Scînteia, decembrie 1972 (Anul 41, nr. 9347-9377)
1972-12-01 / nr. 9347
PAGINA 4 Eveniment cu largi semnificaţii în viaţa ţării, instaurarea republicii a atras de-a lungul sfertului de veac pe care-l aniversăm, prin complexitatea problematicii, a caracterului său de noutate, atenţia şi preocuparea oamenilor de ştiinţă şi artă, a creatorilor in general. S-au scris cărţi, s-au realizat tablouri, s-au înălţat monumente. Succesele de seamă înscrise în cronica acestor ani îşi găsesc expresia, cum este şi firesc, în vibrante cîntece de dragoste adresate patriei , oamenilor ce făuresc noua societate. Creaţia lirică originală işi află un vast teritoriu de investigare, în sensul unei prestigioase tradiţii, a noilor realităţi, dînd glas acelor clocotitoare transformări din viaţa ţării. Editura „Eminescu“ anunţă apropiata apariţie a volumelor de versuri : „Omul“ de Victor Eftimiu, „Patria şi oamenii ei“ de Demostene Botez, „Poeme“ de Ştefan Aug. Doinaş, „Semne pe scut“ de Emil Giurgiuca, „Violoncel solar“ de Camil Baltazar sau „Un om în agora“ de Dumitru Popescu. Sunt versuri aparţinând unei constelaţii lirice luminate de razele fierbinţi ale sentimentului patriotic, însufleţite de idei filozofice iţtaritate. Aceeaşi încărcătură lirică aduc şi cărţile de versuri semnate de Mihai Beniuc : ,„Turn de veghe“, Eugen Grebeleanu : „Hanibal“, ca şi cea a lui Radu Anton Roman : „Ohaba, ţara asta“, pregătite de Editura „Cartea românească“. In standurile librăriilor au apărut de curind, prin grija Editurii „Militare“, volumele lui Gheorghe Tomozei : „Efigii“, „Poartă pe Mara“ de Mihai Negulescu, „înalt prim sterilă“ de Haralambie Ţugui sau „Poeme cu soldaţi“ de Ştefan Popescu, creaţii în care dragostea de ţară, de pămintul natal, elogiul înălţat oamenilor muncii şi luptătorilor săi sunt expresia unor sentimente durabile şi profunde. Tot aici vor apărea volumul selectiv din lirica patriotică a lui Demostene Botez, sugestiv intitulat „Patria“, ca şi cartea de sonete a tînărului poet Ion Lotreanu, „Aici, lingă Carpaţi“. In acelaşi sens se desfăşoară şi pateticele mărturii lirice ale lui Silviu Rusu, din placheta „întors din fluier“, ca şi cele ale lui George Damian din volumul „Nisipuri zburătoare“, ambele pregătite la „Junimea“. In domeniul prozei, editurile anunţă : volumul lui Dumitru Corbea , „Patima dreptăţii“, la Editura „Cartea românească“ ; romanul lui Ion Aramă, „Furtuna albă“, precum şi culegerea de povestiri „Inimi fierbinţi“, semnată de 25 de scriitori, ambele apărute la Editura „Militară“. Cartea de reportaj se anunţă deosebit de bogată atît prin numărul titlurilor cit şi prin varietate tematică. Desigur, un volum cum este cel al lui Eugen Barbu , „Cu o torţă alergind în faţa nopţii“, stîrneşte un interes justificat, datorită unei largi perspective ce luminează un interval temporal de aproape două decenii din viaţa republicii. Să amintim şi alte volume apărute tot la Editura „Eminescu“, cum sunt „Porţi pentru eternitate“ de Vasile Nicorovici şi o carte despre destinul unor oameni şi locuri, „Ţara Lotrului“, semnată de Valentin Hossu-Longin. In aceeaşi categorie se înscrie şi volumul „Oraşe cu geometrie variabilă“ de Traian Filip, apărut în Editura „Dacia“, şi un volum în pregătire la Editura „Kriterion“, in limbile maghiară, germană şi ucraineană, datorat unor cunoscuţi scriitori şi reporteri. Să reamintim totodată reeditarea unor cunoscute lucrări dedicate evenimentului, cum sunt romanele lui Nagy István, „Nepoţii oltenilor“, şi cel al lui Sütő András, „Un leagăn pe cer“, apărute, de asemenea, la „Kriterion“. Continuă editarea unor antologii şi culegeri de texte literare cu tematică specifică. Editura „Minerva“ va tipări in colecţia de mare popularitate „Biblioteca pentru toţi“ antologia de poezie patriotică „Glasurile patriei“, însoţită de un substanţial studiu semnat de Ion Dodu-Bălan, ca şi antologia de literatură antimonarhică : „Auri sacra fames“, alcătuită şi prefaţată