Scînteia, iulie 1973 (Anul 42, nr. 9556-9586)
1973-07-01 / nr. 9556
SCINTEIA - duminică 1 iulie 1973 ROMANIA ÎN COMERȚUL MONDIAL ---------1 în cinci luni din acest an, colectivul Uzinei de pompe din Bucureşti şi-a îndeplinit planul de export în proporţie de 114 la sută, preliminîndu-se ca pină la sfirşitul semestrului să fie livrate în avans partenerilor externi produse în valoare de peste 150 000 lei valută. Asemenea rezultate se circumscriu prevederilor din acest cincinal, cînd întreprinderii i s-a planificat creşterea volumului exportului, în 1975 faţă de 1970, de 8,5 ori. Uzină cu vechi tradiţii muncitoreşti, decorată recent cu Steaua Republicii Socialiste România clasa I, cu prilejul împlinirii a 90 de ani de existenţă, ea este binecunoscută în peste 30 de ţări. Pompele cu marca „Aversa“ sunt o prezenţă într-adevăr de marcă pe piaţa externă. Iată cîteva date care vorbesc despre gradul de tehnicitate şi utilizare al pompelor fabricate aici: o singură pompă de tip „RV" are un debit egal cu cel al Dîmboviţei la Bucureşti ; pompele de tip „TERMA“ pot vehicula lichide a căror temperatură depăşeşte temperatura de topire a plumbului ; o singură electropompă, montată la cota 1 500 Sinaia, poate alimenta cu apă cabana Vîrful cu Dor, aflată la 500 metri mai sus. Astfel de caracteristici superioare sunt proprii fiecăreia dintre cele 42 „familii“ de pompe fabricate in 3 500 de tipodimensiuni. — Cum obţinem aceste rezultate ? — ne explică ing. Eugen Zarcula, directorul tehnic al uzinei. Manifestăm o preocupare deosebită pentru îmbunătăţirea activităţii de cercetare şi proiectare, pentru asimilarea rapidă în producţie a rezultatelor cercetărilor proprii, concomitent cu perfecţionarea stăruitoare a calităţii producţiei curente. Aprecierea directorului tehnic al uzinei are deplină acoperire in practică. Sub raportul nivelului tehnic și calitativ al produselor uzinei, grăitor este faptul că, începînd din 1956, an cind întreprinderea a V__________________ exportat primele pompe, nu s-a primit nici o reclamaţie de la partenerii externi. Dimpotrivă. Cei care au cumpărat pompele au devenit clienţi tradiţionali. Faptul că multe din familiile de pompe, aflate in fabricaţie, corespund normelor exigente ale Organizaţiei Internaţionale de Standardizare (ISO) constituie o premisă decisivă pentru „intrarea“ acestora pe orice piaţă externă. — Sunt rezultate deosebite, obţinute probabil şi pe baza valorificării unor licenţe străine... — Nicidecum ! — ne-a spus directorul tehnic al uzinei. Noi exportăm produse în peste 30 de ţări dintre care U.R.S.S., R. P. Polonă, R. P. Ungară, R.D.G., R.F.G., Franţa, Italia, Cuba, Brazilia, Egipt, India ş.a. — dar nici măcar un singur tip de pompă nu este fabricat după licenţe străine. Ne-am impus în competiţia internaţională cu produse de concepţie originală, românească. Printr-un puternic nucleu de cercetare şi proiectare uzinală am ajuns să realizăm nu numai noi şi noi tipuri de pompe, ci familii întregi, la preţuri avantajoase ; mai mult, producem şi maşini-unelta specializate pentru fabricarea pompelor. De altfel, uzina a primit cereri de ofertă de know-how, pentru a construi fabrici de pompe, urmînd să livrăm beneficiarilor externi atît utilajele, cit şi tehnologia respectivă. La solicitarea unei firme din R.F.G., am realizat pompe la parametrii foarte înalţi, indicaţi in mod expres de aceasta. Deci, punctul de plecare şi, în acelaşi timp, cheia succeselor le constituie cercetarea şi proiectarea uzinală. Dar mai departe ce se intîmplă ? — Urmărim asigurarea unei fiabilităţi superioare a produselor noastre, comportarea lor în timpul funcţionării, iar acolo unde trebuie aduse îmbunătăţiri le efectuăm operativ — ne-a spus ing. Ernest Băltăreţu, şeful centrului de proiectare al uzinei. Aşa am procedat cu pompele axiale D.V.R. şi cu altele. Laboratorul uzinal devine astfel o puternică sursă de sugestii, de soluţii pentru ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor. Dar