Scînteia, octombrie 1972 (Anul 41, nr. 9286-9316)
1972-10-01 / nr. 9286
SCINTEIA — duminică 1 octombrie 1972 mKsmmettaBBmBummmmmamummsiMMHmammmtm Problema nr. 1: RECOLTAREA! Oltenii nu se dezmint! în condiţiile specifice de lucru ale acestei toamne se impune ca la strinsul şi transportul recoltei să se folosească toate forţele mecanice şi manuale. In judeţul Dolj, unde timpul s-a înseninat, s-au creat condiţii bune pentru desfăşurarea din plin a lucrărilor agricole. Ce lucrări urgente trebuie ,să fie executate in această perioadă şi ce măsuri au fost luate pentru efectuarea lor in bune condiţii ? Pe această temă am avut o discuţie cu ing. Constantin Glăvan, director general al Direcţiei agricole judeţene. — In judeţul Dolj — ne spune interlocutorul — lucrările cele mai urgente sînt strîngerea strugurilor şi a legumelor, încheierea recoltării florii-soarelui şi însilozarea furajelor. Comitetul judeţean de partid a indicat comitetelor de partid, consiliilor populare, tuturor unităţilor agricole să concentreze forţele satului la recoltatul strugurilor şi legumelor, transportul din cimp al produselor recoltate la bazele de recepţie, asigurarea întregii cantităţi de săminţă de grîu, însilozarea furajelor. Ca atare, unităţile agricole au dat prioritate acestor lucrări. Volumul mare de lucrări agricole în cimp, ca şi cantitatea mare de produse care trebuie transportate şi depozitate, au impus mobilizarea tuturor forţelor manuale şi mecanice de care dispun unităţile agricole. S-au dat indicaţii ca toate mijloacele de transport să fie utilizate judicios şi la întreaga capacitate. Pentru sprijinirea unităţilor agricole care nu au mijloace suficiente de transport, la iniţiativa comitetului judeţean de partid, de la întreprinderile industriale şi de la instituţiile din municipiul Craiova au fost trimise 86 autocamioane. Totodată, în unităţile agricole lucrează zilnic la recoltat circa 1 500 de salariaţi. De asemenea, participă mii de elevi de la sate, precum şi elevi de la grupul şcolar agricol Craiova, grupul şcolar energetic şi şcoala profesională auto. In judeţul nostru au rămas de recoltat circa 1 400 ha cu floareasoarelui. Sunt unităţi ca Breasta, Caraula, Carpeni, Celaru, Drăgoteşti, Pleniţa, Vîrtop, care mai au de recoltat între 40—220 ha. Această acţiune se va încheia în cîteva zile pentru a evita pericolul deprecierii producţiei. Cele mai mari greutăţi le avem însă la însilozarea furajelor. Din planul de 250 000 tone porumb siloz s-au realizat numai 80 000. De aceea am luat măsuri ca paralel cu folosirea mijloacelor mecanice existente să se recolteze manual porumbul de siloz şi să se joace direct la locurile de insilozare. In rîndurile care urmează redăm cîteva secvenţe de muncă ce atestă hărnicia şi grija lucrătorilor de pe ogoarele Doljului pentru stringerea actualei recolte şi pregătirea celei viitoare. • Joi, 28 septembrie, în grădina de legume a cooperativei agricole din Rast, toţi cei 34 de tractorişti ai secţiei de mecanizare lucrau la strîngerea ultimelor cantităţi de tomate. Intr-o singură zi, ei au recoltat 4 000 kg de roşii. Aici, ca şi,în alte locuri, cînd nu pot fi executate lucrări mecanice, tractoriştii participă la strînsul recoltei. • La cooperativa agricolă din Giubega, brigada de construcţii, formată din 60 de oameni, a lăsat treburile mai puţin urgente şi a trecut la bătutul porumbului pentru a putea fi transportat în bază, realizînd într-o singură zi 15 tone boabe. • In majoritatea