Scînteia, iulie 1973 (Anul 42, nr. 9556-9586)

1973-07-01 / nr. 9556

SCI­NT­EI­A - duminică 1 iulie 1973 ROMANIA­­ ÎN COMERȚUL MONDIAL ---------1 în cinci luni din acest an, colectivul Uzinei de pompe din Bucureşti şi-a îndepli­nit planul de export în proporţie de 114 la sută, preliminîndu-se ca pină la sfirşitul semestrului să fie livrate în avans parteneri­lor externi produse în valoare de peste 150 000 lei valută. Asemenea rezul­tate se circumscriu preve­derilor din acest cincinal, cînd întreprinderii i s-a planificat creşterea volumu­lui exportului, în 1975 faţă de 1970, de 8,5 ori. Uzină cu vechi tradiţii muncito­reşti, decorată recent cu Steaua Republicii Socialiste România clasa I, cu prile­jul împlinirii a 90 de ani de existenţă, ea este binecu­noscută în peste 30 de ţări. Pompele cu marca „Aversa“ sunt o prezenţă într-adevăr de marcă pe piaţa externă. Iată cîteva date care vor­besc despre gradul de teh­nicitate şi utilizare al pom­pelor fabricate aici: o sin­gură pompă de tip „RV" are un debit egal cu cel al Dîmboviţei la Bucureşti ; pompele de tip „TERMA“ pot vehicula lichide a că­ror temperatură depăşeşte temperatura de topire a plumbului ; o singură e­­lectropompă, montată la cota 1 500 Sinaia, poate ali­menta cu apă cabana Vîr­­ful cu Dor, aflată la 500 metri mai sus. Astfel de caracteristici superioare sunt proprii fiecăreia dintre cele 42 „familii“ de pompe fabricate in 3 500 de tipodi­­mensiuni. — Cum obţinem aceste rezultate ? — ne explică ing. Eugen Zarcula, direc­torul tehnic al uzinei. Ma­nifestăm o preocupare deo­sebită pentru îmbunătăţi­rea activităţii de cerce­tare şi proiectare, pentru asimilarea rapidă în pro­ducţie a rezultatelor cerce­tărilor proprii, concomitent cu perfecţionarea stăruitoa­re a calităţii producţiei cu­rente. Aprecierea directorului tehnic al uzinei are depli­nă acoperire in practică. Sub raportul nivelului teh­nic și calitativ al produse­lor uzinei, grăitor este fap­tul că, începînd din 1956, an cind întreprinderea a V__________________ exportat primele pompe, nu s-a primit nici o reclama­­ţie de la partenerii ex­terni. Dimpotrivă. Cei care au cumpărat pompele au devenit clienţi tradiţio­nali. Faptul că multe din familiile de pompe, aflate in fabricaţie, corespund normelor exigente ale Or­ganizaţiei Internaţionale de Standardizare (ISO) consti­tuie o premisă decisivă pentru „intrarea“ acestora pe orice piaţă externă. — Sunt rezultate deose­bite, obţinute probabil şi pe baza valorificării unor licenţe străine... — Nicidecum ! — ne-a spus directorul tehnic al uzinei. Noi exportăm pro­duse în peste 30 de ţări d­intre care U.R.S.S., R. P. Polonă, R. P. Ungară, R.D.G., R.F.G., Franţa, Ita­lia, Cuba, Brazilia, Egipt, India ş.a. — dar nici mă­car un singur tip de pom­pă nu este fabricat după licenţe străine. Ne-am im­pus în competiţia interna­ţională cu produse de con­cepţie originală, româ­nească. Printr-un puternic nucleu de cercetare şi pro­iectare uzinală am ajuns să realizăm nu numai noi şi noi tipuri de pompe, ci familii întregi, la preţuri a­­vantajoase ; mai mult, pro­ducem şi maşini-unelta specializate pentru fabrica­rea pompelor. De altfel, uzina a primit cereri de ofertă de know-how, pen­tru a construi fabrici de pompe, urmînd să livrăm beneficiarilor externi atît utilajele, cit şi tehnologia respectivă. La solicitarea unei firme din R.F.G., am realizat pompe la parame­trii foarte înalţi, indicaţi in mod expres de aceasta. Deci, punctul