Scînteia, iulie 1972 (Anul 41, nr. 9195-9225)
1972-07-01 / nr. 9195
SClNTEIA — sîmbătă 1 iulie 1972 LA UZINA DE UTILAJE PENTRU INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII DIN ALBA IULIA . Prin reamplasarea maşinilor s-a cîştigat o hală nouă Tînăr şi harnic, colectivul Uzinei de utilaje pentru industria materialelor de construcţii din Alba Iulia şi-a început activitatea de producţie în a doua jumătate a anului trecut. In acest răstimp, noua uzină constructoare de maşini a înregistrat primele mari succese în producţie. Unele sectoare — turnătoria de oţel, forja şi altele — sunt încă în construcţie. Cu toate acestea, folosirea chibzuită, cu maximă eficienţă a fiecărui metru pătrat de suprafaţă uzinală se află la ordinea zilei. Finalizarea unui studiu de reamplasare a unor maşini unelte în sectorul de prelucrări mecanice al uzinei s-a soldat cu rezultate pozitive pe planuri multiple. In primul rînd, amplasarea In hala de prelucrări mecanice, aflată în producţie, a unor maşini-unelte în valoare de 3,2 milioane lei a însemnat punerea in funcţiune a acestor maşini cu aproape un an mai devreme şi obţinerea pe această bază a unei producţii suplimentare pînă la sfirşitul anului de 5 milioane Iei. Proiectul uzinei a fost astfel corectat din nTers şi se asigură o mai bună utilizare a spaţiului uzinal construit. In al doilea rînd, productivitatea muncii a sporit considerabil. Pentru anul viitor, specialiştii uzinei prevăd o creştere a productivităţii muncii pe salariat de la 82 000 lei, cit se realizează în prezent, la 140 000 lei. In al treilea rînd, suprafaţa de producţie a uzinei se măreşte cu 680 metri pătraţi. Este evident că, prin aceasta, valoarea investiţiei alocate uzinei de utilaje se ieftineşte, întrucît spaţiul de producţie creşte cu o nouă hală construită fără să se cheltuiască suplimentar nici măcar un singur leu. După cum se constată , ne spunea inginerul Simion Stanciu, directorul uzinei, aceste „abateri“ de la proiect sunt foarte valoroase. Nu putem admite risipa de spaţiu. In această direcţie, un grup de ingineri din uzină studiază acum problema mecanizării lucrărilor în lăcătuşerie, pentru creşterea producţiei pe metru pătrat. Primele calcule dovedesc că în acest sector se poate dubla producţia pe metru pătrat de suprafaţă uzinală. Aşadar, printr-o acţiune plină de iniţiativă, desfăşurată pe un front larg, în această uzină se cîştigă pentru producţie noi suprafeţe, se dublează eficienţa utilizării altora. Ştefan DINICA corespondentul „Scînteii* (Urmare din pag. I) utilajele folosite la temperaturi scăzute, sau a celor cu granulaţie fină şi înaltă rezistenţă sunt alte căi prin care vizăm realizarea unor produse cu performanţe tehnicofuncţionale ridicate, asigurînd valorificarea superioară a metalului de care dispunem. — Să înţelegem că cele aproape 2 400 tone metal necesare realizării produselor prevăzute in angajament vor fi asigurate numai din resursele proprii ale uzinelor centralei ? — Nu. Posibilităţile interne vor acoperi o mare parte din acest necesar. Avem în vedere faptul că, în primul trimestru, de pildă, am înregistrat, pe ansamblul centralei, o economie totală de 627 tone metal. După datele de care dispunem, cu rezultate la fel de bune am încheiat şi acest al doilea trimestru, fiind hotărîţi să ne menţinem în această zonă — a economiilor substanţiale de metal — pînă la sfîrşitul anului şi în continuare. Dar, nu toate sortimentele de metal economisit pot fi folosite pentru fabricarea produselor prevăzute in angajamente. Iată de ce solicităm şi sprijinul mai susţinut al ministerului de resort, intervenţia sa operativă pentru completarea sortimentelor de metal necesar realizării angajamentelor pe 1972. PROBLEMA NR. 1 ESTE