__ fi rul comitetului f comunal de par- 2* tid, sinteţi autorul multor iniţiati- 2i ve şi, totodată, unul din realizatori rii lor. f — Eu m-am învăţat să nu spun “ niciodată : „Faceţi cutare lucru !“, ci „Hai să facem1.“ — şi cred că un activist de partid trebuie să ştie să pună umărul alături de oameni. Numai aşa poţi să ţi-i apropii, să-i însufleţeşti, li convingi, te urmează, în acelaşi timp, in spiritul democraţiei noastre socialiste, trebuie să ştii să asculţi părerile oamenilor, propunerile lor, să le spui totdeauna deschis, cinstit, ce e bine şi ce nu. Contează tare mult cunoaşterea oamenilor. Încrederea reciprocă. — Ce altă sarcină v-aţi înscris un caiet pentru astăzi ? fi — Un moment, s-o citesc exact fi cum e formulată : „Controlul executării lucrărilor de întreţinere la jr cartofi“. Peste o jumătate de oră JJ am intilnire pe cimp cu factorii de 5, răspundere de la cooperativa agrificolă. £ — Putem să vă însoţim şi noi, să fi vă facem o fotografie ? J* — Cum doriţi. Eu nu mi-s prea J* fotogenic, dar cîmpul arată fain de tot. (Foto 2). De cind s-a introdus şi la noi acordul global, lucrările sunt la timp şi mai bine făcute. Pe 50 toate cele 450 hectare cu cartofi nu găseşti fir de buruiană. In cinstea ■J Conferinţei Naţionale a partidului Jp ne-am angajat să obţinem, peste ■* plan, cite 2 000 kg cartofi la hectare şi să livrăm statului, suplimentar, 54 000 tone cartofi. De asemenea, î vom spori producţia în sectorul IC zootehnic şi vom realiza peste ? 60 000 lei economii la preţul de cost în ferma de stat. ^ — După cum văd, răsfoindu-vă •C caietul, aveţi punctate sarcinile şi Jp pentru următoarele zile. — O muncă fără perspectivă e ca un drum pe care apuci, dar nu ştii unde şi cum te duce. In munca de partid căutăm să luăm hotăriri clare, cu sarcini precise şi responsabilităţi concrete. Fiecare din cei 10 secretari ai birourilor organizaţiilor de bază din comună are cite un plan de perspectivă, începînd cu măsurile pentru îndeplinirea» angajamentelor asumate, pină la strângerea şi înmagazinarea recol■J tei. Sunt prevăzute, de asemenea, pe etape, acţiunile de muncă patriotică. — Intr-adevăr. Dozarea este o comună frumoasă, bine gospodărită. 3» — Dacă vreţi să vă convingeţi ? cit de buni organizatori şi mobili«Czatori sínt comuniştii din Lăzarea, fi cit de săritori sint oamenii la o acepţiune in interesul obştei, pot să vă spun că n-a fost iniţiativă al cărei fi suflet să nu fie comitetul de partid, şi că n-a fost acţiune mai importantă da la care să nu participe toată suflarea satului. La munca voluntar patriotică, de pildă, ne bizuim foarte mult pe tineri, cu care mă -n sfătuiesc deseori (foto 3) şi care, j, de exemplu, şi-au făcut singuri un la club al lor. In cinstea Conferinţei Jj Naţionale a partidului am depăşit angajamentul anual la valoarea lu- V crărilor prin muncă patriotică, iar m pină la 19 iulie vom mai presta 5» voluntar lucrări de Încă 100 000 de «p lei. Ne-am amenajat un mare parc ? In centrul comunei, un teren de 1J hochei, un punct de joacă pentru % copii (foto 4), am asfaltat tro- % tuare, am îngrijit fîneţele şi păşu- t» nile. Sint atîtea de făcut în fiecare J* zi, că n-am timp să... obosesc. «Jj — Sinteţi de mult secretar de fi partid la Lăsarea ? jj — Am fost ales imediat după Conferinţa Naţională a partidului din 1967. Pină atunci am lucrat ia js Singeorgiu de Pădure, la Tîrgu «J Secuiesc, la Cheorgheni, peste tot ^ unde m-a trimis partidul. In răs- „■ timpul de cind -J ................ sint aici, ca si ln J. celelalte colturi 5» ale tării, s-au fă- J* cui multe lucruri JJ minunate. Numai J veniturile realiza- fi te prin cooperaţi- jt va agricolă au js _ crescut de două »■ ori si în fiecare «£ din cei aproape % 5 ani s-au înălţat cite 100 de case *» noi şi chiar mai multe. Am aici un fi album în care un bătrin de la noi, J* fotograf amator, dilagyi Zoltán, a jidángáft an de an zecide imagini«* din viaţa nouă a comunei, clădirile *, noi ale şcolii şi căminului cultu- % ral, locuinţele pentru intelectuali,.«jj cele trei grădiniţe de copii, dispen- % sarul, farmacia, cofetăria, librăria... JJ — Cu experienţa pe care o aveţi «* de un sfert de veac, ce credeţi că JJ este caracteristic pentru un activist *3 de partid ? % — Un activist comunist este. J* prin definiţie, un pasionat, un en- VJ tuziast. Să fie mereu ca fintîna JC din poveste dătătoare de apă vie. Ji Să ştie să descopere mereu noul, JS să-l promoveze cu îndrăzneală şi Jp dăruire. Să nu se mulțumească «P niciodată cu ce-a făcut. Să fie me- JJ reu în ofensivă. Totdeauna este •» loc de mai mult, de mai bine. jt — Care a fost cea mai mare JJ bucurie a dv., ca activist de partid ? fi — Eu mă bucur ori de cite ori, «J seara, cind mă uit în caiet și văd că am făcut tot ce mi-am propus J» in ziua respectivă. Şi, fără să mă «J laud, au fost şi asemenea zile... % — Pe lingă această satisfacţie a J* datoriei împlinite cotidian, care, in JJ mod firesc, vă bucură din inimă, fi bănuiesc că v-au încercat şi unele J* griji, necazuri, greutăţi. Ce anume J, tâ supără cel mai mult în viaţă ? Jj* — Viaţa, ca şi munca de activist, JJ de altfel, nu este o simplă Şosea Jp perfect dreaptă, pardosită cu petale de trandafiri. Intre noi vorba, o asemenea viaţă pe mine, unul, m-ar plictisi teribil, pentru că ar fi lipsită de fiorul zbaterii, fi al căutării, al năzuinţei de a fora şi a deschide noi şi noi orizonturi aJ împlinirilor noastre. Cel mai mult d in viaţă mă supără pasivitatea, infie fi disciplina, neonorarea întocmai la timp a cuvîntului dat. — Cu ce ginduri veţi merge ca delegat la Conferinţa Naţională a partidului ? J* — După alegerea ca delegat la fi Congresul al X-lea al partidului, acum trăiesc pentru a doua oară JJ emoţia cinstei deosebite ce mi se fi face. Voi duce cu mine, la înaltul forum al comuniştilor, hotărîrea JJ fermă a oamenilor muncii români JS şi maghiari de pe aceste meleaguri de a spori an de an hărnicia lor şi JJ rodnicia pămintului, de a traduce fi in fapt, cu devotament, spre binele Jp tuturor, hotăririle partidului care se identifică cu propriile noastre fi ginduri şi aspiraţii. «■ •1 Petre POPAVAVWWJVW Foto-interviu cu KIRÁLY IOAN 5Î 1 Apropierea Conferinţei Naţionale a partidului prilejuieşte pretutindeni organizaţiilor de partid analize temeinice ale propriei lor activităţi, ale experienţei acumulate privind perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă, spre a extinde ceea ce este pozitiv şi, totodată, a acţiona pentru înlăturarea neajunsurilor existente. Una din problemele de primă importanţă este prezenţa permanentă a activistului de partid în mijlocul comuniştilor, al oamenilor muncii, sarcină pregnant subliniată de Conferinţa Naţională a partidului din 1937 şi Congresul al X-lea al P.C.R., care au scos în evidenţă necesitatea mutării centrului de greutate al îndrumării de partid în organizaţiile de bază, în ce măsură această