nu numai atît. Centrul nostru, în strînsă conlucrare cu producţia, reprezintă şi propulsorul înnoirii şi modernizării perseverente a producţiei. Numeroase fapte vin în sprijinul acestei afirmaţii. Ritmul de înnoire şi modernizare a producţiei este an de an tot mai ridicat. Numai in acest an, planul tehnic cuprinde 90 de poziţii, dintre care enumerăm : extinderea „familiilor“ de pompe diagonale în V, a celor cu canal lateral pentru maşinile-unelte, a altora de stins incendii, pentru transportul de ţiţei ş.a. De remarcat că pentru realizarea noutăţilor se foloseşte întregul „arsenal“ de tehnică modernă al uzinei. Procesele tehnologice ţin şi ele păsul cu ritmul rapid de înnoire a fabricaţiei, 80 la sută din acestea fiind procedee noi. Cuvîntul de ordine al cercetătorilor şi proiectanţilor este tipizarea hidraulică şi constructivă a pompelor. Ce înseamnă în practică aceasta? La o producţie atit de diversă, cum este aceea a uzinei, tipizarea reprezintă singura soluţie pentru simplificarea atit a activităţii de proiectare, cit şi a fabricaţiei. Avantajele tipizării se regăsesc şi în reducerea cheltuielilor de producţie, in creşterea productivităţii muncii. Datorită acestei acţiuni de tipizare, astăzi se află simultan pe planşetele proiectanţilor cele 30 de DE CE SUNT APRECIATE POMPELE „AVERSA“ tipodimensiuni ale „familiei“ de pompe pentru chimie, alte 30 ale „familiei“ de pompe de apă, care vor intra in fabricaţie in cursul anului viitor. ...Cu cronometrul in mină, în faţa unui tablou de comandă ce cuprinde numeroase cadrane cu ace mişcătoare, Constantin Pătulea, controlor tehnic de calitate, măsoară la standul de probe parametrii funcţionali ai unei noi pompe. — Nici o pompă nu trece pragul întreprinderii dacă nu corespunde exigenţelor — precizează maistrul Dumitru Muşat, secretarul comitetului de partid al uzinei. Depunem eforturi pentru a înrădăcina în conştiinţa tuturor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor înalta răspundere pentru realizarea de produse de calitate. Comitetul de partid organizează activităţi de propagandă tehnică, discuţii, analize în organizaţiile de bază şi urmăreşte direct, prin consiliul de control muncitoresc şi comisia pentru problemele de export şi import, îndeplinirea planului de export nu cit mai bune condiţii, încheiem aici însemnările noastre de la Uzina de pompe din Capitală. Intr-adevăr, aici există o preocupare constantă pentru asigurarea unei calităţi superioare a produselor destinate exportului, iar la baza strategiei competiţionale a producătorilor din această unitate industrială se situează oferirea de produse cu inult nivel tehnic. Este una din numeroasele dovezi ale înţelegerii depline a rolului producătorului în activitatea de export, a cerinţei majore că exportul de produse de bună calitate, pe lingă faptul că asigură fondurile necesare importurilor de care are nevoie economia, întăreşte prestigiul industriei româneşti în schimburile comerciale internaţiionale. „* *.. •**... Dan CONSTANTIN _________| După succesele obţinute la tirgurile şi expoziţiile internaţionale de la Köln, Lyon, Leningrad, Londra, Moscova, Paris şi Tripoli, cota interesului manifestat pe piaţa externă pentru cele 20 de tipuri de mobilă şi piese de mobilier, produse de COMBINATUL PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI DIN FOCŞANI (în fotografie), este în continuă creştere. Firme din Anglia, Franţa, R. F. Germania, Uniunea Sovietică, Iugoslavia şi din alte 20 de ţări ale lumii au solicitat peste 97 la sută din producţia de mobilă a combinatului. Pentru a răspunde acestor cerinţe, colectivul unităţii a sporit simţitor producţia. Din nou însă a urmat o creştere, cu 30 la sută, a cerinţelor de export pe pieţele din vestul Europei. Din nou, specialiştii combinatului au trecut la lucru şi, din nou, ei au reuşit să găsească soluţii eficiente. Producţia anuală va creşte cu incă 1 500 de garnituri de mobilă, în aceleaşi spaţii