Scînteia, iulie 1973 (Anul 42, nr. 9556-9586)

1973-07-01 / nr. 9556

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Cadou „de la tata“? Nu de mult, conducerea co­operativei agricole de producţie din comuna Dobra, judeţul Me­hedinţi, a cumpărat un autotu­rism. De atunci, organele de miliţie au întilnit maşina res­pectivă pe la tot felul de pe­treceri organizate prin satele vecine. Şi, de fiecare dată, con­dusă de aceeaşi veselă persoa­nă , Gheorghe Ghealdir, fiul preşedintelui cooperativei agri­cole de producţie. Un cadou „de la tata" ? Din cite se vede, cam aşa ceva. Cine sparge petrece­rea ! Alo, alo! Intraţi­­ pe circuit La Piteşti a fost extinsă con­siderabil reţeaua telefonică. Odată cu aceasta însă, în chip surprinzător, pe circuitele tele­fonice au apărut tot soiul de de­ranjamente. Numerele nou in­troduse cu cifra 3 în faţă sunt aproape imposibil de format. In plus, vechea carte a devenit to­tal depăşită. Drept urmare, pe firul ce duce la 03, pentru a afla numărul dorit, s-a creat o aglo­merație atît de mare, incit acest serviciu este practic inaccesibil pentru abonaţi. Alo, alo ! Intraţi pe circuit. Atacat de lupoaică într-una din zilele trecute, pe cind păştea ciurda de vite a cooperativei agricole Porumba­­cu de Sus (Sibiu), Gheorghe Axente s-a trezit atacat pe la spate de o lupoaică. Deşi luat prin surprindere, Gh. A. a în­ceput o luptă înverşunată cu fiara dezlănţuită, reuşind in cele din urmă să o alunge si să-şi salveze viata. Internat in spi­tal, el este acum in afara ori­cărui pericol. După numai 12 ore de la această intimplare, o echipă de vinători, dind de ur­ma lupoaicei, a pus capăt defi­nitiv luptei. Salut imprudent pe două roţi Mergând Cu bicicleta pe şoseaua Braşov — Sibiu, B. Zaharia din oraşul Făgăraş s-a întilnit la un moment dat cu un cunoscut de-al său, care circula cu moto­cicleta. Zărindu-1, B. Z. a ri­dicat mina de pe ghidon In chip de salut. In clipa urmă­toare însă, bicicleta s-a îndrep­tat brusc spre mijlocul şoselei, ieşind In fata unui autoturism. Accidentul n-a mai putut fi evi­tat. Lovit de autoturism, B. Z. a fost internat in stare gravă la spital. Nu oricărui călător îi sade bine cu drumul Plecaţi fără adresă, tinerii Ga­­vrilă Chivăran din satul Agri­şul Mic, comuna Bale (Bihor), Ion Chiriţă din Petroşani, str. Jiului, bloc 1 A, Ion Ilie şi Ni­­colae Marin din Piteşti, bule­vardul Republicii nr. 47, şi, res­pectiv, strada Războieni bloc C 1, au hotărit, nu demult, să facă împreună un voiaj prin ţari. Au colindat prin mai mul­te oraşe, „colecţionând“ tot fe­lul de „amintiri“ din care voiau să trăiască pe picior mare. Intr-una din zilele trecute au poposit cu astfel de intenta in localităţile Zimandul Nou ti Felnac din judeţul Arad. In ur­ma unei spargeri la un maga­zin al cooperaţiei de consum, organele de miliţie le-au între­rupt „voiajul", indreptindu-i pe toţi patru spre o adresă de lun­gi durată. 300 000 de melci Muzeul Brukerethal din Sibiu a intrat de curînd în posesia u­­nei importante colecţii, care cu­prinde peste 300 000 de melci şi spoici din întreaga lume. Mul­te din aceste exemplare sim­t de o excepţională valoare ştiinţi­fică. Compartimentul speciei Alapít, de exemplu, care nu­mără 70 000 de exemplare, este considerat „unicat" la noi în ţară. Noua colecţie reprezintă un veritabil punct de atracţie pentru vizitatori. Rubrică redactată de Dumitru TIHCOB Gheorghe DAVID şi corespondenţii ..Scînteii* I____________________ RITMUL SECERIŞULUI cu fiecare zi tot mai intens Pe aproape un milion şi jumătate , a doua recoltă! O recoltă în plus pe aproape un milion şi jumătate de hectare ! Cită certitudine avem că pe aceeaşi su­prafaţă de teren unde acum se seceră orzul şi griul va creşte o nouă re­coltă în cele