Scînteia, martie 1973 (Anul 42, nr. 9435-9465)
1973-03-21 / nr. 9455
PROGRAMURE EDUCATIE COMUNISTA elaborat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 CAlAUZA permanenta in acţiune Zi de zi. In toate compartimentele vieţii economice şi sociale se verifică adevărul de necontestat că succesele in făurirea noii orînduiri sociale, ritmul înaintării noastre se află In nemijlocită legătură cu gradul de educare revoluţionară, cu înrădăcinarea convingerilor comuniste, cu progresele realizate In formarea multilaterală a omului nou, factor primordial in întreaga operă de transformare a societăţii. în acest sens, apare tot mai limpede excepţionala importanţă principială şi practică pe care o reprezintă pentru întreaga activitate a partidului, ca şi pentru dezvoltarea ascendentă a societăţii noastre, programul adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 pentru Îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educarea socialistă a oamenilor muncii, pentru aşezarea relaţiilor sociale pe baza principiilor eticii ___________ şi echităţii socialiste. După cum este bine cunoscut, în iniţierea şi elaborarea acestui program, ca şi a tuturor acţiunilor majore Întreprinse de partid în perioada marcată de congresele al IX-lea şi al X-lea, o contribuţie determinantă a revenit tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Expunerile secretarului general al partidului la consfătuirea de lucru din aceeaşi liniă a activului de partid din domeniul ideologic, ca şi la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, au Îmbogăţit considerabil tezaurul ideologic al partidului ; pentru toţi militanţii de pe frontul ideologic, pentru Întregul nostru partid ele s-au verificat ca documente de covârşitoare Însemnătate, exemple însufleţitoare de spirit revoluţionar, de înaltă principialitate comunistă şi exigenţă partinică — inepuizabilă sursă de concluzii preţioase pentru orientarea practică şi ridicarea la un nivel superior a întregii activităţi politico-educative, ideologice şi culturale. în concordanţă cu această orientare, Conferinţa Naţională a P.C.R. şi-a Însuşit în întregime programul adoptat de plenara din noiembrie 1971, considerîndu-l propriul său program, parte integrantă a programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Pe această bază, Conferinţa Naţională a cristalizat proiectul de Norme ale vieţii şi muncii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste , supuse unei ample discuţii publice, aceste norme dobândesc valoarea unui adevărat cod moral al societăţii noastre. Răstimpul de un an şi jumătate care ne desparte de plenara din noiembrie 1971 a fost marcat de un amplu efort pentru aplicarea prevederilor programului de educare comunistă, pentru îmbunătăţirea activităţii de formare a conştiinţei socialiste, ridicarea nivelului de pregătire marxist-leninistă şi de cunoaştere al maselor. Roadele acestei activităţi işi găsesc ilustrare grăitoare în nenumăratele fapte cotidiene care vorbesc despre încrederea şi entuziasmul cu care masele înfăptuiesc politica partidului, despre munca lor harnică, plină de abnegaţie, pentru devansarea realizării cincinalului, pentru creşterea eficienţei Întregii activităţi economice ; ele ilustrează sugestiv afirmarea tot mai fermă a trăsăturilor moralei comuniste, sporirea combativităţii Împotriva tendinţelor individualiste, a concepţiilor retrograde şi mentalităţilor înapoiate, a influenţelor ideologiei şi moralei burgheze, a oricăror manifestări străine idealurilor societăţii noastre. Evident, formarea omului nou, înarmat cu cunoştinţe multilaterale, caracterizat printr-o conştiinţă revoluţionară fermă, spirit de responsabilitate civică şi Înaltă comportare etică, reprezintă una dintre cele mai complexe sarcini ale operei de făurire a noii orînduiri sociale. De aceea, sarcinile şi obiectivele prevăzute de programul adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 sunt de o neştirbită actualitate, trebuie înţelese ca referindu-se la o amplă perioadă de timp şi la o largă perspectivă, realizarea lor impunînd o acţiune sistematică şi perseverentă, combativă , străină stilului de „campanie“, înfăptuirea neabătută a hotăririlor plenarei C.C. din noiembrie 1971, a programului da educare