de plecare şi, în acelaşi timp, cheia succeselor le constituie cer­cetarea şi proiectarea uzi­nală. Dar mai departe ce se intîmplă ? — Urmărim asigurarea unei fiabilităţi superioare a produselor noastre, compor­tarea lor în timpul funcţio­nării, iar acolo unde tre­buie aduse îmbunătăţiri le efectuăm operativ — ne-a spus ing. Ernest Băltăreţu­, şeful centrului de proiecta­re al uzinei. Aşa am pro­cedat cu pompele axiale D.V.R. şi cu altele. Labora­torul uzinal devine astfel o puternică sursă de sugestii, de soluţii pentru ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor. Dar nu nu­mai atît. Centrul nostru, în strînsă conlucrare cu pro­ducţia, reprezintă şi pro­­pulsorul înnoirii şi moder­nizării perseverente a pro­ducţiei. Numeroase fapte vin în sprijinul acestei afirmaţii. Ritmul de înnoire şi mo­dernizare a producţiei este an de an tot mai ridicat. Numai in acest an, planul tehnic cuprinde 90 de pozi­ţii, dintre care enumerăm : extinderea „familiilor“ de pompe diagonale în V, a celor cu canal lateral pen­tru maşinile-unelte, a alto­ra de stins incendii, pentru transportul de ţiţei ş.a. De remarcat că pentru realiza­rea noutăţilor se foloseşte întregul „arsenal“ de teh­nică modernă al uzinei. Procesele tehnologice ţin şi ele păsul cu ritmul rapid de înnoire a fabricaţiei, 80 la sută din acestea fiind procedee noi. Cuvîntul de ordine al cercetătorilor şi proiectanţilor este tipizarea hidraulică şi constructivă a pompelor. Ce înseamnă în practică aceasta? La o pro­ducţie atit de diversă, cum este aceea a uzinei, tipiza­rea reprezintă singura solu­ţie pentru simplificarea a­­tit a activităţii de proiecta­re, cit şi a fabricaţiei. A­­vantajele tipizării se regă­sesc şi în reducerea chel­tuielilor de producţie, in creşterea productivităţii muncii. Datorită acestei ac­ţiuni de tipizare, astăzi se află simultan pe planşetele proiectanţilor cele 30 de DE CE SUNT APRECIATE POMPELE „AVERSA“ tipodimensiuni ale „fami­liei“ de pompe pentru chi­mie, alte 30 ale „familiei“ de pompe de apă, care vor intra in fabricaţie in cursul anului viitor. ...Cu cronometrul in mină, în faţa unui tablou de comandă ce cuprinde numeroase cadrane cu ace mişcătoare, Constantin Pă­­tulea, controlor tehnic de calitate, măsoară la stan­dul de probe parametrii funcţionali ai unei noi pompe. — Nici o pompă nu tre­ce pragul întreprinderii dacă nu corespunde exi­genţelor — precizează maistrul Dumitru Muşat, secretarul comitetului de partid al uzinei. Depunem eforturi pentru a înrădă­cina în conştiinţa tuturor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor înalta răs­pundere pentru realizarea de produse de calitate. Co­mitetul de partid organi­zează activităţi de propa­gandă tehnică, discuţii, analize în organizaţiile de bază şi urmăreşte direct, prin consiliul de control muncitoresc şi comisia pentru problemele de ex­port şi import, îndeplini­rea planului de export nu cit mai bune condiţii, încheiem aici însemnările noastre de la Uzina de pompe din Capitală. In­tr-adevăr, aici există o preocupare constantă pen­tru asigurarea unei calităţi superioare a produselor destinate exportului, iar la baza strategiei competiţio­­nale a producătorilor din această unitate industrială se situează oferirea de pro­duse cu inult nivel tehnic. Este una din numeroasele dovezi ale înţelegerii de­pline a rolului producăto­rului în activitatea de ex­port, a cerinţei majore că exportul de produse de bună calitate, pe