Scînteia, septembrie 1972 (Anul 41, nr. 9256-9284)

1972-09-01 / nr. 9256

PAGINA 4 Revista „VIITORUL SOCIAL“ Număr special, consacrat viitorologiei, editat în limba engleză în Intîmpinarea celei de-a IlI-a Conferinţe mondiale de cercetare a viitorului, care va avea loc la Bucureşti între 3 şi 10 septembrie. Academia de Ştiinţe Sociale şi Po­litice împreună cu Ministerul E­­ducaţiei şi Invăţămintului au edi­tat in limba engleză un număr spe­cial al revistei „Viitorul social“ de­dicat ştiinţei conducerii şi cerce­tărilor viitorului în România. Volumul se distinge, în primul rînd, prin compunerea şi structura sa, oferind cititorilor un material bogat şi variat, bine selecţionat şi structurat care le dă posibilitatea să-şi formeze o imagine cuprinză­toare a stadiului în care se află preocupările şi cercetările asupra viitorului in ţara noastră, a par­ticularităţilor pe care le îmbracă a­­cestea, izvorite din natura orîn­­duirii noastre sociale, din concep­ţia filozofică marxist-leninistă din specificul etapei de dezvoltare a ţării, în deschidere, volumul prezintă cititorilor expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la deschiderea colocviului privind problemele şti­inţei conducerii, precum şi capito­lul din raportul prezentat la Con­ferinţa Naţională, privitor la „O­­rientârile şi direcţiile dezvoltării economico-sociale a României în deceniile următoare“, documente în care îşi află o vie oglindire preo­cupările stăruitoare ale conducerii noastre de partid şi de stat pentru studierea problemelor ştiinţei con­ducerii societăţii, pentru funda­mentarea ştiinţifică a programelor de dezvoltare în perspectivă a ţării. In continuare, revista reuneşte un număr de studii şi articole, a­­parţinînd unor personalităţi mar­cante ale ştiinţei, culturii şi vieţii politice din ţara noastră, care abor­dează din multiple unghiuri de ve­dere, intr-o viziune multi şi inter­­disciplinară, complexul proces de previzionare a fenomenelor econo­mice şi sociale, pledează pentru formarea unei viziuni prospective, in cadrul fiecărui sector de activi­tate, pentru situarea laturii de previziune printre premisele esen­ţiale ale unei decizii juste. In stu­diul „Prognoza dezvoltării econo­­mico-sociale a României" de Ma­nea Mănescu se relevă pregnant că strategia partidului nostru de dezvoltare în perspectivă a ţării se fundamentează în principal pe activitatea de prognozare, de anti­cipare a tendinţelor de evoluţie a diferitelor sectoare sociale. In acest context este subliniată im­portanţa aplicării modelării mate­matice a proceselor social-econo­­mice pentru stabilirea alternative­lor optime de dezvoltare. O importantă pondere au un vo­lum problemele corelaţiilor dintre prognoză şi planificare. In studiile ,„Problemele actuale şi de perspec­tivă ale perfecţionării planificării economiei naţionale“ şi „Prognoza economico-socială“ semnate de Maxim Berghianu şi, respectiv, Ro­man Moldovan, este evidenţiată importanţa studierii Viitorului pen­tru perfecţionarea planificării, pen­tru corelarea cit mai judicioasă dintre aspectul economic şi cel so­cial al dezvoltării în perspectivă. Concluziile care se desprind din cercetarea viitorului in domeniul orientării invăţămintului, al conlu­crării dintre ştiinţă şi factorii de decizie, fac obiectul studiilor „Uni­versitatea viitorului“ de Mircea Maliţa, „Ştiinţa şi puterea" de Valter Roman, „Revoluţia ştiinţi­­fico-tehnică şi rolul Partidului Co­munist Român“, de Constantin Vlad. O serie de studii şi articole sem­nate de prestigioşi cercetători şi oameni de ştiinţă analizează di­ferite aspecte legate de metodolo­gia activităţii de prognoză, de pre­gătirea potenţialului de cercetare necesar, precum şi stadiul acestor investigaţii în domenii concrete, cum ar fi marketingul, evoluţia procesului de urbanizare în Româ­nia etc. In rubricile „Informaţii despre viitorologia în România“ şi „Viaţa ştiinţifică“, cititorii află date inte­resante şi concludente despre acti­vitatea nucleelor de cercetare exis­tente in acest domeniu în ţara noastră, despre diferite reuniuni ştiinţifice — conferinţe, simpozi­oane, sesiuni — care au avut loc în ultimii ani. In fine, pentru a întregi imagi­nea asupra investigaţiilor din ţara noastră pe ţărimul viitorologiei, sunt publicate recenzii la lucrări sau cercetări mai valoroase. Conţinutului bogat i se asociază o reuşită formă grafică care pune în evidenţă mai pregnant diferi­tele aspecte ale problematicii abordate. Prin întregul său conţi­nut, volumul prezintă interes nu numai pentru participanţii la apro­piata Conferinţă mondială de cer­cetare a viitorului, dar şi pentru specialiştii din unităţile economico­­sociale, cercetătorii ştiinţifici, ca­drele didactice, activişti de partid şi de stat, pentru toţi cei ce sunt preocupaţi de aceste probleme. Paul DOBRESCU ­­V PROGRAMUL 1­­,00 Deschiderea emisiunii. Telex. 