unităţilor agricole se acordă prioritate unor acţiuni cum sunt strîngerea strugurilor şi eliberarea terenurilor care vor fi însămînţate cu griu. Iată cîteva aspecte de la cooperativa agricolă din Poiana Mare. „Astăzi toate forţele au fost concentrate la culesul strugurilor“ , ne spune preşedintele cooperativei, tovarăşul Alexandru Toană. Şi, intr-adevăr, în vie lucrau peste 240 de cooperatori. In mijlocul lor o întîlnim pe şefa fermei, Mariana Cipere. „Datorită ajutorului dat de cooperatorii de la brigăzile de cimp, terminăm recoltatul strugurilor de pe toate cele 90 ha cu vie pe rod. După aceea, cei care lucrează la ferma viticolă vor participa la recoltatul porumbului“. In aceeaşi zi, de la Poiana Mare s-au transportat 30 de tone roşii la fabrica de conserve Calafat şi, cu ajutorul îngrijitorilor din zootehnie, s-au însilozat circa 100 tone furaje. • Timpul frumos din ziua de 29 septembrie a determinat să se reia cu toate forţele recoltatul porumbului. La cooperativa agricolă Sadova, peste 160 de cooperatori, cu 20 de atelaje, au recoltat şi transportat porumbul de pe 30 de ha. Aceeaşi participare susţinută la muncă am întîlnit şi la cooperativa agricolă Tîmbureşti. Aici, cei peste 190 de cooperatori de la brigăzile vegetale au plecat la lucru încă de la ora 5 dimineaţa. La ora 7, primele atelaje se întorceau încărcate cu produse de la cîmp. Şi tot pe scurt, cîteva observaţii critice la adresa celor care nu preţuiesc timpul nici acum cînd s-a înseninat, iar lucrările agricole nu suferă nici o aminare. • Deşi timpul insămînţării griului a sosit, sint inca multe cooperative agricole care nu au asigurată sămînţa. La data de 27 septembrie mai trebuiau schimbate circa 3 000 tone de săminţă. Ce vor însămînţa oare cooperativele din Daneţ, Piscul Vechi, 1 Mai — Băileşti, Ciupercenii Noi, Cernăteşti, Izvoarele şi altele care mai au de ridicat între 50—250 tone de sămînţă ? In aceste zile, cînd s-a lucrat mai puţin la cîmp, mijloacele de transport puteau fi folosite din plin pentru efectuarea schimbului de sămînţă. * In multe unităţi agricole, datorită slabei organizări a muncii, se pierde mult timp dimineaţa pînă la începerea lucrului. La ora 9, în fata sediului cooperativei agricole Teasc, peste 50 de cooperatori, printre care brigadierii şi şefii de echipe, aşteptau semnalul preşedintelui Petre Constantin şi al inginerului şef Gheorghe Ureche pentru a pleca la treabă. Aceştia însă mai priveau la cerul senin pentru a se convinge că intr-adevăr vremea e frumoasă. ,Cam scumpă aşteptarea, dacă ne gîndim că unitatea mai are de recoltat 250 hectare cu porumb, de eliberat şi pregătit terenul pe 330 hectare pentru însămînţarea griului, de schimbat 10 tone de sămînţă de griu şi de însilozat o mare cantitate de furaje. • In centrul comunei Ghidici, in ziua de 28 septembrie, la ora 15, peste 125 cooperatori aşteptau aducerea ardeilor şi gogoşarilor la chioşc. Aceste produse nu trebuiau aduse de cine ştie unde, ci de la grădina de legume a cooperativei. Am vizitat grădina. Aici se găseau roşii, ardei şi gogoşari din belşug. Dar nici cooperatorii n-au venit să le culeagă, nicilegumele n-au... plecat singure spre chioșc. Oare consiliul de conducere al cooperativei și consiliul popular comunal nu pot asigura strîngerea legumelor și desfacerea acestora fără să se mai piardă timpul ? • La ferma Greaca a I.A.S. Craiova, ploile au prins pe cimp peste 150 de tone de porumb recoltat. Cu toate greutăţile provocate de ploile