Scînteia, august 1973 (Anul 42, nr. 9587-9616)
1973-08-01 / nr. 9587
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Casa nr. 43 Pornită de pe meleagurile Trafegului, o casă de piatră, împreună cu întregul său inventar — obiecte de uz casnic şi gospodăresc — va poposi tocmai la... Bucureşti. Achiziţionată de către Muzeul satului, ea ilustrează o tradiţie străveche de construcţii pe aceste meleaguri, fiind, de altfel, una din puţinele rămase în zonă, împreună cu casa, va fi adus şi o parte din zidul împrejmuitor, de asemenea de construcţie originală (blocuri de piatră adunate împreună fără vreun liant), precum şi stilpii de poartă, din piatră, decoraţi cu motive specifice locului. Reconstruită chiar in acest an, casa de piatră din Haţeg va constitui, astfel, cea de-a 43-a locuinţă din ansamblul Muzeului satului. Contralovitura s-a intîmplat într-o noapte in staţia C.F.R. Luduş. Revizorul de ace Pavel Balogh a observat un individ în preajma unei unităţi comerciale din apropierea liniilor de garaj. După puţin timp, din direcţia respectivă, a auzit un zgomot suspect. A semnalat acest lucru şefului de tren Dumitru Petricel, fochistului Pavel Kun şi mecanicului de locomotivă Iuliu Maladoniczki şi a pornit imediat, împreună cu ei, spre magazin. Aici au găsit un geam spart, iar înăuntru — un individ care cotrobăia prin rafturi. Văzînd că a dat greş, acesta a încercat să fugă. Cei patru ceferişti — după cum ne relatează lt. col. Aurel Moraru — au reuşit însă să-l imobilizeze şi să-l predea organelor de miliţie. La cercetările ulterioare s-a constatat că autorul loviturii amintite, Iuliu Dombi, din satul Tuşin (Mureş), era căutat de zor pentru un furt săvirşit cu trei zile mai înainte în satul Lechincioara. Pragul de sus Încărcat cu lucarnă, un autocamion al cooperativei agricole de producţie din satul Mărtineşti (Vrancea) se pregătea să intre în depozitul de furaje. Deodată, încărcătura sa a fost cuprinsă de flăcări. După câteva minute, de la această neaşteptată „torţă“ au luat foc şi furajele existente in depozit. Anunţaţi, pompierii militari din Focşani au sosit in grabă la faţa locului, reuşind in cele din urmă să localizeze şi să stingă incendiul. Intre timp insă 10 tone de lucerna fuseseră mistuite de flăcări. Dar de unde izbucnise focul ? Deasupra autocamionului cu pricina se aflau două fire ale reţelei electrice care, atinse de lucerna, declanşaseră un scurt-circuit. In această situaţie nu mai răminea decit să se stabilească cine anume va suporta paguba produsă de „pragul“ de sus. Muflon asiatic în Lunca Dunării Rezervaţia naturală Caiafele- Moroiu, situată in Lunca Dunării, a devenit „gazda“ unei perechi de mufloni asiatici (Ovis orientalis arkal) primită din Iran. Muflonii au fost introduşi, pentru aclimatizare, în rezervaţia amintită, care întruneşte condiţii favorabile de mediu. De altfel, din primele observaţii efectuate de specialişti rezultă că ei s-au adaptat noilor condiţii de viaţă. Plimbare tragică Vasile Butoi, mecanic la coloana ITAU din Fintinele, judeţul Mureş, avea, intr-una din serile trecute, chef de plimbare. A pus ochii pe o autocisternă şi a pornit cu ea spre comuna Singeorgiu de Pădure. Intr-o curbă deosebit de periculoasă insă nu a mai putut stăpini volanul şi maşina a intrat in şanţ. In cădere, aceasta a rupt un stilp de curent electric şi a luat foc. V.B. (care, in paranteză fie apus, nu avea nici permis de conducere) s-a făcut imediat nevăzut. După puţin timp, un pieton aflat pe şosea a călcat pe un cablu rupt şi a fost electrocutat. Acum, autorul accidentului, care se întorsese in Fintinele, va suferi consecinţele prevăzute de lege. Rubrică redactată de Dumitru TÎRCOB GHJeorghie DAVID şi corespondenţii „Scimeii" I_________________| Fotografia I : In prim plan, tehnologul SABIN BARBU de la fabrica „Steaua