comunistă trebuie să se situeze cu continuitate, în mod constant, îni centrul preocupărilor Întregului partid, ale tuturor organelor de stat, în primul rînd din sferele activităţii educative, ca şi ale organizaţiilor de masă. Subliniind necesitatea unei preocupări permanente pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice şi educative, Conferinţa Naţională a cerut tuturor organelor şi organizaţiilor de partid să asigure folosirea deplină şi îndrumarea unitară a tuturor mijloacelor de care dispune societatea noastră pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, releviind totodată sarcinile sporite care revin in desfăşurarea activităţii educative Frontului Unităţii • Socialiste, organizaţiilor de masă şi obşteşti, sindicatelor, Uniunii Tinereiulul Coimarfistr , organizaţiilor de femei, uniunilor de creaţie, instituţiilor cultural-artistice. în acest sens, toate organizaţiile de partid, organizaţiile de masă şi instituţiile cultural-artistice trebuie să analizeze periodic modul in care îşi îndeplinesc atribuţiile ce le revin înîndeplinirea prevederilor programului de educare comunistă , orice bilanţ de activitate sau plan de acţiune pe care îl întocmesc si fie raportat in mod obligatoriu la exigenţele Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971. Incepind de la Ministerul (Continuare in pag. a VI-a) „Programul adoptat de plenara din noiembrie 1971 depăşeşte cadrul activităţii ideologico-educative ; pornind de la ridicarea nivelului politico-ideologic, a conştiinţei socialiste a maselor, el stabileşte caile pentru afirmarea hotârîta şi consecventa în societate a principiilor de viaţa comuniste. Sarcinile stabilite în domeniul activităţii ideologico-educative deschid perspective minunate pentru afirmarea personalităţii umane, pentru dezvoltarea umanismului şi democraţiei socialiste". NICOLAE CEAUŞESCU ARTISTUL ŞI PUBLICUL Există unii artişti plastici, scriitori sau muzicieni care afirmă că succesul de public nu-i interesează, nu-i priveşte. Vorbe greu de crezut ! Dorinţa de a avea succes, mărturisită sau nemârturisită, este oarecum proprie fiecărui artist creator. Personal, cred că nu există artist care să nu dorească această victorie. Iar cei care afirmă că le este indiferentă, o fac, cred, fie din orgoliu, fie din nesinceritate. Îi consider pe asemenea artişti chiar foarte dornici de glorie ! Acest succes este imperios cerut şi necesar avind in vedere creaţia perenă, mesajul său uman şi educativ, cu funcţie estetică şi obligaţii de comunicare directă. Am in vedere, desigur, nu scopul comercial, ci succesul de fond ; am in vedere elaborarea unei arte autentice, organice, sincere. Numai astfel intre creaţia artistului şi colectivitate se va face o legătură strînsă şi trainică de comunicare. Căci ce ne dorim noi artiştii mai mult ? Oare nu deschidem expoziţii de pictură, gravură, sculptură etc. pentru a arăta oamenilor rezultatele muncii noastre ? Nu ne înfăţişăm noi, cu tot ceea ce am adunat mai bun in gândirea şi sentimentele noastre, aşteptind Înţelegere de la popor 7 Dacă nu este aşa, atunci pentru cine am picta 7 Pentru cine am scrie cărţi, poezii, romane etc. 7 Numai pentru noi ? Pentru satisfacţia noastră 7 Cu alte cuvinte, este vorba de a emoţiona, de a răscoli sufletul omenesc, făcându-l să CONSEMNĂRI vibreze, să participe cu bucurie la ideile şi sentimentele existente în lucrările noastre. Avem nevoie de opere în care societatea să se recunoască , de opere care să-i fie familiare, căci numai astfel se pot căpăta preţuirea şi înţelegerea celor cărora ne adresăm, publicului. Opera de artă autentică trebuie să fie in primul rînd comunicativă, accesibilă, să aibă girul sincerităţii, al emoţiei autentice. Se intîmplă aşa ceva? In mare măsură, da ! Dar într-o oarecare măsură, nu ! Sînt artişti plastici — mai ales printre tinerii care par, după ceea ce expun, că nu se gîndesc îndeajuns la frumuseţile patriei, faţă de care au obligaţii, avind în vedere sprijinul neprecupeţit ce-l dă statul nostru socialist atit pentru ei, cit şi pentru toţi artiştii. Astăzi nu ne putem plînge că n-avem libertate deplină ! Nu se amestecă nimeni în procesul de creaţie. Lucrăm cum dorim, pictăm cum vrem. Dar oricare artist patriot şi conştient trebuie să