căzute, conducerea fermei trebuia să ia mare măsurile pentru transportul porumbului la locurile de depozitare. Pentru aceasta existau şi mijloacele de transport necesare. Totuşi, nici cind timpul s-a îndreptat nu s-a trecut cu toate forţele la transportul lui. Nu se putea intra pe teren? Ba da ! Dovadă, maşina şefului de fermă, Sebastian Popescu, a putut ajunge lingă una din grămezi. Deşi porumbul de la baza grămezilor a început să încolţească, șeful fermei consideră că poate sta pe cimp pină la iarnă. Ion TEODOR Aurel PAPACIUC Foto : S. Cristian Brigada de reporteri a „Scînteii" transmite din judeţul Dolj: . ......... .....................- ■ ------ 1 . • Cu hărnicie, cu pricepere, zeci de mii de oameni lucrează fără răgaz la recoltat şi însăminţări La cooperativa agricolă Sadova, judeţul Dolj, cooperatorii lucrează la recoltatul porumburi La cooperativa agricolă Radovanu, seminţele de fioarea-soarelui sunt lopătate pentru a evita orice depreciere d iinainte de a fi transportate la baza de recepţie Dacă legumele s-ar recolta singure... La Ghidici, zeci de oameni pierd timpul aşteptînd să cumpere legumele pe care ei, şi nu alţii, trebuie să le recolteze (Urmare din pag. I) tricotajele, ţesăturile de lină, mătase şi bumbac, confecţiile (valoarea totală a sporului acestor mărfuri, faţă de săptămînile anterioare : 2 256 000 de lei) sau la o serie de produse alimentare, ca făină de griu şi de porumb, peşte şi conserve din peşte, ca şi prin faptul că la carne şi preparate din carne ritmul de aprovizionare s-a menţinut constant. Şi totuşi nu se poate spune că ar fi dispărut anumite dezordini şi neglijenţe, stări de pasivitate. ...Uricani, însoţiţi de tovarăşul Ioan Mogoş, vicepreşedinte al consiliului popular orăşenesc, intrăm în unităţile unde se desfac produse industriale. La „Articole de uz casnic“, vitrinele şi rafturile etalează o gamă variată de produse. Responsabilul magazinului ne informează că unitatea sa dispune de toate sortimentele solicitate de cumpărători, de la ace de cusut pînă la aspiratoare şi frigidere de diferite tipuri şi că, în general, nu sunt cazuri în care să nu se poată răspunde prompt diverselor solicitări ale cumpărătorilor. Spusele sale sunt confirmate de cetăţenii aflaţi în magazin — gospodina Rozalia Pop, lăcătuşul Ion Neustoader, minerul Gh. Scorpie şi maistrul Constantin Băgan. O situaţie asemănătoare o consemnăm şi în magazinul de peste drum, la „Confecţii-încălţăminte“, unde — fapt demn de remarcat — au şi apărut articole de toamnă şi iarnă. A sosit un nou transport de pardesie şi paltoane. In magazin ne adresăm unuia dintre cumpărători — lăcătuşul Constantin Savin. „Nu ne putem plinge — ne spune el — de aprovizionarea acestui magazin. Trăiesc in Uricani de 18 ani şi îl ştiu nici da cînd i se punea fundaţia. Aprovizionarea s-a îmbunătăţit , totuşi mă gîndesc că nu se ţine îndeajuns seama că posibilităţile de cumpărare ale noastre, ale minerilor, au crescut. De exemplu, nu înţeleg de ce nu sunt aduse la Uricani şi costume bărbăteşti din stofe fine. Tot aşa cum este de neînţeles de ce nimeni nu se gindeşte că şi minerii de aici vor să aibă in casă covoare. In Uricani nu există nici un magazin in care să se vîndă asemenea produse“. Această afirmaţie este întărită şi de vicepreşedintele consiliului popular, care adaugă : „Ne-ar trebui şi un magazin de mobilă. Nu-i vorba de un depozit de mari dimensiuni, ci de o unitate de prezentare şi vinzare care n-ar implica eforturi prea