Scînteia, septembrie 1972 (Anul 41, nr. 9256-9284)
1972-09-01 / nr. 9256
UNITATEA COMUNISTA temelia activităţii rodnice a fiecărui colectiv ? Ne sunt Încă proaspete in minte multiplele manifestări prilejuite de sărbătorirea zilei de 23 August. Torentul de ştiri anunţind remarcabile realizări în industrie — de la sute de tractoare peste plan, realizate la Braşov pînă la intrarea în funcţiune şi atingerea înainte de termen a parametrilor proiectaţi la numeroase obiective industriale, buna desfăşurare a lucrărilor în campania agricolă — toate aceste fapte din domenii atit de diferite de activitate şi din puncte geografice răspîndite pe întreg cuprinsul ţării s-au născut din aceeaşi dorinţă ce-i însufleţeşte pe oamenii muncii : a transpune în viaţă politica partidului, a îndeplini exemplar sarcinile pe care Ie trasează. Ne stăruie, de asemenea, in faţa ochilor, în toată strălucirea lor. imaginile din ziua de 23 August, cînd sute de mii şi milioane de oameni au defilat sărbătoreşte in faţa tribunelor, în Capitală şi în celelalte oraşe ale patriei, scandind lozinci şi ovationind în cinstea partidului, a conducerii sale, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In toate acestea şi-a găsit o pregnantă expresie acea realitate cotidiană care constituie dominanta majoră, caracteristica fundamentală a întregii noastre vieţi sociale — unitatea indisolubilă a poporului în jurul Partidului Comunist Român. Desigur, această unitate are binecunoscute temeiuri obiective — faptul că proprietatea socialistă a fost generalizată in întreaga economie, că societatea noastră este formată numai din oameni ai muncii, din clase prietene, unite prin comunitatea intereselor lor fundamentale. Factorul hotărîtor, liantul ei indestructibil este încrederea poporului în partid — încredere izvorâtă dintr-o îndelungată experienţă de viaţă, din convingerea fermă ei partidul este avangarda revoluţionară, călăuza sa sigură pe drumul spre o viaţă civilizată, spre un înalt nivel de trai material şi spiritual şi că, prin urmare, este în interesul propriu al fiecăruia să fie un ostaş hotărit al partidului, să lupte cu hotărire şi abnegaţie pentru a înfăptui politica sa. Pe temeiul acestei convingeri s-au ţesut legături indestructibile între popor şi partid. Cetăţenii patriei noastre poartă în conştiinţă şi in inimă ataşamentul fierbinte faţă de partidul comuniştilor pe care-i consideră propriul lor partid, exponentul şi apărătorul credincios al intereselor şi aspiraţiilor lor cele mai scumpe. Unitatea poporului in jurul partidului îşi găseşte expresia cea mai vie în aprobarea deplină şi unanimă de către întregul popor a politicii interne şi externe a partidului, în strînsa coeziune moral-politică a Întregii noastre societăţi. Ea se materializează in multiple forme — de la angajarea generală a celor ce muncesc in lupta pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de partid, pînă la alegerile pentru desemnarea reprezentanţilor in organele centrale şi locale ale puterii de stat, sau la înseşi caracterul profund democratic şi modalităţile de exercitare a puterii in statul, nostru. .Un rol deosebit de important în consolidarea şi dezvoltarea continuă a acestei unităţi îl au organizaţiile obşteşti, în primul rind Frontul Unităţii Socialiste — organism politic care înmănunchează, sub conducerea partidului comunist, toate forţele sociale şi politice ale societăţii noastre, — precum şi celelalte organizaţii de masă — sindicatele, U.T.C., consiliile oamenilor muncii aparţinind naţionalităţilor conlocuitoare, comitetele de femei. Din toate acestea rezultă că dezvoltarea unităţii poporului comportă aspecte multiple, planuri de acţiune variate, probleme complexe. In acest sens, Conferinţa Naţională a partidului a elaborat un şir de ample măsuri in sfera economică, a perfecţionării relaţiilor de producţie, a organizării politice şi sociale, a activităţii ideologice-educative etc. In cadrul articolului de faţă ne