9,05 Tinerii despre ei înşişi. 9,50 Un virtuoz al instrumentelor populare : Ion Lăceanu. 10,00 Curs de limba germană. Lec­ţia a 14-a. 10,10 Jocurile Olimpice de vară — 1972. Rezumatul filmat al zilei anterioare : polo, lupte libere, tir, scrimă, box, hochei pe iarbă, concursul complet de călărie — proba de fond, volei, iahting, fotbal, înregis­trare de la München. 11.00 Telejurnal. ltf,3f1 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Jocurile Olimpi­ce de vară — 1972. Atletism ? 100 m bărbaţi semifinale, su­liţă femei finală, 800 m băr­baţi semifinale. Transmisiune directa de la München. 17.15 Pentru sănătatea dv. 17.30 Aplauze pentru români. An­samblul folcloric al uzinelor ,,Rulmentul“ din Braşov, în Belgia. Reportaj de Virgil Sa­­cerdoţeanu. 17.50 Tragerea Loto. 17.55 Interpreţi şi rolurile lor : ba­ritonul Vasile Martinoiu. 18.25 Jocurile Olimpice de vară — 1972. Atletism : 100 m bărbaţi finală. 800 m femei semifi­nale. Transmisiune directă de la München. 19.08 Satul contemporan. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal « Marea întrecere socialistă la zi. 50.80 Reflector. 20.15 Film artistic . ..Legea şi for­ţa“ — o producţie a studiou­rilor poloneze. Regia : Jerzy Hoffman, Edward Skorzewski. In distribuţie : Gustaw Ho­loulek şi Zofia Mrzow­ska. 0.45 Selecţiuni din finala Festiva­lului de muzică de dans de la Budapesta. 22.88 ..24 de ore“ + Din ţările so­cialiste. 22,38 Jocurile Olimpice de vară — 1972 • Gimnastică — exerciţii libere individual bărbaţi * Ci­clism — urmărire individuală * Judo — categoria 93 kg. Transmisiuni directe de la­­ München. PROGRAMUL II 20.88 O viaţă pentru o idee : Edi­son (partea a doua). 20,35 Teatru scurt : „La capătul nopţii“ de G. G. Rădulescu. In distribuţie : N. G. Bălănes­­cu, Costel Constantin, Ilinca Tomoroveanu, Matei Alexan­dru, Constantin Dinulescu, Violeta Andrei, Anatol Spînu, George Oprina. Regia artis­tică : Matei Alexandru. 21,15 Agenda. 21,25 Concertul pentru două viori şi orchestră de Johann Sebas­tian Bach. Solişti : Yehudi Menuhin, Robert Masters . Părţile 3 şi 4 din Simfonia a V-a în si bemol major de Franz Schubert. Interpretează Menuhin Festival Orchestra“. Dirijor : Yehudi Menuhin. 21.50 Film documentar : „Septem­brie la Pontul Euxin“. Regia : Titus Mesaroş. 32,00 Dans şi muzică de pretutin­deni. Cintece şi dansuri din Azerbaidjan. Solist : Rasia Belintov, cinema • Satul care moare : CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. • Călăreţii î SALA PALATULUI (seria de bilete 4225) ■— 17,15; (4226) — 20,15, SCALA — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, BUCUREȘTI — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, GRADINA FESTIVAL — 19,45, GRADINA SE­LECT — 20. • Mesagerul : CAPITOL — 9; 11,15; 13,45; 16, la grădină 19,15. • Satul meu, patria mea (gală) : CAPITOL — 20. • Provincialii : PATRIA — 9,30; 12; 14,30; 17,30; 20.30, FAVORIT — 9,13; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20.30, LU­CEAFĂRUL — 9, 11;15; 13,30; 16; 18,30; 21, GRADINA DOINA — 19,30. • Binecuvintați animalele și co­piii : TOMIS — 8,45; 11; 13,15; 15,30; 18, la grădina — 20. • Explozia albă : RAHOVA — 15,30; 18, 20,15. • Procesul unei stele : FESTIVAL —­ 9; 11,15; 18.30; 16; 18,30; 21, ME­LODIA — 9; 11;15; 13,30; 16: 18,30; 20.45, EXCELSIOR — 8,45; 11, 13*15; 15,45; 18,15; 20,45. 