Scînteia, decembrie 1972 (Anul 41, nr. 9347-9377)

1972-12-01 / nr. 9347

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Frumuseţea Topolniţei A doua ca mărime din ţară, peştera Topolniţa din judeţul Mehedinţi şi-a adăugat, în urma unei expediţii întreprinse de către un grup de cercetători de la Institutul de speologie din Capitală, citeva noi galerii la cele cunoscute pină acum. Lungimea ei, care măsura circa .10,5 km, a ajuns astfel la aproape 12 km. Două dintre galeriile recent descoperite (ca urmare a semnalării lor de către Dorel Staicu — speolog amator din Jupinești) sunt deosebit de importante. Pe de o parte, pentru că sunt cele mai lungi (măsoară impreună peste 800 m), iar pe de alta, pentru că elucidează în bună măsură geneza Topolniţei. Repartiţia şi „repartiţiile“ Aşa după cum relatam la această rubrică („Scinteia“ nr. 9205), Ilie Busuioc şi Marin Bănduţ, din Caracal, au fost surprinşi cu citeva luni in urmă primind o sumă de bani de la mecanicul Gheorghe Incrosnatu, in schimbul promisiunii de a-i înlesni obţinerea unei repartiţii de locuinţă. Epilogul „tirgului“ încheiat la o masă dintr-un restaurant din localitate (la care participau Nicolae Omet, vicepreşedinte al consiliului popular orăşenesc, şi Alexandru Pinu, director la I.G.C. Caracal) s-a consumat acum citeva zile intr-un proces public, in urma căruia Ilie Busuioc şi Marin Bănduţ şi-au primit „repartiţiile“ prevăzute de lege. După cum ne relatează judecătorul N. Petrovici, de la Tribunalul judeţean Olt , pentru trafic de influenţă, primul a fost condamnat la 2 ani şi 10 luni închisoare, iar celălalt la 2 ani închisoare. In ce-i priveşte pe cei doi participanţi la ospăţ, Nicolae Omet şi Alexandru Pinu, ambii au fost înlocuiţi din funcţie. Verificarea... omeniei Intr-una din serile trecute. Pe şoseaua Bucureşti—Constanţa, între localităţile Păltiniş şi Stejaru, în bătaia farurilor se zărea întins pe asfalt un om, alături de o bicicletă răsturnată. După toate aparenţele, un accidentat care avea nevoie de ajutor. In realitate , un manechin aşezat anume pe şosea, de către serviciul de circulaţie al Inspectoratului judeţean Ialomiţa al Ministerului de Interne. Timp de o oră au rulat pe şosea 100 de maşini . 25 de conducători auto au oprit să vadă ce s-a intimplat ; restul de 75 insă şi-au văzut mai departe de drum. Să-şi fi dat seama că accidentul era... regizat ? Opriţi de organele de miliţie aproape de locul cu pricina, cei în cauză răspundeau invariabil : „N-am văzut“, „Eram emoţionat“, „Aveam intenţia să anunţ primul post de miliţie“. Aşadar, „regia“ iese din discuţie. Nu însă şi constatarea prilejuită de ea, care poate fi pentru şoferii respectivi (şi nu numai pentru ei) un motiv serios de reflecţie. Mai ales că acordarea primului ajutor în caz de accident este şi o obligaţie prevăzută in regulamentul de circulaţie. Roata cu surprize Ajuns la Stamora Moraviţa, turistul R.R. aştepta îndeplinirea formalităţilor necesare pentru ieşirea din ţară. întrebat dacă mai are in maşină şi alte mărfuri in afară de cele înscrise in declaraţia vamală, el a răspuns că nu. La controlul care a urmat, lucrătorul vamal a constatat insă că roata de rezervă scotea un sunet neobişnuit de... plin. Şi a trecut la demontarea ei. Din roata respectivă au fost scoase la iveală nu mai puţin de 100 de cutii cu „Gerovital“ . 