lingă fap­tul că asigură fondurile necesare importurilor de care are nevoie economia, întăreşte prestigiul indus­triei româneşti în schimbu­rile comerciale internaţiio­­­na­le. „* *.. •**... Dan CONSTANTIN _________| După succesele obţinute la tirgurile şi expoziţiile internaţionale de la Köln, Lyon, Leningrad, Londra, Moscova, Paris şi Tripoli, cota interesului manifestat pe piaţa externă pentru cele 20 de tipuri de mobilă şi piese de mobilier, produse de COMBINATUL PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI DIN FOCŞANI (în fotografie), este în continuă creştere. Firme din Anglia, Franţa, R. F. Germania, Uni­unea Sovietică, Iugoslavia şi din alte 20 de ţări ale lumii au solicitat peste 97 la sută din producţia de mobilă a combinatului. Pentru a răspunde acestor cerinţe, colectivul unităţii a sporit simţitor pro­ducţia. Din nou însă a urmat o creştere, cu 30 la sută, a ce­rinţelor de export pe pieţele din vestul Europei. Din nou, specialiştii combinatului au trecut la lucru şi, din nou, ei au reuşit să găsească soluţii eficiente. Producţia anuală va creşte cu incă 1 500 de garnituri de mobilă, în aceleaşi spaţii industriale şi cu aceleaşi capacităţi de producţie şi, totodată, va spori şi calitatea. BILANŢ POZITIV în activitatea societăţii mixte româno - engleze „ARCODE“ Recent, la Londra, a avut loc adunarea ge­nerală a acţionarilor societăţii mixte româ­­no-engleze „ARCODE Limited“, specializată în desfacerea produse­lor industriei chimice româneşti. Cu acest prilej a fost aprobat bilanţul financiar pe anul precedent şi s-au stabilit proiectul de buget şi planul de vin­­zări pe perioada urmă­toare. S-a apreciat astfel că, în perioada care a trecut din 1968, cînd întreprinderea română de stat pentru comerţ exterior „Chimimport“ şi firma engleză „Tennant Trading Li­mited“ au întemeiat societatea mixtă „ARCODE Limited“, aceasta a oferit posi­bilităţi multiple şi a contribuit practic la extinderea şi diversifi­carea schimburilor co­merciale dintre Româ­nia şi Anglia. O ilus­trează şi faptul că, faţă de primul an, vo­lumul de afaceri al so­cietăţii a fost în 1972 de aproape cinci ori mai mare, că an de an s-a lărgit nomenclatu­ra de produse desfă­cute. „In prezent, ne-a spus directorul părţii române, Virgil Po­­pescu, accentul se pune pe produsele cu un grad mai înalt de prelucrare, ca de e­xemplu fibrele sinteti­ce, masele plastice prelucrate şi produsele industriei de răşini şi vopseluri“. El a expri­mat convingerea fermă a conducerii societăţii că în 1974 va spori simţitor cifra de afa­ceri, dezvoltind în con­tinuare sistemul de distribuţie a produselor la consumatori. No­menclatorul de produ­se şi clase de produse urmează să crească de la circa 52, la peste 60, ceea ce favorizează extinderea activităţii societăţii „ARCODE“. Nicolae PLOPEANU Pentru a nu înregistra cheltuieli neeconomicoase (contrastații, bonifi­caţii, penalităţi), producătorii şi în­treprinderile de comerţ exterior tre­buie să acorde cea mai mare aten­ţie respectării riguroase a disciplinei contractuale privind livrările la ex­port, sub multiple aspecte : asigura­rea unei inalte calități a produselor, încadrarea in termenele de livrare, in structura sortimentală stabilită s.a. In caz contrar, se poate ajunge la pierderi de valută. Deci, cum este posibilă apariția unor asemenea pierderi ? începem cu contrastaliile (adică, sumele plă­tite beneficiarilor pentru depăşirea timpului de staţionare prevăzut