Scînteia, iulie 1972 (Anul 41, nr. 9195-9225)

1972-07-01 / nr. 9195

SClNTEIA — sîmbătă 1 iulie 1972 LA UZINA DE UTILAJE PENTRU INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII DIN ALBA IULIA . Prin reamplasarea maşinilor s-a cîştigat o hală nouă Tînăr şi harnic, colectivul Uzinei de utilaje pentru indus­tria materialelor de construcţii din Alba Iulia şi-a început ac­tivitatea de producţie în a doua jumătate a anului trecut. In acest răstimp, noua uzină constructoare de maşini a în­registrat primele mari succese în producţie. Unele sectoare — turnătoria de oţel, forja şi altele — sunt încă în construcţie. Cu toate acestea, folosirea chibzui­tă, cu maximă eficienţă a fiecă­rui metru pătrat de suprafaţă uzinală se află la ordinea zilei. Finalizarea unui studiu de re­­amplasare a unor maşini­ unelte în sectorul de prelucrări meca­nice al uzinei s-a soldat cu re­zultate pozitive pe planuri mul­tiple. In primul rînd, amplasarea In hala de prelucrări mecanice, aflată în producţie, a unor ma­şini-unelte în valoare de 3,2 mi­lioane lei a însemnat punerea in funcţiune a acestor maşini cu aproape un an mai devreme şi obţinerea pe această bază a unei producţii suplimentare pînă la sfirşitul anului de 5 milioane Iei. Proiectul uzinei a fost astfel corectat din nTers şi se asigură o mai bună utilizare a spaţiului uzinal construit. In al doilea rînd, productivitatea muncii a sporit considerabil. Pentru anul viitor, specialiştii uzinei prevăd o creştere a productivităţii mun­cii pe salariat de la 82 000 lei, cit se realizează în prezent, la 140 000 lei. In al treilea rînd, suprafaţa de producţie a uzinei se măreşte cu 680 metri pătraţi. Este evident că, prin aceasta, valoarea investiţiei alocate uzi­nei de utilaje se ieftineşte, în­­trucît spaţiul de producţie creşte cu o nouă hală construită fără să se cheltuiască suplimentar nici măcar un singur leu. După cum se constată , ne spunea inginerul Simion Stanciu, directorul uzinei, aceste „aba­teri“ de la proiect sunt foarte valoroase. Nu putem admite risipa de spaţiu. In această di­recţie, un grup de ingineri din uzină studiază acum problema mecanizării lucrărilor în lăcătu­­şerie, pentru creşterea producţiei pe metru pătrat. Primele calcule dovedesc că în acest sector se poate dubla producţia pe metru pătrat de suprafaţă uzinală. Aşadar, printr-o acţiune plină de iniţiativă, desfăşurată pe un front larg, în această uzină se cîştigă pentru producţie noi suprafeţe, se dublează eficienţa utilizării altora. Ştefan DINICA corespondentul „Scînteii* (Urmare din pag. I) utilajele folosite la temperaturi scăzute, sau a celor cu granula­­ţie fină şi înaltă rezistenţă sunt alte căi prin care vizăm realizarea unor produse cu performanţe tehnico­­funcţionale ridicate, asigurînd valo­rificarea superioară a metalului de care dispunem. — Să înţelegem că cele aproape 2 400 tone metal necesare realizării produselor prevăzute in angajament vor fi asigurate numai din resursele proprii ale uzinelor centralei ? — Nu. Posibilităţile interne vor a­­coperi o mare parte din acest ne­cesar. Avem în vedere faptul că, în primul trimestru, de pildă, am înre­gistrat, pe ansamblul centralei, o economie totală de 627 tone metal. După datele de care dispunem, cu re­zultate la fel de bune am încheiat şi acest al doilea trimestru, fiind hotărîţi să ne menţinem în această zonă — a economiilor substanţiale de metal — pînă la sfîrşitul anului şi în continuare. Dar, nu toa­te sortimentele de metal eco­nomisit pot fi folosite pentru fa­bricarea produselor prevăzute in an­gajamente. Iată de ce solicităm şi sprijinul mai susţinut al ministerului de resort, intervenţia sa operativă pentru completarea sortimentelor de metal necesar realizării angajamen­telor pe 1972. PROBLEMA NR. 1 ESTE ACEAS­TA : cit din