preocupare se reflectă în activitatea organelor de partid din judeţul Botoşani ? Pe primul secretar al Comitetului municipal de partid Botoşani, Constantin Iurea, l-am întiunit la uzinele textile din localitate. De cinci zile se află in mijlocul comuniştilor de aici. Se ridicau oare probleme deosebite în această organizaţie de era necesară prezenţa unui activist de partid pe o perioadă atît de lungă ? — Deşi nu erau probleme, să le zicem, speciale, wswKStuuntKHWe mi-am format un obicei de a sta, pe rînd, în fiecare organizaţie de partid şi a o ajuta pină cind consider că munca este bine pusă la punct. In cele cîteva zile, aici, la uzină, am discutat cu toţi membrii comitetului şi ai birourilor organizaţiilor de bază, cu mulţi comunişti din diferite sectoare. Numai astfel, trâgînd anumite concluzii, am putut şti cum să acţionez, care este „pedala“ pe care trebuie apăsat. Să vedem, concret, cum se reflectă îndrumările date de primul secretar. Membrii comitetului de partid şi ai birourilor organizaţiilor de bază au fost ajutaţi la planificarea muncii ; fiecăruia i s-au repartizat sarcini precise, stabilindu-se termene fixe de rezolvare. A avut, de asemenea, in vedere adunările generale. Dacă înainte, în discuţia comuniştilor, se puneau probleme „la general“, sau cam tehnicist, in prezent, ca urmare a ajutorului primit, tematica adunărilor vizează diferite laturi ale muncii cu oamenii, ale vieţii interne de partid, ale educării comuniştilor; în cadrul acestora se analizează modul cum membrii de partid se achită de sarcini, dacă toţi constituie exemple în rindul celorlalţi muncitori. Agitaţia vizuală, munca de la om la om au căutat un caracter mai viu, mai dinamic, sunt raportate la sarcinile actuale din economie, reflectă suflul nou, cadrul marii întreceri pentru depăşirea obiectivelor cincinalului. Evident, exemplul de mai sus nu e singular in acest judeţ. Concluzia care se impune este că daci activistul de partid acordă atenţie ajutorului concret, mutindu-si centrul de greutate al muncii in organizaţiile de bază, creşte eficienţa îndrumării acordate organizaţiilor de partid. In cadrul anchetei noastre am stat de vorbă cu zece activişti de partid din judeţul Botoşani, adresîndu-le următoarele întrebări : Cit sinteţi prezent in organizaţiile de partid ? Cinci ne-au răspuns că, lunar, stau în organizaţiile de bază cite 6-8 zile ; trei —10 zile ; iar doi — circa 12 zile. Să ne oprim, deocamdată, la acest aspect. De ce timpul afectat îndrumării concrete a organizaţiilor de partid, la faţa locului, este totuşi redus ? Ne aflăm la comitetul municipal de partid. Gheorghe Lisac, activist în comisia de propagandă, nu mai pridideşte cu telefoanele , se informează, dă indicaţii. Pe la orele 10, în biroul comisiei începe un du-te-vino. Au fost chemaţi diferiţi oameni cu munci de răspundere din instituţii ale oraşului, în mimai 3 ore, pe la comisia de propagandă se perindă 11 oameni. La comitetul judeţean, şeful sectorului de sinteză, Ion Haiunga, ne-a spus că se deplasează foarte puţin în organizaţiile de partid — doar circa 6 zile pe lună — pentru că „sunt legat de o serie de informări pe care le întocmesc lunar, în plus, trebuie să ţin legătura permanentă cu organele de sinteză ale judeţului“. Să urmărim mai departe modul in care sunt ajutate organizaţiile de partid şi de alţi activişti ai comitetului judeţean. Tovarăşul Nicolae Iliuţă, şeful secţiei organizatorice, ne prezintă