Scînteia, decembrie 1972 (Anul 41, nr. 9347-9377)

1972-12-01 / nr. 9347

PAGINA 4 Eveniment cu largi semnificaţii în viaţa ţă­rii, instaurarea republicii a atras de-a lungul sfertu­lui de veac pe care-l ani­versăm, prin complexitatea problematicii, a caracterului său de noutate, atenţia şi preocuparea oamenilor de ştiinţă şi artă, a creatorilor in general. S-au scris cărţi, s-au realizat tablouri, s-au înălţat monumente. Succesele de seamă în­scrise în cronica acestor ani îşi găsesc expresia, cum este şi firesc, în vibrante cîntece de dragoste adre­sate patriei , oamenilor ce făuresc noua societate. Creaţia lirică originală işi află un vast teritoriu de investigare, în sensul unei prestigioase tradiţii, a noi­lor realităţi, dînd glas ace­lor clocotitoare transformări din viaţa ţării. Editura „Eminescu“ a­­nunţă apropiata apariţie a volumelor de versuri : „Omul“ de Victor Eftimiu, „Patria şi oamenii ei“ de Demostene Botez, „Poe­me“ de Ştefan Aug. Doinaş, „Semne pe scut“ de Emil Giurgiuca, „Violon­cel solar“ de Camil Bal­tazar sau „Un om în agora“ de Dumitru Po­­pescu. Sunt versuri aparţi­nând unei constelaţii lirice luminate de razele fierbinţi ale sentimentului patriotic, însufleţite de idei filozofice iţtaritate. Aceeaşi încărcătură lirică aduc şi cărţile de versuri semnate de Mihai Beniuc : ,„Turn de veghe“, Eugen Grebeleanu : „Hanibal“, ca şi cea a lui Radu Anton Ro­man : „Ohaba, ţara asta“, pregătite de Editura „Car­tea românească“.­­ In standurile librăriilor au apărut de curind, prin grija Editurii „Milita­re“, volumele lui Gheor­­ghe Tomozei : „Efigii“, „Poartă pe Mara“ de Mihai Negulescu, „înalt prim ste­rilă“ de Haralambie Ţugui sau „Poeme cu soldaţi“ de Ştefan Popescu, creaţii în care dragostea de ţară, de pămintul natal, elogiul înăl­ţat oamenilor muncii şi lup­tătorilor săi sunt expresia unor sentimente durabile şi profunde. Tot aici vor apă­­rea volumul selectiv din li­rica patriotică a lui Demos­tene Botez, sugestiv intitu­lat „Patria“, ca şi cartea de sonete a tînărului poet Ion Lotreanu, „Aici, lin­gă Carpaţi“. In acelaşi sens se desfă­şoară şi pateticele mărturii lirice ale lui Silviu Rusu, din placheta „întors din fluier“, ca şi cele ale lui George Damian din volu­mul „Nisipuri zburătoare“, ambele pregătite la „Juni­mea“. In domeniul prozei, edi­turile anunţă : volumul lui Dumitru Corbea , „Pati­ma dreptăţii“, la Edi­tura „Cartea românească“ ; romanul lui Ion Aramă, „Furtuna albă“, precum şi culegerea de povestiri „Inimi fierbinţi“, semnată de 25 de scriitori, ambele apărute la Editura „Mili­tară“. Cartea de reportaj se a­­nunţă deosebit de bogată atît prin numărul titlurilor cit şi prin varietate tema­tică. Desigur, un volum cum este cel al lui Eugen Barbu , „Cu o torţă aler­­gind în faţa nopţii“, stîr­­neşte un interes justifi­cat, datorită unei largi perspective ce luminează un interval temporal de a­­proape două decenii din viaţa republicii. Să amin­tim şi alte volume apărute tot la Editura „Eminescu“, cum sunt „Porţi pentru e­­ternitate“ de Vasile Nico­­rovici şi o carte despre destinul unor oameni şi locuri, „Ţara Lotrului“, semnată de Valentin Hos­su-Longin. In aceeaşi ca­tegorie se înscrie şi volu­mul „Oraşe cu geometrie variabilă“ de Traian Filip, apărut în Editura „Dacia“, şi un volum în pregătire la Editura „Kriterion“, in limbile maghiară, germană şi ucraineană, datorat unor cunoscuţi scriitori şi repor­teri. Să reamintim totodată reeditarea unor cunoscute lucrări dedicate evenimen­tului, cum sunt romanele lui Nagy István, „Nepoţii olte­nilor“, şi cel al lui Sütő András, „Un leagăn pe cer“, apărute, de asemenea, la „Kriterion“. Continuă editarea unor antologii şi culegeri de texte literare cu tematică specifică. Editura „Minerva“ va ti­pări in colecţia de mare popularitate „Biblio­teca pentru toţi“ antologia de poezie patriotică „Gla­surile patriei“, însoţită de un substanţial studiu sem­nat de Ion Dodu-Bălan, ca şi antologia de literatu­ră antimonarhică : „Auri sacra fames“, alcătuită