cîteva luni din vara şi toamna acestui an ? Cel mai con­cret argument este că, anul tre­cut, din culturile succesive în­­sămînţate după recoltarea păioa­­selor s-au obţinut peste două milioane de tone nutreţuri verzi. In unele unităţi agricole şi chiar jude­ţe întregi, culturile succesive au contribuit la echilibrarea balanţei fu­rajere. In întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole din ju­deţul Brăila s-au obţinut peste 10 000 kg porumb siloz la hectar de pe o suprafaţă de 18 000 hectare în­­sămînţate imediat după secerişul pă­­ioaselor. Intr-o altă zonă a ţării, în judeţul Arad, de pe 11 200 ha cul­turi succesive s-au obţinut 7150 kg masă verde la hectar, iar în judeţul Timiş — 8 000 kg la hectar, de pe 12 500 ha. Sunt argumente pentru realizarea integrală a planului de însămînţare a culturilor succesive, a­­plicarea riguroasă a fiecărui element al tehnologiei acestor culturi. Ploile căzute în ultimul timp au creat condiţii excepţionale pentru răsărirea şi dezvoltarea plantelor care se însăminţează acum. Aceste condiţii trebuie folosite din plin : in fiecare unitate agricolă trebuie să se realizeze suprafeţele prevăzu­te a se însămînţa cu culturi succesive. Acum, important este să se organizeze bine munca, lucrările să se desfăşoare în flux continuu, astfel incit de la seceriş pină la pregătirea terenului şi semă­nat să nu treacă mai mult de 3—4 zile. De rapiditatea cu care se acţio­nează acum depinde, intr-o măsură hotăritoare, obţinerea unei recolte bogate. Ţinînd seama de această ce­rinţă, în cadrul programului de mă­suri privind campania agricolă de vară, Comitetul judeţean de partid Buzău a iniţiat o serie de acţiuni pentru generalizarea unor practici avantajoase ; organizarea echipelor de mecanizatori pentru munca în două schimburi, asigurarea mijloace­lor necesare transportului operativ al paielor pentru a elibera terenul și a da cale liberă tractoarelor la arat și semănat. S-a stabilit ca prime­le terenuri eliberate de orz să fie semănate cu legume şi porumb din hibrizii timpurii şi extratimpurii pentru boabe, iar în continuare — po­rumbul pentru siloz şi masă verde. Asemenea măsuri au fost luate şi In judeţele Brăila, Dolj, Ilfov. In unele unităţi agricole din sudul ţării au fost semănate primele sute de hectare cu culturi duble. Evident, este prematur să desprindem conclu­zii asupra desfășurării acestei lucrări care urmează să se execute mai intens pe măsură ce avansează re­coltatul. Ceea ce vrem să subliniem este necesitatea corelării cit mai ju­dicioase a lucrărilor pentru executa­rea concomitentă a secerişului şi se­mănatului. O atenţie specială tre­buie acordată insăminţării porum­bului pentru siloz şi masă ver­de în vederea echilibrării ba­lanţei furajere in I.A.S. şi coope­rativele agricole, cit şi pentru spo­rirea resurselor de nutreţuri necesa­re­ animalelor aparţini­nd membrilor cooperatori. Odată cu intensificarea recoltatului,, organele de partid şi agricole, consiliile populare şi con­ducerile unităţilor agricole să acorde toată atenţia realizării zi de zi a pla­nului de însămînţare a culturilor succesive, să vegheze permanent asu­pra calităţii lucrărilor pentru a obţi­ne recolte bogate. Bărăgan. Lanurile de orz şi griu, galbene, aurii contrastează cu verdele inchis, sănătos al porumbului şi florii-soarelui. Din loc in loc, combinele spintecă lanu­rile, plugurile răstoarnă pământul negru, reavăn, tocmai bun pentru a primi o a doua cultură. Un lucru cu­rios : îndată ce treci de Lehliu şi pă­trunzi pe meleagurile Ialomiţei, or­zul şi griul sunt mai verzi. La I.A.S. Lehliu ţi se spune : mai aşteptăm o zi, două să scadă umiditatea boabe­lor. Nu putem livra orzul aşa. Ace­laşi lucru il aflăm şi la cooperativa agricolă