mari. Cetăţenii noştri şi-o doresc de mult“. Observaţia este perfect îndreptăţită. La fel de îndreptăţită este însă şi intrebarea : Cine altcineva decit consiliul popular orăşenesc ar fi trebuit să rezolve aceste probleme care, aşa cum recunoaşte insuşi unul dintre reprezentanţii gospodarilor locali, „nu implică eforturi prea mari" ? De altfel, întrebarea de mai sus poate fi pusă şi factorilor de resort din celelalte localităţi din Valea Jiului. Bunăoară, de ce la Petroşani vitrinele magazinelor etalează, in plină toamnă, un bogat sortiment de... sandale ? De ce la Petrila — ca de altfel şi la Lonea şi Uricani — uniformele şcolare au intrat în magazine abia în ajunul deschiderii şcolilor ? De ce, la Lupeni, puloverele de lină, bocancii, hainele pentru sezonul rece nu se găsesc în cantităţi suficiente , în vreme ce în depozitele O.C.L.-produse industriale din Petroşani şi Deva aceste articole se află în stocuri corespunzătoare ? O lipsă de corelare intre cerinţă şi ofertă, între puterea de cumpărare a minerilor şi fondul de marfă distribuit în magazine apare cu evidenţă. Numai la Uricani, una din localităţile medii ale Văii Jiului, ciştigul anual al minerilor se ridică la aproape 50 de milioane de lei, putere de cumpărare căreia nu i se poate răspunde intîmplător, prin practici comerciale empirice, ci prin cunoaştere aprofundată a cerinţelor populaţiei şi prin modalităţi prompte de satisfacere a acestora. „Lupeni. Magazinul „Alimentara“ nr. 77. Un interior plăcut, curăţenie, mărfuri — la prima vedere — în cantităţi suficiente şi într-o paletă sortimentală destul de bogată, în care preparatele şi semipreparatele de carne se află în cantităţi suficiente. „Dar, ne spune tovarăşul Ilie Petre, secretar al comitetului orăşenesc de partid, care ne însoţeşte, un meniu nu poate fi alcătuit numai din carne sau conserve de carne. Este nevoie de legume, preparate de legume, ca şi semipreparate de tot felul. Aici, la Lupeni, s-a întreprins cite ceva in direcţia aceasta. Bineînţeles, nu totul. Mai ales că aprovizionarea nu depinde direct de noi. Continuăm însă să insistăm pe lingă forurile de resort, de la municipiu şi judeţ...“ Discutăm cu responsabilul unităţii, tovarăşul Nicolae Florea. Ne spune că în ultimele două săptămini, datorită unei aprovizionări mai bune, vînzările zilnice au sporit cu circa 20 la sută. — Care sint sortimentele solicitate de populaţie pe care, totuşi, nu le aveţi in magazin ? — Ne lipsesc ouăle, conservele de peşte şi fructe, pasta de tomate, făina de porumb şi chiar unele mărunţişuri pentru a căror lipsă am devenit proverbiali, ca boiaua de ardei şi sarea de lămîie. — De unde aduceţi mărfurile la magazin ? — Suntem aprovizionaţi de la depozitele O.C.L. Alimentara din Petroşani. Nu întotdeauna însă comenzile noastre sunt onorate prompt. Să vă dau un exemplu foarte recent. Am comandat pastă de tomate. Deşi ştiu că în depozit la Petroşani există cantităţi suficiente, nu am primit nici o cutie. Fapte care arată că situaţia de la Lupeni nu este o excepţie întîlnim şi în alte localităţi din Valea Jiului. De pildă, la una din unităţile din Uricani, situată chiar în incinta minei, lipsesc produsele zaharoase (in timp ce la Lupeni, la un singur magazin, există 33 de asemenea sortimente) , la magazinul alimentar nr. 47 din Vulcan, la unităţile de legume şi fructe nr. 2 din Petrila şi nr. 2 din Petroşani, în ultimul timp s-au pus în galantare produse alimentare necorespunzătoare, interzise vînzării de