3 ! Şi, dat fiind că pină şi proprietarul maşinii se arăta „mirat“ de o asemenea surpriză, toate medicamentele care urmau să fie scoase din ţară fără îndeplinirea formalităţilor legale au fost confiscate. Vînatul şi-l fac vînătorii Vinătorii din cadrul filialelor Asociaţiei Iaşi a vinătorilor şi pescarilor amatori îşi pregătesc singuri, cu multă grijă, ...vînatul. De citeva sâptămini, ei şi-au îndreptat ţinta spre asigurarea hranei cervideelor, iepurilor şi fazanilor pe timpul iernii. Pină acum au adunat, in acest scop, in locuri prielnice iernării, circa 220 tone de finuri. Totodată, ei nu slăbesc din ochi dăunătorii. Dintr-un bilanţ recent rezultă că vinătorii ieşeni, alergind după... protecţia viitoarelor lor trofee, au împuşcat 4 lupi, 269 de vulpi şi circa 2 500 alţi dăunători. Rubrice redactate de Dumitru TIRCOB Gheorghe POPESCU și corespondenții .Scinteii" Exprimînd voinţa unanimă a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii, delegaţii la conferinţele de partid municipale şi orăşeneşti îşi iau angajamentul patriotic. „ Vom înfăptui programul adoptat de Plenara C.C. al P.C.R., vom realiza cincinalul înainte de termen In întreaga ţară se desfăşoară în aceste zile conferinţe ale comitetelor municipale şi orăşeneşti de partid pentru dare de seamă şi alegeri în cadrul cărora se analizează activitatea organelor şi organizaţiilor de partid, a tuturor comuniştilor consacrată înfăptuirii sarcinilor stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă dedicate jubileului republicii. Cu acest prilej, participanţii la conferinţă au adresat telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin care îşi exprimă hotărîrea lor nestrămutată de a nu precupeţi nici un efort spre a înfăptui in mod exemplar hotăririle adoptate de recenta Plenară a C.C. al P.C.R., în vederea îndeplinirii, la un înalt nivel calitativ, a planului pe anul 1973, realizării Înainte de termen a prevederilor actualului cincinal, pentru a contribui la accelerarea ritmului de dezvoltare economico-socială a patriei noastre socialiste. „Reprezentanţii comuniştilor din oraşul Curtea de Argeş, întruniţi în conferinţa orăşenească de partid, făcind bilanţul realizărilor obţinute pină în prezent, dezbătînd cu răspundereşi maturitate politică sarcinile mari reieşite din programul elaborat de Conferinţa Naţională şi recenta Plenară a C.C. al P.C.R., işi îndreaptă gindurile de recunoştinţă către conducerea înţeleaptă a partidului, către dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general al partidului, pentru hotărîrea şi devotamentul cu care conduceţi destinele poporului nostru pe drumul progresului şi civilizaţiei“, se arată in telegramă. „Raportăm cu satisfacţia datoriei împlinite că sarcinile şi angajamentele asumate au fost realizate şi depăşite, că se află in stadiu avansat patru din cele cinci obiective industriale ce se vor construi in actualul cincinal, creîndu-se condiţiile devansării punerii lor în funcţiune. Există aici, in Argeş, un optimism robust şi un puternic entuziasm generat de hotăririle Conferinţei Naţionale şi ale Plenarei C.C. al P.C.R. din 20—21 noiembrie a.c., care ne îndreptăţesc să vă încredinţăm că sarcinile mari ce ne stau în faţă vor fi îndeplinite şi depăşite, că vom realiza actualul cincinal în mai puţin de patru ani şi jumătate“. „Raportăm conducerii partidului — se arată în altă telegramă — că oamenii muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi din oraşul Aiud, în frunte cu comuniştii, au îndeplinit şi depăşit sarcinile economice pe 11 luni şi s-au angajat să realizeze prevederile planului pe întregul an 1972 cu 10 zile mai devreme, dînd o producţie suplimentară de aproape 20 milioane lei, concretizată în 200 tone oţel, 60 tone construcţii metalice, 