Scînteia, septembrie 1972 (Anul 41, nr. 9256-9284)

1972-09-01 / nr. 9256

UNITATEA COMUNISTA temelia activităţii rodnice a fiecărui colectiv ? Ne sunt Încă proaspete in minte multiplele manifestări prilejuite de sărbătorirea zilei de 23 August. To­rentul de ştiri anunţind remarcabile realizări în industrie — de la sute de tractoare peste plan, realizate la Braşov pînă la intrarea în funcţiune şi atingerea înainte de termen a parametrilor proiectaţi la numeroase obiective industriale, buna des­făşurare a lucrărilor în campania agricolă — toate aceste fapte din domenii atit de diferite de activi­tate şi din puncte geografice răs­­pîndite pe întreg cuprinsul ţării s-au născut din aceeaşi dorinţă ce-i însufleţeşte pe oamenii muncii : a transpune în via­ţă politica parti­dului, a îndeplini exemplar sarci­nile pe care Ie trasează. Ne stă­ruie, de aseme­nea, in faţa o­­chilor, în toată strălucirea lor. i­­maginile din ziua de 23 August, cînd sute de mii şi milioane de oa­meni au defilat sărbătoreşte in faţa tribunelor, în Capitală şi în celelalte oraşe ale patriei, scandind lozinci şi ovatio­­nind în cinstea partidului, a condu­cerii sale, a secretarului său gene­ral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In toate acestea şi-a găsit o preg­nantă expresie acea realitate coti­diană care constituie dominanta majoră, caracteristica fundamentală a întregii noastre vieţi sociale — unitatea indisolubilă a poporului în jurul Partidului Comunist Român. Desigur, această unitate are bine­cunoscute temeiuri obiective — faptul că proprietatea socialistă a fost generalizată in întreaga econo­mie, că societatea noastră este for­mată numai din oameni ai muncii, din clase prietene, unite prin co­munitatea intereselor lor fundamen­tale. Factorul hotărîtor, liantul ei indestructibil este încrederea po­porului în partid — încredere izvo­râtă dintr-o îndelungată experienţă de viaţă, din convingerea fermă ei partidul este avangarda revoluţio­nară, călăuza sa sigură pe drumul spre o viaţă civilizată, spre un înalt nivel de trai material şi spiritual şi că, prin urmare, este în interesul propriu al fiecăruia să fie un ostaş hotărit al partidului, să lupte cu ho­­tărire şi abnegaţie pentru a înfăp­tui politica sa. Pe temeiul acestei convingeri s-au ţesut legături indes­tructibile între popor şi partid. Ce­tăţenii patriei noastre poartă în conştiinţă şi in inimă ataşamentul fierbinte faţă de partidul comuniş­tilor pe care-i consideră propriul lor partid, exponentul şi apărătorul credincios al intereselor şi aspira­ţiilor lor cele mai scumpe. Unitatea poporului in jurul parti­dului îşi găseşte expresia cea mai vie în aprobarea deplină şi unanimă de către întregul popor a politicii in­terne şi externe a partidului, în strîn­­sa coeziune moral-politică a Întregii noastre societăţi. Ea se materializează in multiple forme — de la angaja­rea generală a celor ce muncesc in lupta pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de partid, pînă la alegerile pentru desemnarea reprezentanţilor in organele centrale şi locale ale pu­terii de stat, sau la înseşi caracterul profund democratic şi modalităţile de exercitare a puterii in statul, nostru. .Un rol deosebit de important în con­solidarea şi dezvoltarea continuă a acestei unităţi îl au organizaţiile ob­şteşti, în primul rind Frontul Unităţii Socialiste — organism politic care înmănunchează, sub conducerea parti­dului comunist, toate forţele sociale şi politice ale societăţii noastre, — precum şi celelalte organizaţii de masă — sindicatele, U.T.C., consiliile oamenilor muncii aparţinind naţio­nalităţilor conlocuitoare, comitetele de femei. Din toate acestea rezultă că dezvol­tarea unităţii poporului comportă as­pecte multiple, planuri de acţiune variate, probleme complexe. In acest sens, Conferinţa Naţională a partidu­lui a elaborat un şir de ample măsuri in sfera economică, a perfecţionării relaţiilor de producţie, a organizării politice şi sociale, a activităţii ideo­­logice-educative etc. In cadrul arti­colului de faţă ne propunem