un plan săptâminal de activitate. Luni — şedinţă la o organizaţie de partid şi o expunere ; marţi — două şedinţe in alte organizaţii, miercuri... In total, in cursul unei săptămini, a participat la 10 şedinţe. Unii membri ai biroului, precum şi activişti din comisiile economică şi organizatorică, după cum nu spunea secretarul comitetului judeţean de partid, tovarăşul Ion Papară, nu stau pe teren decit 2-3 zile lunar. In restul timpului, lucrează în birouri, la diferite referate, dau indicaţii sau primesc informări... prin telefon. Nu contactul viu, discuţia de la om la om, ci aparatul telefonic tinde astfel să devină instrumentul principal al muncii politice. Evident,înlocuirea îndrumării vii, la faţa locului, acolo unde se înfăptuiesc hotăririle partidului, cu indicaţii telefonice din birou, cu sarcini transmise „de la distanţă", reducerea muncii activistului de partid la întocmirea de informări şi referate nu sunt de natură să ducă la ridicarea nivelului activităţii organizaţiilor de partid, la punerea în valoare a tuturor resurselor de iniţiativă creatoare ale comuniştilor. Aceste practici birocratice constituie o frînă în cunoaşterea de către activiştii de partid a realităţilor şi la mobilizarea politică a oamenilor, îngustează perspectiva, favorizează apariţia rutinei. Ce rămîne în urmă, după ce prin organizaţia de bază au trecut reprezentanţii organelor de partid ? — Pe noi, dacă am lua în consideraţie doar criteriul cifric, am putea spune că ne vizitează relativ destul de des activişti şi de la comitetul judeţean de partid şi de la municipiu, ne spunea tov. Iov. Teslaru, secretar al comitetului de partid de la întreprinderea „Flamura roşie“Botoşani. De altfel, după cum ni s-a spus, de activitatea organizaţiei noastre de partid răspund trei activişti ai comitetului municipal, din care doi sunt secretari, şi un activist al comitetului judeţean. Dar... de fiecare dată trec pe aici în grabă. Notează în carnet 2—3 cifre şi pleacă. Se înţelege că un astfel de „ajutor“ prin vizite-fulger, telegrafice, apariţii meteorice, chiar frecvente, nu poate avea consecinţe pozitive. Nu întîmplător, în activitatea economică a acestei întreprinderi — şi nu numai a acesteia — se manifestă o seamă de deficienţe : organizarea defectuoasă a muncii, întîrzieri in aprovizionarea cu materiale şi piese de schimb ; de asemenea, se înregistrează absente de la serviciu, numeroase cazuri de indisciplină etc. — Există încă neajunsuri in munca de îndrumare de către activiştii de partid a organizaţiilor de bază, ne spune tovarăşul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al comitetului judeţean de Partid. Suntem conştienţi că, în acest domeniu, nu s-au înlăturat practicile rutiniere , reducerea ajutorului numai la participări la şedinţe, concentrarea îndrumării la sediul comitetului judeţean, trecerea ^HBaH^aaBaa^B in grabă prin întreprinderi, fără a acorda sprijin direct organizaţiilor de partid. Iar, pe alocuri, acest sprijin se restringe la probleme tehnice, de evidenţă etc., fără să vizeze perfecţionarea stilului şi metodelor muncii de partid. De aceea, suntem preocupaţi să imprimăm în rindul tuturor activiştilor de partid un stil de muncă nou, dinamic, să determinăm că activitatea de sprijin şi îndrumare să se desfăşoare, in cea mai mare parte, muncind efectiv pe teren. De altfel, biroul comitetului judeţean a hotărît ca întregul aparat să muncească cel puţin 20 de zile pe lună in