de Al. Hanţă. Antologia subliniază aversiunea multora din marii noştri scriitori faţă de monarhie, ca şi crezul lor republican afirmat cu deosebită vigoare în ultimul secol. Numeroase alte selecţii antologice completează seria apariţiilor dedicate jubileului. Amintim în această serie volumele în curs de apariţie la „Editura „Albatros“, sugestiv intitulate ,,Ţaria poeţilor“ şi ,,Cartea ţării“, ca şi pe cele de la Editura „Kriterion“, în trei limbi : română, maghiară şi germană, care adună creaţii reprezentative ale poeţilor contemporani din ţara noastră închinate partidului şi republicii, ca şi un volum de interviuri realizate de scriitorul Beke György cu 56 de scriitori români şi maghiari despre tradiţionalele legături cultural-literare şi cunoaştere reciprocă, ce va apărea concomitent în limbile română şi maghiară. Editura „Dacia“ pregăteşte „Antologia bilingvă de poezie românească“, in limbile română şi engleză, „Eu port această fiinţă“, culegere de poezie aparţinînd unor tineri debutanţi, dedicată momentului aniversar, ca şi „Antologia poeziei româneşti contemporane“, în limba maghiară, şi „Cîntec bărbătesc“, antologie de lirică progresistă maghiară din România, dintre cele două războaie. Proza şi reportajul literar îşi vor adăuga, de asemenea, o serie de culegeri cum sunt ediţia a doua din volumul antologic apărut la Editura „Militară“ . „Din stejar, stejar răsare“, precum şi cel apărut la „Dacia“. ..Leagănul vieţii“, antologie de proză românească contemporană în limba germană. Reportajul are în antologiile „Cinstire patriei“, „Azi in România socialistă“ şi „Bucureşti azi“, toate pregătite de Editura „Eminescu“, lucrări semnate în cea mai mare parte de tineri scriitori, care înmănunchează însemnări, impresii din cele mai diverse domenii de activitate ale oamenilor acestei ţări. Numeroase activităţi culturale, intilniri cu cititorii, seri de poezie vor întregi şi diversifica firesc evantaiul manifestărilor prezentate, doar parţial, de edituri, cu ocazia acestui eveniment de seamă în viaţa poporului nostru. Emil VASILESCU EDITURILE V PROGRAMUL I 9.00 Deschiderea emisiunii. Telex. 9.05 Teleenciclopedia. 9.40 Publicitate. 9.50 Virtuozi şi instrumente. Toni Iordache la ţambal. 10.00 Curs de limba germană. Lecţia a 30-a. 10.30 Comentariu la 40 de steme — judeţul Maramureş. 10.50 Revista literară TV. 11.20 Film artistic : „Rolul*4 — producţie a studiourilor poloneze. Regia : Krzysztof Janussi. 11.50 Muzică populară cu Georgeta Anghel. 12.00 Teleglob : Kozara. 12.20 Selecţiuni din „Promenada duminicală“. 12.45 Telejurnal. 15.00 Tenis : „Turneul campionilor“, înregistrare de la Barcelona. Comentatori : Ion Ţiriac şi Cristian Ţopescu. 16.30 — 17.30 Teleşcoala : Fizică. (In ajutorul candidaţilor la examenul de admitere în învâţămîntul postliceal şi superior). Legile gazelor. Prezintă conf. univ. dr. Dan Angelescu. Redactor Andrei Vincenz . Literatură română. Ctitori de temelii. Film realizat de redacţia Radioteleşcoală. Scenariul şi comentariul Victoria Ionescu. Imaginea Mariana Voiculescu. 17.30 Curs de limba engleză. Lecţia a 30-a. 18.00 Atenţie la... neatenţie. Jurnal de protecţia muncii. 18.30 Tragerea Loto. 18.40 Muzică populară cu Ion Dolănescu. 18.50 Teleconferinţă de presă. Invăţămînt-cercetare-producţie în agricultură. Pe această temă va răspunde întrebărilor ziariştilor invitatul nostru dr. ing. Tiberiu Mureşan, directorul Institutului de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal « In cinstea aniversării republicii — Cronica marii întreceri. 20.00 Reflector. 20.15 Film artistic : „Omicron“. Producţie italiană distinsă cu „Palmette d’or“ la Festivalul filmului comic de la Bordighera — 1964. Scenariul şi regia Ugo Gregoretti. In distribuţie : Renato Salvatore, Rose Marie Dexter, Franco Luzzi. 21.35 Universitatea TV. 22.10 Imagini din Republica Africa Centrală. 22.20 „24 de ore“. 