şi prefaţată de Al. Hanţă. Antologia subliniază aver­siunea multora din marii noştri scriitori faţă de mo­narhie, ca şi crezul lor re­publican afirmat cu deose­bită vigoare în ultimul se­col. Numeroase alte selecţii antologice completează se­ria apariţiilor dedicate ju­bileului. Amintim în aceas­tă serie volumele în curs de apariţie la „Editura „Albatros“, sugestiv intitu­late ,,Ţaria poeţilor“ şi ,,Cartea ţării“, ca şi pe cele de la Editura „Kriterion“, în trei limbi : română, ma­ghiară şi germană, care a­­dună creaţii reprezentative ale poeţilor contemporani din ţara noastră închinate partidului şi republicii, ca şi un volum de inter­viuri realizate de scriito­rul Beke György cu 56 de scriitori români şi ma­ghiari despre tradiţiona­lele legături cultural-lite­­rare şi cunoaştere recipro­că, ce va apărea concomi­tent în limbile română şi maghiară. Editura „Dacia“ pregăteşte „Antologia bi­lingvă de poezie româneas­că“, in limbile română şi engleză, „Eu port această fiinţă“, culegere de poezie aparţinînd unor tineri de­butanţi, dedicată momen­tului aniversar, ca şi „An­tologia poeziei româneşti contemporane“, în limba maghiară, şi „Cîntec băr­bătesc“, antologie de lirică progresistă maghiară din România, dintre cele două războaie. Proza şi reportajul literar îşi vor adăuga, de aseme­nea, o serie de culegeri cum sunt ediţia a doua din volu­mul antologic apărut la Editura „Militară“ . „Din stejar, stejar răsare“, pre­cum şi cel apărut la „Da­cia“. ..Leagănul vieţii“, an­tologie de proză româ­nească contemporană în limba germană. Reportajul are în antologiile „Cinstire patriei“, „Azi in România socialistă“ şi „Bucureşti azi“, toate pregătite de Editura „Eminescu“, lu­crări semnate în cea mai mare parte de tineri scrii­tori, care înmănunchează însemnări, impresii din cele mai diverse domenii de activitate ale oamenilor a­­­cestei ţări. Numeroase activităţi cul­turale, intilniri cu cititorii, seri de poezie vor întregi şi diversifica firesc evan­taiul manifestărilor pre­zentate, doar parţial, de edituri, cu ocazia acestui eveniment de seamă în via­ţa poporului nostru. Emil VASILESCU EDITURILE ­­V PROGRAMUL I 9.00 Deschiderea emisiunii. Telex. 9.05 Teleenciclopedia. 9.40 Publicitate. 9.50 Virtuozi şi instrumente. Toni Iordache la ţambal. 10.00 Curs de limba germană. Lec­ţia a 30-a. 10.30 Comentariu la 40 de steme — judeţul Maramureş. 10.50 Revista literară TV. 11.20 Film artistic : „Rolul*4 — pro­ducţie a studiourilor poloneze. Regia : Krzysztof Janussi. 11.50 Muzică populară cu Georgeta Anghel. 12.00 Teleglob : Kozara. 12.20 Selecţiuni din „Promenada duminicală“. 12.45 Telejurnal. 15.00 Tenis : „Turneul campioni­lor“, înregistrare de la Bar­celona. Comentatori : Ion Ţi­riac şi Cristian Ţopescu. 16.30 — 17.30 Teleşcoala : Fizică. (In ajutorul candidaţilor la examenul de admitere în în­­vâţămîntul postliceal şi supe­rior). Legile gazelor. Prezin­tă conf. univ. dr. Dan Ange­­lescu. Redactor Andrei Vin­­cenz . Literatură română. Ctitori de temelii. Film reali­zat de redacţia Radioteleşcoa­­lă. Scenariul şi comentariul Victoria Ionescu. Imaginea Mariana Voiculescu. 17.30 Curs de limba engleză. Lec­ţia a 30-a. 18.00 Atenţie la... neatenţie. Jurnal de protecţia muncii. 18.30 Tragerea Loto. 18.40 Muzică populară cu Ion Dolă­nescu. 18.50 Teleconferinţă de presă. Invă­­ţămînt-cercetare-producţie în agricultură. Pe această temă va răspunde întrebărilor zia­riştilor invitatul nostru dr. ing. Tiberiu Mureşan, direc­torul Institutului de cercetări pentru cereale şi plante teh­nice Fundulea. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal « In cinstea ani­versării republicii — Cronica marii întreceri. 20.00 Reflector. 20.15 Film artistic : „Omicron“. Producţie italiană distinsă cu „Palmette d’or“ la Festivalul filmului comic de la Bordi­­ghera — 1964. Scenariul şi re­gia Ugo Gregoretti. In distri­buţie : Renato Salvatore, Rose Marie Dexter, Franco Luzzi. 21.35 Universitatea TV. 22.10 Imagini din Republica Africa Centrală. 