1 Directorul : DRUMUL SÅRII — 16, 19. • Naufragiaţi în spaţiu : VICTO­RIA — 8,45; 11,30; 14,15; 17,15: 20,15. • Bărbaţi cumsecade : BUZEȘTI — 15 30: 18 • Creierul : FEROVIAR — 8,45; 11; 13;15; 15,45; 18,15; 20,45. GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 16, 18;15; 20,30, MODERN — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, la grădină — 19,30. • Floarea-soarelui : DACIA — 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. • Ultimul tren din Gun Hill : LU­MINA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Mihail Strogoff : UNIREA — 15,30; 18, la grădină — 20,15. • Ferma din Arizona : GRIVIŢA — 9, 12,15; 16; 19,30, FLOREASCA — 15,30; 19. ARTA — 15,30, la gră­dină — 19,30. • Luana — 10, 12, 14; 16. Străinii din tren — 18,15; 20,30 : CINEMA­TECA (sala Union). • Dacă e marţi, e Belgia : AURO­RA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, la grădină — 20,15. • Fuga după linişte : LIRA 15,30; 18. • Balada lui Cable Hogue : BU­CEGI — 15,30; 18, la grădină — 20,15, MIORIŢA — 10; 12,30; 15; 17,30; 20. • Apa vie : PACEA — 16, 18: 20. • Program de desene animate pentru copii — 9.45,­­ Robin Hood — 11: 13,:­0: 16: 18,15: 20,30 : DOINA. A Farmecul ţinuturilor sălbatice : TIMPURI NOI — 9.45—20,15 în con­­tinuare. • Timin şi Templul Soarelui : COTROCENI — 15.30; 18: 20,15, FLAMURA — 8. 11.15; 13.30; 16. 18,16: 20,30. • Lupul negru : MOŞILOR — 15.30; 18. la grădină — 20.15. • O afacere : FLACĂRA — 15.30; 18: 20.15. • Jocul de-a moartea : FEREN­TARI — 15.30: 17.45. 20. • Nikoletina Bursac : VOLGA — 9: 11,15; 13.30: 16: 18,15: 20.30. • 20 000 de leghe sub mări : GIU­­LESTI — 15.30: 18: 20.30. • Despre dragoste : POPULAR — 15.30: 18: 20.15. • Casa de sub arbori : CRINGAŞI — 15.30: 18: 20,15. m Waterloo : VIITORUL — 15.45: 19. • Aventuri la Marea Neagră : MUNCA — 16: 1,9. • Războiul minelor : COSMOS •— 15.30: 17,45; 20. m Vedere de pe pod : PRO­GRESUL — 15.30: 18: 20.15. • Dragoste și amenzi : VITÁN — 15.30: 18. teatre • Teatrul de revistă și comedie ,,Ion Vasilescu“ (la Teatrul de vară Herăstrău) : Floare de cactus — 20; (la Teatrul de vară ,,23 Au­gust“) : București-varieté — 20. * Teatrul satiric-muzical ,,C. Tă­­nase“ (la Grădina Boema) : Tros­­nitul meu drag — 20. Folclorul d­intre tradiţie şi înnoire (Urmare din pag. I) lui. Reguli cristalizate printr-o în­delungată tradiţie stabileau, în pro­cesul comunicării culturale, transmi­terea şi receptarea cintecelor. Acest sistem de reguli nu s-a transmis, nu se poate transmite cin­tecelor bune de consum cultural. Ele sunt emise şi receptate intr-un alt sistem, sistemul propriu al culturii urbane moderne. Modelul după care funcţionează, în cadrul comunicării culturale contemporane, emisia şi receptarea muzicii populare este mo­delul general al comunicării oricărui fapt muzical, un lied, un concert de pian, o emisiune de muzică simfo­nică. Mutîndu-se din mediul tradiţio­nal in mediul culturii moderne, cin­­tecul popular a trecut de la un mo­del de comunicare la altul, a căpă­tat în acest nou model rosturi noi ce se cer apreciate ca atare. Dar, în , acest proces de trecere, de mutaţie funcţională, problema autenticului se pune cu deosebită acuitate pentru că este vorba, de fapt, de integrarea bunurilor cultu­rii tradiţionale în cultura contempo­rană, de o operaţie de valorizare de mare răspundere ce face parte din ansamblul operaţiilor de preluare a moştenirii culturale de către cultura noastră socialistă. Exemplul cântecului popular, dez­văluind doar un aspect al problema­ticii complexe ce stă în faţa celor care trebuie să studieze problemele actuale ale folclorului, scoate în re­lief necesitatea analizei planurilor funcţionale, a celor structurale şi a celor de semnificaţie, de valoare. Această analiză este menită să ducă la aprecieri utile pentru o mai bună desfăşurare a mişcării artistice de amatori, a activităţii culturale de mase In general. In cadrul acestei problematici, două fenomene compli­mentare se oferă cu precădere inves­tigaţiilor folcloriştilor. Modul în care bunurile folclorice se integrea­ză în cultura contemporană şi modul in care mediile cu cultură folclorică asimilează bunurile folclorice ce le­, sunt transmise şi bunurile culturale nefolclorice ca şi repercusiunile a­­cestor asimilări asupra ansamblului vieţii lor culturale, asupra tradiţiei lor folclorice. Ca fenomene complimentare, in­tegrarea şi asimilarea duc, de fapt, şi la diminuarea diferenţelor, la unifi­care culturală, dar creează totodată şi posibilitatea unei mai mari varie­tăţi în cadrul unităţii. Procesul la care asistăm astăzi in folclorul nos­tru reprezintă de fapt un proces de mare diversitate fenomenologică şi observarea lui, cercetarea lui