propunem însă să ne oprim asupra unui singur aspect practic — respectiv căile concrete, îndatoririle ce revin fiecărui om al muncii în vederea întăririi unităţii de acţiune a fiecărui colectiv in lupta pentru înfăptuirea politicii partidului. Intr-adevăr, consolidarea coeziunii societăţii noastre socialiste solicită nu numai măsuri de ordin economicosocial elaborate pe plan central, ci reprezintă, în mod necesar, un obiectiv, o obligaţie a fiecărui colectiv, a organelor de conducere administrativă şi a organizaţiilor de partid şi obşteşti dint fiecare unitate, a comuniştilor şi a tuturor celorlalţi oameni ai muncii. Este absolut limpede că o sarcină esenţială, una din principalele căi de întărire a unităţii poporului în jurul partidului o constituie, în condiţiile actuale, generalizarea la scara întregii societăţi, ca şi în cadrul tuturor colectivelor din diversele domenii, a eforturilor pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru realizarea obiectivelor stabilite de Conferinţa Naţională. Unitatea in jurul partidului nu înseamnă numai o simplă opţiune politică, nu înseamnă numai afirmarea sentimentelor de dragoste şi recunoştinţă faţă de partid, ci presupune şi atitudinea activă, muncă concretă, efectivă pentru transpunerea în viaţă a politicii P.C.R., încadrarea tuturor membrilor societăţii, indiferent de sfera de preocupări sau sectorul în care muncesc din lupta pentru realizarea obiectivelor stabilite de partid pentru sectorul respectiv. întărirea unităţii presupune însuşirea organică de către fiecare cetăţean al ţării a modului de a gindi al partidului, a politicii sale şi a sarcinilor pe care le trasează, considerarea acestor sarcini ca propriile (Continuare în pag. a II-a) Participare unanimă la îndeplinirea hotărîrilor Conferinţei Naţionale a P.C.R. FOLCLORUL între tradiţie şi înnoire în anii din urmă s-au constituit în mai multe judeţe asociaţii — societăţi care grupează pe intelectualii cu pregătire in domeniul folclorului. Ele continuă tradiţia, niciodată întreruptă, a interesului intelectualităţii noastre, mai cu seamă a celei din mediul rural şi din micile centre urbane, pentru patrimoniul culturii populare. Dar dacă altădată acest interes se manifesta prin acţiuni personale, iar atunci cînd se realizau acţiuni de grup erau bazate doar pe afinitatea preocupărilor şi rămîneau oarecum particularizate în contextul cultural general, asociaţiile (societăţile) ce se constituie astăzi sunt integrate în sistemul instituţiilor culturale locale, manifestările lor fac parte din planul general de acţiuni culturale ale fiecărui judeţ. Statutul lor indică natura activităţii pe care membrii acestor societăţi sunt chemaţi să o desfăşoare, orientările noi ale activităţii. Activitatea folcloristică nu poate fi considerată azi ca un scop in sine şi nici nu se poate rezuma doar la culegerea bunurilor folclorice tradiţionale. Pe lingă atenţia pe care trebuie să o acorde tradiţiei folclorice locale, ea se poate concretiza într-o serie de investigaţii menite, prin rezultatele la care ajung, să contribuie la mai buna desfăşurare a activităţii culturale, a ceea ce numim, în general, activităţile culturale de mase, a mişcării artistice de amatori. Orientată, cum se întimplă in cele mai multe locuri, spre problemele contemporaneităţii ea ciştigă ineficientă. Această orientare explică poate şi de ce asociaţiile (societăţile) folcloriştilor, deşi intenţionează crearea de arhive folclorice în care să se păstreze rezultatele cercetătorilor, nu s-au constituit pe lingă uu- Puncte de vedere zee, chiar dacă aproape toate muzeele locale au secţii în care au adunat cu sîrguinţă şi păstrează cu grijă obiecte din domeniul culturii populare. Ele s-au constituit pe lingă centrele judeţene de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de amatori. Şi explică, fără îndoială, şi faptul că numărul asociaţiilor judeţene creşte şi că în rindul folcloriştilor prinde tot mai multă consistenţă