însă să ne oprim asupra unui singur aspect practic — respectiv căile concrete, în­datoririle ce revin fiecărui om al muncii în vederea întăririi unităţii de acţiune a fiecărui colectiv in lupta pentru înfăptuirea politicii partidu­lui. Intr-adevăr, consolidarea coeziunii societăţii noastre socialiste solicită nu numai măsuri de ordin economico­­social elaborate pe plan central, ci reprezintă, în mod necesar, un obiectiv, o obliga­ţie a fiecărui co­lectiv, a organelor de conducere ad­ministrativă şi a organizaţiilor de partid şi obşteşti dint­ fiecare uni­tate, a comunişti­lor şi a tuturor celorlalţi oameni ai muncii. Este absolut limpede că o sar­cină esenţială, u­­na din principalele căi de în­tărire a unităţii poporului în ju­rul partidului o constituie, în condi­ţiile actuale, generalizarea la scara întregii societăţi, ca şi în cadrul tu­turor colectivelor din diversele do­menii, a eforturilor pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru realizarea obiectivelor stabilite de Conferinţa Naţională. Unitatea in jurul parti­dului nu înseamnă numai o simplă opţiune politică, nu înseamnă numai afirmarea sentimentelor de dragoste şi recunoştinţă faţă de partid, ci presupune şi atitudinea activă, mun­că concretă, efectivă pentru transpu­nerea în viaţă a politicii P.C.R., în­cadrarea tuturor membrilor societă­ţii, indiferent de sfera de preocupări sau sectorul în care muncesc d­in lup­ta pentru realizarea obiectivelor sta­bilite de partid pentru sectorul res­pectiv. întărirea unităţii presupune însuşirea organică de către fiecare cetăţean al ţării a modului de a gin­­di al partidului, a politicii sale şi a sarcinilor pe care le trasează, con­siderarea acestor sarcini ca propriile (Continuare în pag. a II-a) Participare unanimă la îndeplinirea hotărîrilor Conferinţei Naţionale a P.C.R. FOLCLORUL între tradiţie şi înnoire în anii din urmă s-au constituit în mai multe judeţe asociaţii — societăţi care gru­pează pe intelectualii cu pregătire in dome­niul folclorului. Ele continuă tradiţia, nici­odată întreruptă, a interesului intelectua­lităţii noastre, mai cu seamă a celei din me­diul rural şi din mi­cile centre urbane, pentru patrimoniul culturii populare. Dar dacă altădată acest in­teres se manifesta prin acţiuni personale, iar atunci cînd se realizau acţiuni de grup erau bazate doar pe afini­tatea preocupărilor şi rămîneau oarecum particularizate în con­textul cultural gene­ral, asociaţiile (socie­tăţile) ce se constituie astăzi sunt integrate în sistemul instituţiilor culturale locale, ma­nifestările lor fac par­te din planul general de acţiuni culturale ale fiecărui judeţ. Sta­tutul lor indică natura activităţii pe care membrii acestor socie­tăţi sunt chemaţi să o desfăşoare, orientările noi ale activităţii. Activitatea folcloris­tică nu poate fi consi­derată azi ca un scop in sine şi nici nu se poate rezuma doar la culegerea bunurilor folclorice tradiţionale. Pe lingă atenţia­ pe care trebuie să o acorde tradiţiei fol­clorice locale, ea se poate concretiza într-o serie de investigaţii menite, prin rezulta­tele la care ajung, să contribuie la mai buna desfăşurare a activi­tăţii culturale, a ceea ce numim, în general, activităţile culturale de mase, a mişcării ar­tistice de amatori. Orientată, cum se în­­timplă in cele mai multe locuri, spre problemele contempo­raneităţii ea ciştigă in­eficientă. Această o­­rientare explică poate şi de ce asociaţiile (so­cietăţile) folcloriştilor, deşi intenţionează crearea de arhive fol­clorice în care să se păstreze rezultatele cercetătorilor, nu s-au constituit pe lingă uu- Puncte de vedere zee, chiar dacă aproa­pe toate muzeele lo­cale au secţii în care au adunat cu sîrguinţă şi păstrează cu grijă obiecte din domeniul culturii populare. Ele s-au constituit pe lin­gă centrele judeţene de îndrumare a crea­ţiei populare şi a miş­cării artistice de ama­tori. Şi explică, fără îndoială, şi faptul că numărul asociaţiilor judeţene creşte şi că în rindul folcloriştilor prinde tot mai multă consistenţă ideea con­stituirii unei