in contractul de navlosire), capitolul cu ponderea cea mai mare în volumul total al acestor cheltuieli. — întreprinderea de comerț exte­rior „Azoexport“ înregistrează an de an un volum mare de contrastatii ; numai in patru luni ale anului in curs, aceste cheltuieli au însumat 1,1 milioane lei valută. Care este cauza ? — se adresează reprezentantul Mi­nisterului Finanţelor contabilului-şef al acestei unităţi. — E foarte dificil să dăm un răs­puns — apreciază omul care, prin atribuţiile sale, gospodăreşte mijloa­cele financiare ale întreprinderii. — Cauzele sunt diverse — inter­vine in discuţie şi şeful biroului de transporturi internaţionale, Radu Strîmbu. Volumul exportului creşte an de an. Or, portul Constanţa nu oferă Încă acele condiţii propice pentru evitarea contrastaliilor. Şi, cu aceasta, interlocutorii noş­tri s-au spălat pe mîini, cum se spune. In realitate, lucrurile stau cu totul altfel. „Azoexport“ plăteşte sute de mii de lei contrastalii pen­tru că, la sosirea navelor la Con­­stanţa, marfa nu se află în port, aşa cum ar fi normal. Anul acesta, În­treprinderea a exportat produse cu intîrziere, deoarece combinatele chi­mice din Craiova, Tirgu-Mureş şi Piatra Neamţ, de exemplu, n-au livrat la termen peste 21 000 tone de îngrăşăminte... din lipsa sacilor de polietilenă, confecţionaţi de între­prinderile aceluiaşi minister (al in­dustriei chimice). — Este inadmisibil să nu ai marfă, iar vasul să vină şi să aştepte în port — ţine să precizeze directorul adjunct al întreprinderii ..Azoex­port“, Gh. Prisadă. Suntem de aceeaşi părere, numai că directorul adjunct vorbea cu ae­rul omului din afara întreprinderii, ca şi cum nu ar avea nici o respon­sabilitate pentru asigurarea fondului de marfă, la termenele şi parame­trii calitativi prevăzuţi, corespunză­tor clauzelor din contractele înche­iate cu beneficiarii de peste hotare. Din păcate, aşa cum s-a desprins şi din ancheta noastră, cauzele apa­riţiei contrastaliilor sunt — de cele mai multe ori — de ordin subiectiv. Nava „Tîrgu-Jiu“ a staţionat (încăr­cată pe trei sferturi) pentru că marfa expediată prin I.C.E. „Vitrocim“ n-a sosit decit în loturi mici ; o altă navă specială, in cazul căreia s-au plătit contrastații de 2 500 dolari pe zi, a fost încărcată în 12 zile, în loc de 12 ore, cit prevedea norma, deoarece ritmul expedierii autoturis­melor de la Piteşti a fost prea lent, iar o navă de 3 000 tone a staţionat 17 zile din lipsa unor lădiţe ce tre­buiau livrate prin „Tehnoforestex­­port“. Acestea sunt cîteva din defi­cienţele care determină staţionarea prelungită a navelor in portul Con­stanţa, blocarea danelor de încăr­­care-descărcare, plata contrastaliilor. Tot din categoria cheltuielilor ne­economicoase fac parte şi bonifica­ţiile, adică sumele plătite pentru nerespectarea, in unele cazuri, a condiţiilor contractuale privind cali­tatea, structura sortimentală ş.a. Ne aflăm la I.C.E. „Fructexport“. „ Atit in anii trecuţi, cit şi la acest an, plătiţi bonificaţii impor­tante unor beneficiari externi, pen­tru aceleaşi cauze , livrarea unor legume şi fructe neconforme cu con­tractul — se adresează reprezentan­ţilor acestei întreprinderi însoţitorul nostru, specialistul în problemele fi­nanciare. De ce admiteţi aceste pier­deri şi ce măsuri aţi luat pentru evitarea lor ? — Pentru că nu se ia în conside­rare specificul acestor mărfuri, ex­trem de perisabile şi delicate — răs­punde Constantin Rădoi, şef de ser­viciu. Dar să ştiţi că, pe ansamblul economiei naţionale, nu se pierde ; ne încadrăm în procentul de unu la sută. Mărturisim că n-am înţeles cum suportarea unor bonificaţii de zeci şi sute de mii de lei valută nu re­prezintă o pierdere. Ce se intîmplă insă cu milioanele de lei înregistrate de-a lungul anilor la capitolul „de­bitori pentru bonificaţii, retur­­nări...