ideea constituirii unei asociaţii generale care să grupeze asociaţiile judeţene, să orienteze mai precis preocupările spre a le face să răspundă cu cit mai multă eficienţă necesităţilor culturale actuale, să le coordoneze activitatea. Orientarea spre problemele vieţii culturale actuale, spre problemele culturii socialiste a patriei noastre pune în centrul activităţii ştiinţifice a folcloriştilor studierea raportului dintre folclorul tradiţional şi folclorul bun de consum cultural, pus în circulaţie prin mijloace moderne de comunicare cu masele, prin radio şi televiziune, prin filme, prin presă şi carte, prin spectacolele şi concertele organizate de ansamblurile profesioniste şi chiar prin cele ale echipelor artistice de amatori, prin festivaluri folclorice. A existat, de-a lungul anilor, în procesul de răspîndire a creaţiei populare un sistem bine organizat in care fiecare fapt işi avea locul lui determinat de necesităţi funcţionale, de raportul cu actele celelalte şi cu întreg sistemul ; cultura populară tradiţională avea o ierarhie a valorilor bazată pe rostul şi semnificaţia faptelor. Cintecele populare, de pildă, se auzeau şi erau apreciate după natura lor, după locul pe care îl ocupau în ansamblul vieţii culturale, in cadrul obiceiurilor, al momentelor in care se puteau asculta lungile poeme epice, al petrecerilor unde excelau cele pe care le numim „de lume“, al momentelor în care omul dialoga cu sine însuşi pe plan liric. Putem spune că fiecare moment al vieţii îşi avea cîntecul Prof. univ. dr. Mihai POP directorul Institutului de etnografie şi folclor (Continuare în pag. a IV-a) PROLITAR! DIN TOATE UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9256 Vineri 1 septembrie 1972 6 PAGINI - 30 BANI Focul nestins al Hunedoarei De la înălţimea celui de-al IV-lea etaj al Fabricii de aglomerare nr. 2, de acolo, de sus, de pe platforma unde sunt instalate cuptoarele maşinilor de aglomerare, panorama Combinatului siderurgic Hunedoara ni se arată în toată măreţia ei. In marea întrecere ce a cuprins ţara la chemarea partidului pentru a realiza cincinalul înainte de termen. Hunedoara — ciştigătoare in anul trecut a întrecerii socialiste peindustrie şi decorată cu Ordinul Muncii cl. I. pentru acest mare succes — ţinteşte din nou primul loc. Iar printre cei mai hotăriţi a se situa din nou la loc de frunte sunt, cum vom vedea, muncitorii de la aglomerare. — Fabrica noastră se angajase să livreze in acest an — ne confirmă afirmaţia de mai sus maistrul Nicolae Georgescu, secretarul organizaţiei de partid din schimbul A — 20 000 tone de aglomerat peste plan. Dar in întrecerea socialistă declanşată in această vară fierbinte in cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a republicii, comuniştii de la aglomerare au înscris noi cifre — substanţial majorate — în planul şi angajamentul iniţial. Discutăm cu autorii acestei mari acţiuni, comuniştii din schimbul A. După chemarea organizaţiei de partid, şefii de echipă Ion Bănăţeanu, de la primirea minereurilor, şi Ion Pătlăgică, de la sortare, şi-au spus : Prin îmbunătăţirea ritmicităţii aprovizionării la dozare şi evitarea amestecului de materiale pe fluxul de transport, angajamentul nostru pe schimb poate fi sporit de ift. 1 Id .io OOO Lone de aglomerat peste,, plan , la dozare, şeful de erthivpa. Augustin Gruiţă, cerind colegilor săi să reducă la minimum posibil avariile şi opririle accidentale şi, pe această cale, să folosească integral timpul de lucru, a propus majorarea angajamentului la 23 000 de tone , la rindul Igr, şefii de echipă Emilian Cosma şi Constantin Ibiiceanu, de la concasoare cocs şi calcar, au arătat că prin folosirea la capacitatea proiectată a Ioan VLANGA (Continuare în pag. a V-a) Cea mai mare termocentrala a ţării se înalţă semeaţă pe plaiurile gorjene, la Rovinari. Zeci de kilometri de benzi rulante poartă cărbunele smuls pămîntului de excavatoare colos pînă în pîntecele de foc al termocentralei. Cum se