22.20 „24 de ore“. 22.45 Tenis : „Turneul campioni­lor“ de la Barcelona. Comen­tatori : Ion Ţiriac şi Cristian Ţopescu. PROGRAMUL II 20.00 Film serial pentru copii : Delfinul Flipper. 20.25 Biblioteca pentru toţi : Mihail Sadoveanu (III) : Omagiu înaintaşilor. Mihail Sadoveanu citind din opera lui Ion Creangă . Mihail Sadoveanu în conştiinţa contemporani­lor : Nicolae Labiş — „Sado­veanu“ — poem filmat. Ci­teşte actorul Ion Caramitru ; D. I. Suchianu — „Sadovea­nu vorbea ca nimeni limbajul tuturor“ ; Eugen Barbu — „Misterul Sadoveanu“ ; Vero­nica Porumbacu — „Cînd l-am cunoscut ? Cred că dintot­­deauna...“ ; Petru Popescu — „Barocul moldovean“ , „Ceahlăul se făcuse om“, un poem de Radu Boureanu. Emisiune de Mihaela Macovei. 21.10 Revista economică TV. 21.25 Un sfert de veac în muzica românească. Arta şi artiştii populari în lume. Emisiune realizată de Radu Gheciu şi Virgil Sacerdoţeanu. 22.10 Stadion — emisiune de repor­taje din lumea sportului. c­inema • Săgeata căpitanului Ion : LUMI­NA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, MIORIȚA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Frumos, onest, emigrat In Aus­tralia... : PATRIA — 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15 • Fugi, ca să te prindă : VIITO­RUL — 16, 18, 20. • Martin în al nouălea cer­s CO­TROCENI — 15,30; 17,45; 20. • Cazul Mattei : CAPITOL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. • Bulevardul romului : BUCU­REȘTI — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, FAVORIT — 9,30; 12; 15,30; 18; 20,30, MODERN — 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. • Micul om mare : SCALA — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. • Cu mîinile curate : GIULEȘTI — 15,30; 18; 20,30, VOLGA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, AURO­RA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15, CENTRAL — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30. • Seceră vîntul sălbatic : SALA PALATULUI — 17,15 (seria de bi­lete — 4364) ? 20,15 (seria de bilete — 4370), LUCEAFĂRUL — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, FESTIVAL — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, FERO­VIAR — 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, MELODIA — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, A Drum în penumbră : UNIREA — 15,30; 18, 20,15. • Vacanță la Roma : EXCELSIOR — 8,45; 11; 13,15; 15,45; 18,15; 20,45, GLORIA — 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45, TOMIS — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30. • Sfînta Tereza și diavolii : PRO­GRESUL — 15,30; 18, 20. • Program de desene animate pentru copii : DOINA — 9,45. • Marea hoinăreală : DOINA — 11; 13,15; 15,45; 18,15; 20,30, FLA­CĂRA — 15,30; 18; 20,15. • Fata care vinde flori : ARTA — 10; 12,30; 15; 17,30; 20. • Faraonul — 10, 13, Idiotul — 16,30; 18,45, Jertfa supremă — 21 , CINEMATECA (sala Union). • Am încălcat legea : GRIVIȚA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, FLAMURA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Născut liber : TIMPURI NOI — 9,15—20,15 în continuare. • Anonimul venețian : LIRA — 10,30; 12,30. • Al treilea : LIRA — 15,30; 18; 20;15. • Vagabondul : FERENTARI — 9,30; 12. • Cheia : FERENTARI — 15,30; 17,45; 20. • Fuga e sănătoasă : FLOREASCA — 15,30; 18; 20,15, DRUMUL SARU — 16, 18; 20. • In trecere prin Moscova : LA­ROMET — 15,30; 17,30; 19,30. • A fost odată un poliţist : BU­CEGI — 15,45; 18, 20,15, POPULAR — 15,30; 18, 20,15. A Dauria : CRINGAŞI — 15,30; 19. • Ferma din Arizona : BUZEŞTI — 15,30; 19. • Eliberarea lui L. B. Jones : DA­CIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • A venit un soldat de pe front : RAHOVA — 15,30; 18; 20.15. • Mania grandorii : PACEA — 15,45; 18; 20. • Imblinzirea focului : VITAN — 15,30; 19. • Creierul : MUNCA — 15,30; 18; 20.15. • Aventurile unei printese ger­mane la curtea Regelui Soare : COSMOS — 15,30; 18; 20.15. (Urmare din pag. I­­zator al întregii naţiuni