organizaţiile de partid. Aşa cum, fără îndoială, se va releva la Conferinţa Naţională a partidului, care va avea loc peste puţin timp, va trebui să acordăm o şi mai mare atenţie perfecţionării stilului şi metodelor de muncă, ridicării rolului de conducător al organizaţiilor de partid. In acest sens, îmbunătăţirea muncii de îndrumare a tuturor organizaţiilor de partid trebuie să rămînă o îndatorire permanentă, de zi cu zi. Vasile MIHAI Locul de muncă al activistului de partid: ÎN MIJLOCUL OAMENILOR , CIND APARATUL TELEFONIC DEVINE PRINCIPALUL INSTRUMENT AL MUNCII POLITICE . CU CE SE SOLDEAZĂ VIZITELE-FULGER ŞI APARIŢIILE METEORICE? • O INIŢIATIVA DEMNĂ DE INTERES : 20 DE ZILE LUNAR — ACTIVIŞTII COMITETULUI JUDEŢEAN MUNCESC IN ORGANIZAŢIILE DE PARTID NOI SORTIMENTE DE DETERGENŢ! TIMIŞOARA (Corespondentul „Scînteii“, Cezar Ioana). Gama produselor realizate de Fabrica de detergenţi din Timişoara a sporit an de an, numărul lor ajungînd in prezent la peste 100 de articole, destinate industriei (in special celei de încălţăminte, textile, chimică, metalurgică), agriculturii şi uzului gospodăresc. Alături de cunoscuţii detergenţi de tip „Perlan“ — alb şi albastru, a căror eficienţă la spălare a crescut simţitor prin îmbunătăţirea reţetelor tehnologice şi prin noile adaosuri de parfumuri superioare, a fost asimilată in fabricaţie seria detergenţilor lichizi de tip „Deval — universal“, „Lax“ şi „V“ — ultimele două sortimente livrindu-se cu începere din acest trimestru, in pernuţe de plastic. Tot in pernuţe de plastic se livrează şi şamponul de păr „Larex", iar nu peste multă vreme vor fi puse în comerţ, în aceleaşi condiţii, şamponul de păr pe bază de extras de plante „Novo-6“, spumantele pentru baie „Mona“ (cu extras de plante) şi „Pin“ (cu esenţă de brad), precum şi şamponul „Dacia“, pentru autoturisme , toate acestea fiind asimilate de curind in fabricaţie. La îndemîna automobiliştilor va fi pus şi lichidul de spălare pentru parbrize pe timpul verii în flacoane de o jumătate de litru. In rindul produselornoi destinate uzului gospodăresc se înscrie și detergentul „Timtim“, cu spumare reglată, foarte solicitat şi la export. De altfel circa 40 la sută din producţia fabricii timişorene este livrată unor beneficiari externi. De menţionat faptul că toate aceste produse sunt rodul activităţii de cercetare ce se desfăşoară în întreprindere. Creaţii originale sunt, de asemenea, şi ultimele produse destinate industriei şi agriculturii — înmutantul „Rapid C“ pentru industria textilă şi emulgatorul fitofarmaceutic pentru agricultură, realizate in instalaţii noi, intrate în funcţiune la începutul anului 1972. SCl NT El A —simbäla 7 iulie 7972 AM PRIMIT SCRISOAREA DV.! DACĂ VOR SOSI, ÎN LOC DE VAR, EXCAVATOARE, NOI N-AVEM NICI O VINĂ Banane, curmale, mă rog, poţi găsi orice articol îţi trece prin minte. Chiar şi pinguini, şi hipopotami. Numai nu căuta var, că nu găseşti, ne scrie Nicolae Tufăreanu, din Porumbacu de Jos, satul Colun, judeţul Sibiu. — Pentru ce-ţi trebuie vai, nene Nicolae ? — Am şi eu nişte pereţi la casă, care trebuie văruiţi din cind in cinci. Am un coteţ de păsări, care trebuie dezinfectat. Am... — Şi magazinul mixt al comunei nu aduce . — Ce vorbeşti dumneata de magazinul mixt ! Am fost de şapte ori, ba nu, de opt ori, la Sibiu şi la Oraşul Victoria. N-am putut face rost de 15-20 kg de var. Munţii din jurul nostru sunt plini cu var. Dacă bagi un excavator... Tovarăşe