industriale şi cu aceleaşi capacităţi de producţie şi, totodată, va spori şi calitatea. BILANŢ POZITIV în activitatea societăţii mixte româno - engleze „ARCODE“ Recent, la Londra, a avut loc adunarea generală a acţionarilor societăţii mixte româno-engleze „ARCODE Limited“, specializată în desfacerea produselor industriei chimice româneşti. Cu acest prilej a fost aprobat bilanţul financiar pe anul precedent şi s-au stabilit proiectul de buget şi planul de vinzări pe perioada următoare. S-a apreciat astfel că, în perioada care a trecut din 1968, cînd întreprinderea română de stat pentru comerţ exterior „Chimimport“ şi firma engleză „Tennant Trading Limited“ au întemeiat societatea mixtă „ARCODE Limited“, aceasta a oferit posibilităţi multiple şi a contribuit practic la extinderea şi diversificarea schimburilor comerciale dintre România şi Anglia. O ilustrează şi faptul că, faţă de primul an, volumul de afaceri al societăţii a fost în 1972 de aproape cinci ori mai mare, că an de an s-a lărgit nomenclatura de produse desfăcute. „In prezent, ne-a spus directorul părţii române, Virgil Popescu, accentul se pune pe produsele cu un grad mai înalt de prelucrare, ca de exemplu fibrele sintetice, masele plastice prelucrate şi produsele industriei de răşini şi vopseluri“. El a exprimat convingerea fermă a conducerii societăţii că în 1974 va spori simţitor cifra de afaceri, dezvoltind în continuare sistemul de distribuţie a produselor la consumatori. Nomenclatorul de produse şi clase de produse urmează să crească de la circa 52, la peste 60, ceea ce favorizează extinderea activităţii societăţii „ARCODE“. Nicolae PLOPEANU Pentru a nu înregistra cheltuieli neeconomicoase (contrastații, bonificaţii, penalităţi), producătorii şi întreprinderile de comerţ exterior trebuie să acorde cea mai mare atenţie respectării riguroase a disciplinei contractuale privind livrările la export, sub multiple aspecte : asigurarea unei inalte calități a produselor, încadrarea in termenele de livrare, in structura sortimentală stabilită s.a. In caz contrar, se poate ajunge la pierderi de valută. Deci, cum este posibilă apariția unor asemenea pierderi ? începem cu contrastaliile (adică, sumele plătite beneficiarilor pentru depăşirea timpului de staţionare prevăzut in contractul de navlosire), capitolul cu ponderea cea mai mare în volumul total al acestor cheltuieli. — întreprinderea de comerț exterior „Azoexport“ înregistrează an de an un volum mare de contrastatii ; numai in patru luni ale anului in curs, aceste cheltuieli au însumat 1,1 milioane lei valută. Care este cauza ? — se adresează reprezentantul Ministerului Finanţelor contabilului-şef al acestei unităţi. — E foarte dificil să dăm un răspuns — apreciază omul care, prin atribuţiile sale, gospodăreşte mijloacele financiare ale întreprinderii. — Cauzele sunt diverse — intervine in discuţie şi şeful biroului de transporturi internaţionale, Radu Strîmbu. Volumul exportului creşte an de an. Or, portul Constanţa nu oferă Încă acele condiţii propice pentru evitarea contrastaliilor. Şi, cu aceasta, interlocutorii noştri s-au spălat pe mîini, cum se spune. In realitate, lucrurile stau cu totul altfel. „Azoexport“ plăteşte sute de mii de lei contrastalii pentru că, la sosirea navelor la Constanţa, marfa nu se află în port, aşa cum ar fi normal. Anul acesta, Întreprinderea a exportat produse cu intîrziere, deoarece combinatele chimice din Craiova, Tirgu-Mureş şi Piatra Neamţ, de exemplu, n-au livrat la termen peste 21 000 tone de îngrăşăminte... din lipsa sacilor de polietilenă, confecţionaţi de întreprinderile aceluiaşi minister (al industriei chimice). — Este inadmisibil să nu ai marfă, iar vasul să vină şi să aştepte în port — ţine să precizeze directorul adjunct al întreprinderii ..Azoexport“, Gh. Prisadă. Suntem de aceeaşi părere, numai că directorul adjunct vorbea cu aerul omului din afara întreprinderii, ca şi cum nu ar avea nici o responsabilitate pentru