române. In­dependenţa, urmarea firească a evo­luţiei logice a societăţii româneşti, consfinţită prin sângele vărsat din belşug pe cîmpiile Plevnei, Smirda­­nului şi Rahovei, a impulsionat încă o dată şi în aceeaşi măsură lupta pentru unire şi unitate în vechea Românie, in Transilvania si in Bu­covina. Dictonul înscris în progra­mul „Tribunei“ de la Sibiu : „Soarele nostru la Bucureşti răsare“ nu era o simplă formulă retorică, ci ex­prima un adevăr puternic, simţit şi urmărit fără contenire de popor. Nu este, prin urmare, nici neex­plicabil şi nici întîmplător, nimic fortuit şi nimic ilogic în faptul că in condiţiile profundei zguduiri pe care a reprezentat-o în viaţa popoarelor primul război mondial, ale ascuţirii la maximum a contradicţiilor sociale şi naţionale şi Slăbirii forţei repre­sive a statelor imperialiste, lupta poporului român pentru făurirea uni­tăţii sale statale a putut izbindi. Victoria Marii Revoluţii Socialis­te din Octombrie, principiile de e­­galitate şi autodeterminare a po­poarelor, proclamate de tinărul stat sovietic, înfringerea armatelor ger­mane şi austro-ungare pe diferitele fronturi de luptă, sporesc nădejdile naţiunilor oprimate şi alimentează lupta acestora. Puternice greve şi acţiuni de luptă cuprind muncitorii şi ţăranii, masele largi muncitoare din mai toate ţările europene. Re­vendicările social-politice — salarii şi condiţii mai bune de muncă, pace şi dreptate pentru cei mulţi — se contopesc cu cele naţionale — drep­tul la autodeterminare şi unitate de stat. In această vastă mişcare, poporul român se manifestă deosebit de ac­tiv. Dreptul de liberă dispunere a­­supra sorţii sale este proclamat, la Oradea, la 12 octombrie 1918, de Conferinţa Comitetului Central al Partidului Naţional Român. Valoarea declaraţiei este cu atit mai mare cu cit, a doua zi, muncitorimea română din Transilvania, prin glasul autorizat al reprezentanţilor săi, pretindea pen­tru români „dreptul de liberă răs­pundere asupra sorţii lor", în sen­sul ca „ei singuri să-şi hotărască for­ma de stat în care vor să tră­iască“. Asemenea hotărîri sunt proclama­te şi de celelalte naţiuni din im­periul austro-ungar. Oficialităţile opresoare sunt alungate de mun­citorime şi ţărănime, altele a­­lese de popor luindu-le locul. Revoluţia burghezo-democratică era in plină desfăşurare in lunile oc­tombrie-noiembrie ale anului 1918. In ultimele zile ale lunii octombrie se constituie statele naţionale uni­ficate : Cehoslovacia, Polonia, Iugo­slavia. In acele zile memorabile, Consiliul Naţional Român, format din 6 reprezentanţi ai Partidului Naţio­nal Român şi 6 ai Partidului Social- Democrat, cu sediul la Arad, preia guvernarea teritoriilor locuite de români din imperiul austro-ungar în plină dezmembrare. Paza ordinii, a vieţii şi bunurilor oamenilor este asigurată de gărzile naţionale, iar guvernarea politică asumată de con­siliile naţionale. Cel din urmă act al marelui eve­niment — actul menit să asigure „ca nu numai o clasă, ci întreaga naţiu­ne să fie eliberată, iar unirea să se facă cu România“, care „să por­nească pe drumul democraţiei celei mai largi", cum pretindea muncito­rimea întrunită în numeroase adu­nări — era pregătit cu răbdare şi curaj. Marea Adunare Naţională, con­vocată pentru 1 decembrie, la Alba Iulia, in cetatea celei dinţii uniri, se cuvenea să întruchipeze în mod cit se poate de demn şi norocos toate straturile naţiunii noastre democratice“. Şi a fost intr-adevăr marea adunare naţiona­lă de la Alba Iulia o intruchipare demnă a întregii populaţii româneşti din Transilvania : 1 228 delegaţi sau deputaţi reprezentau cercurile elec­torale, Partidul social-democrat, bi­serica, instituţiile culturale, econo­mice şi studenţeşti, reuniunile de femei, de meseriaşi şi de învăţători, şcolile de toate gradele, gărzile na­ţionale. Alţi peste 100 000 de oa­meni, muncitori, ţărani şi intelec­tuali, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, de la distanţe mai mici şi de la mari depărtări, se îndreaptă spre Alba Iulia, cu