Scînteia, martie 1973 (Anul 42, nr. 9435-9465)

1973-03-21 / nr. 9455

PROGRAMU­­RE EDUCATIE COMUNISTA elaborat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 CAlAUZA permanenta in acţiune Zi de zi. In toate compartimen­tele vieţii economice şi soci­ale se verifică adevărul de ne­contestat că succesele in făurirea noii orînduiri sociale, ritmul îna­intării noastre se află In nemijloci­tă legătură cu gradul de educare re­voluţionară, cu înrădăcinarea con­vingerilor comuniste, cu progresele realizate In formarea multilaterală a omului nou, factor primordial in întreaga operă de transformare a societăţii. în acest sens, apare tot mai lim­pede excepţionala importanţă prin­cipială şi practică pe care o repre­zintă pentru întreaga activitate a partidului, ca şi pentru dezvolta­rea ascendentă a societăţii noastre, programul adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din no­iembrie 1971 pen­tru Îmbunătăţirea activităţii ideolo­gice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educarea socia­listă a oamenilor muncii, pentru a­­şezarea relaţiilor sociale pe baza principiilor eticii ___________ şi echităţii socia­liste. După cum este bine cu­noscut, în iniţierea şi elabo­rarea acestui program, ca şi a tuturor acţiunilor majore Între­prinse de partid în perioada marca­tă de congresele al IX-lea şi al X-lea, o contribuţie determinantă a revenit tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Expunerile secretaru­lui general al partidului la con­sfătuirea de lucru din aceeaşi liniă a activului de partid din domeniul ideologic, ca şi la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, au Îm­bogăţit considerabil tezaurul ideo­logic al partidului ; pentru toţi mi­litanţii de pe frontul ideologic, pentru Întregul nostru partid ele s-au verificat ca documente de covârşitoare Însemnătate, exemple însufleţitoare de spirit revoluţionar, de înaltă principialitate comunistă şi exigenţă partinică — inepuizabi­lă sursă de concluzii preţioase pen­tru orientarea practică şi ridicarea la un nivel superior a întregii acti­vităţi politico-educative, ideologice şi culturale. în concordanţă cu această orien­tare, Conferinţa Naţională a P.C.R. şi-a Însuşit în întregime progra­mul adoptat de plenara din noiem­brie 1971, considerîndu-l propriul său program, parte integrantă a programului de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dezvol­tate. Pe această bază, Conferinţa Naţională a cristalizat proiectul de Norme ale vieţii şi muncii comu­niştilor, ale eticii şi echităţii socia­liste , supuse unei ample discuţii publice, aceste norme dobândesc valoarea unui adevărat cod moral al societăţii noastre. Răstimpul de un an şi jumătate care ne des­parte de plenara din no­iembrie 1971 a fost marcat de un amplu efort pentru aplicarea pre­vederilor programului de educare comunistă, pentru îmbunătăţirea activităţii de formare a conştiinţei socialiste, ridicarea nivelului de pregătire marxist-leninistă şi de cunoaştere al maselor. Roadele acestei activităţi işi găsesc ilustrare grăitoare în nenumăratele fapte cotidiene care vorbesc despre în­crederea­ şi entuziasmul cu care m­asele înfăptuiesc politica partidu­lui, despre munca lor harnică, plină de abnegaţie, pentru devan­sarea realizării cincinalului, pentru creşterea eficienţei Întregii activi­tăţi economice ; ele ilustrează sugestiv afirmarea tot mai fermă a trăsăturilor moralei comuniste, sporirea combativităţii Împotriva tendinţelor individualiste, a con­cepţiilor retrograde şi mentalităţi­lor înapoiate, a influenţelor ideolo­giei şi moralei burgheze, a oricăror manifestări străine