ACEASTA : cit din necesarul suplimentar de metal poate fi asigurat prin eforturile proprii ale colectivelor din uzinele centralei ? Directorul tehnic al centralei amintea de o serie de căi de acţiune pentru economisirea metalului, de rezultatele obţinute în 1972 în acest domeniu. Să se fi ajuns, oare, la limita posibilităţilor prin care necesarul suplimentar de metal poate fi identificat chiar in uzinele respective, fără a se cheltui un leu in plus ? Nici vorbă. Iată citeva date pe care ne bazăm această concluzie : pentru 1972, uzina „Griviţa roşie“ din Bucureşti a prevăzut ca la realizarea fiecărui vagon-cisternă de 50 mc pentru bitum să folosească 26,5 tone metal. In primul trimestru a.c. a consumat însă 27,8 tone (mai mult cu o tonă chiar şi faţă de norma înregistrată anul trecut), depăşirile totale (numai la acest produs) fiind de peste 280 tone metal. La aceeaişi uzină, cu 0,15 t metal/bucată a fost depăşit consumul planificat de metal (de asemenea şi realizările din 1971) la vagonul cisternă pe 4 osii de 60 mc pentru export, iar la Uzina de utilaj chimic din Ploieşti. Pentru fabricaţia rulmenţilor speciali, la fiecare tonă de produse s-au consumat cu 0,01 tone mai mult decit se prevăzuse în plan. Există şi reversul medaliei , anul trecut, la sortimentul „utilaje pentru industria materialelor de construcţii şi refractare“ — la fiecare milion lei producţie, uzina „Independenţa“ din Sibiu a consumat 63,2 tone metal , în acest an a planificat un indice de 63,5 t metal/un milion lei producţie, dar în primul trimestru nu a înregistrat decit... 34,1 t metal/un milion lei producţie. Oare asemenea exemple nu dovedesc tocmai marile resurse de economisire a metalului, a celorlalte materii prime de care dispun uzinele . In sfîrşit vorbind de aceste rezerve, nu pot fi omise zecile de tone de metal pe care Uzina de utilaj chimic din Ploieşti, uzinele „Independenţa" din Sibiu sau „Griviţa roşie“ din Bucureşti le irosesc pentru fabricarea de citeva ori a aceloraşi repere sau chiar subansamble pentru simplul motiv că prima dată se fabrică... rebuturi. Am punctat doar citeva din direcţiile pe care, mergîndu-se hotărit, pot fi valorificate noi posibilităţi de economisire a metalului. Desigur, de la uzină la uzină, de la secţie la secţie, de la un loc de muncă la altul, pot fi scoase la iveală şi folosite o multitudine de alte resurse prin care se asigură metalul necesar realizării angajamentelor. Este in interesul colectivelor uzinelor centralei, al economiei nationale ca, in asigurarea necesarului de materii prime pentru realizarea angajamentelor, accentul principal să fie pus pe reducerea consumurilor, pe valorificarea internă a resurselor interne , pe această cale obţinîndu-se nu numai o producţie suplimentară, ci şi creşterea eficienţei economice. Producţia suplimentară de utilaje LA UZINA DE CAUCIUC SINTETIC DIN BORZEŞTI . Cu aceleaşi capacităţi -anvelope pentru 150 000 autoturisme BACAU (Corespondentul „Scânteii", Gh. Baltă). Cel mai recent succes obţinut de chimiştii Uzinei de cauciuc sintetic din Borzeşti îl constituie scurtarea simţitoare a termenului afectat lucrărilor de revizie şi reparaţii ale instalaţiilor de coagulare şi polimerizare. Aceasta a contribuit, în bună măsură, la obţinerea unei cantităţi suplimentare de aproape 400 tone cauciuc sintetic. Dar, o dată cu lucrările respective, au fost montate în aceleaşi spaţii construite noi utilaje care vor duce la sporirea capacităţii de producţie a uzinei cu circa 30 la sută. Nu intimplător, la ora actuală, toate instalaţiile uzinei produc cu mult peste prevederile din proiecte. Valoarea producţiei globale ce se realizează azi la uzina din Borzeşti este de aproape 15 ori mai mare decit cea realizată in anul