asigurarea fondului de marfă, la termenele şi parametrii calitativi prevăzuţi, corespunzător clauzelor din contractele încheiate cu beneficiarii de peste hotare. Din păcate, aşa cum s-a desprins şi din ancheta noastră, cauzele apariţiei contrastaliilor sunt — de cele mai multe ori — de ordin subiectiv. Nava „Tîrgu-Jiu“ a staţionat (încărcată pe trei sferturi) pentru că marfa expediată prin I.C.E. „Vitrocim“ n-a sosit decit în loturi mici ; o altă navă specială, in cazul căreia s-au plătit contrastații de 2 500 dolari pe zi, a fost încărcată în 12 zile, în loc de 12 ore, cit prevedea norma, deoarece ritmul expedierii autoturismelor de la Piteşti a fost prea lent, iar o navă de 3 000 tone a staţionat 17 zile din lipsa unor lădiţe ce trebuiau livrate prin „Tehnoforestexport“. Acestea sunt cîteva din deficienţele care determină staţionarea prelungită a navelor in portul Constanţa, blocarea danelor de încărcare-descărcare, plata contrastaliilor. Tot din categoria cheltuielilor neeconomicoase fac parte şi bonificaţiile, adică sumele plătite pentru nerespectarea, in unele cazuri, a condiţiilor contractuale privind calitatea, structura sortimentală ş.a. Ne aflăm la I.C.E. „Fructexport“. „ Atit in anii trecuţi, cit şi la acest an, plătiţi bonificaţii importante unor beneficiari externi, pentru aceleaşi cauze , livrarea unor legume şi fructe neconforme cu contractul — se adresează reprezentanţilor acestei întreprinderi însoţitorul nostru, specialistul în problemele financiare. De ce admiteţi aceste pierderi şi ce măsuri aţi luat pentru evitarea lor ? — Pentru că nu se ia în considerare specificul acestor mărfuri, extrem de perisabile şi delicate — răspunde Constantin Rădoi, şef de serviciu. Dar să ştiţi că, pe ansamblul economiei naţionale, nu se pierde ; ne încadrăm în procentul de unu la sută. Mărturisim că n-am înţeles cum suportarea unor bonificaţii de zeci şi sute de mii de lei valută nu reprezintă o pierdere. Ce se intîmplă insă cu milioanele de lei înregistrate de-a lungul anilor la capitolul „debitori pentru bonificaţii, returnări...“ ? — O parte trece pe seama furnizorilor, alta la întreprinderea noastră. Şi, în sfirşit, altă parte nu se mai recuperează — intervine Mircea Stein, consilier în aceeași intreprindere. — Dar toate acestea reprezintă pierderi. — Nu, nu sunt pierderi, ne spune consilierul, cred că nu afectează cursul de revenire. Adică, cum ? Se vînd mărfuri la un alt preţ decit cel prevăzut, se acordă bonificaţii masive, se diminuează, deci, încasările, iar cursul de revenire, totuşi, nu este afectat ? O ciudată optică antieconomică dăinuie încă la unii din exportatorii noştri, care socotesc bonificaţiile cu zecile şi sutele de mii de lei, ba chiar cu milioanele, dar consideră că e normal, că nimic nu se pierde, cind, de fapt, totul (adică, pierderile) se adună. Dacă aceste bonificaţii s-ar suporta din buzunarul propriu, probabil că optica s-ar schimba. Deşi au un volum mult mai mic, totuşi, şi penalităţile — sumele plătite pentru nerespectarea termenelor de livrare prevăzute în contracte — contribuie la apariţia cheltuielilor neeconomicoase. Aşa, de exemplu, în cinci luni ale anului în curs, „Industrialexport“ a plătit ca penalităţi — conform datelor furnizate de Banca Română de Comerţ Exterior — aproape 94 000 lei valută, „Mecanoexport“ — 454 000 lei valută, iar „Autotractor" — 240 000 lei valută. Cauza ? Una singură, dar esenţială : livrarea cu intîrziere a unor mărfuri şi piese de schimb. — Să ştiţi insă că am recuperat penalităţile de la furnizorul nostru — ni se spune la „Mecanoexport“. E drept, dar de unde s-au recuperat aceste sume ? De la o întreprindere producătoare românească. Penalităţile — indiferent de cine sunt suportate, de unităţi producătoare sau exportatoare — afectează economia naţională, încasările cuvenite pentru exportul de produse. Tocmai de aceea, aceste cheltuieli trebuie prevenite pe toate căile — şi aceasta, prin aplicarea prevederilor