1 200 mc prefabricate din beton, mobilă în valoare de 1,5 milioane lei, precum şi un însemnat volum de produse destinate fondului pieţei. Mobilizaţi de expunerea dumneavoastră la recenta Plenară a Comitetului Central, de hotăririle Plenarei, de lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale, vă asigurăm, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom milita neabătut pentru creşterea eficienţei economice a unităţilor industriale, îmbunătăţirea calităţii produselor, folosirea integrală a capacităţilor de producţie, gospodărirea judicioasă a materiilor prime şi a materialelor. In încheiere, se arată : „Vom face totul ca fiecare comunist să fie la locul său de muncă un exemplu mobilizator, generator de iniţiative pentru traducerea în viaţă a indicaţiilor pe care ni le-aţi dat cu prilejul vizitei dumneavoastră de lucru în oraşul Aiud, pentru îndeplinirea angajamentului ferm pe care ni l-am luat de a realiza cincinalul înainte de termen“. „Dezbătînd cu răspundere comunistă modul cum au fost aplicate în viaţă sarcinile trasate de Congresul al X-lea, de cele două Conferinţe Naţionale ale partidului, din 1967 şi 1972 — se arată în telegrama adresată conducerii partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de conferinţa organizaţiei de partid a sectorului 4 din municipiul Bucureşti, delegaţii la conferinţă vă transmit cu emoţie sentimente de profundă dragoste şi recunoştinţă pentru activitatea neobosită desfăşurată în fruntea partidului, spre binele poporului şi propăşirea patriei, pentru înţeleaptă politică de dezvoltare a României pe drumul luminos al societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Angajaţi cu toate forţele în efortul comun al oamenilor muncii din ţara noastră, de îndeplinire în patru ani şi jumătate a prevederilor actualului cincinal, de ridicare pe noi trepte de calitate şi eficienţă a rodului muncii noastre, raportăm cu legitimă mindrie îndeplinirea la 15 noiembrie a.c. a planului pe 11 luni şi realizarea peste plan a unei producţii-marfă în valoare de 254 milioane lei. Vom analiza cu spirit de înaltă exigenţă rezervele de care mai dispunem, astfel incit unităţile economice din sectorul nostru să realizeze planul pe acest an pină la data de 8 decembrie şi să obţină o producţie-marfă suplimentară de peste 425 milioane lei. Pătrunşi de Înalta responsabilitate ce ne revine, vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom milita neabătut pentru creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid în toate sectoarele de activitate, că ne vom strădui să perfecţionăm formele de organizare şi conducere a activităţii economice, politice şi sociale in spiritul prevederilor recentei Conferinţe Naţionale a P.C.R.“. In telegrama trimisă de conferinţa organizaţiei orăşeneşti de partid Cugir se spune, printre altele : „Vă raportăm, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că prin eforturile susţinute ale comuniştilor, ale tuturor colectivelor de muncă, in primii doi ani ai cincinalului am obţinut succese importante în întreaga noastră activitate economică, politică şi de educaţie comunistă a maselor, in spiritul programului elaborat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972. In această perioadă, pe ansamblul industriei oraşului am obţinut o producţie suplimentară faţă de sarcinile prevăzute pentru primii doi ani din actualul cincinal de peste 100 milioane lei, concretizată în 10 000 maşini electrice de spălat rufe, 3 200 maşini de cusut, 21 000 fuse pentru industria textilă, maşini-unelte în