folosească această libertate nelimitată pentru a-şi sluji poporul din care a luat naştere şi-n mijlocul căruia trăieşte. După cum spunea şi secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia uneia din numeroasele intîlniri cu oameni de artă şi cultură . „Aria este cu adevărat valoroasă cind omul ascultind-o, citind-o, privind-o simte că ea li devine necesară, indispensabilă, il transformă, il educă, ii lărgeşte orizontul spiritual. Asemenea opere de artă cert societatea de la dumneavoastră, iar aceste cerinţe vor creşte tot mai mult in anii care vin". Aşadar, artistul — pictor, sculptor, gravor, compozitor etc. — este chemat si se afle in centrul acestui nou univers uman, să-i difuzeze, să-i asculte ritmul, urmîndu-i sensul şi aspiraţiile. Nicolae BRANA PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9455 Miercuri 21 martie 1973 8 PAGINI - 40 BANI PAGINA A V-A Omul faţă în faţă cu EXIGENŢELE ETICII SOCIALISTE IM ZIARUL DE AZI: * * - '■ © EXPERIENŢA CIMENTIŞTILOR DIN BICAZ PREFAŢEAZĂ UN BILANŢ RODNIC • PROZA CAUTĂ SPAŢIU ŞI CRITERII ARTISTICE © DIN POŞTA REDACŢIEI © FAPTUL DIVERS ® SPORT AMPLA MOBILIZARE DE FORŢE PENTRU EVACUAREA APEI DE PE CIMP ...şi cîteva excepţii nedorite IN PAGINA A II-A RELATĂRI ALE CORESPONDENŢILOR NOŞTRI Noul laborator din Craiova — de unde vă prezentăm această imagine — este cel mai mare laborator de Înaltă tensiune din ţară. Aici se execută încercări şi cercetări experimentale privind utilizarea de noi materiale şi scheme de izolaţie in echipamentul de înaltă tensiune. De asemenea, tot aici sunt supuse la Încercări şi teste cele mai mari transformatoare realizate la uzina „Electroputere" din Craiova Bine dotat tehnic şi dispunind de specialişti de inaltă calificare. In acest laborator se pot reproduce aidoma şi solicitările la care pot fi supuse aparatele in timpul exploatării. De la Orşova în sus, pe drumul buştenilor Prima zi a lui ”73 din seria celei egale cu noaptea. Reporterul întreabă şi, nerezistind ispitei, mai trage cu coada ochiului prin sticla ferestrei spre şalupele care brăzdează disde-dimineaţă fluviul. „Aşa păţeam şi eu la început” imi spune, observîndu-mă, directorul unităţii de exploatare a lemnului din Orşova, inginerul Dumitru Mindruleanu. Unde exploatăm 7 în Munţii Mehedinţiului şi Cernei, pină sub Retezat din Munţii Almaşului, către Semenic — un cerc cu o rază de vreo 20 de kilometri. Pentru cine ? De regulă, pentru combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului de la Drobeta Turnu-Severin, dar avem şi alţi beneficiari. Cu 7 Patru sute de mii de m.c. anual, cam 600 000 de arbori cu virsta intre 80 şi 120 de ani. Majoritatea sunt fagi. Adunate, suprafeţele despădurite Întrunesc cam 600 de hectare pe an. Nu, nu vă alarmaţi ; nu rămine „tabula rasa“ — se fac tăieri succesive, raţionale. Pleşuvia nu convine nimănui. Oamenii 7 Peste 1300. De unde 7 Roza vînturilor — doar din judeţele Dobrogei şi din Ilfov nu avem angajaţi. Dacă doriţi să-i cunoaşteţi... Am părăsit Orşova la o oră cind soarele răsărea in acelaşi timp din multe locuri : din munte, din sutele de ferestre ale noilor apartamente, din fluviu, mai ales din fluviu. La confluenţa fardastiţei cu Cerna virăm la stingă şi intrăm pe un drum forestier. „Acu-l-acum — şopteşte ca pentru el şeful sectorului Topieţ, inginerul Ştefan Ciobotea. „începem «lansarea». Suntem la 100 de metri altitudine , peste 30 de kilometri vom fi la o mie. Intr-una din terminaţiile Munţilor Almaşului“. Drum anevoios şi îngust de pădure. La început uscat. Apoi, umed, iir. ce In et mai umed. Făgaşele săpate de roţi devin adevărate torente. Drum montan clasic : in dreapta stînca peretelui, în stingă hăul prăpastiei. De jur-imprejur, pe versante, pădurea de fagi. Aşa cum o ştiam ee mult : pădurea templu ; pădurea leagăn ; pădurea doină ; pădurea lege ; pădurea miracol. Sus, printre oameni, aveam să mai descopăr şi altfel de pădure : pădurea Industrie; pădurea şcoală... Pină atunci trebuia Insă să facem faţă urcuşului. La intervale mari — prea mari după opinia inginerului — ne lipeam de stincă pentru a face loc să treacă autotrailerele şi „scurtele” (autocamioane fără remorci) încărcate cu buşteni şi lobde — fluxul şi refluxul pădurii, al muntelui. Nu-l slăbesc pe