către organele de control; la Lupeni, noua piaţă prezintă o abundenţă de legume şi fructe proaspete, în vreme ce pe piaţa din Uricani nu se găseşte nici măcar pătrunjel. Şi exemplele ar putea continua, atît din magazinele alimentare, cit şi din unităţile de alimentaţie publică. De pildă, la braseria din Petroşani, în dimineaţa zilei de 24 septembrie a. c., doi cumpărători au fost serviţi cu o omletă din 4 ouă... aduse în mod special — concesiv — de la laboratorul T.A.P.L. La aceeaşi oră, vinzătoarele de la cofetăria „Nufărul" refuzau să servească clienții cu ochiurile înscrise in sortimentul minimal, recunoscînd în mod deschis că ouăle primite de la depozit sint vechi. Şi asta în timp ce depozitele din Petroşani şi Deva păstrează — nu ştim in ce scop — importante cantităţi de ouă (un exemplu : în săptămîna 7—15 septembrie, in Valea Jiului au fost aduse la magazine şi pe pieţe 219 000 de ouă ; în săptămîna următoare, deşi s-a constatat că nici cantitatea amintită nu era suficientă, în vinzare s-au pus cu 81 000 de ouă... mai puţin. ...Am mîncat la cantina minierească din cartierul „Viscoza“ din Lupeni. Contra sumei de 8 lei ni s-a servit — la fel ca abonaţilor, care plătesc cu 50 de bani mai puţin — o ciorbă de legume diluată şi o porţie de sarmale în care carnea apărea mai mult simbolic. Ni s-a confirmat astfel o situaţie generală, pe care ne-au semnalat-o: la Petrila, minerul Grigore Chiriţă, la Uricani, maistrul Teodor Bologa, la Lupeni, lăcătuşul Ion Predoşanu... Cauzele ? Administrarea cantinelor minerilor este făcută, printr-o ciudată „centralizare", de către Centrala cărbunelui din Petroşani, in loc ca acestea să fie gospodărite de fiecare mină, de beneficiarii direcţi — minerii. Cu prilejul participării la recente adunări * ale oamenilor muncii din minele Văii Jiului, nu a fost vorbitor care, aducind in discuţie problema cantinelor, să nu fi propus această firească reglementare, de altfel discutată de mai multă vreme. „O propunere perfect justificată, ne-a spus tov. Ion Ghinea, secretar al comitetului municipal de partid, o propunere care va trebui să-şi găsească rezolvarea d in timpul cel mai scurt“. După cum se vede, intenţii bune. Dar de cit timp este nevoie pentru ca o măsură administrativă simplă să fie aplicată in practică ? Aceeaşi întrebare se pune şi cu privire la Îmbunătăţirea calităţii piinii. Cu prilejul vizitei sale, secretarul general al partidului a indicat ca această problemă să-şi găsească neîntirziat soluţionarea. Iată insă că au trecut mai bine de două săptămini şi unele din neajunsurile care se manifestau in aprovizionarea populaţiei cu pîine de calitate şi la timp persistă. Floarea Suciu din Uricani, gospodină şi mamă a trei copii, ne spunea că, a doua zi de la fabricare, pîinea neagră nu mai poate fi consumată. Remarci asemănătoare au făcut şi minerul Vasile Circă de la Petrila, maistrul Ion Căşuneanu, secretar al comitetului de partid de la mina Bărbăteni, şi mulţi alţii. Cantind să aflăm cauzele acestei situaţii, factorii de răspundere ne-au vorbit despre vechimea utilajelor morilor şi fabricilor de piine din Valea Jiului, despre calitatea necorespunzătoare a făinii (procent scăzut de gluten) achiziţionată anterior şi despre alte cauze care, de altfel, erau cunoscute de mai multă vreme. Nu contestăm valabilitatea acestor cauze. (Valabilitate şi ea parţială — pentru că numai de chibzuinţă nu poate fi vorba in împrejurarea în care, intr-o zonă unde s-au construit 19 500 