necesarul suplimentar de metal poate fi asigurat prin efor­turile proprii ale colectivelor din uzinele centralei ? Directorul tehnic al centralei amintea de o serie de căi de acţiune pentru economisirea me­talului, de rezultatele obţinute în 1972 în acest domeniu. Să se fi ajuns, oare, la limita posibilităţilor prin care necesarul suplimentar de metal poate fi identificat chiar in uzinele respective, fără a se cheltui un leu in plus ? Nici vorbă. Iată citeva date pe care ne bazăm această concluzie : pentru 1972, uzina „Griviţa ro­şie“ din Bucureşti a prevăzut ca la realizarea fiecărui vagon-cisternă de 50 mc pentru bitum să folo­sească 26,5 tone metal. In primul tri­mestru a.c. a consumat însă 27,8 tone (mai mult cu o tonă chiar şi faţă de norma înregistrată anul tre­cut), depăşirile totale (numai la a­­cest produs) fiind de peste 280 tone metal. La aceeaişi uzină, cu 0,15 t metal/bucată a fost depăşit consumul planificat de metal (de asemenea şi realizările din 1971) la vagonul cis­ternă pe 4 osii de 60 mc pentru ex­port, iar la Uzina de utilaj chimic din Ploieşti. Pentru fabricaţia rul­menţilor speciali, la fiecare tonă de produse s-au consumat cu 0,01 tone mai mult decit se prevăzuse în plan. Există şi reversul medaliei , anul trecut, la sortimentul „utilaje pentru industria materialelor de construcţii şi refractare“ — la fiecare milion lei producţie, uzina „Independenţa“ din Sibiu a consumat 63,2 tone metal , în acest an a planificat un indice de 63,5 t metal/un milion lei produc­ţie, dar în primul trimestru nu a în­registrat decit... 34,1 t metal/un mi­lion lei producţie. Oare asemenea exemple nu dovedesc tocmai marile resurse de economisire a metalului, a celorlalte materii prime de care dispun uzinele . In sfîrşit vorbind de aceste rezerve, nu pot fi omise zecile de tone de metal pe care Uzi­na de utilaj chimic din Ploieşti, uzi­nele „Independenţa" din Sibiu sau „Griviţa roşie“ din Bucureşti le iro­sesc pentru fabricarea de citeva ori a aceloraşi repere sau chiar suban­­samble pentru simplul motiv că pri­ma dată se fabrică... rebuturi. Am punctat doar citeva din direc­ţiile pe care, mergîndu-se hotărit, pot fi valorificate noi posibilităţi de economisire a metalului. Desigur, de la uzină la uzină, de la secţie la sec­ţie, de la un loc de muncă la altul, pot fi scoase la iveală şi folosite o multitudine de alte resurse prin care se asigură metalul necesar realizării angajamentelor. Este in interesul colectivelor uzinelor centralei, al eco­nomiei nationale ca, in asigurarea necesarului de materii prime pentru realizarea angajamentelor, accentul principal să fie pus pe reducerea consumurilor, pe valorificarea inter­nă a resurselor interne , pe această cale obţinîndu-se nu numai o pro­ducţie suplimentară, ci şi creşter­ea eficienţei economice.­­ Producţia suplimentară de utilaje LA UZINA DE CAUCIUC SINTETIC DIN BORZEŞTI . Cu aceleaşi capacităţi -anvelope pentru 150 000 autoturisme BACAU (Corespondentul „Scânteii", Gh. Baltă).­­ Cel mai recent succes obţinut de chimiştii Uzinei de cauciuc sintetic din Borzeşti îl consti­tuie scurtarea simţitoare a termenului afectat lucrărilor de revizie şi reparaţii ale instalaţiilor de coagulare şi polimerizare. Aceasta a contri­buit, în bună măsură, la obţinerea unei canti­tăţi suplimentare de aproape 400 tone cauciuc sintetic. Dar, o dată cu lucrările respective, au fost montate în aceleaşi spaţii construite noi utilaje care vor duce la sporirea capacităţii de producţie a uzinei cu circa 30 la sută. Nu in­­timplător, la ora actuală, toate instalaţiile uzinei produc cu mult peste prevederile din proiecte. Valoarea producţiei globale ce se realizează azi la uzina din Borzeşti este de aproape 15 ori mai mare decit cea realizată in anul inaugural. Un calcul similar arată că