ştie, termocentrala a fost cuplată la sistemul energetic naţional. Cel mai mare cazan de abur de 1 035 tone abur-oră — o performanţă românească — se află în plin avans de montaj. In fotografia din stingă, execuţia fundaţiei şirului de degazori ai grupurilor de 330 MW, iar în cea din dreapta membrii echipei de montaj, condusă de Gheţea Florin. în pagina a IV-a JOCURILE OLIMPICE Ziua a V-a In turneul de lupte libere, V. Iorga a cîştigat o medalie olimpică de bronz Corespondenţă telefonică de la trimisul nostru TU-ţa ‘feernational' • Punctul de vedere al României cu privire la îndeplinirea Declaraţiei O.N.U. asupra întăririi securităţii internaţionale a fost expus într-o notă verbală transmisă secretarului general al O.N.U. • Comunicat comun la încheierea vizitei în Finlanda a delegaţiei P.C.R. PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, VA FACE O VIZITĂ OFICIALA ANCELUIA La invitaţia regelui Baudouin I şi a reginei Fabiola, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială în Belgia, între 24—26 octombrie 1972. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE AMBASADORUL UNIUNII SOVIETICE EĂ BUCUREŞTI Joi, 31 august a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe V. I. Drozdenko, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o convorbire tovărăşească. , în acest an, 19 mărci noi de oţeluri cu caracteristici îmbunătăţite au fost asimilate la Combinatul siderurgic din Hunedoara. Desfăşurînd o activitate susţinută pentru a oferi uzinelor beneficiare cantităţi sporite de metal cu caracteristici calitative superioare, siderurgiştii hunedoreni au ridicat la 50 la sută ponderea oţelurilor de calitate şi aliate in producţia de metal pe care o elaborează in acest an, îndeplinind astfel înainte de termen angajamentul iniţial care prevedea atingerea acestui nivel în 1073. 9 Angajamentul anual a fost depăşit de tînărul c°lectiv al Fabricii de porţelan din Alba Iulia. S-au realizat suplimentar, pentru fondul pieţei, 401 000 articole de porţelan. * Planul de producţie pe primele trei trimestre din acest an a fost îndeplinit de pe acum de colectivul Exploatării miniere dobrogene Somova. Succesul se înscrie pe linia înfăptuirii angajamentului luat de mineri de a îndeplini sarcinile cincinalului în numai trei ani şi trei luni şi este rezultatul unei temeinice analize pentru ridicarea gradului de mecanizare a operaţiunilor, folosirea integrală a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru. 9 A 1000-a garnitură de mobilă peste sarcinile de pian a fost realizată în aceste zile de colectivul Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului din Bacău. De menţionat că peste 85 la sută din această cantitate a fost livrată la export, iar valoarea întregii producţii realizate peste plan pină în prezent este de 22 milioane lei. „ A început fabricaţia unui nou produs de înaltă tehnicitate la uzina „Tehnometal“ din Timişoara, bateria universală pentru creşterea tineretului avicol. Destinată echipării halelor de creştere industrială a păsărilor, noua instalaţie — al cărei termen de asimilare în producţie a fost redus la jumătate — are un randament de 3 ori mai mare in comparaţie cu utilajele folosite în prezent în acest sector. 9 „Productivitatea muncii la cote superioare". Această iniţiativă — lansată de comuniştii din cadrul întreprinderii textile Lugoj — a fost preluată şi de alte întreprinderi din judeţul Timiş. Ea a creat posibilităţi pentru realizarea unor importante succese in producţie. Colectivul, fabricii ,, Iunie“ din Timişoara,, , de pildă, care işi desfăşoară activitatea sub această deviză, a realizat suplimentar 50 000 articole de îmbrăcăminte pentru copii şi a economisit 1 200 kg de fire ; întreprinderea „Crinul“ a obţinut o producţie globală suplimentară evaluată la 1,2 milioane Iei, în condiţiile ridicării cu 3 la sută a nivelului indicilor calitativi, iar Fabrica de cărămizi din Jimbolia economiseşte la fiecare 24 de ore 1 000 kg