trenul, cu căru­ţa, călare şi pe jos. Cu toţii voiau să fie de faţă şi să întărească, prin vrerea lor, un act de însemnătate epocală, demult dorit şi visat. Vasile Goldiş, cu glas răspicat şi apăsat, citeşte hotărirea de unire : „Adunarea naţională decre­tează unirea românilor din Transil­vania, Banat şi Ţara Ungurească şi teritoriile locuite de ei cu România pentru toate veacurile“. Hotărirea a fost primită cu entuziasm înălţător de mulţimile ce aşteptaseră răbdă­toare ceasuri întregi, în zăpadă şi la­­poviţă. Inlăturînd nedreptăţile genera­toare de atitea suferinţe, poporul român biruitor nu dorea să devină din asuprit asupritor ; el înţelegea să proclame libertăţi şi drepturi ega­le pentru toate naţionalităţile, în­scriind totodată, în rezoluţia votată la 1 decembrie, şi alte revendicări cu caracter profund democratic, precum reforma agrară, vot obştesc, direct, egal şi secret. A fost cea mai măreaţă manifesta­re a suveranităţii naţionale, cu ca­racter plebiscitar necontestat. Astfel unirea, cum pe drept cuvînt a relevat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a în­făptuit „prin voinţa unanimă a po­porului“. „Unirea nu a fost rezul­tatul nici unui tratat de pace, nu a fost voinţa unei puteri din afară ; unirea a fost rezultatul voinţei poporului român, dornic de liberta­te şi independenţă“. Făurirea unităţii statale a mar­cat începutul unei etape noi in dez­voltarea ţării, a­ creat­ condiţii favo­rabile pentru accelerarea progresu­lui economic, cultural şi ştiinţific şi in acelaşi timp pentru intensifica­rea luptei revoluţionare a clasei muncitoare, a celorlalte forţe înain­tate, democratice din România. Realizată însă în condiţiile în care la conducerea ţării se aflau burghe­zia şi rr­osierimea, unitatea statală a fost folosită de acestea pentru con­solidarea poziţiilor lor de clasă şi astfel multe dintre prefacerile de­mocratice spre care năzuia întreaga naţiune au fost îngrădite şi zădărni­cite, exploatarea maselor populare intensificată­ împotriva acestei poli­tici cu caracter antipopular şi anti­­muncitoresc clasa muncitoare, in frunte cu partidul său comunist, a desfăşurat largi bătălii sociale, care au înscris în istoria contemporană a ţării nepieritoare pagini de eroism şi abnegaţie a bătălii strălucit încu­nunate prin victoria revoluţiei popu­lare şi făurirea orânduirii noi, socia­liste. La împlinirea a 54 de ani de la existenţa sa ca stat naţional unitar, România se numără printre statele cu cea mai avansată orînduire poli­tică şi socială, oferind imaginea unei ţări cu adevărat libere şi indepen­dente, in care poporul, stăpîn de­plin pe soarta sa, valorifică tot mai intens resursele materiale, işi fău­reşte o viaţă din ce in ce mai bună. Una din marile cuceriri ale po­porului nostru din anii socialismu­lui o constituie rezolvarea proble­mei naţionale, pe baza politicii mar­­xist-leniniste a P.C.R. de asigurare a deplinei egalităţi în drepturi a tu­turor cetăţenilor ţării, fără deosebire de naţionalitate. Este ceea ce a făcut ca legăturile dintre oamenii muncii români, maghiari, germani, sîrbi, care de veacuri trăiesc şi muncesc laolal­tă pe meleagurile patriei, să se dez­volte într-o indestructibilă unitate şi frăţie. Ca rezultat al tuturor transformărilor economice, politice, sociale­ petrecute în societatea noas­tră in anii construcţiei socialiste, unitatea statală făurită acum 54 de ani s-a ridicat pe o treaptă supe­rioară, aceea a unei adevărate uni­tăţi naţionale, sudată prin comuni­tatea intereselor fundamentale ale tuturor claselor şi păturilor sociale. Avîntul cu care întregul popor munceşte pentru a înfăptui hotărâ­rile Congresului al X-lea şi ale Con­ferinţei Naţionale a P.C.R., amploa­rea întrecerii socialiste pentru În­făptuirea cincinalului înainte de termen sunt strălucite ilustrări ale acestei unităţi — uriaşă forţă mo­trice a progresului material şi spi­ritual al României socialiste. Sub conducerea încercatei sale călăuze, Partidul Comunist Român, poporul îşi consacră toate forţele înfăptuirii politicii sale, conştient că în felul acesta îşi făureşte viitorul luminos, pentru care au luptat şi s-au jertfit atitea generaţii, contri­buie la întărirea forţelor mondiale ale socialismului şi păcii. 