inaugural. Un calcul similar arată că numai din cauciucul realizat peste plan, in această perioadă, se pot confecţiona anvelope pentru o coloană de 150 000 autoturisme. Cincinalul In patru ani si jumătate! SECUNDA, GRAMUL ȘI MICRONUL-etaloanele muncii de calitate, precizie și eficacitate Azi, despre FOLOSIREA SPATIILOR INDUSTRIALE STUDII SE FAC, BUNELE INTENŢII NU LIPSESC, DAR „BULEVARDELE UZINALE“ SE MENŢIN Depistarea suprafeţelor uzinale excedentare şi reintegrarea lorîn procesul de producţie se impune, în permanenţă, ca o sarcină majoră ridicată în faţa întreprinderilor şi centralelor industriale de conducerea partidului, deoarece sporirea producţiei pe metrul pătrat de suprafaţă uzinală construită influenţează direct creşterea eficienţei activităţii economice. Dacă avem în vedere numai preţul de cost al produselor fabricate, se pot observa economiile substanţiale obţinute prin folosirea la maximum a spaţiilor existente, întrucit cheltuielile necesitate de amortizarea şi întreţinerea clădirilor, de alimentarea cu energie nu se măresc aproape deloc, repartizîndu-se un schimb asupra unui volum de producţie considerabil superior. Argument temeinic, pentru ca în ultima vreme, într-o serie de grupuri de uzine şi chiar în judeţe întregi, să se desfăşoare o largă acţiune care vizează folosirea spaţiilor industriale libere sau utilizate în scopuri neproductive. In industria bucureşteană, de pildă, anul trecut şi in acest an au fost dotaţi cu instalaţii şi echipamente tehnologice peste 20 000 mp de spatii uzinale care nu aveau nici o întrebuinţare. 1..Modificările in tehnologică, prin folosirea judicioasă a spaţiului apt pentru echipare, au angrenat în producţie, la uzinele „Republica“, „I.P.R.S.“ — Băneasa şi întreprinderea de construcţii metalice şi prefabricate, circa 1 500 mp de zone nefolosite, aflate în incinta halelor existente, obţinîndu-se un spor de producţie de 15 milioane lei anual. O asemenea creştere a volumului producţiei, realizată prin îmbunătăţirea gradului de folosire a spaţiilor existente şi prin montarea unor maşini şi instalaţii, prezintă avantajul că a fost obţinută intr-o perioadă scurtă de timp, comparativ cu cea cerută de executarea şi punerea în funcţiune a unor lucrări de dezvoltare ale întreprinderii. Cum se explică atunci faptul că în alte unităţi, în perimetrul halelor de producţie, suprafeţe întinse continuă să rămînă de ani de zile nefolosite ? La Uzina de radiatoare, echipamente metalice, obiecte şi armături sanitare, agregatele productive ocupă mai puţin de 50 la sută din suprafaţa totală construită , restul — citeva mii de mp — constituie un spaţiu industrial nevalorificat. Şi acesta nu e singurul caz. Intr-un număr de 24 unităţi industriale mai importante, in special din industria construcţiilor de maşini şi industria uşoară, există incă 22 000 mp de hale neutilizate. O suprafaţă mare, a cărei construcţie a necesitat, la timpul său, un efort financiar însemnat din partea statului. Dacă apreciem, in medie, că valoarea unui metru pătrat de suprafaţă construită depăşeşte 1 000ieri se vede .««n vede cănumai în acest caz au fost investiţi, fără să fie fructificaţi, aproximativ 22 milioane lei. Dar cu acest excedent de suprafaţă ce se va întîmpla ? Este posibilă valorificarea lui cu rezultate superioare ? Un calcul sumar atestă că în 8 întreprinderi, printre care se numără „Danubiana“, „Metaloglobus“, „Suveica“ ş.a., înzestrarea tehnică a circa 10 000 mp de suprafeţe, la care se adaugă mecanizarea unor lucrări ce se execută manual şi redistribuirea spaţiilor ocupate cu activităţi auxiliare, poate aduce un spor de producţie apreciat la aproape un miliard lei. Inexplicabil însă, cu mici excepţii, ritmul în care se desfăşoară acţiunea