valoare de peste 5 milioane lei şi suntem hotărîţi să ne îndeplinim in mod exemplar sarcinile şi angajamentele asumate in întrecere pe întregul an 1972“. De asemenea, au adresat telegrame conducerii partidului delegaţii la conferinţele organizaţiilor de partid ale municipiului Odorheiul Secuiesc, sectorului 5 al Capitalei, oraşelor Beiuş, Miercurea Ciuc şi sectorului de construcţii Bucureşti. TELEGRAME ADRESATE C.C. AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ii Lecţia spiritului gospodăresc (Urmare din pag. I) constitui — şi în multe locuri el îşi îndeplineşte cu succes această menire — cea mai bună ucenicie pentru formarea spiritului gospodăresc. Viitorii cetăţeni care vor avea pe mină din ce în ce mai multe bunuri materiale, pe care vor trebui să le gospodărească, să le valorifice pe un plan superior — ne spune prof. Grigore Popovici, directorul Liceului nr. 8 din Iaşi, învaţă să le respecte, să le preţuiască. Şi cu condiţia, am adăuga noi, să se combată cu toată fermitatea pierderea de timp şi luarul de mîntuială din orele de atelier, risipa de energie şi mijloace materiale pentru producerea unor obiecte fără vreun folos evident. Iar noţiuni ca economie, simţ practic, indemînare şi creativitate să-şi găsească achivalentul nu numai în orele de practică productivă, ci în întreaga activitate şcolară, in viata de toate zilele. — Nu sunt rare cazurile — ne povesteşte prof. Silvia Heiban, directoare adjunctă la liceul bucureştean „Alexandru Sahia“ — cind, după orele de curs şi plecarea elevilor, în clase rămin prin bănci cornuri, dulciuri, fructe. Te bucuri că familiile au cu ce le cumpăra copiilor asemenea lucruri, dar nu poţi să nu observi, ca educator, in aceasta, o formă incipientă a deprinderilor negospodăreşti, o anticipare a actelor de risipă de mai tirziu. Aceleaşi efecte nedorite, înclinaţia către risipă şi lipsă de simţ gospodăresc se clădesc şi prin eforturile unor părinţi de a-şi trimite copiii laşcoală cu îmbrăcăminte costisitoare, de a le da „bani de buzunar“, pentru a-şi satisface toate capriciile. In această privinţă cred că familia, ca factor de esenţială importanţă în procesul educativ, ar trebui să acţioneze. Deprinderile gospodăreşti se învaţă în şcoală, dar trebuie cultivate şi în familie. In aceeaşi ordine de idei, învăţătoarea Magda Popescu, de la Liceul nr. 3 din Satu-Mare, adaugă : — Se mai intîmplă uneori ca atunci cind sparge un geam, strică ceva in clasă sau îşi risipeşte fără rost bunuri personale (caiete, creioane etc.), elevul să spună : „nu-i nimic, imi dă tata sau mama bani să repar ce am stricat..., să-mi cumpăr alt caiet...“. Asemenea tendinţe ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că din micile deprinderi de risipă de la virsta primelor clase se pot naşte actele marilor risipitori de mîine de la locul de muncă. Se naşte acea mentalitate egoistă, străină societăţii noastre, plastic exprimată prin vorbele : „puţin îmi pasă ; eu plătesc“. Pe bună dreptate, interlocutoarea noastră se întreabă dacă nu părinţii, în primul rind, ar trebui să fie aceia care să le deschidă ochii copiilor, asupra valorii morale a muncii, asupra obligaţiei de a respecta munca sub forma bunurilor produse, de a combate risipa. Dacă fiecare părinte şi-ar lua mai des copilul de mină şi l-ar duce la locul său de muncă — în fabrică, pe şantier, la ferma agricolă — şi i-ar arăta cum se munceşte, ce bunuri materiale produc tovarăşii săi de muncă, efectul educativ ar fi inestimabil. Şi aceasta nu pentru a înlocui munca şcolii, ci pentru ca, prin exemplul