22.45 Tenis : „Turneul campionilor“ de la Barcelona. Comentatori : Ion Ţiriac şi Cristian Ţopescu. PROGRAMUL II 20.00 Film serial pentru copii : Delfinul Flipper. 20.25 Biblioteca pentru toţi : Mihail Sadoveanu (III) : Omagiu înaintaşilor. Mihail Sadoveanu citind din opera lui Ion Creangă . Mihail Sadoveanu în conştiinţa contemporanilor : Nicolae Labiş — „Sadoveanu“ — poem filmat. Citeşte actorul Ion Caramitru ; D. I. Suchianu — „Sadoveanu vorbea ca nimeni limbajul tuturor“ ; Eugen Barbu — „Misterul Sadoveanu“ ; Veronica Porumbacu — „Cînd l-am cunoscut ? Cred că dintotdeauna...“ ; Petru Popescu — „Barocul moldovean“ , „Ceahlăul se făcuse om“, un poem de Radu Boureanu. Emisiune de Mihaela Macovei. 21.10 Revista economică TV. 21.25 Un sfert de veac în muzica românească. Arta şi artiştii populari în lume. Emisiune realizată de Radu Gheciu şi Virgil Sacerdoţeanu. 22.10 Stadion — emisiune de reportaje din lumea sportului. cinema • Săgeata căpitanului Ion : LUMINA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, MIORIȚA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Frumos, onest, emigrat In Australia... : PATRIA — 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15 • Fugi, ca să te prindă : VIITORUL — 16, 18, 20. • Martin în al nouălea cers COTROCENI — 15,30; 17,45; 20. • Cazul Mattei : CAPITOL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. • Bulevardul romului : BUCUREȘTI — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, FAVORIT — 9,30; 12; 15,30; 18; 20,30, MODERN — 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. • Micul om mare : SCALA — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. • Cu mîinile curate : GIULEȘTI — 15,30; 18; 20,30, VOLGA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, AURORA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15, CENTRAL — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30. • Seceră vîntul sălbatic : SALA PALATULUI — 17,15 (seria de bilete — 4364) ? 20,15 (seria de bilete — 4370), LUCEAFĂRUL — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, FESTIVAL — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, FEROVIAR — 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, MELODIA — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, A Drum în penumbră : UNIREA — 15,30; 18, 20,15. • Vacanță la Roma : EXCELSIOR — 8,45; 11; 13,15; 15,45; 18,15; 20,45, GLORIA — 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45, TOMIS — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30. • Sfînta Tereza și diavolii : PROGRESUL — 15,30; 18, 20. • Program de desene animate pentru copii : DOINA — 9,45. • Marea hoinăreală : DOINA — 11; 13,15; 15,45; 18,15; 20,30, FLACĂRA — 15,30; 18; 20,15. • Fata care vinde flori : ARTA — 10; 12,30; 15; 17,30; 20. • Faraonul — 10, 13, Idiotul — 16,30; 18,45, Jertfa supremă — 21 , CINEMATECA (sala Union). • Am încălcat legea : GRIVIȚA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, FLAMURA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Născut liber : TIMPURI NOI — 9,15—20,15 în continuare. • Anonimul venețian : LIRA — 10,30; 12,30. • Al treilea : LIRA — 15,30; 18; 20;15. • Vagabondul : FERENTARI — 9,30; 12. • Cheia : FERENTARI — 15,30; 17,45; 20. • Fuga e sănătoasă : FLOREASCA — 15,30; 18; 20,15, DRUMUL SARU — 16, 18; 20. • In trecere prin Moscova : LAROMET — 15,30; 17,30; 19,30. • A fost odată un poliţist : BUCEGI — 15,45; 18, 20,15, POPULAR — 15,30; 18, 20,15. A Dauria : CRINGAŞI — 15,30; 19. • Ferma din Arizona : BUZEŞTI — 15,30; 19. • Eliberarea lui L. B. Jones : DACIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • A venit un soldat de pe front : RAHOVA — 15,30; 18; 20.15. • Mania grandorii : PACEA — 15,45; 18; 20. • Imblinzirea focului : VITAN — 15,30; 19. • Creierul : MUNCA — 15,30; 18; 20.15. • Aventurile unei printese germane la curtea Regelui Soare : COSMOS — 15,30; 18; 20.15. (Urmare din pag. Izator al întregii naţiuni române. Independenţa, urmarea firească a evoluţiei logice a societăţii