1 decembrie 1918 Unirea TURNEE ALE UNOR COLECTIVE ARTISTICE DE PESTE HOTARE TEATRUL NATIONAL CROAT DIN ZAGREB Teatrul Naţional croat din Zagreb şi-a incheiat seria spectacolelor in Capitală, prezentînd, joi seara, la Teatrul Giuleşti, piesa „Intîmplarea din oraşul Goga". Lucrarea, semnată de Slavko Gram, cunoscut in istoria literaturii slovene ca autor de proză scurtă şi dramaturg, a fost pusă in scenă de Georgia Paro. In continuarea turneului in ţara noastră, colectivul teatrului din Zagreb va mai susţine două spectacole la Timişoara. ★ Membri ai conducerii Teatrului Na­ţional croat au făcut, joi dimineaţa, o vizită la Consiliul Culturii şi Educa­ţiei Socialiste, unde au fost primiţi de Ion Brad, vicepreşedinte al con­siliului. ORCHESTRA SIMFONICĂ DIN KARLOVY VARY Orchestra simfonică din Karlovy Vary (R. S. Cehoslovacă), aflată la Cluj în cadrul unui turneu pe care îl întreprinde în ţara noastră, a susţinut joi seara în sala Casei universitari­lor un concert extraordinar. Progra­mul a cuprins poemul simfonic „Vita­­va“ de Smetana, Concertul pentru vioară şi orchestră de Brahms şi Simfonia a IX-a în mi minor de Dvo­rak. Concertul s-a bucurat de un fru­mos succes: în timpul şederii la Cluj artiştii cehoslovaci au vizitat monu­mente de artă, instituţii artistice, unde s-au întîlnit cu oameni de cul­tură şi artă din localitate. (Agerpres) t­eatre • Filarmonica de stat „George Enescu“ (la Ateneul Român) . Concert simfonic Joseph Haydn. In program „Anotimpurile“ — ora­toriu pentru solişti, cor şi orches­tră. Dirijor : D. D. Botez. Dirijo­rului corului : Vasile Pântea — 20. m Opera Română : Liliacul — 19.30. m Teatrul de operetă : Contele de Luxemburg — 19,30. • Teatrul Naţional „I. L. Cara­giale“ (sala Studio) : Travesti — 20. • Teatrul de comedie : Nicnic — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra“ (sala din bd. Schitu Mă­­gureanu) : D-ale carnavalului — 20. (sala din str. Alex. Sahia) : Valentin şi Valentina — 20. • Teatrul Mic : După cădere —■ 19,30. • Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru) : Adio, Charlie — 19,30, (sala Studio) : O lună la ţară — 20. • Teatrul „Ţăndărică“ (sala din Calea Victoriei) : Ninigra şi Aligra — 15, 17, (sala din str. Acade­miei) : Tigrişorul Petre — 17. • Studioul I.A.T.C. „I. L. Cara­­giale“ : O noapte furtunoasă şi Kir Zuh­aridi — 20 • Teatrul satiric-muzical „C. Tă­nase“ (sala Savoy) : Revista are cuvîntul — 19,30, (sala din Calea Victoriei nr. 174) ; Trăsnitul meu drag — 19,30. • Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“ : Dansul maimu­ţelor — 19,30. • Ansamblul artistic ,,Rapsodia Română“ : Ghiocei... mărgăritare — 19,30. • Circul „Bucureşti“ : Spectacol internaţional cu artişti ai circurilor din Moscova, Ulan-Bator, Praga, Bucureşti — 19,30. „ARTA MILITANTĂ IN CREAŢIA ARTIŞTILOR PLASTICI AMATORI" O nouă expoziţie in cinstea aniversării unui sfert de veac de la proclamarea republicii. Expoziţia se află deschisă in sala Muzeului de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democra­tice din România. Foto : M. Cioc SCINTEIA — vineri 1 decembrie 1972 A apărut nr. 15, decembrie 1972, al revistei MUNCA DE PARTID'' Sumarul cuprinde, la Început, articolele : „Creşterea avuţiei na­ţionale, sarcină de mare răspunde­re a partidului, a întregului popor" şi „Dezbateri active în conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri", după care A. DOBRE­A semnează articolul „Lupta pentru economii, cauză a fiecărui om al muncii“. Sub genericul sărbătoririi a 25 de ani de la proclamarea republicii, la rubrica „Creşterea forţei de ac­ţiune a organelor şi organizaţiilor de­ partid“­ sunt inserate articolele : „Realizarea cincinalului înainte de termen ridică noi exigenţe în faţa muncii de partid“ de TRAIAN DUD­AŞ, „Sensul major al activită­ţii organizaţiilor de partid“ de TEODOR DUMITRIU, „Grijă per­manentă pentru bunul mers al pro­ducţiei“ de NASTASE CALIN, „Conducerea politică a comitetu­lui oamenilor muncii“ de PETRE SIMION şi „O dublă răspundere, un singur scop" de POMPEI STRIMBU. O bogată rubrică inti­tulată „A munci şi trăi în chip co­munist“ subsumează Dezbaterea Proiectului de norme ale vieţii şi muncii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste . Comunistul, om de omenie . „A fi comunist...