şi încrederea de care se bucură, autoritatea părintească să îmbogăţească şi să completeze munca educativă a şcolii, cu deosebit de largi implicaţii sociale. Iată, exprimate succint, cîteva dintre direcţiile de acţiune educativă în care şcoala trebuie să aducă o contribuţie mai substanţială, împlinind cu noi trăsături morale profilul cetăţenesc al tinerei generaţii-Florica DINULESCU Manole CORCACI Octav GRUMEZA Noul edificiu P.T.T.R. din Odorheiu Secuiesc „Dacă ai avut noroc — ne scrie C.B. — cu două, trei drumuri ai scăpat : primeşti aprobarea Direcţiei judeţene pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale şi iei drumul Bucureştiului. Necazul cel mare abia aici începe. La întreprinderea de produse ortopedice şi protezare te întimpină uneori o figură acră care, după ce face măsurătoarea necesară, te vesteşte că vei fi anunţat cind să te prezinţi pentru efectuarea probei. Cind anume ? Peste şase luni ? Un an ? Poate mai mult. Iar cind ai fericirea să fii chemat, stai la spitalul aferent, de la etajul II, unde apa curge cind vrea, fără lift şi cu surori medicale doar în schemă. Peste doi ani, cel mult trei, calvarul începe din nou , protezele trebuie reparate, adaptate...“ Am mers pe urmele scrisorii, la Întreprinderea respectivă. Pentru a ne face cit de cit o idee despre volumul activităţii acestei întreprinderi, tovarăşul Haralambie Stavarache, inginerul-şef, ne-a informat că întreprinderea răspunde anual la aproape 35 mii de solicitări, cu o valoare globală de peste 21 milioane lei, din care peste 15 milioane sunt prestaţii sub formă de gratuităţi, costurile respective fiind suportate de stat. Ca o subliniere, ni se arată că pină la 15 decembrie întreprinderea işi va îndeplini planul anual. Prin prisma acestor date, întreprinderea, prezentată ca „economică şi cu depăşiri de plan“, desfăşoară o activitate cu caracter medico-social de mare importanţă. De aceea, ne-am pus întrebarea : Oare reclamaţii ca aceea de la care am pornit (şi ea nu este singura) n-ar putea fi evitate ? Fără îndoială că da. Dar pentru aceasta, Întreprinderea are nevoie de sprijin pe multiple planuri. — In primul rind este vorba de aprovizionarea cu materiale (ne spune tov. Alexandru Aldea, şeful serviciului tehnic şi de producţie) : laminate, lemn de tei, articole de pielărie, plastic?. Anul trecut timp de trei luni, n-am avut lemn de tei. Cind în sfirşit am primit, era verde şi necorespunzător. Anul acesta am avut mari goluri in aprovizionarea cu piele-maşină, toval, cu unele tipuri de laminate. Paradoxal, cauza golurilor in aprovizionare n-o provoacă cererile mari de materii prime speciale, ci dimpotrivă, cererile prea mici, care fac ca această întreprindere să fie un client prea puţin interesant pentru furnizori. La aceasta se adaugă unele aspecte de disciplină financiară : comenzile trebuie făcute cit mai mici şi cit mai frecvent, pentru a nu se depăşi stocurile. La ora actuală, întreprinderea are un stoc supranormativ de tablă de duraluminiu din import, deoarece furnizorul extern nu acceptase o comandă mai mică. Acum conducerea se află în faţa dilemei : dacă lichidează acest stoc supranormativ (ca să-şi îmbunătăţească aprovizionarea cu materii prime interne) nu va putea apoi, la fiecare şase luni, să apeleze la import ; dacă menţine supranormativul, işi blochează fondurile. Dar nimeni, nici în întreprindere, nici la forurile tutelare — direcţiile de resort de la Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii — nu şi-a pus întrebarea cu cit se reduce aşteptarea, cu cît vor fi