idealurilor so­cietăţii noastre. Evident, formarea omului nou, înarmat cu cunoştinţe multilaterale, caracterizat printr-o conştiinţă re­voluţionară fermă, spirit de respon­sabilitate civică şi Înaltă compor­tare etică, reprezintă una dintre cele mai complexe sarcini ale ope­rei de făurire a noii orînduiri so­ciale. De aceea, sarcinile şi obiecti­vele prevăzute de programul adop­tat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 sunt de o neştirbită actualitate, trebuie înţelese ca re­­ferindu-se la o amplă perioadă de timp şi la o largă perspectivă, rea­lizarea lor impunînd o acţiune sis­tematică şi perseverentă, combativă , străină stilului de „campanie“, înfăptuirea neabătută a hotăririlor plenarei C.C. din noiembrie 1971, a programului da educare comunistă trebuie să se si­tueze cu continui­tate, în mod con­stant, îni centrul preocupărilor În­tregului partid, ale tuturor orga­nelor de stat, în primul rînd din sferele activităţii educative, ca şi ale organizaţiilor de masă. Subli­niind necesitatea unei preocupări permanente pen­tru îmbunătăţirea activităţii ideolo­gice şi educative, Conferinţa Naţio­nală a cerut tuturor organelor şi organizaţiilor de partid să asigure folosirea deplină şi îndrumarea uni­tară a tuturor mijloacelor de care dispune societatea noastră pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, releviind totodată sarcinile sporite care revin in desfăşurarea activităţii educative Frontului Uni­tăţii • Socialiste, organizaţiilor de masă şi obşteşti, sindicatelor, Uniu­­­­nii Tinerei­ulu­l Coimarfistr , organi­zaţiilor de femei, uniunilor de creaţie, instituţiilor cultural-artis­­tice. în acest sens, toate organiza­ţiile de partid, organizaţiile de masă şi instituţiile cultural-artis­­tice trebuie să analizeze periodic modul in care îşi îndeplinesc atri­buţiile ce le revin în­­îndeplinirea prevederilor programului de edu­care comunistă , orice bilanţ de ac­tivitate sau plan de acţiune pe care îl întocmesc si fie raportat in mod obligatoriu la exigenţele Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971. Incepind de la Ministerul (Continuare in pag. a VI-a) „Programul adoptat de plenara din noiembrie 1971 depăşeşte cadrul activităţii ideologico-educative ; pornind de la ridicarea nivelului politico-ideologic, a conştiinţei so­cialiste a maselor, el stabileşte caile pentru afirmarea hotâ­­rîta şi consecventa în societate a principiilor de viaţa co­muniste. Sarcinile stabilite în domeniul activităţii ideologi­co-educative deschid perspective minunate pentru afirma­rea personalităţii umane, pentru dezvoltarea umanismului şi democraţiei socialiste". NICOLAE CEAUŞESCU ARTISTUL Ş­I PUBLICUL Există unii artişti plastici, scriitori sau muzicieni care afir­mă că succesul de pu­blic nu-i interesează, nu-i priveşte. Vorbe greu de crezut ! Do­rinţa de a avea suc­ces, mărturisită sau nemârturisită, este oarecum proprie fie­cărui artist creator. Personal, cred că nu există artist care să nu dorească această victorie. Iar cei care afirmă că le este in­diferentă, o fac, cred, fie din orgoliu, fie din nesinceritate. Îi consider pe asemenea artişti chiar foarte dornici de glorie ! Acest succes este imperios cerut şi ne­cesar avind in vedere creaţia perenă, me­sajul său uman şi educativ, cu funcţie estetică şi obligaţii de comunicare directă. Am in vedere, desi­gur, nu scopul co­mercial, ci succesul de fond ; am in vedere elaborarea unei arte autentice, organice, sincere. Numai ast­fel intre creaţia ar­tistului şi colectivitate se va face o legătură strînsă şi trainică de comunicare. Căci ce ne dorim noi artiştii mai mult ? Oare nu deschidem expoziţii de pictură, gravură, sculptură etc. pentru a arăta oamenilor re­zultatele muncii noas­tre ? Nu ne înfăţişăm noi, cu tot ceea ce am adunat mai bun in gândirea şi sentimen­tele noastre, aşteptind Înţelegere de la po­por 7 Dacă nu este aşa, atunci pentru cine am picta 7 Pen­tru cine am scrie cărţi, poezii, romane etc. 7 Numai pentru noi ? Pentru satisfac­ţia noastră 7 Cu alte cuvinte, este vorba de a emoţiona, de a răscoli sufletul omenesc, făcându-l să CONSEMNĂRI vibreze, să participe cu bucurie la ideile şi sentimentele existen­te în lucrările noastre. Avem nevoie de opere în care societatea să se recunoască , de opere care să-i fie fa­miliare, căci numai astfel se pot căpăta preţuirea şi înţele­gerea celor cărora ne adresăm, publicului. Opera de artă auten­tică trebuie să fie in primul rînd comuni­cativă, accesibilă, să aibă girul sincerităţii, al emoţiei autentice. Se intîmplă aşa ceva? In mare măsură, da ! Dar într-o oarecare măsură, nu ! Sînt ar­tişti plastici — mai ales printre tineri­i care par, după ceea ce expun, că nu se gîn­­desc îndeajuns la fru­museţile patriei, faţă de care au obligaţii, a­vind în vedere spriji­nul neprecupeţit ce-l dă statul nostru so­cialist atit pentru ei, cit şi pentru toţi ar­tiştii. Astăzi nu ne pu­tem plînge că n-avem libertate deplină ! Nu se amestecă nimeni în procesul de creaţie. Lucrăm cum dorim, pictăm cum vrem. Dar oricare artist patriot şi conştient trebuie să folosească aceas­tă libertate nelimita­tă pentru a-şi sluji po­porul din care a luat naştere şi-n mijlocul căruia trăieşte. După cum spunea şi se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia uneia din numeroasele in­­tîlniri cu oameni de artă şi cultură . „Aria este cu adevă­rat valoroasă cind o­­mul ascultind-o, citin­d-o, privind-o simte că ea li devine nece­sară, indispensabilă, il transformă, il edu­că, ii lărgeşte orizon­tul spiritual. Aseme­nea opere de artă cert societatea de la dum­neavoastră, iar aceste cerinţe vor creşte tot mai mult in anii care vin". Aşadar, artistul — pictor, sculptor, gra­vor, compozitor etc. — este chemat si se afle in centrul acestui nou univers uman, să-i di­fuzeze, să-i asculte rit­mul, urmîndu-i sen­sul şi aspiraţiile. Nicolae BRANA PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9455 Miercuri 21 martie 1973 8 PAGINI - 40 BANI PAGINA A V-A Omul faţă în faţă cu EXIGENŢELE ETICII SOCIALISTE IM ZIARUL DE AZI: * * - '■ © EXPERIENŢA CIMEN­­TIŞTILOR DIN BICAZ PREFAŢEAZĂ UN BI­LANŢ RODNIC • PROZA CAUTĂ SPAŢIU ŞI CRI­TERII ARTISTICE © DIN POŞTA REDACŢIEI © FAPTUL DIVERS ® SPORT AMPLA MOBILIZARE DE FORŢE PENTRU EVACUAREA APEI DE PE CIMP ...şi cîteva excepţii nedorite IN PAGINA A II-A RELATĂRI ALE CORESPONDENŢILOR NOŞTRI Noul laborator din Craiova — de unde vă prezentăm această imagine — este cel mai mare laborator de Înaltă tensiune din ţară. Aici se execută încercări şi cercetări experimentale pri­vind utilizarea de noi materia­le şi scheme de izolaţie in e­­chipamentul de înaltă tensiune. De asemenea, tot aici sunt su­puse la Încercări şi teste cele mai mari transformatoare reali­zate la uzina „Electroputere" din Craiova Bine dotat tehnic şi dispunind de specialişti de inaltă calificare. In acest la­borator se pot reproduce aido­ma şi solicitările la care pot fi supuse aparatele in timpul ex­ploatării. D­e la Orşova în sus, pe drumul buştenilor Prima zi a lui ”73 din se­ria celei egale cu noaptea. Reporterul întreabă şi, nerezistind ispitei, mai tra­ge cu coada ochiului prin sticla ferestrei spre şalu­pele care brăzdează dis­­de-dimineaţă fluviul. „Aşa păţeam şi eu la