româneşti, consfinţită prin sângele vărsat din belşug pe cîmpiile Plevnei, Smirdanului şi Rahovei, a impulsionat încă o dată şi în aceeaşi măsură lupta pentru unire şi unitate în vechea Românie, in Transilvania si in Bucovina. Dictonul înscris în programul „Tribunei“ de la Sibiu : „Soarele nostru la Bucureşti răsare“ nu era o simplă formulă retorică, ci exprima un adevăr puternic, simţit şi urmărit fără contenire de popor. Nu este, prin urmare, nici neexplicabil şi nici întîmplător, nimic fortuit şi nimic ilogic în faptul că in condiţiile profundei zguduiri pe care a reprezentat-o în viaţa popoarelor primul război mondial, ale ascuţirii la maximum a contradicţiilor sociale şi naţionale şi Slăbirii forţei represive a statelor imperialiste, lupta poporului român pentru făurirea unităţii sale statale a putut izbindi. Victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, principiile de egalitate şi autodeterminare a popoarelor, proclamate de tinărul stat sovietic, înfringerea armatelor germane şi austro-ungare pe diferitele fronturi de luptă, sporesc nădejdile naţiunilor oprimate şi alimentează lupta acestora. Puternice greve şi acţiuni de luptă cuprind muncitorii şi ţăranii, masele largi muncitoare din mai toate ţările europene. Revendicările social-politice — salarii şi condiţii mai bune de muncă, pace şi dreptate pentru cei mulţi — se contopesc cu cele naţionale — dreptul la autodeterminare şi unitate de stat. In această vastă mişcare, poporul român se manifestă deosebit de activ. Dreptul de liberă dispunere asupra sorţii sale este proclamat, la Oradea, la 12 octombrie 1918, de Conferinţa Comitetului Central al Partidului Naţional Român. Valoarea declaraţiei este cu atit mai mare cu cit, a doua zi, muncitorimea română din Transilvania, prin glasul autorizat al reprezentanţilor săi, pretindea pentru români „dreptul de liberă răspundere asupra sorţii lor", în sensul ca „ei singuri să-şi hotărască forma de stat în care vor să trăiască“. Asemenea hotărîri sunt proclamate şi de celelalte naţiuni din imperiul austro-ungar. Oficialităţile opresoare sunt alungate de muncitorime şi ţărănime, altele alese de popor luindu-le locul. Revoluţia burghezo-democratică era in plină desfăşurare in lunile octombrie-noiembrie ale anului 1918. In ultimele zile ale lunii octombrie se constituie statele naţionale unificate : Cehoslovacia, Polonia, Iugoslavia. In acele zile memorabile, Consiliul Naţional Român, format din 6 reprezentanţi ai Partidului Naţional Român şi 6 ai Partidului Social- Democrat, cu sediul la Arad, preia guvernarea teritoriilor locuite de români din imperiul austro-ungar în plină dezmembrare. Paza ordinii, a vieţii şi bunurilor oamenilor este asigurată de gărzile naţionale, iar guvernarea politică asumată de consiliile naţionale. Cel din urmă act al marelui eveniment — actul menit să asigure „ca nu numai o clasă, ci întreaga naţiune să fie eliberată, iar unirea să se facă cu România“, care „să pornească pe drumul democraţiei celei mai largi", cum pretindea muncitorimea întrunită în numeroase adunări — era pregătit cu răbdare şi curaj. Marea Adunare Naţională, convocată pentru 1 decembrie, la Alba Iulia, in cetatea celei dinţii uniri, se cuvenea să întruchipeze în mod cit se poate de demn şi norocos toate straturile naţiunii noastre democratice“. Şi a fost intr-adevăr marea adunare naţională de la Alba Iulia o intruchipare demnă a întregii populaţii româneşti din Transilvania : 1 228 delegaţi sau deputaţi reprezentau cercurile electorale, Partidul social-democrat, biserica, instituţiile culturale, economice şi studenţeşti, reuniunile de femei, de meseriaşi şi de învăţători, şcolile de toate gradele, gărzile naţionale. Alţi peste 100 000 de oameni, muncitori, ţărani şi intelectuali, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, de la distanţe mai mici şi de la mari depărtări, se îndreaptă spre Alba Iulia, cu trenul, cu căruţa, călare şi pe jos. Cu toţii voiau