redaţi mai repede unei vieţi normale, eventual şi producţiei, miile de invalizi solicitanţi de prestări. Iată ce am aflat noi : o „urgenţă“ se poate executa într-o lună ; în mod „normal“ după părerea inginerului-şef, o prestaţie ar trebui să dureze trei luni, dar durata medie pentru o lucrare este de şase luni şi în unele cazuri depăşeşte un an. Beneficiarii : mii. — Ce este necesar pentru ca să reduceţi durata prestaţiei de la şase luni, la ceea ce apreciaţi ca normal, adică trei luni, deşi rămîne de neînţeles de ce majoritatea lucrărilor să nu se facă în sistem de urgenţă ? — Pentru a reduce media aşteptărilor cu trei luni — ne asigură atit inginerulşef, cit şi şeful producţiei — trebuie Îmbunătăţită aprovizionarea, pregătiţi încă douăzeci de muncitori confecţioneri şi extinse unele spaţii de producţie — lucru, de altfel, prevăzut. — Cum se face totuşi că unii beneficiază de „urgenţă“, unii de termene „normale“, iar alţii aşteaptă cite un an şi mai mult ? Suferinţa omului nu se alină cu aminări Citeva observaţii critice — pornind de la o scrisoare — cu privire la modul în care execută prestaţiile întreprinderea de produse ortopedice şi protezare . Apar priorităţi, ni se explica. De pildă, trebuie să iasă din spitale de recuperare funcţională grupuri de copii. Atunci celelalte comenzi sunt aminate. Justificarea nu rezistă însă la verificare. Luăm registrul de comenzi. Urmărim citeva din ele. Iată, cele codificate cu simbolul „15“, este vorba de o proteză de gambă. In fiecare lună apar cîteva. Constaţi însă că, deşi este vorba de acelaşi tip de lucrare, de acelaşi necesar de materiale, unele comenzi din august şi septembrie au şi fost executate, iar parte din cele înregistrate in ianuarie şi februarie — încă nu. — Ştiţi, mai primim cite ui telefon şi trebuie să intervenim mai urgent — încearcă nişte scuze interlocutorii noştri. Or, fenomenul se repetă la zeci şi zeci de lucrări, de toate felurile şi in fiecare lună. Un bloc se construieşte în cinci-şase luni. De ce o simplă proteză trebuie să dureze un an, uneori şi mai mult ? Invalizii care ne-au sesizat situaţia nu cer mila nimănui. Ei vor ca sprijinul acordat lor de către stat să fie cit mai eficient, să nu se macine în hăţişul unor prevederi birocratice. Este limpede că atunci cind vor fi serviţi in condiţii civilizate, nu numai suferinţele invalizilor vor fi reduse, dar şi unii din cei care trăiesc azi dintr-o pensie ar munci, ar redeveni mai repede utili societăţii. De aceea, supunem observaţiile culese forurilor tutelare, cu convingerea că vor analiza în amănunt situația şi vor lua măsurile ce se impun. AI. PLAIEȘU Dialogul opiniilor prefigurează deciziile Pentru asigurarea unui contact permanent cu realitatea, cu cetăţenii, pentru rezolvarea competentă şi operativă a treburilor obşteşti, Comitetul executiv al consiliului popular municipal Rm. Vîlcea a luat iniţiativa organizării unor dezbateri cu cetăţenii pe marginea diverselor aspecte ale vieţii economice şi sociale. Acţiunea — care se concretizează in întilniri organizate pe cartiere şi zone — vizează atit stabilirea împreună cu cetăţenii a obiectivelor imediate şi de perspectivă, cît şi întărirea controlului public asupra activităţii consiliului popular. Totodată, locuitorii municipiului sunt mobilizaţi direct la rezolvarea diverselor probleme de interes obştesc, aşa cum sunt aprovizionarea şi buna servire, repartizarea şi întreţinerea fondului locativ, gospodărirea şi înfrumuseţarea municipiului. — Avem certitudinea — ne spunea tovarăşul Nicolae Răducu, prim-vicepreşedinte