început” imi spune, observîndu-mă, directorul unităţii de ex­ploatare a lemnului din Orşova, inginerul Dumitru Mindruleanu. Unde exploatăm 7 în Munţii Mehedinţiului şi Cernei, pină sub Retezat d­in Munţii Almaşului, către Semen­ic — un cerc cu o rază de vreo 20 de kilo­metri. Pentru cine ? De re­gulă, pentru combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului de la Drobeta Turnu-Severin, dar avem şi alţi beneficiari. Cu­ 7 Patru sute de mii de m.c. anual, cam 600 000 de ar­bori cu virsta intre 80 şi 120 de ani. Majoritatea sunt fagi. Adunate, suprafeţele despădurite Întrunesc cam 600 de hectare pe an. Nu, nu vă alarmaţi ; nu rămine „tabula rasa“ — se fac tă­ieri succesive, raţionale. Pleşuvia nu convine nimă­nui. Oamenii 7 Peste 1300. De unde 7 Roza vînturilor — doar din judeţele Do­brogei şi din Ilfov nu avem angajaţi. Dacă doriţi să-i cunoaşteţi... Am părăsit Orşova la o oră cind soarele răsărea in acelaşi timp din multe locuri : din munte, din su­tele de ferestre ale noilor apartamente, din fluviu, mai ales din fluviu. La confluenţa fardastiţei cu Cerna virăm la stingă şi intrăm pe un drum fo­restier. „Acu-l-acum — şop­teşte ca pentru el şeful sectorului Topieţ, inginerul Ştefan Ciobotea. „începem «lansarea». Suntem­ la 100 de metri altitudine , peste 30 de kilometri vom fi la o m­ie. Intr-una din termina­ţiile Munţilor Almaşului“. Drum anevoios şi îngust de pădure. La început us­cat. Apoi, umed, iir. ce In et mai umed. Făgaşele să­pate de roţi devin adevă­rate torente. Drum montan clasic : in dreapta stînca peretelui, în stingă hăul prăpastiei. De jur-imprejur, pe versante, pădurea de fagi. Aşa cum o ştiam e­e mult : pădurea templu ; pă­durea leagăn ; pădurea doină ; pădurea lege ; pădurea miracol. Sus, printre oameni, aveam să mai descopăr şi altfel de pădure : pădurea Industrie; pădurea şcoală... Pină atunci trebuia Insă să facem faţă urcuşului. La intervale mari — prea mari după opinia inginerului — ne lipeam de stincă pentru a face loc să treacă auto­­trailerele şi „scurtele” (autocamioane fără remorci) încărcate cu buşteni şi lob­de — fluxul şi refluxul pă­durii, al muntelui. Nu-l slăbesc pe inginer cu în­trebările. Ce fel de oameni sunt tăietorii de pădure ? — O să-i vedeţi, oameni simpli. Din Maramureş, din Suceava. Argeş, Dîmboviţa. Ţapinari din tată-n fiu. In primul rînd­­ cinstiţi. Mircea BUNEA (Continuare in pag. a VII-a) Pădurea—industrie şi şcoală, pădurea—leagăn şi doină Pe scurt, din ţară Minerii exploatării Ploştina au extras luni la amiază ultimele can­­tităţi de lignit din planul trimestrial, ■Wuindu-*! *st­fel In frunte* Întrecerii cu cele­lalte colective ale Combinatului cărbunelui Tg. Jiu. Avansul cş­­tigat se va concretiza în depăşi­rea — cu peste 60 000 tone — a prevederilor maximale de pro­ducţie prevăzute pentru primel­ trei luni, in sporirea productivi­tăţii muncii şi o substanţială diminuare a cheltuielilor de pro­ducţie. O contribuţie esenţială au adus-o minerit din sectorul 2 nord, condus de tehnicianul Nicolae Anton, precum şi bri­găzile lui Aurelian Matei, Alexandru Vlad, Marin Fina­les­cu şi Gheorghe Parmae. Noi şi valoroase teh­­nologii, bazate pe cele mai moderne cuceriri ale ştiinţei, *u­ls di*p°­xiţia producţiei specialiştii Cen­trului de sudură şi încercări 1* oboseală a metalelor din Timi­şoara. Astfel a fost elaborată o nouă tehnologie de sudură şi tăiena cu microplasmă, proce­deu cu multiple aplicaţii in teh­nica de îmbinare a elemente­lor metalice subţiri, de mare fineţe. Un alt procedeu de Îm­binare a metalelor, elaborat pentru prima dată In ţară, este şi cel de sudură prin frecare, care, in