de apartamente, nu s-a gindit nimeni să construiască fabrici de pîine in număr necesar). Vina principală o poartă inerţia, prelungirea expectativei, atitudinea pasivă. Cine împiedică oare organele de resort din municipiu şi de la judeţ să schimbe sursa de aprovizionare cu făină, să achiziţioneze pîine de la fabricile din alte localităţi, chiar din judeţele limitrofe , urmînd ca problemele de dotare tehnică (care ar fi trebuit, de altfel, să fie abordate şi rezolvate de multă vreme) să-şi capete soluţionarea în timp ? Acum cîteva zile, la Petroşani, a avut loc o consfătuire a lucrătorilor din panificaţie din Valea Jiului. O acţiune bună, menită să optimizeze procesul tehnologic, să sporească responsabilitatea lucrătorilor din acest sector, să îmbunătăţească calitatea, promptitudinea în servire, diversificarea produselor de panificaţie, să aducă, în perspectivă, perfecţionările necesare. Dar lucrurile au fost concepute într-o perspectivă mai îndepărtată. Pentru că acea consfătuire nu a adus îmbunătăţirile imediate, îmbunătăţiri perfect realizabile în condiţiile unor măsuri radicale. ★ ...In scopul elaborării acestor reportaje am fost în toate localităţile Văii Jiului. In subteran sau la comitetele de partid, în birourile administrative sau la consiliile populare, în adunări ale comitetelor oamenilor muncii sau la cluburile muncitoreşti, în pieţe şi magazine. Am discutat cu mineri şi activişti, cu specialişti şi gospodine, cu pensionari şi tineri din şcolile profesionale. La fiecare dintre ei am întîlnit dorinţa civică de a participa direct, cu gîndul şi fapta, la înfăptuirea tuturor indicaţiilor date de secretarul general al partidului, sentimentul de mîndrie minierească față de investirea cu sarcini de răspundere, încrederea că toate neajunsurile care încă se manifestă intr-un domeniu sau altul vor fi înlăturate in scurt timp, încredere deplin justificată. Se impune insă o mai grabnică trecere de la stadiul elaborării a felurite planuri, proiecte, programe, de la alcătuirea a tot felul de colective, comitete, comisii, la acţiunea promptă, energică, eficientă. Condiţiile materiale există ! Cadrul organizatoric este creat, fiind în permanenţă perfectibil. Vom urmări, în continuare, modul in care aceste condiţii îşi găsesc justificarea. Ultimele 48 de ore au înregistrat unele ameliorări : în 27 şi 28 septembrie s-au adus în magazine 20 de tone de carne, 85 de tone de făină de griu, 57 de tone de făină de porumb, 204 000, de ouă, iar piinea neagră şi intermediară şi-au ameliorat calitatea şi aspectul. Este de sperat că acesta va fi un curs trainic al lucrurilor şi nu o evoluţie inconsecventă. Cîteva probleme ale aprovizionării Văii Jiului PAGINJA 3 întrecerea în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Fonta, oţel, laminate şi cocs peste prevederi Centrala industrială Hunedoara a îndeplinit mai devreme planul producţiei globale şi marfă pe 9 luni. Potrivit calculelor estimative, activitatea desfăşurată în decursul celor trei trimestre de unităţile cen- tralei se va încheia cu un bilanţ fructuos, consemnind o producţiemarfă suplimentară in valoare de peste 94 000 000 lei. In această perioadă s-au realizat peste 32 800 000 lei economii la preţul de cost. In obţinerea acestor remarcabile succese o contribuţie importantă au adus siderurgiştii Combinatului din Hunedoara, care au realizat o productivitate superioară prevederilor cu peste 4 000 lei pe fiecare salariat, colectivul uzinei „Victoria“ din