Dor Mărunt. Explicabil. In această zonă, de ciţiva ani, apa frea­tică este mai la suprafaţă. Nu-i rău, dar coacerea cerealelor este intirzia­­tă. Iată de ce zăbovesc printre cei care recoltează de zor in unităţile agricole situate în platforma Fun­­dulea. Aici s-a dat de altfel pentru prima dată în judeţul Ilfov semnalul începerii secerişului pe cele 140 000 ha cultivate cu cereale năioase. Parcelele geometrice ale cîmpurilor experimentale ale Institutului de la Fundulea sunt mărginite de lanurile întinse — sectorul de producţie — unde se produc seminţe din liniile valoroase. Lanurile de orz se dimi­nuează văzînd cu ochii : combinele se învirt împrejurul lor pînă nu mai rămine decit miriştea. Boabele sînt descărcate repede în silozul institu­tului, iar paiele n-au timp să stea pe jos , balotate string, sint scoase de pe terenul pe care intră tractoa­rele şi-l ară pentru a fi însămînţat din nou. La o margine de tarla de floarea-soarelui — un grup de oa­meni , sint specialişti din unităţile agricole producătoare de sămînţă. Dr. Viorel Vrinceanu, creatorul hi­brizilor de floarea-soarelui — prima realizare de acest fel pe plan mon­dial — le explică tehnica producerii seminţei. Mai încolo, un cimp de găl­benele şi de nalbă — plante medi­cinale deosebit de valoroase — sunt tocmai in „campania de recoltare“. Culegători sunt elevii şcolii din sat care fac aici o muncă plăcută, in­structivă şi care, în acelaşi timp, este şi retribuită. Un popas pe terenurile întreprin­derii agricole de stat Belciugateie. Şeful fermei nr. 4, ing. Hie Streja, privea lanul de orz. In curînd s-a ri­dicat rouă şi a dat semnalul : pot porni combinele. A plecat primul mecanizatorul Mihai Răcaru. Aveam să aflu de ce-i atlt de grăbit. Vrea să se menţină pe primul loc in între­cerea desfăşurată acum în campania lucrărilor agricole de vară, în ziua de miercuri, 27 iunie, a strîns cu combina „Gloria“ 40 de tone, iar joi — 43 tone. Satisfacţie morală, de­oarece l-au aplaudat colegii lui de muncă, dar şi materială. Seara, de fiecare dată, a primit premiul de o sută de lei. Opreşte pentru o clipă combina pentru a răspunde la în­trebarea reporterului : cum ai reu­şit ? „Vedeţi, munca a fost bine or­ganizată, lucrăm grupat, pe tarlale, combina merge bine, iar noi, mecani­zatorii, ne străduim...“. Da, se stră­duiesc mecanizatorii şi dovada a re­zultat nu numai din premiile acor­date, ci şi din altceva : au reuşit să recolteze mai mult decit aia capaci­tatea de transport. I-am lăsat pe mecanizatorii de la Belciugateie să-şi arate, pe mai de­parte, măiestria la recoltat şi am pornit pe urma camioanelor care transportau recolta pină la baza de la Săruleşti. In drum, şirul auto­camioanelor se îngroşa cu cele venite din alte unităţi agricole. La baza de recepţie Săruleşti, camioa­nele încărcate intrau pe o parte, erau cintărite, descărcau şi treceau din nou pe alt cîntar pentru a le face tara. „La noi, Întreaga operaţie — cîntă­­rire, descărcat şi luat tara — nu du­rează decit un minut de fiecare ca­mion, spunea tov. Dan Ion, şeful ba­zei. Putem primi cite 300 tone zilnic, dar vin multe camioane o dată, ceea ce duce la intirziere. Orzul de la I.A.S. Belciugateie trebuia livrat în altă parte, la fabricile de nutre­ţuri combinate, dar sunt prea departe şi atunci au apelat la noi“. Mecanizatorii sunt hotărâţi să mun­cească înzecit. Am poposit la secţia Magureni a S.M.A. Săruleşti. Combi­nele erau gata să intre în lan. Me­canizatorii noştri, în 12 zile, vor ter­mina secerişul — ne spunea tov. Alex. Buturugă, inginer de sector, întrecerea a fost pusă la punct pînă in cele mai mici amănunte, directo­rul a scos din bancă banii necesari pentru plata premiilor. Mecanizatorii se gindesc că banii aceştia ii şi au un buzunar, deoarece fiecare ştie cit că­lanul, unde va lucra şi cite ce­reale poate strînge pe zi. Recoltarea se intensifică, acum a­­tenţie la transport şi la preluarea produselor. Aceasta este problema cu care se vor confrunta, în zilele care urmează, lucrătorii de pe ogoarele judeţului Ilfov. Ion HERTEG - EXAMENE SEVERE IN BĂRĂGAN ...