combustibil. • Cu o lună înainte de termen în cartierul Filimon Sirbu din Const.ant.A. au fost retenţionate 140 de apartamente, a căror construcţie s-a încheiat cu o lună înainte de termen. Lucrătorii trustului constănţean s-au angajat să menţină in continuare acest ritm de lucru pe toate şantierele, pentru ca cele 2 300 de apartamente prevăzute anul acesta să fie date în folosinţă cu cel puţin o lună înainte de termen. Analizîndu-şi posibilităţile de care dispun, constructorii s-au angajat să realizeze la fiecare 150 de apartamente unul din economii. In fiecare oră, o producţie tot mai mare. Cimentiştii de la Fieni au sporit productivitatea orară a fiecărei mori, in medie, cu 0,3 tone. Pînă în prezent, ei au dat peste plan 12 000 tone ciment, din care se pot construi circa 900 apartamente convenţionale. Succese de prestigiu au fost înregistrate şi la cele două noi linii tehnologice de tuburi şi plăci de azbociment. Aici s-au obţinut peste plan 200 km tuburi şi 50 000 mp plăci de azbociment în trecerea in cinstee celei de-a XXV-a aniversări a Republici CORESPONDENȚII „SCÎNTEII“ TRANSMIT: ÎN ZIARUL DE AZI: • În dezbatere publica PROIECTUL LEGII REMUNERĂRII DUPĂ CANTITATEA ŞI CALITATEA MUNCII ÎN UNITĂŢILE DE STAT • File dintr-un vast program: PERFECŢIONAREA SERVICIILOR PUBLICE • ŞTIŢI CINE ŞI CUM GOSPODĂREŞTE CASA ÎN CARE LOCUIŢI ? • O INVESTIŢIE ÎNTOTDEAUNA RENTABILA: INVESTITIA DE INTELIGENTA • FAPTUL DIVERS Orientări de perspectivă ale cercetării ştiinţifice" . • Convorbire cu dr. ing. Dinu BUZNEA, vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie Realizarea obiectivelor planului cincinal este Inseparabil legată de dezvoltarea cercetării ştiinţifice — necesitate cu atât mai stringentă în condiţiile eforturilor întregului popor pentru îndeplinirea acestor obiective înainte de termen. „Este necesar — sublinia în acest sens tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului — ca cercetarea ştiinţifică să sprijine în mai mare măsură eforturile de reducere a consumurilor materiale, elaborarea de noi tehnologii de fabricaţie, introducerea în circuitul economic a înlocuitorilor materialelor scumpe şi deficitare. Cercetarea trebuie orientată spre probleme de interes major ale economiei, cum sunt dezvoltarea bazei de materii prime, perfecţionarea utilajelor şi maşinilor, fabricarea de noi produse“. In lumina acestor sarcini l-am rugat pe interlocutorul nostru să ne arate care sunt principalele orientări şi tendinţe de evoluţie ale cercetării noastre ştiinţifice. — In ultimii ani, şi în special după Congresul al X-lea al partidului, după cum este cunoscut, activitatea de cercetare ştiinţifică a fost mai bine orientată spre rezolvarea problemelor majore ale economiei, realizîndu-se în acest domeniu o conlucrare mai strinsă intre institutele de cercetări şi unităţile productive. Una dintre aceste direcţii ale cercetării ştiinţifice, înscrisă cu claritate în Rezoluţia Conferinţei Naţionale a P.C.R. privind principalele orientări ale dezvoltării economicosociale a României în următoarele două decenii, constă în sublinierea necesităţii ca activitatea de cercetare să-şi aducă o contribuţie substanţială la soluţionarea problemelor legate de valorificarea superioară a resurselor naturale, echilibrarea balanţei energetice şi altele. Intr-adevăr, ritmul accelerat al creşterii producţiei noastre industriale impune sporirea substanţială a bazei de materii prime. După cum se ştie, resursele de materii prime clasice sunt limitate, adeseori prezentindu-se Informaţiuni chimico-mineralogice complicate, care fac dificilă separarea lor în elemente componente utile. Sarcina cercetătorilor noştri este şi rămine în continuare de a găsi căile de valorificare a acestor minerale. Studii preliminare de prognoză, in legătură cu valorificarea superioară a zăcămintelor de titan, zirconiu, mangan, şisturi bituminoase ș.a., au în vedere asigu-Interviu consemnat de Elena MANTU (Continuare la pag. a V-a) ...