să fie de faţă şi să întărească, prin vrerea lor, un act de însemnătate epocală, demult dorit şi visat. Vasile Goldiş, cu glas răspicat şi apăsat, citeşte hotărirea de unire : „Adunarea naţională decretează unirea românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească şi teritoriile locuite de ei cu România pentru toate veacurile“. Hotărirea a fost primită cu entuziasm înălţător de mulţimile ce aşteptaseră răbdătoare ceasuri întregi, în zăpadă şi lapoviţă. Inlăturînd nedreptăţile generatoare de atitea suferinţe, poporul român biruitor nu dorea să devină din asuprit asupritor ; el înţelegea să proclame libertăţi şi drepturi egale pentru toate naţionalităţile, înscriind totodată, în rezoluţia votată la 1 decembrie, şi alte revendicări cu caracter profund democratic, precum reforma agrară, vot obştesc, direct, egal şi secret. A fost cea mai măreaţă manifestare a suveranităţii naţionale, cu caracter plebiscitar necontestat. Astfel unirea, cum pe drept cuvînt a relevat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a înfăptuit „prin voinţa unanimă a poporului“. „Unirea nu a fost rezultatul nici unui tratat de pace, nu a fost voinţa unei puteri din afară ; unirea a fost rezultatul voinţei poporului român, dornic de libertate şi independenţă“. Făurirea unităţii statale a marcat începutul unei etape noi in dezvoltarea ţării, a creat condiţii favorabile pentru accelerarea progresului economic, cultural şi ştiinţific şi in acelaşi timp pentru intensificarea luptei revoluţionare a clasei muncitoare, a celorlalte forţe înaintate, democratice din România. Realizată însă în condiţiile în care la conducerea ţării se aflau burghezia şi rrosierimea, unitatea statală a fost folosită de acestea pentru consolidarea poziţiilor lor de clasă şi astfel multe dintre prefacerile democratice spre care năzuia întreaga naţiune au fost îngrădite şi zădărnicite, exploatarea maselor populare intensificată împotriva acestei politici cu caracter antipopular şi antimuncitoresc clasa muncitoare, in frunte cu partidul său comunist, a desfăşurat largi bătălii sociale, care au înscris în istoria contemporană a ţării nepieritoare pagini de eroism şi abnegaţie a bătălii strălucit încununate prin victoria revoluţiei populare şi făurirea orânduirii noi, socialiste. La împlinirea a 54 de ani de la existenţa sa ca stat naţional unitar, România se numără printre statele cu cea mai avansată orînduire politică şi socială, oferind imaginea unei ţări cu adevărat libere şi independente, in care poporul, stăpîn deplin pe soarta sa, valorifică tot mai intens resursele materiale, işi făureşte o viaţă din ce in ce mai bună. Una din marile cuceriri ale poporului nostru din anii socialismului o constituie rezolvarea problemei naţionale, pe baza politicii marxist-leniniste a P.C.R. de asigurare a deplinei egalităţi în drepturi a tuturor cetăţenilor ţării, fără deosebire de naţionalitate. Este ceea ce a făcut ca legăturile dintre oamenii muncii români, maghiari, germani, sîrbi, care de veacuri trăiesc şi muncesc laolaltă pe meleagurile patriei, să se dezvolte într-o indestructibilă unitate şi frăţie. Ca rezultat al tuturor transformărilor economice, politice, sociale petrecute în societatea noastră in anii construcţiei socialiste, unitatea statală făurită acum 54 de ani s-a ridicat pe o treaptă superioară, aceea a unei adevărate unităţi naţionale, sudată prin comunitatea intereselor fundamentale ale tuturor claselor şi păturilor sociale. Avîntul cu care întregul popor munceşte pentru a înfăptui hotărârile Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a P.C.R., amploarea întrecerii socialiste pentru Înfăptuirea cincinalului înainte de termen sunt strălucite ilustrări ale acestei unităţi — uriaşă forţă motrice a progresului material şi spiritual al României socialiste. Sub conducerea încercatei sale călăuze, Partidul Comunist Român, poporul îşi consacră toate forţele înfăptuirii politicii sale, conştient că în felul acesta îşi făureşte viitorul luminos, pentru care au luptat şi s-au jertfit atitea generaţii, contribuie la întărirea forţelor mondiale ale socialismului şi păcii. 