Şi-am părâ­­sit sala de judecată Dentistul Gheorghe Brăilescu şi medicul stomatolog Nicolae Ardeleanu au fost tri­mişi în judecată sub învinuirea de luare de mită. Spicuim din rechizitoriul procuratu­rii : „Pe timpul rii au funcţionat la Cen­trul stomatologic al cooperaţiei meşteşugă­reşti din Bucureşti, inculpaţii au pretins şi au primit de la pacienţi diferite sume de bani, necuvenite, sub pretextul că din a­­ceste sume urmează să-i „atenţioneze" şi pe tehnicienii dentari, pentru ca să le ur­genteze lucrările sau să fie de bună cali­tate. Adeseori cei doi le spuneau pacienți­lor că dacă ar fi mers la alte centre, l-ar fi costat mai mult, lăsîndu-i să înțeleagă că le-au făcut favoruri prin încadrarea lu­crărilor la tarife inferioare...“.­­ Onorată instanță, în parte recunosc că am primit de la martora Maria C. suma de 600 de lei, dar în nici un caz 800, cum pretinde dumneaei ! — declară Gh. Brâi­­lescu. — In declarația dată la procuratură... — A, da, am declarat că am primit 800 lei, deoarece mi s-a părut că procurorul era cam sever... — Onorată instanță, nu ştiu ce a făcut Brăilescu, dar în orice caz eu nu recunosc învinuirile ce mi se aduc, susţine sus şi tare N. Ardeleanu. — Foştii dumneavoastră pacienţi sunt de altă părere. — Mă rog, aşa, „mici atenţii“, drept mul­ţumire pentru că le executam lucrarea... — Nu primeaţi salariu pentru lucrările executate ? — Ba da, dar mi-era jenă să-i refuz... Mai departe ni s-a făcut și nouă jenă să mai ascultăm „pledoariile" celor doi. Am părăsit sala de judecată... Martorul scăpase din vedere... Judecătoria sectorului 8, completul I. Pe rol, un proces de divorț. La bară, în ca­litate de martor, o colegă a reclamantei. Dă relații despre comportarea soţului pi­rat , nu prea dădea bani In casă, nu se în­grijea de copil şi... — Nu-1 mai interesează deloc căanic­a, conchide cu un aer atotştiutor martora. — De unde cunoaşteţi acest lucru 7 — în­treabă magistratul. — Păi cum, dacă are legături cu o altă femeie 7 — Ştiţi sigur 7 — Sigur ! Doar locuiesc »«îndoi împre­ună. — Şi unde locuiesc 7 — Asta n-aş putea să vă spun... — Atunci de unde ştiţi că stau îm­preună 7 — 7­­ ...N-a mai răspuns nimic. „Scăpase“ din vedere că depoziţia de martor nu este o simplă Înşiruire a unor lucruri cit de cit verosimile, ci o probă care se cere riguros confirmată de realitate. Altfel, că In ca­zul de faţă, nu este decit o încercare echi­vocă, sortită eşecului. Dacă cumva nu ţin­teşti ca singura probă pe care o aduci în instanţă să fie ...lipsa de probitate cetăţe­nească ! Nu-i mai convenea contul final Intr-o dimineaţă, ceva mai demult, s-a constatat că magazinul cooperativei de con­sum din Moviliţa, judeţul Ilfov, fusese „vizitat“ peste noapte de un musafir ne­poftit. — Hoţii, ne-au prădat hoţii ! — se văita de mama focului Dumitru Alexandru, ges­tionarul. Cine ştie ce pagube au făcut in gestiunea mea. Să se facă cercetări — cerea el sus şi tare — şi să fie prinşi vinovaţii Să fie puşi să plătească tot ce lipseşte ! ...Sigiliu, inventar, numărători obiect cu obiect, socoteli... Dar, odată cu prinderea vinovatului (Dragomir Stancu) şi clarifica­rea lucrurilor — surpriză ! Să nu fi ştiut D. Alexandru că avea şi el nişte lipsuri in gestiune 7 Fiindcă inventarul a dovedit clar : o pagubă de 9 689 lei. Hoţul furase şi el, nimic de zi*, dar totul — stabilit cu precizie — nu valora decit 2 480 lei Restul 7 — Onorată