“ ? — O parte trece pe seama furni­zorilor, alta la întreprinderea noas­tră. Şi, în sfirşit, altă parte nu se mai recuperează — intervine Mircea Stein, consilier în aceeași intreprin­­dere. — Dar toate acestea reprezintă pierderi. — Nu, nu sunt pierderi, ne spune consilierul, cred că nu afectează cursul de revenire. Adică, cum ? Se vînd mărfuri la un alt preţ decit cel prevăzut, se a­­cordă bonificaţii masive, se dimi­nuează, deci, încasările, iar cursul de revenire, totuşi, nu este afectat ? O ciudată optică antieconomică dăi­nuie încă la unii din exportatorii noştri, care socotesc bonificaţiile cu zecile şi sutele de mii de lei, ba chiar cu milioanele, dar consideră că e normal, că nimic nu se pierde, cind, de fapt, totul (adică, pierderile) se adună. Dacă aceste bonificaţii s-ar suporta din buzunarul propriu, probabil că optica s-ar schimba. Deşi au un volum mult mai mic, totuşi, şi penalităţile — sumele plă­tite pentru nerespectarea termenelor de livrare prevăzute în contracte — contribuie la apariţia cheltuielilor neeconomicoase. Aşa, de exemplu, în cinci luni ale anului în­ curs, „Indus­trialexport“ a plătit ca penalităţi — conform datelor furnizate de Banca Română de Comerţ Exterior — a­­proape 94 000 lei valută, „Mecanoex­­port“ — 454 000 lei valută, iar „Auto­tractor" — 240 000 lei valută. Cauza ? Una singură, dar esenţială : livrarea cu intîrziere a unor mărfuri şi piese de schimb. — Să ştiţi insă că am recuperat penalităţile de la furnizorul nostru — ni se spune la „Mecanoexport“. E drept, dar de unde s-au recu­perat aceste sume ? De la o între­prindere producătoare românească. Penalităţile — indiferent de cine sunt suportate, de unităţi producă­toare sau exportatoare — afectează economia naţională, încasările cuve­nite pentru exportul de produse. Tocmai de aceea, aceste cheltuieli trebuie­ prevenite pe toate căile — şi aceasta, prin aplicarea prevederi­lor legale în vigoare, prin acţiunea convergentă şi plină de răspundere a producătorilor şi exportatorilor, a organelor bancare și financiare. George POPESCU Cheltuieli nemijlocit păgubitoare CONTRASTALIILE, BONIFICAŢIILE, PENALITĂȚILE DIMINUEAZA INADMISIBIL VOLUMUL ÎNCASĂRILOR VALUTARE Continuind seria articolelor realizate împreună cu organele Ministe­rului Finanţelor, aducem in atenţia factorilor de răspundere din dife­rite unităţi producătoare şi exportatoare o altă problemă complexă le­gată de asigurarea unei eficienţe sporite a exporturilor, însoţiţi de tov. MARIN STELIAN, economist principal în Ministerul Finanţelor, am analizat cauzele care determină o serie de cheltuieli neeconomi­coase la exportul de mărfuri, precum şi posibilităţile de înlăturare a acestora. înainte DE TERMEN • Peste 20 de între­prinderi industriale din București ?i au indeplinit, înainte de termen, sarcinile pla­nului semestrial de export. Prin­tre acestea figurează uzina de mașini electrice, care a livrat suplimentar, pină la sfirșitul a­­cestei luni, motoare electrice, grupuri de sudură, grupuri elec­trogene şi alte produse in va­loare de 3,5 milioane lei va­lută. De asemenea, tinăra uzi­nă de cinescoape, ale cărei produse sunt achiziţionate in 20 de ţări, Înregistrează livrări su­plimentare, pe primul semestru, în valoare de patru milioane lei valută. • Colectivul uzinei „7 Noiembrie" din Cra­iova 3 ex Pediat beneficiarilor externi, in avans fată de preve­derile înscrise în contracte. 