de utilizare cit mai productivă a spaţiilor uzinale construite este încă lent. De ce ? Cazul fabricii „Tricodava“ este edificator. „Dosarul“ suprafeţelor neproductive conţine date contradictorii. Pe de o parte, reconsiderarea şi îmbunătăţirea fluxului de fabricaţie constituie o preocupare constantă a specialiştilor din întreprindere. Pe de altă parte însă spaţiile devenite, in acest fel, disponibile rămin nevalorificate. Să concretizăm. Nu de mult au fost reamplasate maşinile de tricotat circulare şi maşinile de bobinat. Rezultatul : pregătirea fabricaţiei a fost organizată mai raţional şi peste 1 000 mp din hala de producţie au fost eliberaţi, puţind primi altă utilizare. Lucrurile s-au oprit însă aici de peste un an. Este vorba de o suprafaţă ce nu poate fi utilizată ? — Dimpotrivă ! O nouă reamplasare a utilajelor oferă posibilitatea creăriia, două ..unităţi „diftriie şi omogene în cadrul întreprinderii, ne-a spus ing. Adoraş Niţă, şeful serviciului de investiţii. Numai prin achiziţionarea unor utilaje adecvate, fără nici o lucrare suplimentară de construcţii-montaj, se pot înfiinţa două noi secţii, una cu o producţie anuală de 1,5 milioane mp stofă de mobilă, cealaltă cu 900 mii mp de tricot tip lină. Aşa prevede şi proiectul întocmit de Institutul de proiectări pentru industria uşoară. — Cînd se va concretiza el în practică ? — E greu de stabilit cu precizie un termen. In ce ne priveşte, procurarea utilajelor din ţară, pregătirea cadrelor, asigurarea materiei prima şi a desfaceri produselor sînt chestiuni care nu ridică probleme. Nu putem face însă nici un pas pînă cind Comitetul de Stat al Planificării şi Ministerul Finanţelor nu vor aproba indicatorii tehnico-economici ai întreprinderii, implicit şi ai dezvoltării respective. Analiza lor durează de peste 9 luni. In alte întreprinderi, lipsa de intervenţie este şi mai frapantă. La UREMOAS, peste 7 000 mp disponibili au o soartă neclarificată. Cum se poate utiliza acastă suprafaţă atît de întinsă şi ce spor de producţie s-ar obţine prin utilizarea cit mai judicioasă a fiecărui metru pătrat ? — Iată o întrebare firească la care specialiştii din întreprindere întîrzie să dea un răspuns. Acelaşi lucru e valabil şi pentru Fabrica de stofe de mobilă, unde, de ani de zile, se tot discută despre reamplasarea mai judicioasă a utilajelor în spaţiile existente, ceea ce ar permite — prin executarea unor investiţii minime — obţinerea unei producţii suplimentare de citeva milioane lei. Lucrurile se urnesc cu greu din loc, în timp ce peste 270 mp de spaţiu uzinal n-au nici o utilizare. Chiar şi numai din aceste exemple se desprinde cu claritate necesitatea aplicării de către conducerile de întreprinderi şi centrale industriale a unor măsuri hotărîte în acest domeniu. Nu se mai pot tolera „bulevardele“ uzinale ! Şi nici nu se pot da soluţii general valabile ; fiecare unitate industrială trebuie să găsească neintirziat acestei probleme o rezolvare potrivită cu specificul şi nevoile ei de producţie, cu exigenţele economice actuale, reclamate de realizarea cincinalului înainte de termen, în condiţii de eficacitate economică superioară. Incl. Cristian ANTONESCU IN CITEVA ÎNTREPRINDERI DIN CAPITALĂ NI S-AU DEZVĂLUIT CAUZELE INERŢIEI LA UZINA DE FIRMĂ ŞI PRODUSE DIN SIRMA BUZĂU . Extinderea producţieirezultatul investiţiei de gindire proprie Nu de mult, în incinta halelor de producţie ale uzinei, se semnalase existenţa unui adevărat „teren viran“ de circa 12 500 mp, spaţiu fără nici o utilizare. Prin constituirea unui colectiv de specialişti, desemnat să studieze gradul de ocupare a spaţiilor productive, a fost dat semnalul declanşării unei ample acţiuni de valorificare a fiecărui metru pătrat de suprafaţă uzinală. Au