instanţă, de ce să mi se impute rhie această pagubă ? Eu doar n-am mai intrat in magazin după sigilarea lui ! Aşa susţinea D.A. in faţa instanţei, ui­­tind, chipurile, că el insuşi participase şi la sigilare, şi la Inventar, cerind să se facă socoteala bănuţ cu bănuţ. Acum insă socoteala nu-i mai convenea : se străduia s-o scalde, trecind în contul furtului şi propria-i lipsă. Fără succes , judecind re­cursul, Tribunalul judeţean Ilfov a men­ţinut hotărirea primei instanţe şi ca atare este bun de plată. Şi tot aşa, bănuţ cu bănuţ ! Modesta lui „contribuţie“ — De unde aţi avut un asemenea stoc de ţigări străine ? — Păi am declarat și la procuratură : le-am cumpărat de la Victor Udrescu, zis Şoptică. Așa că nu se poate ca pentru asta să fiu acuzat de speculă !... — Va să zică cele... 500 de pachete le-aţi achiziţionat doar pentru consumul dum­neavoastră 7 — Pentru mine 7 ! Nici nu sunt fumător. — Atunci 7 — Pentru clienţii restaurantului unde lu­cram. — Aveaţi voie să vindeti ţigări in local 7 — Nu, însă am vrut să aduc şi eu o con­tribuţie la... Îndeplinirea planului de des­facere al unităţii. (Din apărările inculpatului Ion Mol­dovan, fost portar la restaurantul „Berlin“, trimis in judecată pentru speculă. Dosar nr. 1702/1973. Judecăto­ria sectorului 1). Din caietul grefierului „Este adevărat că in urmă cu 13—14 ani am locuit în Oradea împreună cu L.I. A­­cuma nu mai știu precis, dar parcă-mi a­­mintesc că in certificatul de naștere al fiicei mele, cu care de altfel mă văd foarte rar, el este trecut ca tată...“ (Din declaraţia Anei B., dintr-un dosar soluţionat de Judecătoria Arad). „Subsemnatul Corneliu Onescu declar pe propria mea răspundere că nu-l cunosc pe reclamant. De asemenea, mai declar că în seara respectivă i-am cerut reclaman­tului ceasul de la mină si banii care-i avea in buzunar, dar vreau sa precizez că n-am fost violent și nici nu i-am luat aceste o­­biecte cu scopul de a-1 jefui, ci doar pen­tru ca sâ fiu eu mai sigur că a doua zi o să mă caute să mai stăm de vorbă“. (Din dezbaterile dosarului nr. 2253/ 1673 aflat pe rol la Judecătoria secto­rului 8). „Eu, onorat tribunal, văzînd că vecinul meu trece pe hol, mi-a fost teamă că o să vină in bucătărie să mă insulte şi deci fiind în legitimă apărare, am luat o oală de pe foc, am ieşit pe hol şi am aruncat conţinutul de ciorbă în direcţia victimei..." (Declaraţia Margaretei Brăngulescu, din Bucureşti Dosar nr. 1637/1973, so­luţionat de Secţia a II-a penală a Tribunalului Capitalei. Emil MARINACHE Dinu POPESCU UN CIŞTIGATOR AL ÎNTRECERII DINTRE MECANIZATORI Mihai Răcaru, de la ferma nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Bel­ciugateie, judeţul Ilfov, a recoltat în primele două zile 83 tone cu orz, situîndu-se astfel pe primul loc în întrecerea desfăşurată între Combina „Gloria" înaintează în lanul de orz , la I.A.S. Belciug ateli­tarea acestei culturi se apropie de sfîrșit mecanizatori recol-La S.M.A. Sărulești, combinele sînt verificate cu grijă înainte de a fi tri­mise în lanuri SCINTEIA - duminică 1 iulie 1973 AGENDĂ CETĂŢENEASCĂ 414 apartamente peste plan Constructorii de locuinţe din Iaşi, care au de executat in acest an 3 350 de apartamente, desfăşoară o largă Întrecere in cinstea zilei de 23 August. Astfel, ei au reu­şit să realizeze pină în prezent 1614 apartamente, depăşind planul semestrului I cu 414 apartamente. In prezent, pe fiecare şantier şi îndeosebi in zonele „Podu­ Roşu“ şi „Alexandru cel Bun“ — cel mai nou şi mai mare cartier aflat în construcţie la Iaşi — se lucrează cu spor pentru a se putea preda „la cheie“ noi locuinţe pentru cetăţeni. Numai în cartierul „Alexandru cel Bun“ se află in execuţie 1640 apartamente, unele din ele in sta­dii avansate faţă de grafic. Manole