1 decembrie 1918 Unirea TURNEE ALE UNOR COLECTIVE ARTISTICE DE PESTE HOTARE TEATRUL NATIONAL CROAT DIN ZAGREB Teatrul Naţional croat din Zagreb şi-a incheiat seria spectacolelor in Capitală, prezentînd, joi seara, la Teatrul Giuleşti, piesa „Intîmplarea din oraşul Goga". Lucrarea, semnată de Slavko Gram, cunoscut in istoria literaturii slovene ca autor de proză scurtă şi dramaturg, a fost pusă in scenă de Georgia Paro. In continuarea turneului in ţara noastră, colectivul teatrului din Zagreb va mai susţine două spectacole la Timişoara. ★ Membri ai conducerii Teatrului Naţional croat au făcut, joi dimineaţa, o vizită la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, unde au fost primiţi de Ion Brad, vicepreşedinte al consiliului. ORCHESTRA SIMFONICĂ DIN KARLOVY VARY Orchestra simfonică din Karlovy Vary (R. S. Cehoslovacă), aflată la Cluj în cadrul unui turneu pe care îl întreprinde în ţara noastră, a susţinut joi seara în sala Casei universitarilor un concert extraordinar. Programul a cuprins poemul simfonic „Vitava“ de Smetana, Concertul pentru vioară şi orchestră de Brahms şi Simfonia a IX-a în mi minor de Dvorak. Concertul s-a bucurat de un frumos succes: în timpul şederii la Cluj artiştii cehoslovaci au vizitat monumente de artă, instituţii artistice, unde s-au întîlnit cu oameni de cultură şi artă din localitate. (Agerpres) teatre • Filarmonica de stat „George Enescu“ (la Ateneul Român) . Concert simfonic Joseph Haydn. In program „Anotimpurile“ — oratoriu pentru solişti, cor şi orchestră. Dirijor : D. D. Botez. Dirijorului corului : Vasile Pântea — 20. m Opera Română : Liliacul — 19.30. m Teatrul de operetă : Contele de Luxemburg — 19,30. • Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio) : Travesti — 20. • Teatrul de comedie : Nicnic — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala din bd. Schitu Măgureanu) : D-ale carnavalului — 20. (sala din str. Alex. Sahia) : Valentin şi Valentina — 20. • Teatrul Mic : După cădere —■ 19,30. • Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru) : Adio, Charlie — 19,30, (sala Studio) : O lună la ţară — 20. • Teatrul „Ţăndărică“ (sala din Calea Victoriei) : Ninigra şi Aligra — 15, 17, (sala din str. Academiei) : Tigrişorul Petre — 17. • Studioul I.A.T.C. „I. L. Caragiale“ : O noapte furtunoasă şi Kir Zuharidi — 20 • Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (sala Savoy) : Revista are cuvîntul — 19,30, (sala din Calea Victoriei nr. 174) ; Trăsnitul meu drag — 19,30. • Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“ : Dansul maimuţelor — 19,30. • Ansamblul artistic ,,Rapsodia Română“ : Ghiocei... mărgăritare — 19,30. • Circul „Bucureşti“ : Spectacol internaţional cu artişti ai circurilor din Moscova, Ulan-Bator, Praga, Bucureşti — 19,30. „ARTA MILITANTĂ IN CREAŢIA ARTIŞTILOR PLASTICI AMATORI" O nouă expoziţie in cinstea aniversării unui sfert de veac de la proclamarea republicii. Expoziţia se află deschisă in sala Muzeului de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România. Foto : M. Cioc SCINTEIA — vineri 1 decembrie 1972 A apărut nr. 15, decembrie 1972, al revistei MUNCA DE PARTID'' Sumarul cuprinde, la Început, articolele : „Creşterea avuţiei naţionale, sarcină de mare răspundere a partidului, a întregului popor" şi „Dezbateri active în conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri", după care A. DOBREA semnează articolul „Lupta pentru economii, cauză a fiecărui om al muncii“. Sub genericul sărbătoririi a 25 de ani de la proclamarea republicii, la rubrica „Creşterea forţei de acţiune a organelor şi organizaţiilor de partid“ sunt inserate articolele : „Realizarea cincinalului înainte de termen ridică noi exigenţe în faţa muncii de partid“ de TRAIAN DUDAŞ, „Sensul major al activităţii organizaţiilor de partid“ de TEODOR DUMITRIU, „Grijă permanentă pentru bunul mers al producţiei“ de NASTASE CALIN, „Conducerea politică a comitetului oamenilor muncii“ de PETRE SIMION şi „O dublă răspundere, un singur scop" de POMPEI STRIMBU. O bogată rubrică intitulată „A munci şi trăi în chip comunist“ subsumează Dezbaterea Proiectului de norme ale vieţii şi muncii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste . Comunistul, om de omenie . „A fi comunist...