fost întocmite, printr-o largă consultare a cadrelor de la toate nivelurile producţiei, numeroase variante de utilizare raţională a acestei suprafeţe de producţie excedentară. Studiul tehnicoeconomic adoptat in final a oferit colectivului uzinei buzoiene jaloanele unui plan concret şi realist de acţiune : modificări în organizarea tehnologică, limitarea sau redistribuirea spaţiilor ocupate cu activităţi auxiliare şi, bineînţeles, echiparea suprafeţelor nefolosite cu maşini şi utilaje Rezultatul : producţia de sirmă a crescut cu aproape 40 la sută şi, in viitorul apropiat, se scontează prin executarea unor lucrări de completare cu valoare redusă — pe triplarea ei. Valoarea stăruinţei la uzina ,,Electronica" . Ne-am angajat ca, în acest an, să realizăm suplimentar aproape 100 milioane lei la producţia industrială — ne spunea ing. Octavian Juncu, directorul tehnic al uzinei „Electronica“ din Bucureşti. Această producţie peste plan se va materializa, între altele, în 20 000 televizoare şi 1 000 aparate de radio — toate de cea mai bună calitate. — Ce modalităţi de acţiune aveţi în vedere pentru obţinerea acestei producţii ? — înainte de orice — folosirea cu indici superiori a capacităţilor, a tuturor suprafeţelor de producţie de care dispunem şi a forţei de muncă. In urma reevaluării fluxului tehnologic, pe baza unor studii de organizare a producţiei şi a muncii, o suprafaţă de 1 350 mp, bunăoară, a fost redată activităţii direct productive. Am străbătut secţiile de producţie, am stat de vorbă cu mulţi muncitori şi muncitoare, maiştri şi ingineri din uzină . intr-adevăr, la această cunoscută întreprindere bucureşteană, utilizarea cit mai bună a fiecărui utilaj, a maşinilor şi suprafeţelor de producţie este una dintre preocupările centrale ale colectivului. Citeva cifre statistice sint edificatoare in acest scop : in secţiile de subansamble, prelucrări mase plastice şi reglaj aparate TV, coeficientul de schimburi este de 2,88—2,93, niveluri apropiate ale acestui indicator fiind înregistrate si în secţiile de prelucrări mecanice, prelucrări chimice şi confecţionări scale. Ceea ce trebuie însă remarcat este faptul că la „Electronica“ obţinerea unui coeficient de schimburi înalt nu este un scop în sine ; în acelaşi timp, se urmăreşte ca in cadrul fiecărui schimb să se obţină un randament maxim reflectat intr-un volum de producţie din ce în ce mai mare. Prin această prismă trebuie priviţi indicii de încărcare a utilajelor realizaţi in atelierul de organe de asamblare (75 La sută), la prese (76 la sută), la strungurile automate (77 la sută) ş.a. Indicele de utilizare a maşinilor, coeficientul de schimburi sunt, in ultimă instanţă, doar nişte cifre seci, statistice. Ele reflectă însă şi munca celor 114 lucrătoare din atelierul de bobinaj, conduse de maistrul Maria Jianu, delegată la apropiata Conferinţă Naţională a partidului (pe care o vedem un foto 1, alături de comunista Elena Şerbănică şi de tinerele Florica Alecu şi Lenuţa Bucur), a harnicelor regioare Marilena Velicu şi Maria Iliescu (foto 2), a operatoarelor Aurica Medianu şi Elena Anghel de la secţia de mase plastice (surprinse în foto 3 sfătuindu-se cu maistrul Mircea Mihalache în legătură cu caracteristicile unui nou produs : carcasa aparatului de radio tranzistorizat „Alfa“ şi a multor altora. Aparatul de fotografiat a surprins doar cîţiva din harnicii lucrători şi lucrătoare de la „Electronica“, cîţiva din mai multe mii care, printr-o muncă migăloasă, dar tot pe atît de frumoasă, acum, in preajma Conferinţei Naţionale a partidului. Îşi concentrează şi mai mult eforturile pentru ca, prin folosirea superioară a mijloacelor tehnice de care dispun, să realizeze mai multe aparate radio, mai multe televizoare — toate de calitate ridicată. M. DANESCU Foto: Mihai Andreescu . . . SurisîSsE." PAGINA 3 Au cuvîntul grupurile de corespondenţi voluntari ai „Scinteii" Uzinele pentru aparatul şi maşini electrice — Craiova . Colectivele fabricilor din cadrul grupului nostru au analizat temeinic posibilităţile pe care le au şi au răspuns cu entuziasm chemării de a realiza planul cincinal în patru ani şi jumătate. In această perioadă se vor realiza suplimentar 72 locomotive magistrale, aparataj electric de înaltă tensiune în valoare de peste 1,8 miliarde lei, transformatoare de forţă echivalent cu circa 11 000 MVA, motoare electrice echivalent cu 26 000 kW şi altele) De asemenea, în cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de-a XXV-a aniversări a republicii, colectivul G.U.A.M.E.C. şi-a suplimentat angajamentele iniţiale pe anul în curs cu : 20 milioane lei la producţia globală, 35 milioane lei la producţia-marfă, 720 tone metal economisit. (Victor MITU, tehnician, Emil CALOTĂ, montator). Şantierul naval — Galaţi: —J "" în avans, toate instalaţiile aferente navelor ! Acesta este angajamentul asumat în întrecerea socialistă desfăşurată în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a republicii de constructorii navali gălăţeni. Astfel, ei au confecţionat, înainte de termen, toate instalaţiile aferente cargourilor de mărfuri generale de 4 500 tdw, cargourilor de 7 500 tdw, ale mineralierelor de 12 500 tdw şi chilonterelor de 15 000’ tdw, precum și ale vaselor speciale de transport containerizat. De asemenea, ei au hotărit ca in luna iulie a. c. să termine, Înainte de data planificată, toate lucrările aferente navei din comanda 616. (Gheorghe LUPEA, maistru, Ion DONOSE, mecanic, Tudorel DANILA, brigadier constructor). Uzina „Semănătoarea“ — Bucureşti. Se vor produce şi livra peste plan, în cursul acestui an, 1 200 de semănători de precizie, 50 de combine autopropulsate, piese de schimb în valoare de peste 4 milioane lei , va fi depăşit în felul acesta planul de livrări la export cu circa 4 milioane lei valută. De asemenea, prin reproiectarea unor repere şi subansamble, prin folosirea unor repere din mase plastice şi prin extinderea utilizării semifabricatelor forjate se vor realiza, pe întregul an, economii de metal de 450 tone. (V. CHIUITA, lăcătuş mecanic, P. DRAGAN, economist). C.E.I.L Sighetu-Marmaţiei . O noua promoţie de muncitori a inceput 84 lucreze în secţiile de producţie ale platformei industriale C.E.I.L. — Sighetu-Marmaţiei. Este vorba de tineri calificaţi prin ucenicie la locul de muncă. Dintre aceştia, 60 sunt tîmplari mecanici şi au fost repartizaţi in cele trei secţii de mobilă ale platformei industriale, (Ioan BILANIGC, inginer). Uzina mecanică „Nicolina“ — Iaşi ! Unsprezece ore de dăruire Muncat°rii din schimbul I al uzinei mecanice „Nicolina“-Iaşi se pregăteau să plece acasă. Cind, deodată, alarmă ! Cablul electric subteran care alimentează halele de vagoane, rotăria şi parcul de materiale suferise o gravă avarie ; producţia din aceste sectoare era paralizată. Fără a sta un minut pe ginduri, inginerii Tiberiu Crihan şi Mihai Mustaţă au făcut apel la muncitori, în vederea înlăturării avariei. Au răspuns de îndată şi s-au apucat de lucru tinerii electricieni Vasile Ichim şi Marcel Marin, maiştrii Petre Zamfir şi Aurel Danciuc, tehnicienii Nicolae D. Munteanu şi Gheorghe Acatrinei, precum şi tinărul inginer Constantin Dumitriu. Deşi obosiţi — veniseră în uzină la ora 6 dimineaţa — toţi au lucrat neîntrerupt la remedierea defecţiunii timp de 11 ore. „S-a lucrat pină la două după miezul nopţii. Avem şi noi eroii noştri“ , ne-a declarat, a doua zi, inginerul Mihai Mustaţă, şeful secţiei reparaţii a uzinei. (Constantin PETROVICI, tehnician).