susţi­nută, de un interes ştiinţific deosebit, este menită să dezvăluie aspecte de importanţă teoretică cu totul spe­cială. In această situaţie este firesc să nu mai vorbim astăzi în termenii de altădată, despre culegerea fol­clorului, ci de cercetarea lui. Bunu­rile folclorice ce intră în arhivele locale, ca şi cele care au intrat până acum şi mai intră încă în colecţiile institutelor de specialitate, nu sunt nişte fapte culese, ci sunt rezultatul cercetării sistematice, sunt prevăzute cu toate datele contextuale în care ele au fost cercetate, într-o astfel de viziune a cercetării folclorice, stu­dierea fenomenelor contemporane, studierea vieţii culturale a mediilor folclorice, ca şi studierea statutului bunurilor folclorice în medii nonfol­­clorice pot să creeze noi posibilităţi de înţelegere a unor fenomene din trecut. Pot să contribuie la cunoaşte­rea mai profundă, mai temeinică a tradiţiei noastre folclorice, pot să dea acestei cunoaşteri, adesea în­cărcată de balast romantic şi chiar de interpretări mistificatoare, un plus de obiectivitate. Şi in cazul cerce­tării, ca şi in cazul realităţii social­­culturale, analiza raportului dintre tradiţional şi contemporan, judecat, obiectiv, duce la sinteze deloc negli­jabile pentru cultura românească modernă. Orientîndu-şi în acest sens cercetă­rile spre contemporan, cei grupaţi in asociaţiile (societăţile) folclorice ju­deţene se vor întilni în preocupările lor cu cei ce studiază, sub diferite aspecte, ansamblul vieţii sociale ac­tuale, cu economişti, cu psihologi, cu sociologi şi se va simţi, şi sub a­­cest aspect, necesitatea integrării în grupuri mai largi, necesitatea cer­cetării pluridisciplinare. Se va crea astfel pentru folcloriştii din diferite­le judeţe un nou plan de integrare, de data aceasta in ansamblul vieţii cultural-ştiinţifice. Şi apoi, fireşte, ultimul, dar nu cel din urmă, planul legăturilor nemijlocite cu institu­tele de specialitate şi cu specialiştii din instituţiile de învăţămint supe­rior. Institutul de­ etnografie şi fol­clor care a asistat la înfiinţarea ce­lor mai multe asociaţii (societăţi) ce s-au creat până acum şi continuă să păstreze legături permanente cu ele, a întreprins chiar unele acţiuni de cercetare. Le-a întreprins în con­vingerea că o reţea completă de aso­ciaţii (societăţi) folcloristice jude­ţene va permite să se cunoască in mai mare măsură aspectele de diver­sificare ale fenomenelor folcloristice contemporane, va da posibilitatea să se consemneze şi acele rare fapte folclorice tradiţionale ce nu au fost consemnate pină acum, să se consem­neze cu­ mai multe variante locale semnificative ale faptelor cunoscute. Aceasta va face ca patrimoniul cul­turii noastre populare tradiţionale să fie cunoscut şi păstrat în toată amploarea şi varietatea lui , va face ca munca de cercetare şi valorifica­re a folclorului în diferitele institu­ţii care se ocupă astăzi de promova­rea lui să se întemeieze pe cunoaş­terea ştiinţifică a tuturor situaţiilor, a tuturor raporturilor în care el se găseşte în cultura contemporană, a articulaţiilor de extremă fineţe prin care se realizează jocul folcloric e­­tern între tradiţie şi înnoire. Acel joc care a asigurat creaţiei noastre populare trăinicie peste veacuri şi pe care noi astăzi vrem să-l înţe­legem cit mai profund. SCI­NT­El A — vineri 1 septembrie 1972 O bună comportare și o medalie de bronz la turneul de lapte libere • VASILE IORGA - MEDALIAT OLIMPIC • CUM A PIERDUT CERNĂU... MEDALIA DE AUR • CÎND ARBITRUL E DISTRAT... NOROC DE TELERECORDING­ renul de întrecere se pierd cu firea... Trăgind o linie, constatăm că luptătorii de la „libere“ au contribuit la zestrea lotului român cu 11 puncte (faţă de 5 in Mexic) şi cu o medalie de bronz, prima noastră me­dalie olimpică la acest stil (Petre Cernău, Panait E­­nache şi Ion Arapu s-au clasat pe locul V, Petre Co­­man — VI, Ştefan Stîngu — VII, Ambruş şi Poalelungi — VIII). Şi acum, despre Vasile Iorga. Mai sunt puţine mi­nute pină la partida hotă­­ritoare cu gruzinul Tediaş­vili, campionul mondial de anul trecut şi principalul favorit al categoriei. Iorga e tras la faţă, acuză o du­rere atroce la încheietura La lupte libere, între ro­mânii care candidau la una dintre medalii se aflau Pe­tre Cernău și Vasile Iorga. Cernău, care se luptase e­­xemplar