numai din cauciucul rea­lizat peste plan, in această perioadă, se pot con­fecţiona anvelope pentru o coloană de 150 000 autoturisme. Cincinalul In patru ani si jumătate! SECUNDA, GRAMUL ȘI MICRONUL-etaloanele muncii de calitate, precizie și eficacitate Azi, despre FOLOSIREA SPATIILOR INDUSTRIALE STUDII SE FAC, BUNELE INTENŢII NU LIPSESC, DAR „BULEVARDELE UZINALE“ SE MENŢIN Depistarea suprafeţelor uzinale excedentare şi re­integrarea lor­­în procesul de producţie se­ impune, în permanenţă, ca o sarcină majoră ridicată în faţa în­treprinderilor şi centrale­lor industriale de condu­cerea partidului, deoarece sporirea producţiei pe me­trul pătrat de suprafaţă uzinală construită influen­ţează direct creşterea efi­cienţei activităţii economi­ce. Dacă avem în vedere numai preţul de cost al produselor fabricate, se pot observa economiile sub­stanţiale obţinute prin fo­losirea la maximum a spaţiilor existente, întru­­cit cheltuielile necesitate de amortizarea şi întreţi­nerea clădirilor, de ali­mentarea cu energie nu se măresc aproape deloc, repartizîndu-se un schimb asupra unui volum de pro­ducţie considerabil supe­rior. Argument temeinic, pentru ca în ultima vre­me, într-o serie de grupuri de uzine şi chiar în judeţe întregi, să se desfăşoare o largă acţiune care vizează folosirea spaţiilor indus­triale libere sau utilizate în scopuri neproductive. In industria bucureşteană, de pildă, anul trecut şi in acest an au fost dotaţi cu instalaţii şi echipamente tehnologice peste 20 000 mp de spatii uzinale care nu aveau nici o întrebuinţare. 1..Modificările in tehnologică, prin folosirea judicioasă a spaţiului apt pentru echipare, au angre­nat în producţie, la uzinele „Republica“, „I.P.R.S.“ — Băneasa şi întreprinderea de construcţii metalice şi prefabricate, circa 1 500 mp de zone nefolosite, aflate în incinta halelor existen­te, obţinîndu-se un spor de producţie de 15 milioane lei anual. O asemenea creştere a volumului pro­ducţiei, realizată prin îmbunătăţirea gradului de folosire a spaţiilor e­­xistente şi prin mon­tarea unor maşini şi in­stalaţii, prezintă avanta­jul că a fost obţinută in­tr-o perioadă scurtă de timp, comparativ cu cea cerută de executarea şi punerea în funcţiune a unor lucrări de dezvoltare ale întreprinderii. Cum se explică atunci faptul că în alte unităţi, în perimetrul halelor de pro­ducţie, suprafeţe întinse continuă să rămînă de ani de zile nefolosite ? La Uzina de radiatoare, echi­pamente metalice, obiecte şi armături sanitare, agre­gatele productive ocupă mai puţin de 50 la sută din suprafaţa totală con­struită , restul — citeva mii de mp — constituie un spaţiu industrial nevalorificat. Şi acesta nu e singurul caz. Intr-un număr de 24 uni­tăţi industriale mai impor­tante, in special din in­dustria construcţiilor de maşini şi industria uşoară, există incă 22 000 mp de hale neutilizate. O supra­faţă­­ mare, a cărei con­strucţie a necesitat, la timpul său, un efort finan­ciar însemnat din partea statului. Dacă apreciem, in medie, că valoarea unui metru pătrat de suprafaţă construită depăşeşte 1 000­­ieri se­ vede .««n vede că­­numai în acest caz au fost investiţi, fără să fie fructificaţi, aproximativ 22 milioane lei. Dar cu acest excedent de suprafaţă ce se va în­­tîmpla ? Este posibilă va­lorificarea lui cu rezultate superioare ? Un calcul su­mar atestă că în 8 între­prinderi, printre care se numără „Danubiana“, „Me­­taloglobus“, „Suveica“ ş.a., înzestrarea tehnică a circa 10 000 mp de suprafeţe, la care se adaugă mecaniza­rea unor lucrări ce se exe­cută manual şi redistribui­rea spaţiilor ocupate cu activităţi auxiliare, poate aduce un spor de producţie apreciat la aproape un mi­liard lei. Inexplicabil însă, cu mici excepţii, ritmul în care se desfăşoară acţiunea de utilizare cit mai produc­tivă a