“, apoi SIMION ORBAN semnează : „Spi­ritul de economie, trăsătură im­portantă a conştiinţei socialiste“, N. ANDRONACHE — „Largă mişcare de masă sub deviza «Mai iute, mai bine, mai eficient»“, iar CONSTANTIN BANCIU — „Popu­larizarea legislaţiei socialiste“. Referitor la invăţămîntul de partid şi propaganda prin confe­rinţe, revista publică articolul lui VASILE CONSTANTIN — „Efi­cienţa educativă a invăţămîntului de partid", precum şi consultaţii, planuri tematice semnate de V. ENACHE („Economiile de resurse materiale şi de muncă“), ŞTEFAN LACHE („Activitatea Partidului Comunist Român pentru preluarea de către clasa muncitoare a între­gii puteri politice şi trecerea la revoluţia socialistă. Abolirea mo­narhiei şi instaurarea republicii“) şi ION CHIRCULESCU („Orienta­re optimă şi eficienţă maximă în realizarea programului de investi­ţii în agricultură“). După un do­cumentar despre „Instrucţia publi­că — înfăptuiri şi perspective“ de MIHAI IORDANESCU, o rubrică „Din viaţa partidelor comuniste şi muncitoreşti“ şi Probleme privind intensificarea continuă a vieţii in­terne de partid (ION CUCU — „Biroul organizaţiei de bază, or­gan colectiv de conducere“, GRI­­GORE DUMITRU — „Instruirea mai judicioasă a activului“, FI­­LOFTEIA MANTA — „Fructifica­rea ideilor valoroase ale comuniş­tilor“), este publicată masa­ rotundă „Pe coordonatele esenţiale ale ac­tivităţii universitare“. Numărul se încheie cu o rubrică de note, din care spicuim „Culpa morală a celor care «închid ochii»“ de ADELA DEAC, şi răspunsuri la întrebările cititorilor, consemnări, ecouri, poşta redacţiei. Funeraliile acad. Victor Eftimiu Joi au avut loc funeraliile acade­micianului Victor Eftimiu, preşedinte de onoare al Uniunii scriitorilor, re­prezentant eminent al literelor româ­neşti, creator al unei opere literare de mare valoare în domeniul poeziei, dramaturgiei şi prozei, în cursul dimineţii, la catafalcul aflat în aula Academiei Republicii Socialiste România au adus un ultim omagiu defunctului — academicieni, scriitori şi alte personalităţi ale vieţii noastre literare şi artistice, studenţi, elevi, numeroşi bucureşteni. In jurul catafalcului se aflau de­puse coroane de flori din partea Con­siliului de Stat, Consiliului de Mi­niştri, Academiei Republicii Socia­liste România, Uniunii scriitorilor şi altor uniuni de creaţie, instituţii tea­trale, edituri. Erau, de asemenea, depuse coroane de fiori din partea Consiliului de Miniştri al R.P. Albania, Uniunii scriitorilor şi artiştilor albanezi, Co­mitetului albanez pentru relaţii cul­turale şi prietenie cu străinătatea, Ambasadei R.P. Albania la Bucu­reşti. Pe fundalul cernit al aulei se afla portretul îndoliat al scriitorului. Pe perne de catifea vişinie erau rinduite ordine şi medalii româneşti şi străi­ne, acordate academicianului Victor Eftimiu pentru meritele sale literar­­artistice. Din ultimele gărzi la catafalc au făcut parte Laurenţiu Fulga, prim­­vicepreşedinte al Uniunii scriitorilor, acad. Remus Răduleţ, vicepreşedinte al Academiei Republicii Socialiste România, Mihnea Gheorghiu, prim­­vicepreşedinte al I.R.R.C.S., Dumitru Ghişe, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Ale­xandru Philippide, membru al Pre­zidiului Academiei, şeful Secţiei de Literatură şi artă a Academiei, Con­stantin Chiriţă, secretar general al Uniunii scriitorilor, acad. Aurel A­­vramescu şi scriitorul Radu Bourea­nu, membru al Biroului Uniunii scrii­torilor. De asemenea, au făcut de gardă Ni­­kolla Profi, ambasadorul R.P. Alba­nia