pină in acel mo­ment, a pierdut însă prin tus la japonezul Kato. O eventuală victorie asupra japonezului i-ar fi adus chiar medalia de aur, un simplu meci egal — pe una dintre celelalte. Kato însă se dovedise prea puternic în luptă. Totuşi, lui Cernău, clasat la sfîrşit pe locul al V-lea, n-are de ce să-i fie ruşine, atitudinea sa în a­­rena de la „Messegelände" a fost peste aşteptări. In lot, el a apărut abia în ultima clipă, cartea de pre­zentare a­­sportivilor ro­mâni, mă uit în ea, nici nu-i menţionează numele­­ înainte de concurs, nu i se dădea o şansă cit de mică pentru primele şase locuri. Acum, Cernău, e drept, s-a clasat numai al cincilea, totuşi dintre români pot spune că el a fost cel mai aproape de medalia de aur.­ Doar puţin noroc să-i fi hărăzit sorţii in partea fi­nală a întrecerilor. Aş vrea să adaug că, in general, luptătorii noştri la „libere“ au demonstrat spirit com­­petiţional — curaj, dirzenie şi orgoliu sportiv — sunt harnici şi modeşti, cum le-ar sta de altfel bine şi altora dintre cei ce umblă cu nasul pe sus, iar pe te­amărului sting, îmi dau seama că sunt cam inopor­tun cu întrebarea, totuşi : „Va bate gruzinul ?“ „Să vedem“, imi răspunde, stringe din dinţi şi urcă pe saltea. Mă aşez în stal, îm­preună cu Gheorghe Ber­ceanu, asul nostru de la „greco-romane“, venit şi el să-l susţină pe „vaporean“, Iorga fiind din Brăila. In rest n-are însă nimic de a face cu apa d­e lăcătuş­ me­­canic la uzinele „Progre­sul“ ! Lingă mine tremură Nicu Alexe, directorul Cen­trului de cercetări ştiinţi­fice al C.N.E.F.S.-ului, mare amator de lupte ; ală­turi, dr. Lazăr, medicul lo­tului, stă cu pompa de he­len în mină, gata să-i stro­pească umărul lui Iorga. După primul rind, eram galben la fată, Tediașvili conducea cu doi la zero. In repriza secundă, sovieticul și-a mărit avantajul pină la patru la unu ! — Totul părea pierdut, românul a­­vînd nevoie de un rezultat egal pentru a dobîndi me­dalia de bronz. Altfel, de­geaba ani, luni, zile întregi de eforturi istovitoare, îna­inte de meci, cu Iorga și cu Ion Corneanu, făcusem o socoteală din care reieșea că numai în acest an nu­mărul orelor de pregătire complexă fusese de aproxi­mativ 850 ! Iată însă că a început repriza a treia, o repriză formidabilă, in care Iorga recuperează punct după punct ! Tabela elec­tronică clipeşte des, lumi­­nind scorul de 5—4 pentru gruzin. Mai rămăsese un singur minut de luptă. Poa­te chiar mai puţin. Prin­tr-o ultimă sforţare, Iorga marchează un punct vala­bil, arbitrul principal de pe saltea îl validează, dar scorerul stă gură cască ! Se fluieră terminarea meciu­lui. Pe tabelă, punctajul îl avantaja pe Tediașvili. Oare acesta să fie rezulta­tul final, din cauza unui arbitru, să-i zicem, distrat ? Pe margine, colegii stro­pesc cu belen umărul cu­ un pepene al lui Iorga. Braţul ii ieşise din încheie­tură, din ochi îi curgeau lacrimi şiroaie, de durere fizică sau poate de prea mare supărare sufletească ? Medicul nostru, parcă inţe­lege ce îl doare mai tare pe Iorga , smulge o foaie şi începe să aştearnă pe hîr­­tie contestaţia. Antrenorul Bătrînu scoate banii din buzunar, ia contestaţia şi o depune pe masă la juriu, împreună cu suma cuveni­tă. Aşteptăm cu sufletul la gură. Berceanu, cum e el mic de numai 1,50 m, par­că a dispărut cu totul la pieptul „vaporeanului“, în­­cercînd a-i aduce un gram de consolare. Dar instalaţia de telerecording intră în funcţiune. Pe film, apare momentul cu pricina, se vede arbitrul principal sem­­nalind punctul ! Juriul ac­ceptă contestaţia şi dă ver­dict de egalitate în meciul Tediaşvili—Iorga ! Cu a­­cest rezultat, sportivul nos­tru se clasează pe locul III. Uf ! Cit de greu a fost dru­mul pină la o medalie de bronz ! Peste puţine zile, un alt grup de luptători români va intra în foc. Vor fi cei de la stilul greco-romane, un grup omogen la o valoare mai de preţ, a căror „con­tribuţie olimpică“ se cifrea­ză pină astăzi la nu mai puţin de zece medalii, din­tre care pe cea de aur o poartă "Dumitru Pîrv­ulescu. Vom ţine pumnii strînşi cînd vor lupta cei zece, în frunte cu acel Berceanu — mic, dar voinic, cum îl consideră toţi viitorii săi adversari. Valeriu MIRONESCU CORESPONDENTA TELEFONICA DE LA TRIMISUL NOSTRU Au început întrecerile olimpice de atletism TELESPECTATOR LA OLIMPIADĂ Prietenul