anumite condiţii tehni­ce şi domenii de aplicare, per­mite reducerea consumului de energie electrică cu 23—30 la sută, faţă de metodele clasice. Ţărani cooperatori în staţiuni de odihnă şi tratament. Pr­o filiala Casei de pensii a cooperativelor agri­cole de producţie, tot mai mulţi ţărani cooperatori din judeţul ▼asini beneficiază de odihni şi tratamente in staţiuni bal­­neo-climaterice. în acest an au fost In staţiunile Călimăneşti, Băile Herculane, Căciulata, Mangalia, Borsec şi­ peste 375 cooperatori din satele Stănileşti, peleni de Vaslui, Creţeşti, Ho­­ceni şi altele. Pină la sfîrşitul anului se vor bucura de odihnă şi tratament Încă alţi 1 070 ţă­rani din cooperativele agricole de producţie. Un nou microraion la Reşiţa Cel de_*1 4x611 ^ ml*­eroraion al noului cartier reşi­­ţean Lunca Bîrzavei va totaliza peste 3 000 de apartamente. Pină in prezent au fost date In folosinţă 470 apartamente, urmind ca pină la finele anu­lui el să se îmbogăţească cu încă 340 apartamente. Sistematizarea loca­­litaţilor rurale. Specialitatii de la Institutul de proiectări al judeţului Dolj au Întocmit, pină In prezent, proiectele de siste­matizare pentru 65 de comune cu 225 de localităţi. Astfel, in comune ca Birca, Goicea, Valea Stanciului s.a. — printr-o deli­mitare mai judicioasă a peri­­metrelor satelor şi a comunelor — vor fi atrase in circuitul a­­gricol importante suprafeţe de pămlnt. In comunele ale căror schiţe de sistematizare au început să fie aplicate vor fi redate circuitului agricol peste 3100 hectare teren arabil în construcţie, noi e­­dificii şcolare. In oraşul Năsăud a fost pusă in ziua da 19 martie a.c. piatra de te­melie a construcţiei unui im­punător edificiu şcolar, care va avea 20 săli de clasă, 3 labora­toare şi 3 ateliere şcolare. în alte localităţi din Judeţul Bis­­triţa-Năsăud se mai află in prezent in construcţie Încă 50 săli de clasă, 20 de ateliere şi la­boratoare şcolare. IN DEZBATERE PUBLICA PROIECTUL LEGII PRIVIND DEZVOLTAREA CONSTRUCŢIEI DE LOCUINŢE ŞI PROIECTUL LEGII PRIVIND ADMINISTRAREA FONDULUI LOCATIV IN PAGINA A II-A LOCUL INGINERULUI PRODUCŢIA, CERCETAREA, PROIECTAREA-acolo unde se creează venit naţional în lumina hotăririlor Conferinţei Naţionale a partidului din iulie 1972, Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973 a adoptat noi măsuri referitoare la îm­bunătăţirea structurii organizato­rice a ministerelor, celorlalte or­gane centrale şi locale ale ad­ministraţiei de stat, precum şi a unităţilor subordonate acestora. A­­ceste măsuri, in contextul cărora se înscrie şi Decretul dezbătut şi a­­doptat recent de Consiliul de Stat, sunt de natură să asigure perfecţio­narea şi simplificarea in continua­re a structurilor organizatorice, o mai raţională repartizare a funcţi­ilor de conducere la ministere, cen­trale industriale şi întreprinderi, creşterea operativităţii în conduce­rea activităţii economice prin eli­minarea verigilor intermediare şi a paralelismelor în muncă. Totodată, acestea au menirea de a per­mite reducerea la strictul ne­cesar a aparatului administrativ, funcţionăresc, indreptindu-se per­sonalul tehnic şi cadrele de specia­litate. In cel mai scurt timp, spre activitatea de producţia, cercetare şi proiectare. Există multiple fapte şi date care relevă necesitatea unor asemenea măsuri, însemnătatea aplicării lor neintirziate în viaţă. In rindurile de faţă ne vom referi îndeosebi la problema utilizării raţionale a ca­drelor tehnico-inginereşti, a specia­liştilor de inaltă calificare, la scara intregii economii, ca o problemă care interesează întreaga noastră societate, ca o condiţie