legale în vigoare, prin acţiunea convergentă şi plină de răspundere a producătorilor şi exportatorilor, a organelor bancare și financiare. George POPESCU Cheltuieli nemijlocit păgubitoare CONTRASTALIILE, BONIFICAŢIILE, PENALITĂȚILE DIMINUEAZA INADMISIBIL VOLUMUL ÎNCASĂRILOR VALUTARE Continuind seria articolelor realizate împreună cu organele Ministerului Finanţelor, aducem in atenţia factorilor de răspundere din diferite unităţi producătoare şi exportatoare o altă problemă complexă legată de asigurarea unei eficienţe sporite a exporturilor, însoţiţi de tov. MARIN STELIAN, economist principal în Ministerul Finanţelor, am analizat cauzele care determină o serie de cheltuieli neeconomicoase la exportul de mărfuri, precum şi posibilităţile de înlăturare a acestora. înainte DE TERMEN • Peste 20 de întreprinderi industriale din București ?i au indeplinit, înainte de termen, sarcinile planului semestrial de export. Printre acestea figurează uzina de mașini electrice, care a livrat suplimentar, pină la sfirșitul acestei luni, motoare electrice, grupuri de sudură, grupuri electrogene şi alte produse in valoare de 3,5 milioane lei valută. De asemenea, tinăra uzină de cinescoape, ale cărei produse sunt achiziţionate in 20 de ţări, Înregistrează livrări suplimentare, pe primul semestru, în valoare de patru milioane lei valută. • Colectivul uzinei „7 Noiembrie" din Craiova 3 ex Pediat beneficiarilor externi, in avans fată de prevederile înscrise în contracte. 282 de mașini agricole, între care 170 de agregate pentru împrăștiatul Îngrășămintelor chimice, depăşind cu 14 la sută sarcinile de export pe primul semestru încă de la 20 iunie. La rîndul lor, constructorii de maşini electrice de la uzinele „Electroputere“ au livrat in avans 11 locomotive Diesel-electrice de 2 100 CP., motoare electrice cu o putere de 4 000 kW şi transformatoare de forţă însumind 388 700 kVA, iar chimiştii de pe platforma Işalniţa şi-au depăşit planul „la zi" cu 242 de tone butanol. • întreprinderile industriale din judeţul Prahova şi-au realizat succes angajamentul de a livra peste prevederi, pină la finele acestui an, produse în valoare de 15 000 000 lei valută. Unităţile aparţinînd Centralei industriale pentru rafinării şi petrochimie, al căror volum de produse exportate înregistrează anul acesta o creştere aproape dublă faţă de anul trecut, au adus principala contribuţie la realizarea acestui succes. • Combinatul de fibre şi fire sintetice din Iași şi-a îndeplinit înainte de termen planul la export pe primul semestru, la toate sortimentele, livrînd în plus produse a căror valoare depăşeşte 1 500 000 lei valută. In acest an, volumul producţiei destinate exportului este de circa două ori mai mare decit anul trecut • Tăbăcaria minerală Corabia este o nouă Întreprindere a județului Olt, care livrează produsele fabricate și la export. Recent, primul lot de 500 mp de piei semifabricate a fost livrat înainte de termen în R.F. Germania. In următoarele zile alte cantități vor fi expediate beneficiarilor externi. PAGINA 3 Tractorul „Universal“ în pădurile Bulgariei Sunt aproape patru ani de cind primul tractor românesc a luat un piept cum se spune, pantele abrupte ale munţilor Bulgariei. Astăzi, el a devenit utilajul de bază al exploatărilor forestiere din Stara Planina, Rodopl, Pirin şi Rita, ajutînd la mecanizarea complexă a lucrărilor executate de tăietorii de lemne din ţara vecină şi prietenă. Cu fiecare an, U-651 M — echipat cu troliu TI-2 — este tot mai bine cunoscut la Silistra, ca şi la Stanke Dimitrov, pe Ropotamo, ca şi in pădurile din împrejurimile Sofiei. El este mînuit cu pricepere de majoritatea mecanizatorilor forestieri din Bulgaria, astfel incit prezenţa I.M.S.