tău, adversarul Intenţionat ori intimplător — asta, in fond, n-are importan­ţă — imaginile de ieri au evi­denţiat o idee generoasă, un laitmotiv pe care l-am dori tot mai frecvent in grandioasa sim­fonie a SPORTULUI. Semnalul, ca să zic aşa, l-au dat pentatlo­­niştii, mai precis americanul Richard şi românul Covaci. La capătul uneia din seriile probei de nataţie, cei doi atleţi, deta­şaţi net de restul partenerilor, s-au felicitat chiar acolo, d­in bazin. Adevărat, în cazul­­ a­­mintit, rezultatul n-are un ca­racter hotăritor, nu tranşează o rivalitate directă. Iată-i insă faţă-n faţă pe floretiştii Wajda şi Kamuti, intr-o confruntare de care depinde titlul olimpic. Aceşti maeştri ai paradelor şi ripostelor s-au mai intilnit de zeci de ori in turnee olimpice, la campionate europene sau mondiale, la individual sau pe echipe... Conform unui protocol secular, judecătorul luptei le a­­dresează recomandările de ri­goare ; ei il ascultă cu atenţie, se apropie, îşi string miinile, îşi zimbesc... Un zîmbet simul­tan, de-o parte şi de alta, care dezvăluie totul : stima re­ciprocă, prietenia consolidată de întilniri pe planşă şi in a­­fara ei, anularea senzaţiei in­stinctuale de crispare, de osti­litate faţă de adversar... Polo­nezul triumfă după 8 asalturi indirjite ; rivalii (rivali , e un fel de a spune) se îndreaptă din nou, fără măşti şi arme la pindă, unul spre celălalt, ii privim fascinaţi. Iată zimbetul comun, nealterat, iată braţele care s-au duelat, fără menaja­mente, regăsindu-se in aceeaşi acoladă amicală... In sfirşit, acordurile majore ale acestui laitmotiv insufleţi­­tor ne-au fost oferite de cea mai dură disciplină a JOCURI­LOR — pugilatul. După schim­buri năpraznice, peruanul Burga şi nord-americanul Val­dez se îmbrăţişează îndelung, şi nu de complezenţă, la anun­ţarea­ deciziei care, oricum, tre­buie să fie în favoarea unuia şi in defavoarea altuia. Iar spa­niolul Rodriguez, declarat în­vingător in faţa renumitului „cocoş palie" Cosentino, il ridică pur şi simplu pe umăr şi face astfel înconjurul ringu­lui în ovaţiile publicului din sală, amplificate de acordul sufletesc al milioanelor de telespectatori de pretutindeni. Acesta, da­r este sportul, a­­cestta e unicul sens al oricărei competiții : confruntarea omu­lui cu omul — deci, cu sine însuși — intilnirea dîrză, cin­stită, cu prietenul tău — adver­sarul ! Dan DEȘLIU ZIUA A V-A MEDALIAŢI OLIMPICI NATAŢIE. • 100 m delfin bărbaţi : 1. — Mark Spitz (S.U.A.) 54”23/100, nou record mondial şi olimpic ; 2. — Bruce Robertson (Canada) 55”56/100 ; 3. — J. Heidenreich (S.U.A.) 55”74/100. • 400 m mixt femei : 1. — Gail Neall (Australia) 5’02”97/100, nou record mondial şi olimpic : 2. — Leslie Cliff (Canada) 5'03”57/100 ; 3. — Novella Calligaris (Italia) 5’03’'99/100 nou record european. • 4X200 m liber bărbați : 1. *— S.U.A. 7’35”78/100, nou record mondial ; 2. — R.F.G. 7’41”69'100, nou record european ; 3. — U.R.S.S. 7’45’*76 100. ATLETISM. • Săritura în lungime femei: 1. — Heidemarie Rosendahl (R.F.G.) 6,78 m ; 2. — Diana Iorgova (Bulgaria) 6,77 m ; 3. — Eva Suranova (Ceho­slovacia) 6,67 m. • 20 km marș : 1. — Peter Frenkell (R.D.G.) Ih 26’42’’6 nou record olimpic : 2. — Vladimir Golubnicii (U.R.S.S.) Ih26’55“2 ; 3. — Hans Reimann (R.D.G.) b­27TS“6. La săritura in lungime, Viorica Viscopoleanu s-a clasat a saptea, cu 6,48 m. Elena Vintilă a sărit 6,13 m, ocupind locul 14. PENTATLON MODERN. Individual : 1. — A. Balczo (Ungaria) 5 412 p ; 2. — B. Oniscenko (U.R.S.S.) 5 335 p ; 3. — P. Ledner (U.R.S.S.) 5 328 p. • Pe echipe : 1. — U.R.S.S. 15 968 p ; 2. — Ungaria 15 348 p ; 3. — Finlanda 14 812 p. Sportivii noștri au ocupat locurile : • 23. Spirlea (cu 4 754 p), 38. Cosmescu (4 490), 48. Covaci (4 381). Pe echipe: România — locul 12 (cu 13 655 p). GIMNASTICA. întrecerea pe aparate. Blină : 1. — Olga Korbut (U.R.S.S.) 19.400 ; 2. — Tamara Lazakovici (U.R.S.S.) 19.375 p ; 3. — Karin Janz (R.D.G.) 18.375 p ; • Sol : 1. — Olga Korbut (U.R.S.S.) 19.575 p ; Ludmila Turisceva (U.R.S.S.) 19.550 p ; 3. — Tamara Lazakovici (U.R.S.S.) 19.450 p • Para­lele inegale : 1. — Karin Janz (R.D.G.) ; 2. — Olga Korbut (U.R.S.S.) ; 3. — Erika Zuehold (R.D.G.). • Sări­turi : 1. — Karin Janz (R.D.G.) ; 2. — Erika Zuchold (R.D.G.) ; 3. — Ludmila Turisceva (U.R.S.S.). HALTERE. Categoria 75 kg : 1. — Iordan Bîkov (Bulgaria) 485 kg (nou record mondial) : 2. — Moha­med Trabulsi (Liban) ; 3. — Anselmo Silvino (Italia). SCRIMA. Sabie : 1. — Viktor Sidiak (U.R.S.S.) ; 2. — Peter Maroth (Ungaria) ; 3. — Vladimir Nazli­­niov (U.R.S.S.). Sabrerul nostru Iosif Budahazi nu a putut trece în turneul final ; a obtinut doar o victorie si a fost eliminat. CICLISM. 