“, apoi SIMION ORBAN semnează : „Spiritul de economie, trăsătură importantă a conştiinţei socialiste“, N. ANDRONACHE — „Largă mişcare de masă sub deviza «Mai iute, mai bine, mai eficient»“, iar CONSTANTIN BANCIU — „Popularizarea legislaţiei socialiste“. Referitor la invăţămîntul de partid şi propaganda prin conferinţe, revista publică articolul lui VASILE CONSTANTIN — „Eficienţa educativă a invăţămîntului de partid", precum şi consultaţii, planuri tematice semnate de V. ENACHE („Economiile de resurse materiale şi de muncă“), ŞTEFAN LACHE („Activitatea Partidului Comunist Român pentru preluarea de către clasa muncitoare a întregii puteri politice şi trecerea la revoluţia socialistă. Abolirea monarhiei şi instaurarea republicii“) şi ION CHIRCULESCU („Orientare optimă şi eficienţă maximă în realizarea programului de investiţii în agricultură“). După un documentar despre „Instrucţia publică — înfăptuiri şi perspective“ de MIHAI IORDANESCU, o rubrică „Din viaţa partidelor comuniste şi muncitoreşti“ şi Probleme privind intensificarea continuă a vieţii interne de partid (ION CUCU — „Biroul organizaţiei de bază, organ colectiv de conducere“, GRIGORE DUMITRU — „Instruirea mai judicioasă a activului“, FILOFTEIA MANTA — „Fructificarea ideilor valoroase ale comuniştilor“), este publicată masa rotundă „Pe coordonatele esenţiale ale activităţii universitare“. Numărul se încheie cu o rubrică de note, din care spicuim „Culpa morală a celor care «închid ochii»“ de ADELA DEAC, şi răspunsuri la întrebările cititorilor, consemnări, ecouri, poşta redacţiei. Funeraliile acad. Victor Eftimiu Joi au avut loc funeraliile academicianului Victor Eftimiu, preşedinte de onoare al Uniunii scriitorilor, reprezentant eminent al literelor româneşti, creator al unei opere literare de mare valoare în domeniul poeziei, dramaturgiei şi prozei, în cursul dimineţii, la catafalcul aflat în aula Academiei Republicii Socialiste România au adus un ultim omagiu defunctului — academicieni, scriitori şi alte personalităţi ale vieţii noastre literare şi artistice, studenţi, elevi, numeroşi bucureşteni. In jurul catafalcului se aflau depuse coroane de flori din partea Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri, Academiei Republicii Socialiste România, Uniunii scriitorilor şi altor uniuni de creaţie, instituţii teatrale, edituri. Erau, de asemenea, depuse coroane de fiori din partea Consiliului de Miniştri al R.P. Albania, Uniunii scriitorilor şi artiştilor albanezi, Comitetului albanez pentru relaţii culturale şi prietenie cu străinătatea, Ambasadei R.P. Albania la Bucureşti. Pe fundalul cernit al aulei se afla portretul îndoliat al scriitorului. Pe perne de catifea vişinie erau rinduite ordine şi medalii româneşti şi străine, acordate academicianului Victor Eftimiu pentru meritele sale literarartistice. Din ultimele gărzi la catafalc au făcut parte Laurenţiu Fulga, primvicepreşedinte al Uniunii scriitorilor, acad. Remus Răduleţ, vicepreşedinte al Academiei Republicii Socialiste România, Mihnea Gheorghiu, primvicepreşedinte al I.R.R.C.S., Dumitru Ghişe, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Alexandru Philippide, membru al Prezidiului Academiei, şeful Secţiei de Literatură şi artă a Academiei, Constantin Chiriţă, secretar general al Uniunii scriitorilor, acad. Aurel Avramescu şi scriitorul Radu Boureanu, membru al Biroului Uniunii scriitorilor. De asemenea, au făcut de gardă Nikolla Profi, ambasadorul R.P. Albania