inginer cu întrebările. Ce fel de oameni sunt tăietorii de pădure ? — O să-i vedeţi, oameni simpli. Din Maramureş, din Suceava. Argeş, Dîmboviţa. Ţapinari din tată-n fiu. In primul rînd cinstiţi. Mircea BUNEA (Continuare in pag. a VII-a) Pădurea—industrie şi şcoală, pădurea—leagăn şi doină Pe scurt, din ţară Minerii exploatării Ploştina au extras luni la amiază ultimele cantităţi de lignit din planul trimestrial, ■Wuindu-*! *stfel In frunte* Întrecerii cu celelalte colective ale Combinatului cărbunelui Tg. Jiu. Avansul cştigat se va concretiza în depăşirea — cu peste 60 000 tone — a prevederilor maximale de producţie prevăzute pentru primel trei luni, in sporirea productivităţii muncii şi o substanţială diminuare a cheltuielilor de producţie. O contribuţie esenţială au adus-o minerit din sectorul 2 nord, condus de tehnicianul Nicolae Anton, precum şi brigăzile lui Aurelian Matei, Alexandru Vlad, Marin Finalescu şi Gheorghe Parmae. Noi şi valoroase tehnologii, bazate pe cele mai moderne cuceriri ale ştiinţei, *uls di*p°xiţia producţiei specialiştii Centrului de sudură şi încercări 1* oboseală a metalelor din Timişoara. Astfel a fost elaborată o nouă tehnologie de sudură şi tăiena cu microplasmă, procedeu cu multiple aplicaţii in tehnica de îmbinare a elementelor metalice subţiri, de mare fineţe. Un alt procedeu de Îmbinare a metalelor, elaborat pentru prima dată In ţară, este şi cel de sudură prin frecare, care, in anumite condiţii tehnice şi domenii de aplicare, permite reducerea consumului de energie electrică cu 23—30 la sută, faţă de metodele clasice. Ţărani cooperatori în staţiuni de odihnă şi tratament. Pro filiala Casei de pensii a cooperativelor agricole de producţie, tot mai mulţi ţărani cooperatori din judeţul ▼asini beneficiază de odihni şi tratamente in staţiuni balneo-climaterice. în acest an au fost In staţiunile Călimăneşti, Băile Herculane, Căciulata, Mangalia, Borsec şi peste 375 cooperatori din satele Stănileşti, peleni de Vaslui, Creţeşti, Hoceni şi altele. Pină la sfîrşitul anului se vor bucura de odihnă şi tratament Încă alţi 1 070 ţărani din cooperativele agricole de producţie. Un nou microraion la Reşiţa Cel de_*1 4x611 ^ ml*eroraion al noului cartier reşiţean Lunca Bîrzavei va totaliza peste 3 000 de apartamente. Pină in prezent au fost date In folosinţă 470 apartamente, urmind ca pină la finele anului el să se îmbogăţească cu încă 340 apartamente. Sistematizarea localitaţilor rurale. Specialitatii de la Institutul de proiectări al judeţului Dolj au Întocmit, pină In prezent, proiectele de sistematizare pentru 65 de comune cu 225 de localităţi. Astfel, in comune ca Birca, Goicea, Valea Stanciului s.a. — printr-o delimitare mai judicioasă a perimetrelor satelor şi a comunelor — vor fi atrase in circuitul agricol importante suprafeţe de pămlnt. In comunele ale căror schiţe de sistematizare au început să fie aplicate vor fi redate circuitului agricol peste 3100 hectare teren arabil în construcţie, noi edificii şcolare. In oraşul Năsăud a fost pusă in ziua da 19 martie a.c. piatra de temelie a construcţiei unui impunător edificiu şcolar, care va avea 20 săli de clasă, 3 laboratoare şi 3 ateliere şcolare. în alte localităţi din Judeţul Bistriţa-Năsăud se mai află in prezent in construcţie Încă 50 săli de clasă, 20 de ateliere şi laboratoare şcolare. IN DEZBATERE PUBLICA PROIECTUL LEGII PRIVIND DEZVOLTAREA CONSTRUCŢIEI DE LOCUINŢE ŞI PROIECTUL LEGII PRIVIND ADMINISTRAREA FONDULUI LOCATIV IN PAGINA A II-A LOCUL INGINERULUI PRODUCŢIA, CERCETAREA, PROIECTAREA-acolo unde se creează venit naţional în lumina hotăririlor Conferinţei Naţionale a partidului din iulie 1972, Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973 a adoptat noi măsuri referitoare la îmbunătăţirea structurii organizatorice a ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, precum şi a unităţilor subordonate acestora. Aceste măsuri, in contextul cărora se înscrie şi Decretul dezbătut şi adoptat recent de Consiliul de Stat, sunt de natură să asigure perfecţionarea şi simplificarea in continuare a structurilor organizatorice, o mai raţională repartizare a funcţiilor de conducere la ministere, centrale industriale şi întreprinderi, creşterea operativităţii în conducerea