1000 m cu start de pe foc : 1. — Niels Fredborg (Danemarca) 1’06”44/100 ; 2. — Danie] Clark (Australia) 1’06”87/100 ; 3. — Jürgen Schultze (R. D. Germană) 1’07”02/100. JUDO. Categoria peste 93 kg : 1. — Wim Ruska (Olanda) ; 2. — Klaus Glahn (R.F.G.) : 3. — Masaki Nishimura (Japonia) şi Givi Onaşvlli (U.R.S.S.). LUPTE LIBERE. • Categ. 57 kg : 1. — I. Yana­­gida (Japonia) ; 2. — R. Sanders (S.U.A.) ; 3. — L. Klinga (Ungaria) • Categ. 62 kg : 1. — Z. Abdul­­bekov (U.R.S.S.) ; 2. — V. Akbag (Turcia) : 3. — I. Kristev (Bulgaria) • Categ. 82 kg : 1. — L. Te­­diasvili (U.R.S.S.) ; 2. — J. Peterson (S.U.A.) ; 3. — V. Iorga (România). • Categ. 90 kg : 1. — B. Pe­terson (S.U.A.) ; 2. — G. Strahov (U.R.S.S.) ; 3. — K. Bajko (Ungaria). • Categ. 48 kg : 1. — Roman Dimitriev (U.R.S.S.) ; 2. — Ognian Nikolov (Bulga­ria) ; 3. — Ebrahim Javadpur (Iran). • Categ. 68 kg : 1. — Dan Gabie (S.U.A.) ; 2. — Kikuo Wada (Japo­nia) ; 3. — Rusl Aşuraliev (U.R.S.S.). • Categ. peste 100 kg : 1. — Aleksandr Medvev (U.R.S.S.) ; 2. — Osman Duraliev (Bulgaria) ; 3. — Chris Taylor (S.U.A.) • Categ. 74 kg : 1. - Wayne Wells (S.U.A.) ; 2. — Jan Karlsson (Suedia) ; 3. — Adolf Seger (R. F. a Germaniei). • Categ. 100 kg : 1. — Ivan Iarighin (U.R.S.S.) ; 2. — Khor Bainmunkh (R. P. Mongolă) ; 3. — Joszef Csatari (Ungaria). • Categ. 52 kg : 1. — Kyomi Kato (Japonia) ; 2. — Arsen Alaşverdiev (U.R.S.S.) ; 3. — Hyong Kim Gwong (R.P.D. Coreeană). Rezultate tehnice ■ POLO PE APA. Italia—Japonia 12—5. Cuba—Ca­nada 7—2. R.F.G.—Australia 6—3, S.U.A.—Iugosla­via 5—3 (surpriză), România—Mexic 9—6, Spania— Bulgaria 6—4. MN VOLEI, bărbaţi : Cehoslovacia—Tunisia 3—0 ;­­ Coreea de sud—Polonia 3—1 ; feminin : U.R.S.S.— Ungaria 3—1. ■I CANOTAJ ACADEMIC. Ieri au avut loc semi­­*'■ finalele la toate probele. In trei probe, au luat startul şi echipajele româneşti. Toate s-au calificat in finalele programate mîine. Este vorba de echipajul de doi fără cirmaci (Oanţă-Grumezescu), doi plus unu (Tudor-Ceapura+Lovrenski) şi patru fără cirmaci (Tuşa-Agh-Naumencu-Papp). B­­BOX. In galele de aseară au evoluat alţi doi “■ pugilişti români : la categ. muscă, C. Gruiescu cîştigă la puncte în dauna turcului Sononur, iar la categ. uşoară, Calistrat Cutov l-a întrecut la puncte pe ugandezul Muluri. R9 ATLETISM. Ileana Silai a participat la seriile probei de 800 m, calificindu-se (prima în seria ei, cu 2’01”4/10) pentru semifinale. La start au fost 40 de alergătoare. In serii, atleta bulgară Svetla Zlateva a înregistrat cel mai bun timp : 1’58”9'10 — nou record olimpic. In preliminariile probei de aruncare a suliței, norma de calificare (54 m) a realizat-o, dintre atletele noastre, doar tînăra Eva Zörgő, (54,34 m). Campioana noastră Marion Becker, aruncînd doar 50,74 m, a ratat calificarea. Sosind pe locul 4 (in 1’50”­) semi­­fondistul nostru Gh. Ghipu a ratat de asemenea cali­ficarea în semifinale la 800 m plat bărbaţi. BB TIR. La pistol viteză, după prima manşă, ceho­­slovacul Fajta şi sovieticul Bakalov conduc cu acelaşi număr de puncte : 298. Ii urmează Zapedski (Polonia) şi Torsin (U.R.S.S.) cu cite 297 p. Dan Iuga a realizat 295 puncte, aflîndu-se pe poziţiile 8—11, împreună cu alţi trăgători. Ion Tripşa — locul 29 cu 290 p. Azi are loc ultima manşă. • La „mistreţ aler­gător“, după manşa I, in frunte sunt sovieticul Iakov (379 p), columbianul Bellingrodt (376 p) şi englezul Kynoch (373 p). • Skeet (talere aruncate din turn). După manşa I, spaniolul Marina, finlandezul Wester­­gard şi englezul Neville conduc cu acelaşi număr de puncte : 74. Sportivii noştri Lucian Cojocaru şi Gleb Pintilie au cite 71 de puncte, aflindu-se, intr-un grup, pe poziţiile 10—17. |. FOTBAL: Iran—Brazilia 1—0 (surpriză), Maroc— Malaezia 6—0, Ungaria—Danemarca 2—0. • DE NECREZUT ! Doi dintre marii favoriţi ai probei de 100 m plat, atleţii americani Eddie Hart şi Ray Robinson (corecord­­mani mondiali la sprint : 999), au ratat, in mod incredibil şansa