spaţiilor uzinale construite este încă lent. De ce ? Cazul fabricii „Tri­­codava“ este edificator. „Dosarul“ suprafeţelor ne­productive conţine date contradictorii. Pe de o par­te, reconsiderarea şi îm­bunătăţirea fluxului de fabricaţie constituie o pre­ocupare constantă a spe­cialiştilor din întreprindere. Pe de altă parte însă spa­ţiile devenite, in acest fel, disponibile rămin nevalori­ficate. Să concretizăm. Nu de mult au fost reampla­­sate maşinile de tricotat circulare şi maşinile de bobinat. Rezultatul : pre­gătirea fabricaţiei a fost organizată mai raţional şi peste 1 000 mp din hala de producţie au fost eliberaţi, puţind primi altă utilizare. Lucrurile s-au oprit însă aici de peste un an. Este vorba de o suprafaţă ce nu poate fi utilizată ? — Dimpotrivă ! O nouă reamplasare a utilajelor oferă posibilitatea creării­­a, două ..unităţi „diftriie şi omogene în cadrul între­prinderii, ne-a spus ing. Adoraş Niţă, şeful serviciu­lui de investiţii. Numai prin achiziţionarea unor utilaje adecvate, fără nici o lucrare suplimentară de construcţii-montaj, se pot înfiinţa două noi secţii, una cu o producţie anuală de 1,5 milioane mp stofă de mobilă, cealaltă cu 900 mii mp de tricot tip lină. Aşa prevede şi proiectul întoc­mit de Institutul de pro­iectări pentru industria uşoară. — Cînd se va concretiza el în practică ? — E greu de stabilit cu precizie­ un termen. In ce ne priveşte, procurarea uti­lajelor din ţară, pregătirea cadrelor, asigurarea mate­riei prima şi a desface­ri produselor sînt chestiuni care nu ridică probleme. Nu putem face însă nici un pas pînă cind Comite­tul de Stat al Planificării şi Ministerul Finanţelor nu vor aproba indicatorii tehnico-economici ai între­prinderii, implicit şi ai dez­voltării respective. Analiza lor durează de peste 9 luni. In alte întreprinderi, lipsa de intervenţie este şi mai frapantă. La UREMOAS, peste 7 000 mp disponibili au o soartă ne­­clarificată. Cum se poate utiliza acastă suprafaţă atît de întinsă şi ce spor de producţie s-ar obţine prin utilizarea cit mai ju­dicioasă a fiecărui metru pătrat ? — Iată o între­bare firească la care spe­cialiştii din întreprindere întîrzie să dea un răspuns. Acelaşi lucru e valabil şi pentru Fabrica de stofe de mobilă, unde, de ani de zile, se tot discută despre re­amplasarea mai judicioasă a utilajelor în spaţiile existente, ceea ce ar per­mite — prin executarea unor investiţii minime — obţinerea unei producţii suplimentare de citeva mi­lioane lei. Lucrurile se ur­nesc cu greu din loc, în timp ce peste 270 mp de spaţiu uzinal n-au nici o utilizare. Chiar şi numai din a­­ceste exemple se desprinde cu claritate necesitatea a­­plicării de către conduce­rile de întreprinderi şi cen­trale industriale a unor măsuri hotărîte în acest domeniu. Nu se mai pot tolera „bulevardele“ uzi­nale ! Şi nici nu se pot da soluţii general valabile ; fiecare unitate industrială trebuie să găsească nein­­tirziat acestei probleme o rezolvare potrivită cu spe­cificul şi nevoile ei de pro­ducţie, cu exigenţele eco­nomice actuale, reclamate de realizarea cincinalului înainte de termen, în con­diţii de eficacitate econo­mică superioară. Incl. Cristian ANTONESCU IN CITEVA ÎNTREPRINDERI DIN CAPITALĂ NI S-AU DEZVĂLUIT CAUZELE INERŢIEI LA UZINA DE FIRMĂ ŞI PRODUSE DIN SIRMA BUZĂU . Extinderea producţiei­­rezultatul investiţiei de gindire proprie Nu de mult, în incinta halelor de producţie ale uzinei, se semnalase existenţa unui adevărat „teren viran“ de circa 12 500 mp, spaţiu fără nici o utilizare. Prin constituirea unui colectiv de specialişti, desemnat să studieze gradul de ocu­pare a spaţiilor productive, a fost dat semnalul declanşării unei ample acţiuni de valorificare a fiecărui metru pătrat de suprafaţă uzinală. Au fost întocmite, printr-o largă consultare