roşie“, unul din oamenii cu multă iniţiativă. Fotografia a Il-a : Ştiţi ce importanţă are o peniţă ? Dacă nu, intrebaţi-l pe maistrul DUMITRU DRAGOIU, de la „Flamura roşie“. Fotografia a IlI-a : Popas la întreprinderea de piese auto Sibiu. La secţia cardane am avut prilejul să-l cunoaştem pe muncitorul fruntaş SAMOILA MÂNDREANU, Fotografia a IV-a . La fabrica „Firul roşu“-Tihmaciu, filatoarea MARIETA PÎLŞU este recunoscută pentru realizările în producţie Foto : Fred Nuss (Urmare din pag. I) — Cădea în sarcina noastră să organizăm fluxurile, să amplasăm maşinile în noua secţie... — In aşa fel — continuă celălalt — incit să rezulte o folosire maximă a spaţiilor de producţie... — Şi? — Şi am făcut trei variante, fiecare cu avantajele ei. Conducerii i-a stins una dintre ele... — Una care şi nouă ni s-a părut cea mai bună — completează celălalt. Dar este întrerupt de primul. Mai aflăm că mutarea secţiei vechi in cea nouă s-a făcut fără să se piardă nici o zi de producţie... Cind au venit muncitorii in secţie au găsit pină şi etichetele cu numele lor pe maşini... Ne gîndim cu satisfacţie la entuziasmul acestor doi tineri, la plăcerea lor de a munci, la nerăbdarea de a se vedea la capătul unui lucru bine făcut, chiar foarte bine făcut. CE IMPORTANŢĂ ARE O PENIŢĂ ? întreprinderea „Flamura roşie“, cunoscută de întreaga populaţie a ţării (pină şi preşcolarii scriu cu produsele „Flaro“), împlineşte acum cincizeci de ani de existenţă. Sărbătorirea a avut loc zilele acestea. Puţini dintre cititorii noştri ştiu insă că întreprinderea nu se ocupă numai de stilouri şi pixuri, ci mai fabrică ceva foarte important pentru economia naţională , accesorii pentru industria uşoară. Aceste produse constituie, de fapt, ponderea. Să nu minimalizăm însă importanţa celorlalte. Veţi vedea îndată cit de mult înseamnă, de exemplu, o peniţă. Unul dintre cei mai buni, dintre cei mai pricepuţi şi mai neobosiţi oameni ai întreprinderii s-a ocupat in ultimii ani, şi mai ales în ultimele luni, de rezolvarea unor dificile probleme ridicate de producerea peniţelor pentru stilourile „Flaro“. El se numeşte Dumitru Drăgoiu, e maistru şi şeful atelierului de peniţe. In atelierul său el a conceput mai întîi o maşină, apoi altele şi altele care să poată fabrica, uşor şi precis, peniţa de cea mai bună calitate. Maşinile au fost executate în atelierul de autoutilări, dar maistrul şi cei ciţiva mecanici şi lăcătuşi au participat nemijlocit la realizarea lor. Dumitru Drăgoiu, un om trecut de patruzeci de ani, este de un calm impresionant. Calm, dar privirile sale dezvăluie o trăire interioară ardentă. L-am văzut încercînd una dintre acele maşini care fac aici, acum, operaţii extrem de fine. Mîinile, degetele lui nu apucă, nici măcar nu mingile. Mîinile lui gindesc... Aşa s-a făcut că intr-o zi miinile au atins una din noile maşini şi-au lucrat îndelung asupra ei. Era bună maşina, făcea exact ce i se cerea, dar... i s-a părut maistrului că s-ar putea şi cu un consum mai mic de material (materialul de peniţe e scump. Sint benzi de oţel special aduse din import. A zăbovit mult asupra acestei idei, a gindit, a imaginat... Şi a găsit in cele din urmă. După citeva zile maşina consuma, pentru acelaşi număr de peniţe, doar jumătate din preţiosul material. DEFINIŢIE PENTRU OMUL „NUMĂRUL UNU" — Da, rămîn tot la comunistul Ion Corobea, maistrul, şeful secţiei de coordonare Mediaş — se hotărăşte repede inginerul Vasile Drug, directorul Întreprinderii de exploatare conducte magistrale Mediaş, cind este rugat să vorbească despre omul numărul unu al întreprinderii. Cititorii „Scinteii“ şi-l mai amintesc, desigur. Am mai scris despre el la 29 ianuarie a.c., într-o însemnare de reporter în care se vorbea despre o festivitate a fruntaşilor de la care lipseau motivat... fruntaşii. Ei se aflau atunci, in frunte cu