asociaţii generale care să gru­peze asociaţiile jude­ţene, să orienteze mai precis preocupările spre a le face să răs­pundă cu cit mai mul­tă eficienţă necesităţi­lor culturale actuale, să le coordoneze acti­vitatea. Orientarea spre pro­blemele vieţii cultu­rale actuale, spre pro­blemele culturii so­cialiste a patriei noas­tre pune în cen­trul activităţii ştiinţi­fice a folcloriştilor studierea raportului dintre folclorul tradi­ţional şi folclorul bun de consum cultural, pus în circulaţie prin mijloace moderne de comunicare cu masele, prin radio şi televizi­une, prin filme, prin presă şi carte, prin spectacolele şi concer­tele organizate de an­samblurile profesio­niste şi chiar prin cele ale echipelor artistice de amatori, prin festi­valuri folclorice. A existat, de-a lun­gul anilor, în procesul de răspîndire a crea­ţiei populare un sis­tem bine organizat in care fiecare fapt işi avea locul lui deter­minat de necesităţi funcţionale, de rapor­tul cu actele celelalte şi cu întreg sistemul ; cultura populară tra­diţională avea o ie­rarhie a valorilor ba­zată pe rostul şi sem­nificaţia faptelor. Cintecele populare, de pildă, se auzeau şi erau apreciate du­pă natura lor, după locul pe care îl ocu­pau în ansamblul vie­ţii culturale, in ca­drul obiceiurilor, al momentelor in care se puteau asculta lun­gile poeme epice, al petrecerilor unde ex­celau cele pe care le numim „de lume“, al momentelor în ca­re omul dialoga cu sine însuşi pe plan liric. Putem spune că fiecare moment al vieţii îşi avea cîntecul Prof. univ. dr. Mihai POP directorul Institutu­lui de etnografie şi folclor (Continuare în pag. a IV-a) PROLIT­AR! DIN TOATE UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9256 Vineri 1 septembrie 1972 6 PAGINI - 30 BANI Focul nestins al Hunedoarei De la înălţimea celui de-al IV-lea etaj al Fabricii de aglo­merare nr. 2, de acolo, de sus, de pe platforma unde sunt instalate cuptoarele maşinilor de aglo­merare, panorama Combinatului siderurgic Hunedoara ni se ara­tă în toată măreţia ei. In marea întrecere ce a cuprins ţara la chemarea partidului pentru a realiza cincinalul înainte de ter­men. Hunedoara — ciştigătoare in anul trecut a întrecerii socia­liste pe­­industrie şi decorată cu Ordinul Muncii cl. I. pentru a­­cest mare succes — ţinteşte din nou primul loc. Iar printre cei mai hotăriţi a se situa din nou la loc de frunte sunt, cum vom vedea, muncitorii de la aglo­merare. — Fabrica noastră se angaja­se să livreze in acest an — ne confirmă afirmaţia de mai sus maistrul Nicolae Georgescu, se­cretarul organizaţiei de partid din schimbul A — 20 000 tone de aglomerat peste plan. Dar in în­trecerea socialistă declanşată in această vară fierbinte in cinstea Conferinţei Naţionale a partidu­lui şi a celei de-a XXV-a ani­versări a republicii, comuniştii de la aglomerare au înscris noi cifre — substanţial majorate — în planul şi angajamentul iniţial. Discutăm cu autorii acestei mari acţiuni, comuniştii din schimbul A. După chemarea or­ganizaţiei de partid, şefii de e­­chipă Ion Bănăţeanu, de la pri­mirea minereurilor, şi Ion Pă­tlăgică, de la sortare, şi-au spus : Prin îmbunătăţirea ritmi­cităţii aprovizionării la dozare şi evitarea amestecului de mate­riale pe fluxul de transport, an­gajamentul nostru pe schimb poate fi sporit de ift. 1 Id .­io OOO Lone de aglomerat peste,, plan , la dozare, şeful de­ erthiv­­pa. Augustin Gruiţă, cerind co­legilor săi să reducă la mini­mum posibil avariile şi opririle accidentale şi, pe această cale, să folosească integral timpul de lucru, a propus majorarea anga­jamentului la 23 000 de tone , la rindul Igr, şefii de echipă Emi­lian Cosma şi Constantin Ibii­­ceanu, de la concasoare cocs şi calcar, au arătat că prin folosi­rea l­a capacitatea proiectată a Ioan VLANGA (Continuare în pag. a V-a) Cea mai mare termocentrala a ţării se înalţă semeaţă pe plaiurile gorjene, la Rovinari. Zeci de kilometri de benzi rulante poartă căr­bunele smuls pămîntului de excavatoare colos pînă în pîntecele de foc al termocentralei. Cum se ştie, termocentrala