a ca­drelor de la toate nivelurile producţiei, numeroa­se variante de utilizare raţională a acestei supra­feţe de producţie excedentară. Studiul tehnico­­economic adoptat in final a oferit colectivului uzinei buzoiene jaloanele unui plan concret şi realist de acţiune : modificări în organizarea tehnologică, limitarea sau redistribuirea spaţiilor ocupate cu activităţi auxiliare şi, bineînţeles, echiparea suprafeţelor nefolosite cu maşini şi utilaje Rezultatul : producţia de sirmă a cres­cut cu aproape 40 la sută şi, in viitorul apropiat, se scontează­­ prin executarea unor lucrări de completare cu valoare redusă — pe triplarea ei. Valoarea stăruinţei la uzina ,,Electronica" . Ne-am angajat ca, în acest an, să realizăm suplimentar aproape 100 milioane lei la producţia indus­trială — ne spunea ing. Octavian Juncu, directorul tehnic al uzinei „Electronica“ din Bucureşti. Aceas­tă producţie peste plan se va ma­terializa, între altele, în 20 000 te­levizoare şi 1 000 aparate de radio — toate de cea mai bună calitate. — Ce modalităţi de acţiune aveţi în vedere pentru obţinerea acestei producţii ? — înainte de ori­ce — folosirea cu indici superiori a capacităţilor, a tu­turor suprafeţelor de producţie de ca­re dispunem şi a forţei de muncă. In urma reevaluării fluxului tehnologic, pe baza unor stu­dii de organizare a producţiei şi a mun­cii, o suprafaţă de 1 350 mp, bunăoară, a fost redată acti­vităţii direct pro­ductive. Am străbătut sec­ţiile de producţie, am stat de vorbă cu mulţi munci­tori şi muncitoare, maiştri şi ingineri din uzină . intr-a­devăr, la această cunoscută între­prindere bucureş­­teană, utilizarea cit mai bună a fiecă­rui utilaj, a maşi­nilor şi suprafeţelor de producţie este una dintre preocupările centra­le ale colectivului. Citeva cifre sta­tistice sint edificatoare in acest scop : in secţiile de subansamble, prelucrări mase plastice şi reglaj aparate TV, coeficientul de schim­buri este de 2,88—2,93, niveluri apro­piate ale acestui indicator fiind în­registrate si în secţiile de prelu­crări mecanice, prelucrări chimice şi confecţionări scale. Ceea ce trebuie însă remarcat este faptul că la „Electronica“ ob­ţinerea unui coeficient de schim­buri înalt nu este un scop în sine ; în acelaşi timp, se urmăreşte ca in cadrul fiecărui schimb să se obţină un randament maxim reflectat in­tr-un volum de producţie din ce în ce mai mare. Prin această pris­mă trebuie priviţi indicii de încăr­care a utilajelor realizaţi in ate­lierul de organe de asamblare (75 La sută), la prese (76 la sută), la strungurile automate (77 la sută) ş.a. Indicele de utilizare a maşinilor, coeficientul de schimburi sunt, in ultimă instanţă, doar nişte cifre seci, statistice. Ele reflectă însă şi munca celor 114 lucrătoare din atelierul de bobinaj, conduse de maistrul Maria Jianu, delegată la apropiata Conferinţă Naţională a partidului (pe care o vedem un foto 1, alături de comunista Elena Şerbănică şi de tinerele Florica A­­lecu şi Lenuţa Bucur), a harni­celor regioare Marilena Velicu şi Maria Iliescu (foto 2), a opera­toarelor Aurica Medianu şi Elena Anghel de la secţia de mase plas­tice (surprinse în foto 3 sfătuin­­du-se cu maistrul Mircea Miha­­lache în legătură cu caracteristi­cile unui nou produs : carcasa a­­paratului de radio tranzistorizat „Alfa“­ şi a multor altora. Aparatul de fotografiat a sur­prins doar cîţiva din harnicii lu­crători şi lucrătoare de la „Elec­tronica“, cîţiva din mai multe mii care, printr-o muncă migăloasă, dar tot pe atît de frumoasă, acum, in preajma Conferinţei Naţionale a partidului. Îşi concentrează şi mai mult eforturile pentru ca, prin folosirea superioară a mijloacelor tehnice de care dispun, să rea­lizeze mai multe aparate radio, mai multe televizoare — toate de calitate ridicată. M. DANESCU Foto: Mihai Andreescu .