-ului cu număr de Braşov şi a tehnicianului Ana Nicolae, care asigură „service-ul“ în Bulgaria, la locurile de exploatare, sunt necesare doar pentru a ajuta la perfecţionarea cunoştinţelor tractoriştilor. — Merge ceas motorul, drugariu Nicolae. Original salut. Original şi îmbucurător, totodată, pentru că „merge ceas motorul“ este spus în româneşte. — Intr-adevăr, motorul „merge ceas" — remarca şi inginerul Liuben Iovcev, director adjunct al Combinatului forestier Ruse, atunci cind, însoţit de reprezentantul uzinei „Tractorul“, i-am făcut o vizită. Suntem mulţumiţi de performanţele tractorului dv. Şi, ca să ne convingă, ne arată o fotografie. — Aici, ne explică dînsul, este brigada lui Ivan Decev, de la ocolul silvic Silistra, fruntaşă pe ţară în 1972. E împreună cu tractorul „U-651“ cu care lucrează, neîntrerupt, din 1970, fără să aibă vreun necaz... Tot de la inginerul Iovcev aflăm despre o interesantă acţiune „Mişcarea pentru 20 000 metri cubi". Aşa a fost denumită iniţiativa unei alte brigăzi complexe, a lui Ivan Anghelov, de la întreprinderea forestieră Kubrat, care s-a angajat să doboare și să transporte, cu tractorul „Universal“, în cursul actualului cincinal 20 000 metri cubi masă lemnoasă — un record încă neatins in pădurile Bulgariei. Creșterea, de la un an la altul, a numărului de tractoare româneşti „U-651 M“ în Bulgaria este o dovadă a performanţelor sale deosebite şi a bunelor aprecieri de care se bucură din partea specialiştilor bulgari. Acum, evidenţa tehnicianului Ana Nicolae, cu locurile şi adresele la care lucrează tractoarele româneşti, este tot mai greu de ţinut : două tractoare la Glin Pelin, lingă Sofia, alte cinci la Devin, în Rodopi, trei la Sumen... In curind, în Bulgaria vor sosi şi tractoare de tip greu „S- 500“. La începutul lunii mai a.c., întreprinderile de comerţ exterior „Autotractor“Braşov şi „Tehnokomplekt“-Sofia au semnat un nou contract pentru livrarea, in acest an, pe lingă 90 de tractoare forestiere „U-651 M“ cu troliu TI-2 şi a unui lot de o sută de tractoare „S-1500“ cu echipament de buldozer şi scarificator. Principalul beneficiar , Uniunea economică de stat „Construcţii industriale“ şi marile şantiere ale Bulgariei, inclusiv viitorul şantier al Complexului hidrotehnic Cioara-Belene de pe Dunăre, ce va fi construit în colaborare de către România şi Bulgaria. Constantin AMARIŢEI I AUTOTURISMUL „DACIA"-1300 . PE ŞOSELELE ALGERIEI Plăcută ne-a fost surpriza întîlnirii pe autostrada dintre Alger si Tipaza, de-a lungul ţărmului mediteranean, cu un convoi de autoturisme româneşti „Dacia"- 1300 aflate in rodaj. Pe şoselele Algeriei, inclusiv pe cele din regiunile sahariene, rulează in prezent circa 4 000 de automobile fabricate de constructorii noştri din Piteşti. In Alger, autoturismul „Dacia“- 1 300 este o prezenţă binecunoscută. Sunt aşteptate aici, conform contractului încheiat, încă 1 000 de asemenea maşini, care se bucură de aprecieri în rîndul beneficiarilor. Referindu-se la ultimul lot de autoturisme românești, tip „Station“, recepţionate zilele acestea la Alger. A. Mimouni, director la „Sonacome“ pentru comercializarea autovehiculelor, se declara foarte satisfăcut, afirmînd : „Sunt remarcabile din toate punctele de vedere“. „Sunt robuste şi au stabilitate la drum, sunt apte pentru şoselele din tara noastră, au demarat rapid şi uşurinţă în conducere" — ne spuneau, de asemenea, mai mulţi proprietari de automobile româneşti. Este apreciat şi faptul că cele trei sucursale „Service- Dacia" din Alger, Oran şi Constantine şi alte 50 de ateliere mai mici din diferite localităţi ale ţării asigură beneficiarilor autoturismelor româneşti o asistenţă tehnică promptă şi de bună calitate, sub îndrumarea inginerului Ion Alexandru, reprezentantul uzinei din Piteşti. De curind au sosit la Alger şi primele autoturisme româneşti de teren „ARO-240“. Ele urmează să fie experimentate pe diferite trasee, mai ales in condiţiile drumurilor sahariene, în vederea contractării pe piaţa algeriană. Sunt aşteptate, de asemenea, tot în vederea probelor de experimentare in Algeria, si autocamioane cu motoare Diesel, fabricate de cunoscuţii constructori din Braşov, de la uzinele „Steagul rosu” Mircea S. IONESCU