CORCACI corespondentul „Scînteii“ Orăşelul de la cota 1­700 In munţii Căliman, pe un pla­tou înconjurat de brazi, a apărut o nouă aşezare alpină, care între­ce în altitudine Predealul. Este vorba de orăşelul muncitoresc Că­­lim­ani, situat la cota 1 700, unde, pină acum, au şi fost construite primele 9 blocuri pentru cazarea a peste 800 de mineri. Tot aici au fost înălţate o cantină cu 300 de locuri şi un complex comercial, aflat acum in finisaj. De aseme­nea, in prezent se execută lucrările pentru definitivarea siste­mului de alimentare cu apă pota­bilă şi a început construcţia unui nou bloc cu 21 de garsoniere. Ion MANEA corespondentul .Sdnferi* O poveste cu... poveştile pa disc „Am vrut să dăruiesc nepoţelului meu cîteva discuri cu basme. Dar, deşi am umblat pe la toate maga­zinele din Ploieşti, n-am găsit nici unul. De ce nu ne scuteşte comer­ţul, pe noi bunicii, să tot spunem mereu nişte poveşti pe care nu prea le mai ţinem minte ?“ Am căutat răspuns la Întrebarea citito­rului nostru. Responsabilii comer­ţului ploieştean ne-au declarat că o asemenea marfă nu se află prin depozite. De ce ? Nu se impri­mă la „Electrecord“ sau comercian­ţii din Ploieşti nu se interesează de ele ? Mergind pe firul proble­mei, am aflat că „Electrecordul“ a înregistrat peste 50 de basme din folclorul românesc şi străin, din poveştile lui Creangă, Andersen, Ispirescu, Delavrancea şi alţi po­vestitori. Atunci de ce nu se gă­sesc discuri cu basme la Ploieşti ? — Pentru că, ne explică directo­rul întreprinderii respective, Teodor Cartiş, reprezentanţii comerţului din Ploieşti nu vor asemenea discuri sau le acceptă doar în cantităţi mici. Oare de ce nu le-or fi plăcind tovarăşilor de la I.C.R.M.­Prahova poveştile 7 Constantin CAPRARU corespondentul „Scînteii" Modernizări comerciale în satele aradene U.J.C.C. Arad a deschis recent 5 noi unităţi comerciale, intre care 3 magazine alimentare cu linie de autoservire in localităţile Monea­­sa, Apateu, Turnu şi 2 cofetării la Nădab şi Fintinele. Au fost, tot­odată, date in folosinţă noile con­strucţii ale magazinelor nealimen­tare din Curtici (cu etaj), Cicir şi Moneasa, iar un număr de 22 unităţi comerciale au fost moder­nizate. In urma acestor măsuri, volumul de mărfuri vîndute de la Începutul anului populaţiei din me­diul sătesc, prin aceste unităţi, a crescut cu 8,5 milioane lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pînă la sfirşitul anului vor mai fi modernizate încă 46 unităţi şi vor fi date in folosinţă noi con­strucţii, cum sunt cele ale magazi­nelor universale cu etaj din co­munele Hălmagiu şi Săvîrşin şi a complexului comercial din oraşul Pincota. Cit priveşte lărgirea şi diversi­ficarea reţelei de unităţi presta­toare de servicii, de la începutul anului U.J.C.C. Arad a luat măsuri pentru înfiinţarea a încă 26 de u­­nităţi, printre care atelierele de ceasornicărie, croitorie şi tricotaje din Vinga, secţiile : mecanică la Frumuşeni, zidari-zugravi la Vladi­­mirescu, tîmplărie la Dorobanţi, artizanat in lemn la Lipova, tapi­ţerie la Semlac şi Pincota, electro­mecanică la Savirşin. C. SIMION corespondentul „Scînteii* Creşe şi grădiniţe pentru copii In oraşul Fălticeni a fost dată de curind in folosinţă o grădiniţă de copii cu orar normal de funcţio­nare, de care beneficiază în pri­mul rînd copiii filatoarelor din lo­calitate. De menţionat că, pînă la sfirşitul acestui an, conform pro­gramului de investiţii, se vor mai construi pentru copiii oamenilor muncii din întreprinderile şi insti­tuţiile judeţului Suceava , o creşă cu o capacitate de 100 de locuri in orasul Cimpulung Moldovenesc, un local similar la Vatra Dornei si un altul cu 120 de locuri în municipiul Suceava. Gh. PARASCAN corespondentul „Scînteii*

Next