Ion Corobea, ca de fiecare dată, la datorie, la remedierea unei avarii intervenite pe conducta „E“, din cauza variaţiilor mari de temperatură şi care puneau în pericol alimentarea unor importante centre industriale, ca cele din Borzeşti, Galaţi, Iaşi şi altele. Cităm din însemnările de atunci : „Legătura cu echipele de intervenţie conduse de comunistul Ion Corobea nu s-a întrerupt o clipă. Cu toate că pămîntul e îngheţat, au săpat un şanţ de peste o sută de metri pentru depistarea fisurii“. Apoi : „ Deşi sudorii lucrează în costume de azbest, rezistă cu greu în flăcări, fapt pentru care s-a rînduit schimbul la fiecare cinci minute. Stop ! Totul merge bine... Şeful brigăzii de şoc este OAMENI „NUMĂRUL UNU“ omul căruia nu trebuie sâ-i spui decit că „arde“ colo sau dincolo, şi ştie imediat ce are de făcut. Acum e prin munţi, pentru o remediere de conductă. Miine pleacă în Carpaţii Meridionali. Ziua, noaptea, pe furtună, e la datorie. Om de nădejde, disciplinat, serios, plin de neastimpăr. Şi mai e, pe deasupra, şi inovator. Cind ii mai rămîne timp şi pentru asta, nu ştim. A participat la construcţia tuturor conductelor magistrale din ţară, incepînd (şi chiar de mai înainte) cu Agnita- Botorca, Ceanu Mare-Cluj (erau mici acelea pe lingă altele care s-au construit mai tirziu). Se apropie de vîrsta pensionării (deşi gindul acesta nu-i prea surîde) şi s-a apucat să-şi pregătească oameni in loc (exact „oameni“ şi nu „om“). Are doi „ucenici“. Doi tineri ingineri. Să continuăm ? Noi considerăm că-i de ajuns pentru definiţia unui om de seamă al societăţii noastre. — Omul nostru numărul unu — ne corectează directorul. N-avem nimic impotrivă. El e numărul unu aici, alţii sunt numărul unu în altă parte. Oamenii „numărul unu“ sunt cu miile. Cu atit mai bine pentru noi. Locuri de muncă pe măsura puterii, experienţei şi redefinirii tovarăşelor noastre Unul din punctele importante de pe ordinea de zi a Plenarei C.C. al P.C.R. din 18 iunie a.c. a fost sporirea contribuţiei femeii in viaţa politică şi economică a ţării. Hotărirea adoptată cu acest prilej Indica anumite măsuri practice care, aplicate, să creeze condiţiile materiale prielnice folosirii, pe măsura posibilităţilor reale, a forţei de muncă feminine, afirmării femeii pe plan profesional şi social, sporirii numărului de femei chemate să ia parte activă la conducerea întreprinderilor şi instituţiilor. Intrucit în traducerea în viaţă a acestei hotăriri un rol important revine Ministerului Muncii, am considerat oportună o convorbire cu un reprezentant al conducerii acestui minister, care să ne informeze despre acţiunile concrete întreprinse pe această linie. Ne-am adresat, deci, tovarăşului CORNEL HIDOŞ, adjunct al ministrului muncii. — In plenara Comitetului Central s-a vorbit despre necesitatea stabilirii unui nomenclator de meserii şi funcţii in care femeile să fie încadrate cu prioritate. In ce stadiu se află acest nomenclator ? — Fără îndoială, pentru a asigura încadrarea în muncă a femeii, în concordanţă cu cerinţele ocupării eficiente a resurselor de muncă feminine şi a asigurării forţei de muncă impuse de cerinţele dezvoltării economico-sociale a ţării noastre, este absolut necesară cunoaşterea meseriilor, specialităţilor şi funcţiilor potrivite cu particularităţile femeii. In acest scop, Ministerul Muncii, Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului şi Ministerul Sănătăţii, împreună cu Uniunea Generală a Sindicatelor din România, Consiliul Naţional al Femeilor, celelalte ministere şi organe centrale interesate au stabilit, pe baza unor analize cuprinzătoare, circa 640 meserii, specialităţi şi funcţii ce pot fi ocupate cu prioritate in totalitate sau în anumite proporţii de femei. La stabilirea acestora s-a ţinut seama, pe de o parte, de cerinţele impuse de locurile de muncă, atit