esenţială pentru accelerarea dezvoltării şi modernizării economiei naţionale. Anul trecut, in întreaga economie a României lucrau 123 000 de ingi­neri şi circa 35 000 de economişti. Sunt cifre care situează ţara noas­tră printre ţările cele mai bine În­zestrate cu astfel de specialişti. Dar, se pune întrebarea t­­n ce mă­sură inginerii sint Încadraţi nemij­locit in producţie, in activitatea de cercetare şi proiectare, in general, in producţia materială — acolo unde se creează venit naţional , sunt strict necesari şi dacă fiecare specialist ar lucra tot timpul său de muncă in specialitatea pentru care este pregătit. Lucrurile nu stau Insă totdeauna in acest fel. Din ce cauză 7 Un fenomen ce trebuie În­lăturat — și aceasta, prin aplicarea hotărîtă a măsurilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 28 fe­­bruarie — 2 martie a.c., a preve­derilor Decretului cu privire la sta­bilirea normelor unitare de organi­zare a ministerelor și a celorlalte organe centrale de stat — constă in apariţia unui mare număr de trep­te ierarhice intermediare intre compartimentele unde au loc con­cepţia unei decizii şi execuţia aces­teia. Funcţiile de pe aceste trepte intermediare, deşi sunt denumite funcţii de conducere şi sunt ocu­pate de personal cu pregătire su­perioară, in cea mai mare parte, nu fac altceva decit să ve­hiculeze, pe verticală şi pe ori­zontală, informaţii. Pe această cale, mulţi ingineri şi economişti s-au transformat, practic, in personal administrativ. Remedierea acestei situaţii 7 După cum este cunoscut, pentru aceasta soluţia a fost indi­cată de plenară şi constă în raţio­nalizarea şi reducerea substanţială a numărului de trepte ierarhice, din structurile organizatorice ale ministerelor, celorlalte organe cen­trale şi locale ale administraţiei de stat şi uniţiilor economice, care, implicit, va avea drept consecinţă şi diminuarea numărului de ingi­neri şi economişti ce ocupă funcţii administrativ-funcţionăreşti ; ca a­­tare, aceştia vor putea fi utilizaţi direct în activităţile legate organic Constantin COJOCARU Petre NEDELCU (Continuare in pag. a IlI-a) ACTIVITATE DE CONCEPŢIE, NU ADMINISTRATIVA­­ Cum este bine cunoscut, sensul activităţii Inginerului este de a rea­liza produse noi sau de a moder­niza pe cele aflate in producţia curentă, de a elabora noi procese tehnologice sau de a le perfecţiona pe cele existente. Sensul activităţii economistului constă in a iniţia soluţii economice eficiente, menite să optimizeze utilizarea resurselor materiale, umane şi financiare, in procesul creării de bunuri materia­le. Totul ar fi perfect dacă pentru fiecare dintre activităţile prezenta­te ar exista atiţia specialişti ciţi Tovarăşului RODNEY ARISMENDI Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Uruguay MONTEVIDEO Cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei dumneavoastră de naştere, mă alătur tuturor celor care vă transmit cordiale felicitări, urări de sănătate şi viaţă îndelungată, de noi succese în activitatea pe care o desfăşuraţi in fruntea Partidului Comunist din Uruguay, îmi exprim convingerea că dezvoltarea continuă a legăturilor de so­lidaritate internaţionalistă şi colaborare tovărăşească, statornicite intre partidele noastre, va sluji extinderii, pe planuri multilaterale, a raportu­rilor dintre România şi Uruguay, dintre popoarele noastre, în interesul unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al tuturor for­ţelor antiimperialiste, pentru triumful cauzei libertăţii, independenţei na­ţionale şi progresului social, a păcii şi Înţelegerii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român

Next