de a deveni campioni olimpici. După ce au alergat ieri dimi­neaţă in seriile preliminare, ob­­ţinind, fireşte, foarte uşor califi­carea, Hart şi Robinson s-au retras în satul olimpic pentru a se odihni. Cind au revenit la stadion după-amiază spre a lua startul în sferturile de finală, au constatat că seriile lor se desfăşuraseră... fără ei. Intîrzia­­seră la start l­a DE LA MUNTE LA ŞES. Odată cu începerea Întrecerilor de atletism, discuţii aprinse a re­deschis problema şanselor marilor favoriţi. La Mexico, cu altitudinea sa de peste 2 200 m, au fost avan­tajaţi în special cei care s-au pregătit şi au fost obişnuiţi cu at­mosfera „platourilor inalte“. De data aceasta, acomodarea cu alti­tudinea nu se mai pune ; stadionul olimpic de la München — in ge­neral bazele sportive olimpice de aci — sunt situate la numai 520 m, ceea ce oferă, în fond, condiţii egale tuturor concurenţilor. Vor conta deci doar calităţile intrinsece ale fiecărui atlet. Nu înseamnă însă că... surprizele vor fi excluse. Cu mult interes este aşteptată evo­luţia atleţilor africani în probele de fond şi de demifond, probe in care la Mexico ei au realizat re­zultate excelente... o INVITAŢIE COLECTIVA PEN­TRU CAMPIONII OLIMPICI. Un grup de proprietari de hoteluri din Benidorm (provincia Alicante) au trimis o scrisoare comitetului de organizare a J.O. prin care invită la un sejur de opt zile pe toţi campionii olimpici. Cheltuieli­le (de transport şi cazare) sunt suportate de hotelierii respectivi. • S-A DEZMINŢIT ZVONUL că Înotătorul american Mark Spitz este acuzat (făcîndu-se în acest sens reclamaţia de rigoare la C.I.O.) de a fi făcut reclamă unei firme vest-germane de pantofi în timpul festivităţii de premiere de marţi seara. Comisia executivă a C.I.O. a anunţat oficial că nu a primit nici un fel de reclamaţie. Harold Henning, secretarul gene­ral al Federaţiei internaţionale de nataţie, a ţinut să facă următoa­rele precizări : „Nu avem ce-i reproşa acestui campion. Unii au învinovăţit-o de „profesionism" şi pe Shane Gould, pentru că, ţinlnd, pe podium, în mlini mas­cota unui cangur, ar fi făcut re­clamă... turismului din ţara sa“. • UN CANDIDAT — poate cel mai „autorizat“ — la titlul de cel mai tiner concurent la „olimpiada müncheneza“ pare a fi iugoslavul Nikola Stajkovic. în virstă de nu­mai 13 ani (1,54 înălţime, 50 kg greutate), el participă la concursul de sărituri în apă l a PERUCA PENTRU CEREMO­NII SPORTIVE. Pe prima pagină a ziarului „Zum Tage“ se „lăfăie“ două poze uriașe ale înotătorului vest-german Werner Lampe, cla­sat al treilea in finala de 200 m liber, cu timpul unui nou record european. Performerului poate nu i s-ar fi cuvenit două fotografii „la întiia“, dacă în aceste clişee nu ţi s-ar fi părut că ai de-a face cu doi oameni complet diferiţi. Lam­pe este ras în cap ca un recrut de pe vremuri, iar toată lumea îl ştie astfel. Insă la ceremonia de premiere a apărut un tinar cu o coamă blondă pe cap, aşa cum se cam poartă pe aici. Perucă fru­mos frizată, ca ale lorzilor în Îm­prejurări speciale. • AFRONT. Australienii, gri­julii, și-au adus, printre altele, de acasă, butoiaşe cu... bere ! Se pu­tea un mai mare afront pentru celebra bere bavareză ? ALTE ŞTIRI SPORTIVE • TENIS. — Pe terenurile de la Forest Hills a început tradiţionalul turneu internaţional „Open“ de tenis al S.U.A. în primul tur de simplu bărbaţi, Ion Ţiriac l-a intilnit pe aus­tralianul Ray Keldie, pe care l-a în­vins cu 6—4, 1—0 (scor la care tenis­­manul australian a abandonat). Ame­ricanul Stan Smith, capul de serie nr. 1, l-a învins cu 5—7, 6—1, 7—5, 6—3 pe compatriotul său, Martia. • AUTOMOBILISM. — Duminică dimineaţa, intre orele 9—13,30 se dispută la Sinaia a treia etapă a cam­pionatului naţional de viteză în coas­tă. Antrenamentul oficial are loc sîmbătă (de la ora 15 la 18). A.C.R. organizează, tot duminică, 3 septem­brie, în staţiunea Neptun, „Carnava­lul automobiliştilor“, la care vor lua parte automobilişti români şi străini aflaţi la odihnă pe litoral. Meciul Spasski-Fischer Joi seara s-a disputat a 21-a par­tidă a meciului pentru titlul mondial de şah dintre Boris Spasski şi Robert Fischer. Partida a fost întreruptă la mutarea 40-a,­ urmînd să fie conti­nuată astăzi. In prezent scorul este de 11.5—8,5 puncte în favoarea lui Fischer. (Agerpres)

Next