al comitetului executiv al consiliului popular municipal — că datorită consultării opiniei cetăţenilor, a spiritului de iniţiativă şi responsabilităţii lor, activitatea noastră va fi mult mai eficientă. Prin acest dialog de opinii între consiliul popular şi cetăţeni avem la îndemână o sursă mai bogată de informare şi, implicit, munca noastră se poate desfăşura sub semnul unei accentuate receptivităţi şi al unui control public. Ion STANCIU corespondentul „Scînteii" Ieşenii îşi feresc aerul şi apa de efectele poluării S-a împlinit un an de cinc in cea de-a XI-a sesiune a sa. Consiliul popular judeţean Iaşi a luat în dezbatere şi a adoptat o hotărâre cuprinzind o serie de măsuri privind combaterea poluării atmosferei și apelor. Am aflat recent cum s-au materializat măsurile cuprinse in hotărirea elaborată anul trecut. Astfel, la centralele termice și cuptoarele din zona centrală a municipiului s-au aplicat procedee tehnice, s-au luat măsuri care reduc considerabil poluarea aerului. O sursă serioasă de poluare atmosferică in municipiul Iași era pină nu de mult staţiia de mortare și betoane de la uzina „Nicolina“, care impurifica aerul cu praf de ciment. In prezent, acestea au fost dezafectate. De asemenea, s-a luat măsura ca prepararea asfaltului pentru plombarea străzilor să se facă într-un singur loc, la marginea oraşului. Pentru combaterea poluării din pricina prafului şi a mirosurilor neplăcute s-au intensificat acţiunile de salubrizare şi canalizare. Străzi, cum sunt cele din microraioanele I şi III Tătăraşi şi Nicolina, Magistrala B 4, Ateneu, Cerna şi altele au beneficiat in cursul acestui an de o corectă şi modernă amenajare. Este ştiut, de asemenea, că poluarea apelor are de multe ori efecte nefaste. De aceea, la Iaşi s-a întocmit evidenţa clară a tuturor canalizărilor care mai deversează direct în rîul Bahlui, ce străbate oraşul, luindu-se măsuri ca pînă la 31 decembrie a.c. unităţile în cauză să rezolve racordarea la canalizarea urbană, pentru a nu se mai admite, aşa cum se arată in hotărîrea luată anul trecut, nici o descărcare de ape uzate în Bahlui. Acest lucru ar trebui să fie valabil însă nu numai în oraş. Tocmai de aceea este necesar ca Trustul I.A.S. şi U.J.C.A.P.Iaşi să ia măsuri energice ca la complexele de porcine de la Tomeşti, care prezintă un puternic focar de poluare a Bahluiului, să fie terminată cit mai repede staţia de epurare, al cărei termen de punere în funcţiune, de fapt, a trecut de mult. G. D. Preocupări urbanistice In ideea creării, in viitorii ani, a noi centre orăşeneşti in jurul cărora să graviteze mai multe comune şi care să se dezvolte puternic, pe multiple planuri, organele locale din judeţul Braşov au stabilit, în urma unor ample studii, ca un număr de comune, care oferă cele mai favorabile perspective,fşă flevină, intr-un viitor apropiat, centre urbane. Cum se va acţiona pe această linie în judeţul Braşov ? ■— Au fost luate în discuţie toate cele 43 de comune ale judeţului, fără excepţie, ne informează arhitectul Adrian Ionescu, şeful atelierului de sistematizare din cadrul Institutului PROIECTBraşov. Dar, prin eliminare, am stabilit 7 localităţi care răspund, in mai mare măsură, anumitor criterii. Care sunt aceste criterii ? In primul rînd viitoarele centre urbane trebuie să fie situate, pe cit posibil, în centrul zonei polarizatoare şi cit mai aproape de căile de circulaţie importante sau de intersecţiile acestora. Alte criterii se referă la existenţa unor funcţii economice, la situaţia fondului actual construit şi