282 de mașini agricole, între care 170 de agregate pentru împrăș­tiatul Îngrășămintelor chimice, depăşind cu 14 la sută sarcinile de export pe primul semestru încă de la 20 iunie. La rîndul lor, constructorii de maşini elec­trice de la uzinele „Electropute­­re“ au livrat in avans 11 loco­motive Diesel-electrice de 2 100 CP., motoare electrice cu o pu­tere de 4 000 kW şi transforma­toare de forţă însumind 388 700 kVA, iar chimiştii de pe platfor­ma Işalniţa şi-au depăşit pla­nul „la zi" cu 242 de tone bu­tanol. • întreprinderile in­dustriale din judeţul Prahova şi-au realizat­­ succes angajamentul de a livra peste prevederi, pină la finele acestui an, produse în valoare de 15 000 000 lei valută. Unităţile a­­parţinînd Centralei industriale pentru rafinării şi petrochimie, al căror volum de produse ex­portate înregistrează anul acesta o creştere aproape dublă faţă de anul trecut, au adus principala contribuţie la realizarea acestui succes. • Combinatul de fi­bre şi fire sintetice din Iași şi-a îndeplinit înainte de termen planul la ex­port pe primul semestru, la toa­te sortimentele, livrînd în plus produse a căror valoare depă­şeşte 1 500 000 lei valută. In acest an, volumul producţiei destinate exportului este de cir­ca două ori mai mare decit anul trecut • Tăbăcaria mine­rală Corabia este o nouă Întreprindere a județului Olt, care livrează produsele fabri­cate și la export. Recent, pri­mul lot de 500 mp de piei semi­fabricate a fost livrat înainte de termen în R.F. Germania. In următoarele zile alte cantități vor fi expediate beneficiarilor externi. PAGINA 3 Tractorul „Universal“ în pădurile Bulgariei Sunt aproape patru ani de cind primul tractor românesc a luat un piept cum se spu­ne, pantele abrupte ale munţilor Bulgariei. Astăzi, el a devenit u­­tilajul de bază al ex­ploatărilor forestiere din Stara Planina, Ro­­dopl, Pirin şi Rita, a­­jutînd la mecanizarea complexă a lucrărilor executate de tăietorii de lemne din ţara ve­cină şi prietenă. Cu fiecare an, U-651 M — echipat cu troliu TI-2 — este tot mai bine cunoscut la Silis­­tra, ca şi la Stanke Di­mitrov, pe Ropotamo, ca şi in pădurile din împrejurimile Sofiei. El este mînuit cu pricepere de majo­ritatea mecanizatori­­lor­ forestieri din Bul­garia, astfel incit prezenţa I.M.S.-ului cu număr de Braşov şi a tehnicianului Ana Ni­­colae, care asigură „service-ul“ în Bulga­ria, la locurile de ex­ploatare, sunt necesare doar pentru a ajuta la perfecţionarea cunoş­tinţelor tractoriştilor. — Merge ceas moto­rul, drugariu Nicolae. Original salut. Origi­nal şi îmbucurător, tot­odată, pentru că „mer­ge ceas motorul“ este spus în româneşte. — Intr-adevăr, mo­torul „merge­ ceas" — remarca şi inginerul Liuben Iovcev, direc­tor adjunct al Combi­natului forestier Ruse, atunci cind, însoţit de reprezentantul uzinei „Tractorul“, i-am fă­cut o vizită. Suntem­ mulţumiţi de perfor­manţele tractorului dv. Şi, ca să ne convin­gă, ne arată o fotogra­fie. — Aici, ne explică dînsul, este brigada lui Ivan Decev, de la o­­colul silvic Silistra, fruntaşă pe ţară în 1972. E împreună cu tractorul „U-651“ cu care lucrează, neîntre­rupt, din 1970, fără să