la Bucureşti, membri ai ambasadei, precum şi membrii delegaţiei Uniunii scriitorilor şi artiştilor albanezi, in frunte cu Dhimiter Shuteriqi, preşedintele uniunii. La adunarea de doliu, care a avut loc apoi, a luat cuvîntul, din partea Prezidiului Academiei Republicii Socialiste România şi a Secţiei literatură şi artă a Academiei, acad. Al. Philippide, care a spus, printre altele: A plecat dintre noi un scriitor care întrunea intr-un chip strălucit toate Însuşirile ce alcătuiesc şi desăvîrşesc creaţia literară. Victor Eftimiu, de-a lungul a peste şaizeci de ani de activitate, a cultivat toate genurile, toate speciile de literatură. A fost poet, dramaturg, romancier, povestitor, memorialist şi eseist. Stăpîn de la început pe cele mai hotărâte şi mai variate mijloace de expresie, Victor Eftimiu, cu un bogat talent spontan şi cu o ingenioasă inteligenţă artistică, a găsit pentru gindirea sa poetică, pentru tema dramelor şi a comediilor sale, pentru povestirile sale, forma cea mai potrivită, cu un gust sigur şi cu un simţ foarte ascuţit al construcţiei în ansamblu şi al expresivităţii amănuntelor. Strălucirea expresiei şi, totodată, adaptarea ei strictă la fondul ce trebuie exprimat au fost caracteristicile de bază ale talentului său. La începutul uneia din cărţile sale de amintiri, intitulată „Spovedanii“, a încheiat vorbitorul. Victor Eftimiu spunea : „Eu am venit pe lume s-aduc bucurie şi frumuseţe“. Şi s-a ţinut de cuvint. El ar mai fi putut spune, cu tot atita dreptate : Cu mine, cititorule, n-ai să te plictiseşti niciodată. In numele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, al activiştilor din acest domeniu, al oamenilor de cultură din ţara noastră a adus un ultim şi solemn omagiu celui dispărut Dumitru Ghişe. Păstrind o legătură permanentă cu frămîntările poporului, a arătat vorbitorul, cu lupta şi năzuinţa sa spre progres, creatorul de artă Victor Eftimiu a fost el însuşi, prin întreaga sa viaţă şi operă, un luptător, o personalitate puternică şi vie de intelectual umanist, patriot şi democrat, slujitor al artei înaintate, închinate poporului. A plecat dintre noi Victor Eftimiu, acest devotat al muzelor pentru care cuvîntul a fost, întotdeauna, instrument de preţ menit să împlinească şi să perfecţioneze omul ! Mesajul operei sale ca şi amintirea lui Victor Eftimiu vor rămine insă pentru cultura românească o permanenţă. „Prietenii trăirilor postume“, cum spunea poetul, vor prelungi ecoul operei sale la nesfîrşit. Prin moartea lui Victor Eftimiu, a arătat Constantin Chiriţă, obştea scriitoricească. Uniuneascriitorilor se despart, forţat, de preşedintele ei de onoare, de unul din marii ei maeştri, de unul din condeierii cei mai neobosiţi, fără de care literatura şi viaţa literară a acestor trei pătrimi de veac nu pot fi concepute. Intr-adevăr, debutind strălucit, cu o feerie care va onora etern literatura şi teatrul românesc, Victor Eftimiu i-a impus încă din anii săi foarte tineri acestui secol literar, devenind foarte repede unul din scriitorii cei mai cunoscuţi, un adevărat vrăjitor al publicului şi apoi una din personalităţile proeminente şi dominante în viaţa culturală şi literară a României moderne. Scriitorul Radu Boureanu a reiterat in cuvîntul său contribuţia lui Victor Eftimiu la îmbogăţirea modului de exprimare literară, a înfăţişat complexitatea operei sale dramatice. Academicianul Victor Eftimiu, a subliniat vorbitorul, a dat poeziei şi teatrului tot ce a şlefuit mai bine in graiul acestei ţări. El a înscris pe placa de marmură imaterială a timpului profesia de credinţă : ,,A nu ştiu in veac răsplata ce-am s-o capăt dar voi sluji cucernic pin la capăt înalta doamnă, limba românească“. A luat, de asemenea, cuvîntul criticul literar Radu Popescu, care a relevat diversitatea şi bogăţia operei lui Victor Eftimiu. După încheierea adunării de doliu, cortegiul funerar s-a îndreptat spre cimitirul Bellu, unde a avut loc înhumarea. (Agerpres)