Călan, care a realizat peste prevederi o producţie-marfă în valoare de peste 12 700 000 lei, şi altele. în plus, produse chimice de bună calitate întreprinderile chimice din judeţul Prahova au pus la dispoziţia economiei noastre naţionale, de la începutul anului şi până acum, produse evaluate la circa 80 000 000 lei — sumă care întrece substanţial prevederile înscrise in angajamentul asumat în cinstea apropiatei aniversări a Republicii. A crescut îndeosebi producţia substanţelor şi sortimentelor asimilate în cursul acestui an. Astfel, producţia de anvelope cu carcasă radială a sporit cu circa 23 la sută, ponderea acestui sortiment diversificat în tipodimensiuni pentru toata tipurile de autoturisme, în totalul producţiei de anvelope ajungînd la 85 la sută. Creşteri importante a înregistrat, de asemenea, producţia unor substanţe petrochimice, cum sunt polietilena de mare rezistenţă, anhidrida maleică, clorura de colină, fenolul, acetona şi altele. Cu 8 zile înainte de termen întreprinderile industriale ale judeţului Ialomiţa au îndeplinit planul de stat la producţia globală, pe cele trei trimestre care au trecut din acest an, cu 8 zile maidevreme, obţinînd suplimentar o producţie globală de 90 milioane lei. Sporul producţiei globale se concretizează în următoarele produse obţinute suplimentar : 420 de tone hîrtie, 3150 metri cubi prefabricate din beton, confecţii textile în valoare de 19 500 000 Iei, 41 360 tone de nutreţuri combinate. Suplimentar, mari cantităţi de produse necesare economiei întreprinderile industriale ale judeţului Caraş-Severin, care realizează în acest an o producţie globală cu aproape 10 la sută mai mare decât anul trecut, anunţă îndeplinirea înainte de termen a planului pe 9 luni. Potrivit calculelor preliminare, ele au dat, peste prevederile acestei perioade, o producţie evaluată la aproape 100 milioane lei, concretizată în 4 500 tone cărbune brut, aproape 2 000 tone cocs metalurgic, peste 26 500 tone produse siderurgice, utilaje tehnologice pentru industria chimică şi metalurgică, mai mult de 2 000 mc de cherestea de răşinoase şi fag şi alte produse. în acelaşi timp, industria judeţului Caraş-Severin a furnizat exportului produse siderurgice, maşini şi utilaje, produse finite din lemn şi alte mărfuri a căror valoare este superioară cu 9 la sută sarcinilor de plan. Angajamentul a fost depăşit înainte de termen au realizat sarcinile de producţie aferente celor trei trimestre şi oamenii muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi din unităţile industriale ale judeţului Bihor. Datorită valorificării rezervelor de care dispun, a timpului şi forţei de muncă şi ridicării productivităţii muncii, colectivele bihorene au încheiat perioada celor nouă luni cu o producţie-marfă suplimentară de peste 300 milioane lei. Această cifră, care sintetizează valoarea a 9 000 tone produse petrolifere, 1 600 tone alumină calcinată, 7 400 tone bauxită, 42 tone antidăunători, mobilă în valoare de peste 4,1 milioane lei, 128 000 mp ţesături, confecţii textile în valoare de peste 55 milioane lei, 1 760 tone ulei comestibil şi alte produse, arată că prevederile supli-ementere ale angajamentului asumat pe anul în curs au fost depășite cu 10 milioane lei. Cum pregătiţi baza materială contractare şi impulsionare a importurilor. Pentru semestrul II, datele sint 15 octombrie şi, respectiv, 1 noiembrie, astfel incit constructorii de utilaje vor avea In cel mai scurt timp certitudinea asigurării bazei