aibă vreun necaz... Tot de la inginerul Iovcev aflăm despre o interesantă acţiune „Mişcarea pentru 20 000 metri cubi". Aşa a fost denumită iniţiativa u­­nei alte brigăzi com­plexe, a lui Ivan An­­ghelov, de la între­prinderea forestieră Kubrat, care s-a an­gajat să doboare și să transporte, cu tracto­rul „Universal“, în cursul actualului cin­cinal 20 000 metri cubi masă lemnoasă — un record încă ne­atins in pădurile Bul­gariei. Creșterea, de la un an la altul, a număru­lui de tractoare româ­neşti „U-651 M“ în Bulgaria este o dova­dă a performanţelor sale deosebite şi a bu­nelor aprecieri de care se bucură din partea specialiştilor bulgari. Acum, evidenţa teh­nicianului Ana Nico­lae, cu locurile şi a­­dresele la care lucrea­ză tractoarele româ­neşti, este tot mai greu de ţinut : două tractoare la Glin Pe­lin, lingă Sofia, alte cinci la Devin, în Ro­­dopi, trei la Sumen... In curind, în Bulgaria vor sosi şi tractoare de tip greu „S-­ 500“. La începutul lunii mai a.c., întreprinde­rile de comerţ exte­rior „Autotractor“­­Braşov şi „Tehno­­komplekt“-Sofia au semnat un nou con­tract pentru livrarea, in acest an, pe lingă 90 de tractoare fores­­tiere „U-651 M“ cu troliu TI-2 şi a unui lot de o sută de trac­toare „S-1500“ cu echi­pament de buldozer şi scarificator. Principa­lul beneficiar , Uniu­nea economică de stat „Construcţii industria­le“ şi marile şantiere ale Bulgariei, inclusiv viitorul şantier al Complexului hidroteh­nic Cioara-Belene de pe Dunăre, ce va fi construit în colabo­rare de către Româ­nia şi Bulgaria. Constantin AMARIŢEI I AUTOTURISMUL­­ „DAC­IA"-1300 . PE ŞOSELELE ALGERIEI Plăcută ne-a fost surpriza întîlnirii­ pe autostrada dintre Al­ger si Tipaza, de-a lungul ţărmului me­diteranean, cu un convoi de autoturisme româneşti „Dacia"- 1­300 aflate in rodaj. Pe şoselele Algeriei, inclusiv pe cele din regiunile sahariene, rulează in prezent circa 4 000 de automo­bile fabricate de con­structorii noştri din Piteşti. In Alger, au­toturismul „Dacia“- 1 300 este o prezenţă binecunoscută. Sunt aşteptate aici, con­form contractului în­cheiat, încă 1 000 de asemenea maşini, care se bucură de aprecieri în rîndul beneficiari­lor. Referindu-se la ultimul lot de auto­turisme românești, tip „Station“, recepţiona­te zilele acestea la Alger. A. Mimouni, director la „Sonacome“ pentru comercializarea autovehiculelor, se declara foarte satisfă­cut, afirmînd : „Sunt remarcabile din toate punctele de vedere“. „Sunt robuste şi au stabilitate la drum, sunt apte pentru şo­selele din tara noas­tră, au demarat ra­pid şi uşurinţă în con­ducere" — ne spuneau, de asemenea, mai mulţi proprietari de automobile româneşti. Este apreciat şi fap­tul că cele trei sucursale „Service- Dacia" din Alger, O­­ran şi Constantine şi alte 50 de ateliere mai mici din diferite lo­calităţi ale ţării a­­sigură beneficiarilor autoturismelor româ­neşti o asistenţă teh­nică promptă şi de bună calitate, sub în­drumarea inginerului Ion Alexandru, re­prezentantul uzinei din Piteşti. De curind au sosit la Alger şi primele autoturisme româneşti de teren „ARO-240“. Ele urmează să fie experimentate pe di­ferite trasee, mai a­­les in condiţiile dru­murilor sahariene, în vederea contractării pe piaţa algeriană. Sunt aşteptate, de a­­semenea, tot în ve­derea probelor de ex­perimentare in Alge­ria, si autocamioane cu motoare Diesel, fabricate de cunoscuţii constructori din Bra­şov, de la uzinele „Steagul rosu” Mircea S. IONESCU

Next