existenţa condiţiilor necesare pentru extinderea lui şi, in sfîrşit, să aibă un număr relativ mare de locuitori. Localitatea care a răspuns in cel mai înalt grad acestor exigenţe este comuna Feldioara. Ea are un număr mare de locuitori, dispune de un fond locativ corespunzător şi de posibilităţi de dezvoltare în viitor , are de pe acum o serie de uniităţi social-culturale importante : liceu, dispensar, casă de naşteri care servesc şi alte localităţi din apropiere. A doua localitate este comuna Prejmer. Ce factori pledează in favoarea alegerii ei ? In primul rînd numărul locuitorilor (peste 5 500), apoi nivelul de dezvoltare economică ridicat. In comună funcţionează o întreprindere textilă, o întreprindere agricolă de stat, ateliere care valorifică resursele locale, are un fond locuibil, cu posibilităţi de dezvoltare, legături directe cu celelalte localităţi din zonă. Alegerea comunei Bran, printre viitoarele centre urbane, are la bază ciţiva factori consideraţi ca decisivi. Primul şi cel mai important îl constituie cadrul natural. Alt criteriu important — turismul. In cazul comunei Şercaia criteriul principal al opţiunii l-a constituit aşezarea ei la intersecţia unor importante căi de comunicaţie naţionale, judeţene, intercomunale , comparativ, cu celălabs, localităţi din zonă poseda o serie de utilităţi : liceu, casă de naşteri magazin universal etc. Criterii similare au stat şi la baza desemnării comunei Voila ca viitor centru urban. ...Şi astfel, alte comune vor spori numărul oraşelor in judeţul Braşov. Vizitindu-le, vom observa cum, de la o perioadă la alta, işi schimbă faţa, se nasc noi şi noi elemente de urbanizare, se dezvoltă cele existente. N. MOCANU corespondentul „Scînteii" Femeile din Macău cultivă tradiţiile industriei casnice Femeile din comuna Macău, judeţul Cluj, sunt recunoscute pentru talentul in executarea obiectelor de artă populară. Pentru a pune in valoare această îndeletnicire strămoşească, conducerea cooperativei agricole din comună a organizat citeva secţii anexe : un atelier în care se făuresc diferite obiecte decorative din lemn, pe care femeile încrustează inspirate motive populare ; o altă ocupaţie de sezon a cooperatoarelor sunt cusăturile , feţe de mese, perne, genţi etern nenumărate forme şi într-o mare bogăţie de culori ; intr-un alt atelier, femeile confecţionează jucării din material plastic (în momentul de faţă, ele au de realizat o serioasă comandă de obiecte de podoabă pentru sărbătorile de iarnă). Femeile, se ştie, sunt meştere şi în fabricarea plinii, astfel că le găsim şi în noua brutărie din comună, care produce pline pentru mai multe localităţi. Activităţile anexe aduc în acest an cooperativei din Macău venituri de aproape 1,8 milioane lei, de mai bine de trei ori mai mult ca în anul trecut. Asemenea secţii, în care muncesc mai ales femeile, există şi la cooperativele din Someşeni, Unirea Cluj, Mihai Viteazul, Ciţcău, Sic şi altele din judeţul Cluj. In cooperativele agricole din judeţ funcţionează, în prezent, 533 secţii anexe de producţie, în care lucrează peste 2 000 de cooperatori, majoritatea femei. In acest an, valoarea producţiei acestor activităţi, datorită extinderii pe care au luat-o, va atinge aproape 110 milioane lei. Al. MUREŞAN corespondentul „Scînteii" ■ ■■■........ ..............—...f^(wii»hii ...........hi. /W E 'll T| t ’.t' ..................................... ......................... ................... 4 -- I “ ' I -I — AGUDA Magazinul universal din comuna Mia, județul Hunedoara SCINTEIA — vineri 1 decembrie 1972