activităţii economice prin eliminarea verigilor intermediare şi a paralelismelor în muncă. Totodată, acestea au menirea de a permite reducerea la strictul necesar a aparatului administrativ, funcţionăresc, indreptindu-se personalul tehnic şi cadrele de specialitate. In cel mai scurt timp, spre activitatea de producţia, cercetare şi proiectare. Există multiple fapte şi date care relevă necesitatea unor asemenea măsuri, însemnătatea aplicării lor neintirziate în viaţă. In rindurile de faţă ne vom referi îndeosebi la problema utilizării raţionale a cadrelor tehnico-inginereşti, a specialiştilor de inaltă calificare, la scara intregii economii, ca o problemă care interesează întreaga noastră societate, ca o condiţie esenţială pentru accelerarea dezvoltării şi modernizării economiei naţionale. Anul trecut, in întreaga economie a României lucrau 123 000 de ingineri şi circa 35 000 de economişti. Sunt cifre care situează ţara noastră printre ţările cele mai bine Înzestrate cu astfel de specialişti. Dar, se pune întrebarea tn ce măsură inginerii sint Încadraţi nemijlocit in producţie, in activitatea de cercetare şi proiectare, in general, in producţia materială — acolo unde se creează venit naţional , sunt strict necesari şi dacă fiecare specialist ar lucra tot timpul său de muncă in specialitatea pentru care este pregătit. Lucrurile nu stau Insă totdeauna in acest fel. Din ce cauză 7 Un fenomen ce trebuie Înlăturat — și aceasta, prin aplicarea hotărîtă a măsurilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c., a prevederilor Decretului cu privire la stabilirea normelor unitare de organizare a ministerelor și a celorlalte organe centrale de stat — constă in apariţia unui mare număr de trepte ierarhice intermediare intre compartimentele unde au loc concepţia unei decizii şi execuţia acesteia. Funcţiile de pe aceste trepte intermediare, deşi sunt denumite funcţii de conducere şi sunt ocupate de personal cu pregătire superioară, in cea mai mare parte, nu fac altceva decit să vehiculeze, pe verticală şi pe orizontală, informaţii. Pe această cale, mulţi ingineri şi economişti s-au transformat, practic, in personal administrativ. Remedierea acestei situaţii 7 După cum este cunoscut, pentru aceasta soluţia a fost indicată de plenară şi constă în raţionalizarea şi reducerea substanţială a numărului de trepte ierarhice, din structurile organizatorice ale ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat şi uniţiilor economice, care, implicit, va avea drept consecinţă şi diminuarea numărului de ingineri şi economişti ce ocupă funcţii administrativ-funcţionăreşti ; ca atare, aceştia vor putea fi utilizaţi direct în activităţile legate organic Constantin COJOCARU Petre NEDELCU (Continuare in pag. a IlI-a) ACTIVITATE DE CONCEPŢIE, NU ADMINISTRATIVA Cum este bine cunoscut, sensul activităţii Inginerului este de a realiza produse noi sau de a moderniza pe cele aflate in producţia curentă, de a elabora noi procese tehnologice sau de a le perfecţiona pe cele existente. Sensul activităţii economistului constă in a iniţia soluţii economice eficiente, menite să optimizeze utilizarea resurselor materiale, umane şi financiare, in procesul creării de bunuri materiale. Totul ar fi perfect dacă pentru fiecare dintre activităţile prezentate ar exista atiţia specialişti ciţi Tovarăşului RODNEY ARISMENDI Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Uruguay MONTEVIDEO Cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei dumneavoastră de naştere, mă alătur tuturor celor care vă transmit cordiale felicitări, urări de sănătate şi viaţă îndelungată, de noi succese în activitatea pe care o desfăşuraţi in fruntea Partidului Comunist din Uruguay, îmi exprim convingerea că dezvoltarea continuă a legăturilor de solidaritate internaţionalistă şi colaborare tovărăşească, statornicite intre partidele noastre, va sluji extinderii, pe planuri multilaterale, a raporturilor dintre România şi Uruguay, dintre popoarele noastre, în interesul unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al tuturor forţelor antiimperialiste, pentru triumful cauzei libertăţii, independenţei naţionale şi progresului social, a păcii şi Înţelegerii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român