a fost cuplată la sistemul energetic naţional. Cel mai mare cazan de abur de 1 035 tone abur-oră — o performanţă românească — se află în plin avans de montaj. In fotografia din stingă, execuţia fundaţiei şirului de de­­gazori ai grupurilor de 330 MW, iar în cea din dreapta membrii echipei de montaj, condusă de Gheţea Florin. în pagina a IV-a JOCURILE OLIMPICE Ziua a V-a In turneul de lupte li­bere, V. Iorga a cîştigat o medalie olimpică de bronz Corespondenţă telefonică de la trimisul nostru TU-ţa ‘fee­rnational' • Punctul de vedere al României cu privire la îndeplinirea Declara­ţiei O.N.U. asupra în­tăririi­ securităţii inter­naţionale a fost expus într-o notă verbală transmisă secretarului general al O.N.U. • Comunicat comun la încheierea vizitei în Finlanda a delegaţiei P.C.R. PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, VA FACE O VIZITĂ OFICIALA AN­CELUIA La invitaţia regelui Baudouin I şi a reginei Fabiola, preşedin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială în Belgia, între 24—26 oc­tombrie 1972. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE AMBASADORUL UNIUNII SOVIETICE EĂ BUCUREŞTI Joi, 31 august a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, a primit pe V. I. Drozdenko, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al U­­niunii Sovietice la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire tovărăşească. , în acest an, 19 mărci noi de oţeluri cu caracte­ristici îmbunătăţite au fost asimilate la Combinatul siderurgic din Hunedoara. Desfăşurînd o acti­vitate susţinută pentru a oferi u­­zinelor beneficiare cantităţi spori­te de metal cu caracteristici cali­tative superioare, siderurgiştii hu­­nedoreni au ridicat la 50 la sută ponderea oţelurilor de calitate şi aliate in producţia de metal pe care o elaborează in acest an, în­deplinind astfel înainte de termen angajamentul iniţial care prevedea atingerea acestui nivel în 1073. 9 Angajamentul anual a fost depăşit de tînărul c°­lectiv al Fabricii de porţelan din Alba Iulia. S-au realizat suplimen­tar, pentru fondul pieţei, 401­ 000 articole de porţelan. * Planul de producţie pe primele trei trimestre din acest an a fost înde­plinit de pe acum de colectivul Exploatării miniere dobrogene Somova. Succesul se înscrie pe li­nia înfăptuirii angajamentului luat de mineri de a îndeplini sarcinile cincinalului în numai trei ani şi trei luni şi este rezultatul unei te­meinice analize pentru ridicarea gradului de mecanizare a operaţiu­nilor, folosirea integrală a capaci­tăţilor de producţie şi a timpului de lucru. 9 A 1­000-a garnitură de mobilă peste sarcinile de pian a fost realizată în aceste zile de colectivul Combinatului de exploatare şi industrializare a lem­nului din Bacău. De menţionat că peste 85 la sută din această canti­tate a fost livrată la export, iar valoarea întregii producţii realiza­te peste plan pină în prezent este de 22 milioane lei. „ A început fabricaţia unui nou produs de înaltă tehnicitate la uzina „Tehno­metal“ din Timişoara, bateria uni­versală pentru creşterea tineretului avicol. Destinată echipării halelor de creştere industrială a păsărilor, noua instalaţie — al cărei termen de asimilare în producţie a fost redus la jumătate — are un ran­dament de 3 ori mai mare in com­paraţie cu utilajele folosite în pre­zent în acest sector. 9 „Productivitatea mun­cii la cote superioare". Această iniţiativă — lansată de co­muniştii din cadrul întreprinderii textile Lugoj — a fost preluată şi de alte întreprinderi din judeţul Timiş. Ea a creat posibilităţi pentru realizarea unor impor­tante succese in producţie. Co­lectivul, fabricii ,,­ Iunie“ din Timişoara,, , de pildă, care işi desfăşoară activitatea sub aceas­tă deviză, a realizat suplimentar 50 000 articole de îmbrăcăminte pentru copii şi a economisit 1 200 kg de fire ; întreprinderea „Crinul“ a obţinut o producţie globală supli­mentară evaluată la 1,2 milioane Iei, în condiţiile ridicării cu 3 la sută a nivelului indicilor calitativi, iar Fabrica de cărămizi din Jimbo­­lia economiseşte la fiecare 24 de ore 1 000 kg combustibil. • Cu o lună înainte de termen în cartierul Filimon Sirbu din Const.ant.A. au fost reten­ţionate 140 de apartamente, a căror construcţie s-a încheiat cu o lună înainte de termen. Lucrăto­rii trustului constănţean s-au anga­jat să menţină in continuare acest ritm de lucru pe toate şantierele, pentru ca cele 2 300 de apartamen­te prevăzute anul acesta să fie date în folosinţă cu cel puţin o lună înainte de termen. Analizîndu-şi posibilităţile de care dispun, constructorii s-au an­gajat să realizeze la fiecare 150 de apartamente unul din economii.