Tufăreanu, vom sesiza problema ridicată de dumneavoastră forurilor care se ocupă cu aprovizionarea magazinelor săteşti si sintem siguri că în scurt timp veti spoi pereţii si dezinfecta... P.S. Dacă la magazinul mixt din comuna dv. in loc de var se vor aduce, pentru vînzare, excavatoare, să ştiţi că nu avem nici o vină. C.I.L.BACAU MULGE NIŞTE VACI SOMNOROASE? Mai multi cititori din Buhuşi, printre care şi G. Gligor, ne roagă să ne interesăm cam pe la ce oră se scoală vacile care sunt mulse de C.I.L. Bacău şi ne mai roagă să vedem dacă nu s-ar putea să fie trezite pentru muls cu vreo oră-două mai devreme. — Ce treabă aveţi dv. cu orele de somn ale vacilor ? — Majoritatea salariaţilor din Buhuşi intră în serviciu la ora 7... — Şi ce legătură are ora 7 cu vacile de mai sus ? — Noi, cum am zis, intrăm în serviciu la ora 7 şi C.I.L. Bacău trimite maşinile cu sticle cu lapte la noi, la Buhuşi, după ora 8. Deci, noi, salariaţii, nu ne putem aproviziona cu lapte. Deaia și Întrebăm : nu se poate ca vacile să se culce mai devreme, să fie trezite pentru muls cu două ore mai devreme ? Să le stricăm orele de somn ? Dacă se supără şi dau cu copita în căldarea C.I.L.-ului şi varsă laptele înainte de a ajunge la Buhuşi ? Să nu le deranjăm. CHIRIAŞII SCRIU, PROPRIETARII CITESC Pe la mijlocul anului 1969( ne informează locatarul T. Negru), la subsolul blocului B. 5. din Tiglina N. Galaţi, s-a produs un incendiu. Cu această ocazie, „ocazie rară“, s-a deteriorat şi instalaţia electrică şi telefonică. Focul s-a stins chiar din ziua aceea. Dar după stingere a izbucnit un potop al adreselor. Chiriaşii invită neproprietari să vină să repare ce s-a stricat, proprietarii nu vor să vină, dar trimit şi ei adrese... S-au făcut atunci, în 1969, nişte improvizaţii în alimentarea cu curent. Chiriaşii scriu că s-ar putea produce nişte accidente grave, nişte electrocutări din cauza improvizaţiilor. Proprietarii citesc şi aşteaptă chiria mai departe. Şi uite aşa, de trei ani de zile... ... Şi citim pe la „Faptul divers“ că se electrocutează unii care n-au nimic de-a face cu birocraţia şi nepăsarea. Săracii ! 0 MUZICUŢA CU SCHIMBĂTOR... DE OBICEIURI Ion Mănescu lucrează la o întreprindere din Teliuc şi şi-a făcut o parte din concediu în comuna Iiovăţ — Mehedinţi. — Şi cum aţi petrecut ? — Pină la cumpărarea pantofilor foarte bine... — N-are nici un chichirez concediul cu niște pantofi care te string. V-aţi cumpărat o pereche de pantofi mai mici ? — Din contră. Am văzut în vitrina magazinului comunal o pereche de pantofi care mi-au plăcut. I-am încercat. îmi veneau ca o mănușă. Cind să-i plătesc, văd că gestionarul adaugă o sumă in plus. — Pentru ce a adăugat suma aia in plus 7 — Pentru o muzicuţă. — Aţi cerut şi o muzicuţă 7 — Nu. Dar zice că aşa e la dumnealui. Nu vinde pantofi fără muzicuţă. — Dar dacă voiai să cumperi o muzicuţă, te obliga să cumperi şi pantofi 7 — N-aveam nevoie de muzicuţă, aşa că n-am încercat. De-ar fi muzicuţa cu schimbător... de obiceiuri străine comerţului nostru. Nicuţa TAXASE Fotos AL. SZAKAC. FAPTUL DIVERS Pe panta... sîmbetei Intr-una din zilele trecute, un autocamion, proprietatea întreprinderii de transporturi auto Galaţi, la volanul căruia se afla şoferul Tănase Pantea, urca o pantă in raza comunei Căpuş, judeţul Cluj. Urca din greu, pentru că transporta in două butoaie 6 200 litri de vin. Deodată, în plin urcuș, i-a stat motorul. Șoferul a apelat imediat la frină, dar cum