la Bucureşti, membri ai ambasa­dei, precum şi membrii delegaţiei Uniunii scriitorilor şi artiştilor alba­nezi, in frunte cu Dhimiter Shu­­teriqi, preşedintele uniunii. La adunarea de doliu, care a avut loc apoi, a luat cuvîntul, din partea Prezidiului Academiei Republicii So­cialiste România şi a Secţiei litera­tură şi artă a Academiei, acad. Al. Philippide, care a spus, printre altele: A plecat dintre noi un scriitor care întrunea intr-un chip strălucit toate Însuşirile ce alcătuiesc şi desăvîrşesc creaţia literară. Victor Eftimiu, de-a lungul a peste şaizeci de ani de acti­vitate, a cultivat toate genurile, toate speciile de literatură. A fost poet, dramaturg, romancier, povestitor, memorialist şi eseist. Stăpîn de la început pe cele mai hotărâte şi mai variate mijloace de expresie, Victor Eftimiu, cu un bogat talent spontan şi cu o ingenioasă inteligenţă artisti­că, a găsit pentru gindirea sa poetică, pentru tema dramelor şi a comediilor sale, pentru povestirile sale, forma cea mai potrivită, cu un gust sigur şi cu un simţ foarte ascuţit al con­strucţiei în ansamblu şi al expresivi­tăţii amănuntelor. Strălucirea expre­siei şi, totodată, adaptarea ei strictă la fondul ce trebuie exprimat au fost caracteristicile de bază ale talentului său. La începutul uneia din cărţile sale de amintiri, intitulată „Spove­danii“, a încheiat vorbitorul. Victor Eftimiu spunea : „Eu am venit pe lume s-aduc bucurie şi frumuseţe“. Şi s-a ţinut de cuvint. El ar mai fi putut spune, cu tot atita dreptate : Cu mine, cititorule, n-ai să te plicti­seşti niciodată. In numele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, al activiştilor din acest domeniu, al oamenilor de cul­tură din ţara noastră a adus un ul­tim şi solemn omagiu celui dispărut Dumitru Ghişe. Păstrind o legătură permanentă cu frămîntările poporu­lui, a arătat vorbitorul, cu lupta şi năzuinţa sa spre progres, creatorul de artă Victor Eftimiu a fost el în­suşi, prin întreaga sa viaţă şi operă, un luptător, o personalitate puternică şi vie de intelectual umanist, patriot şi democrat, slujitor al artei înain­tate, închinate poporului. A plecat dintre noi Victor Eftimiu, acest de­votat al muzelor pentru care cuvîntul a fost, întotdeauna, instrument de preţ menit să împlinească şi să per­fecţioneze omul ! Mesajul operei sale ca şi amintirea lui Victor Eftimiu vor rămine insă pentru cultura româ­nească o permanenţă. „Prietenii trăi­rilor postume“, cum spunea poetul, vor prelungi ecoul operei sale la nesfîrşit. Prin moartea lui Victor Eftimiu, a arătat Constantin Chiriţă, obştea scriitoricească. Uniunea­­scriitorilor se despart, forţat, de preşedintele ei de onoare, de unul din marii ei maeştri, de unul din condeierii cei mai neobosiţi, fără de care literatura şi viaţa literară a acestor trei pătrimi de veac nu pot fi concepute. Intr-a­devăr, debutind strălucit, cu o feerie care va onora etern literatura şi tea­trul românesc, Victor Eftimiu i-a impus încă din anii săi foarte tineri acestui secol literar, devenind foarte repede unul din scriitorii cei mai cu­noscuţi, un adevărat vrăjitor al pu­blicului şi apoi una din personalită­ţile proeminente şi dominante în via­ţa culturală şi literară a României moderne. Scriitorul Radu Boureanu a reiterat in cuvîntul său contribuţia lui Victor Eftimiu la îmbogăţirea modului de exprimare literară, a înfăţişat com­plexitatea operei sale dramatice. A­­cademicianul Victor Eftimiu, a subli­niat vorbitorul, a dat poeziei şi tea­trului tot ce a şlefuit mai bine in graiul acestei ţări. El a înscris pe placa de marmură imaterială a tim­pului profesia de credinţă : ,,A nu ştiu in veac răsplata ce-am s-o capăt dar voi sluji cucernic pin­ la capăt înalta doamnă, limba româ­nească“. A luat, de asemenea, cuvîntul cri­ticul literar Radu Popescu, care a re­levat diversitatea şi bogăţia operei lui Victor Eftimiu. După încheierea adunării de doliu, cortegiul funerar s-a îndreptat spre cimitirul Bellu, unde a avut loc înhu­marea. (Agerpres)

Next