­ . . Su­risîSsE." PAGINA 3 Au cuvîntul grupurile de corespondenţi voluntari ai „Scinteii" Uzinele pentru aparatul şi maşini electrice — Craiova . Colectivele fabricilor din cadrul grupului nostru au analizat temeinic posibilităţile pe care le au şi au răspuns cu entuziasm chemării de a realiza planul cincinal în patru ani şi jumătate. In această perioadă se vor realiza suplimentar 72 loco­motive magistrale, aparataj electric de înaltă tensiune în valoare de peste 1,8 miliarde lei, transformatoare de forţă e­­chivalent cu circa 11 000 MV­A, motoare electrice echivalent cu 26 000 kW şi altele) De aseme­nea, în cinstea Conferinţei Na­ţionale a P.C.R. şi a celei de-a XXV-a aniversări a republicii, colectivul G.U.A.M.E.C. şi-a su­plimentat angajamentele ini­ţiale pe anul în curs cu : 20 mi­lioane lei la producţia globală, 35 milioane lei la producţia-mar­­fă, 720 tone metal economisit. (Victor MITU, tehnician, E­­mil CALOTĂ, montator). Şantierul naval — Galaţi: —J "" în avans, toate insta­laţiile aferente nave­lor ! Acesta este angajamentul asumat în întrecerea socialistă desfăşurată în cinstea Conferin­ţei Naţionale a partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a­ republicii de constructorii na­vali gălăţeni. Astfel, ei au con­fecţionat, înainte de termen, toate instalaţiile aferente car­gourilor de mărfuri generale de 4 500 tdw, cargourilor de 7 500 tdw, ale mineralierelor de 12 500 tdw şi chilonterelor de 15 000’ tdw, precum și ale vaselor spe­ciale de transport containerizat. De asemenea, ei au hotărit ca in luna iulie a. c. să termine, Înainte de data planificată, toa­te lucrările aferente navei din comanda 616. (Gheorghe LUPEA, maistru, Ion DONO­­SE, mecanic, Tudorel DA­NILA, brigadier constructor). Uzina „Semănătoarea“ — Bucureşti. Se vor produce şi li­vra peste plan, în cursul acestui an, 1 200 de semănători de precizie, 50 de combine auto­propulsate, piese de schimb în valoare de peste 4 milioane lei , va fi depăşit în felul acesta pla­nul de livrări la export cu circa 4 milioane lei valută. De ase­menea, prin reproiectarea unor repere şi subansamble, prin fo­losirea unor repere din mase plastice şi prin extinderea utili­zării semifabricatelor forjate se vor realiza, pe întregul an, eco­nomii de metal de 450 tone. (V. CHIUITA, lăcătuş me­canic, P. DRAGAN, econo­mist). C.E.I.L Sighetu-Marmaţiei . O noua promoţie de muncitori a inceput 84 lu­creze în secţiile de produc­ţie ale platformei industriale C.E.I.L. — Sighetu-Marmaţiei. Este vorba de tineri calificaţi prin ucenicie la locul de mun­că. Dintre aceştia, 60 sunt tîm­­plari mecanici şi au fost repar­tizaţi in cele trei secţii de mo­bilă ale platformei industriale, (Ioan BILANIGC, inginer). Uzina mecanică „Nicolina“ — Iaşi ! Unsprezece ore de dăruire Muncat°rii din schim­bul I al uzinei mecanice „Nico­­lina“-Iaşi se pregăteau să plece acasă. Cind, deodată, alarmă ! Cablul electric subteran care a­­limentează halele de vagoane, rotăria şi parcul de materiale suferise o gravă avarie ; pro­ducţia din aceste sectoare era paralizată. Fără a sta un minut pe ginduri, inginerii Tiberiu Crihan şi Mihai Mustaţă au fă­cut apel la muncitori, în vederea înlăturării avariei. Au răspuns de îndată şi s-au apucat de lu­cru tinerii electricieni Vasile Ichim şi Marcel Marin, maiştrii Petre Zamfir şi Aurel Danciuc, tehnicienii Nicolae D. Muntea­­nu şi Gheorghe Acatrinei, pre­cum şi tinărul inginer Constan­tin Dumitriu. Deşi obosiţi — veniseră în uzină la ora 6 dimineaţa — toţi au lucrat neîntrerupt la remedierea de­fecţiunii timp de 11 ore. „S-a lucrat pină la două după mie­zul nopţii. Avem şi noi eroii noştri“ , ne-a declarat, a doua zi, inginerul Mihai Mustaţă, şe­ful secţiei reparaţii a uzinei. (Constantin PETROVICI, tehnician).

Next