și aceasta era defectă, autocamionul a pornit brusc înapoi. După cîțiva metri, s-a oprit locului. Dar accidentul nu s-a redus doar la această simplă spaimă. Pentru că, din cauza balansului, unul din cele două butoaie s-a răsturnat şi 3 400 litri vin, în valoare de aproape 25 000 lei, s-au scurs pe şosea. Acum, cei ce n-au deschis ochii când maşina a plecat din garaj vor fi, credem, obligaţi să deschidă punga. Fără lăutari! Abia solit in Alba lulia, ca achiziţie valoroasă pentru echipa locală de fotbal „Unirea“, Horea Borza din Turda nu pierdea nici o ocazie pentru a se prezenta noilor sale cunoştinţe drept inginer. Intr-o zi, a intilnit-o pe tînăra P.M. şi, după citeva replici, mai mult sau mai puţin de complezentă, cei doi au adus fulgerător in discuţie chestiunea căsătoriei. In ziua nunţii insă, ginerele nu mai era nicăieri ! La scurt timp, viitorii socri au constatat cu surprindere că, o dată cu el, le-au dispărut din casă mai multe lucruri şi o sumă de bani ! După căutările întreprinse de organele de miliţie, falsul ginere, care s-a dovedit a fi şi un inginer fals, a fost depistat şi adus pentru o ultimă confruntare. Acum, pretendentul la căsătorie (însurat de fapt şi tată de copii) a apărut intr-o nouă postură. Şi totuşi miresei abandonate şi părinţilor ei nu le vine a crede ci au fost traşi pe sfoară. Probabil că la o nuntă cu asemenea femei au lipsit lăutarii. Bine însă că a venit la timp miliţia. Epilog la un incendiu Anul trecut, in luna octombrie, la I.C.H. Lotru, a izbucnit un incendiu, în urma căruia o baracă, împreună cu aproape tot ceea ce se afla în ea, a fost prefăcută în scrum. Cauza 7 Mecanicul Petru Fülöp încercase să-și spele hainele de lucru intr-un vas cu benzină așezat în preajma unui reşou electric pus în priză şi a unei sobe cu focul aprins în ea ! Trimis în judecată pentru această neglijenţă, soldată cu importante pagube materiale, P.F. a fost condamnat de către Tribunalul judeţean Vîlcea la patru ani şi trei luni Închisoare. Credit penal Gestionată la un magazin de jucării din Sinaia, Elvira Cojocaru obişnuia adesea să lase treburile magazinului pe mina soțului său. Ce-i drept, acesta avea diverse antecedente care nu-l prea recomandau pentru o asemenea treabă, dar ea, in ciuda prevederilor clare ale legii, i-a încredinţat gestiunea, convinsă că dumnealui, soţul ei, va conduce magazinul tot attt de bine ca şi ea. Intr-o zi insă, organele de resort au efectuat un control amănunţit in unitate. Rezultatul: din rafturile acesteia lipseau mărfuri in valoare de 47 000 lei . Soţul avea să recunoască E. C. in fata unui asemenea fapt — nu-i prea onorase creditul acordat. O recunoaștere tardivă, care n-o poate scuti de rigorile legii. Accidentul nepăsării La marginea satului Tangîru (Ilfov), peste pîrîul Cimişte, se află un pod care aşteaptă, de multă vreme, să fie reparat. Pină acum însă, nimeni nu s-a îndreptat cu asemenea intenţii spre el, cu toate că era evident că pune în pericol viaţa trecătorilor. In aceste condiţii, intr-una din zilele trecute. Inevitabilul s-a produs. Doi copii care se jucau pe pod au căzut în apă, împreună cu o scindură veche desprinsă din cuie, şi s-au înecat. Desigur, ancheta organelor de resort urmează să stabilească acum in mod amănunţit împrejurările in care s-a produs acest accident şi mai ales răspunderile celor vinovaţi de asemenea incalificabilă nepăsare. Rubrică redactată de Dumitru TIRCOB şi corespondenţii „Scînteii*