materiale a producţiei. In scopul diminuării stocurilor supranormative şi preîntimpinării formării altora, întreprinderile şi centralele preliminare pe acum stocurile probabile de la sfirşitul anului curent, le iau în calculul necesarului pentru anul viitor sau le pun la dispoziţia coordonatorilor, pentru redistribuire. Concomitent se desfăşoară o acţiune de dimensionare a stocurilor normale, in funcţie de perioada medie dintre livrări. Eficienţa practică a acestor măsuri depinde de eforturile tuturor factorilor, de acţiunea lor responsabilă şi hotărită pentru rezolvarea problemelor care mai apar, pentru încheierea balanţelor materiale şi a contractelor economice în conformitate cu interesele majore ale economiei. Intr-un asemenea mod trebuie să se procedeze şi în cazul altor materiale necesare construcţiei de maşini. Fiindcă, după cum ne spunea ing. Petre Pătraşcu, director tehnic în Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, deşi garniturile presate din cauciuc sunt absolut necesare în construcţia mijloacelor de transport auto, a maşinilor agricole, a vagoanelor, a unor aparaturi şi utilaje electrotehnice şi electronice — iar producţia acestora sporeşte considerabil în anul viitor — totuşi, Ministerul Industriei Chimice a prins în balanţă unităţile respective cu o cantitate mult sub nevoile reale şi, în parte, prevăzută a se fabrica de întreprinderi care nu au o dotare tehnică menită să asigure execuţia exigentă a acestor garnituri. Paradoxul este cu atit mai mare cu cit, în anul acesta garniturile de cauciuc pentru o serie de maşini şi utilaje noi introduse în producţie — cum ar fi autoturismele „Dacia“ 1300 şi ARO, sau autocamionul ROMAN — au fost asimilate în fabricaţia unor întreprinderi ale industriei chimice, dar se refuză livrarea lor în 1973. Intr-o situaţie asemănătoare se află curelele trapezoidale, silicatul de sodiu, tricloretilena, polistirenul, anvelopele, spumele poliuretanice, cauciucul sintetic şi uleiurile minerale — toate produse care se fabrică in ţară. Asupra condiţiilor de livrare a acestora se poartă şi la ora actuală discuţii interminabile. Este necesar ca organele de resort să intervină cu hotărîre ca în cel mai scurt timp contractele să poată fi perfectate in conformitate cu cerinţele reale ale beneficiarilor. Cum se vede, în multe din unităţile investigate se manifestă optimism in ce priveşte asigurarea condiţiilor materiale ale producţiei anului 1973. Nu se poate pierde insă din vedere, că au mai rămas doar trei luni pînă la începutul unui nou an de plan. Ca atare nu trebuie să se piardă nici o zi, nu trebuie să se admită sub nici un motiv discuţiile sterile, ci să se treacă efectiv la acţiune, să se exercite un control exigent asupra modului în care cei răspunzători de asigurarea bazei materiale a producţiei anului viitor îşi îndeplinesc obligaţiile ce decurg din programul de măsuri adoptat de fiecare întreprindere, centrală sau minister. (Urmare din pag. I) acordă atenţia cuvenită întreprinderilor respective. — S-a luat măsura — ne relata ing. Ştefan Nuţică, director general in ministerul amintit — ca, pentru utilajele tehnologice care condiţionează punerea in funcţiune a noilor obiective de investiţii in anul 1973, specificaţiile pentru materialele feroase şi neferoase să fie depuse la coordonator pentru semestrul I pînă la 30 septembrie. Coordonatorul urmează să precizeze pînă la 15 octombrie resursa din care se asigură aceste materiale și să ia măsuri de