­­ In fiecare oră, o pro­­ducţie tot mai mare. Cimen­tiştii de la Fieni au sporit produc­tivitatea orară a fiecărei mori, in medie, cu 0,3 tone. Pînă în prezent, ei au dat peste plan 12 000 tone ci­ment, din care se pot construi circa 900 apartamente convenţionale. Succese de prestigiu au fost înregis­trate şi la cele două noi linii tehno­logice de tuburi şi plăci de azbo­ciment. Aici s-au obţinut peste plan 200 km tuburi şi 50 000 mp plăci de azbociment în trecerea in cinstee celei de-a XXV-a aniversări a Republici CORESPONDENȚII „SCÎNTEII“ TRANSMIT: ÎN ZIARUL DE AZI: • În dezbatere publica PROIECTUL LEGII RE­MUNERĂRII DUPĂ CANTITATEA ŞI CA­LITATEA MUNCII ÎN UNITĂŢILE DE STAT • File dintr-un vast program: PERFEC­ŢIONAREA SERVICI­ILOR PUBLICE • ŞTIŢI CINE ŞI CUM GOSPODĂREŞTE CASA ÎN CARE LO­CUIŢI ? • O INVESTIŢIE ÎNTOT­DEAUNA RENTABILA: INVESTITIA DE INTE­LIGENTA • FAPTUL DIVERS Orientări de perspectivă ale cercetării ştiinţifice­­" .­ •­ Convorbire cu dr. ing. Dinu BUZNEA, vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie Realizarea obiectivelor planului cincinal este Inseparabil legată de dez­voltarea cercetării ştiinţifice — necesitate cu atât mai stringentă în condi­ţiile eforturilor întregului popor pentru îndeplinirea acestor obiective înainte de termen. „Este necesar — sublinia în acest sens tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului — ca cercetarea ştiinţifică să sprijine în mai mare măsură eforturile de reducere a consumurilor materiale, elabo­rarea de noi tehnologii de fabricaţie, introducerea în circuitul economic a în­locuitorilor materialelor scumpe şi deficitare. Cercetarea trebuie orientată spre probleme de interes major ale economiei, cum sunt dezvoltarea bazei de materii prime, perfecţionarea utilajelor şi maşinilor, fabricarea de noi pro­duse“. In lumina acestor sarcini l-am rugat pe interlocutorul nostru să ne arate care sunt principalele orientări şi tendinţe de evoluţie ale cercetării noastre ştiinţifice. — In ultimii ani, şi în special după Congresul al X-lea al partidului, după cum este cunoscut, activitatea de cercetare ştiinţifică a fost mai bine orientată spre rezolvarea pro­blemelor majore ale economiei, realizîndu-se în acest domeniu o conlucrare mai strinsă intre institu­tele de cercetări şi unităţile produc­tive. Una dintre aceste direcţii ale cercetării ştiinţifice, înscrisă cu cla­ritate în Rezoluţia Conferinţei Na­ţionale a P.C.R. privind principalele orientări ale dezvoltării economico­­sociale a României în următoarele două decenii, constă în sublinierea necesităţii ca activitatea de cerce­tare să-şi aducă o contribuţie sub­stanţială la soluţionarea probleme­lor legate de valorificarea superioară a resurselor naturale, echilibrarea balanţei energetice şi altele. In­tr-adevăr, ritmul accelerat al creş­terii producţiei noastre industriale impune sporirea substanţială a ba­zei de materii prime. După cum se ştie, resursele de materii prime cla­sice sunt limitate, adeseori prezen­­tindu-se In­formaţiuni chimico-mine­­ralogice complicate, care fac dificilă separarea lor în elemente compo­nente utile. Sarcina cercetătorilor noştri este şi rămine în continuare de a găsi căile de valorificare a a­­cestor minerale. Studii preliminare de prognoză, in legătură cu valorifi­carea superioară a zăcămintelor de titan, zirconiu, mangan, şisturi bi­tuminoase ș.a., au în vedere asigu-Interviu consemnat de Elena MANTU (Continuare la pag. a V-a) ...

Next