din punct de vedere al pregătirii profesionale, cit şi al condiţiilor de muncă, iar, pe de altă parte, de starea fizică şi condiţiile psihofiziologice ale femeii. Calculele efectuate în legătură cu resursele de forţă de muncă şi posibilităţile de sporire şi necesarului de salariaţi în anii următori — ţinind seama de proporţiile in care diferitele meserii, specialităţi şi funcţii pot fi ocupate de femei — arată că, exceptînd agricultura, ponderea acestora va trebui să crească in toate celelalte ramuri : de la circa 29 la sută la circa 49 la sută, în industria chimică ; de la 41 la sută la 52 la sută, în industria alimentară ; de la 43 la sută la 62 la sută, in industria cooperatistă ; de la 30 la sută la 40 la sută, In industria locală ; de la 47,5 la sută la 65 la sută, în circulaţia mărfurilor etc. — Desigur, nu va fi vorba doar de o sporire a numărului de salariaţi femei, ci şi de ridicarea calificării lor pină la nivelul cerut de complexitatea muncii in anumite ramuri industriale mai noi, de rolul important pe care femeile trebuie să-l aibă in conducerea unităţilor. Consideraţi, deci, satisfăcător numărul salariatelor trimise de către întreprinderi la şcolile de maiştri sau la alte forme de ridicare a calificării ? — Citeva cifre, luate din domenii de activitate finda cea mai mare parte a personalului este compusă din femei, constituie cel mai bun răspuns la această întrebare, căci — trebuie spus din capul locului — numărul femeilor trimise la şcolile de maiştri este mult prea redus. Astfel, in anii şcolari 1971/1972 şi 1972/1973, pe total, la invăţămîntul de zi şi seral, în anul I, au fost cuprinse doar circa 2,7 la sută fete. De reţinut că in ramuri cu pondere mare feminină, cum ar fi industria uşoară, fetele cuprinse în şcolile de maiştri — invăţămint de zi şi seral — în anul I, la sfirşitul anului şcolar 1971/ 1972, reprezentau abia 20 la sută din total. Deşi cifra se află undeva peste medie, socotesc că sîntem Încă departe de nivelul la care ar putea şi, de fapt, ar trebui să fie acest procent Intr-un domeniu în care aportul femeilor la realizarea producţiei este hotăritor. — In aceeaşi ordine de idei, vrem să vă mai punem o întrebare referitoare la ceea ce va fi miine in pregătirea muncitoarelor de înaltă calificare, de care economia are atîta nevoie : care este proporţia, in numărul total de elevi, a fetelor ce urmează cursurile şcolilor profesionale ? — Dacă urmărim evoluţia ponderii fetelor care au fost cuprinse in învăţămintul profesional, pe o perioadă de cîţiva ani, se observă o creştere : de la 15 la sută în anul şcolar 1966/1967, la 17 la sută in anul 1970/1971 şi la circa 21 la sută în anul şcolar 1972/1973. In ceea ce priveşte ucenicia la locul de muncă, sporul este de la 20 la sută în anul 1968/1969, la 31,8 la sută in anul şcolar 1972/1973. Iată cum arată aceste procente şi în citeva ramuri, în anul şcolar trecut : ponderea fetelor înscrise in anul I al şcolilor profesionale a fost de 6,9 la sută în industria construcţiilor de maşini, 46,9 la sută în industria chimică, 21,3 la sută în industria exploatării şi industrializării lemnului, 79 la sută în circulaţia mărfurilor etc. Nu este deloc greu de observat proporţia, în general foarte scăzută, a fetelor in diferite forme de calificare. — Cere credeţi că este cauza situaţiei înfăţişate de dv. atit de exact, in procente ? — Nu cred că există cauze obiective, care să fie luate în discuţie. Nu sunt temeiuri reale pentru evocarea unor asemenea cauze. Dacă ar fi să continuăm analiza făcind apel la locurile de muncă, ce pot fi ocupate de femei, ţinind seama de nufărul acestora şi de ponderea lor in totalul de salariaţi, suntem în multe ramuri departe de ceea ce ar trebui să fie. Această situaţie creează cel puţin două neajunsuri deosebit de importante. Pe de o parte, nu se asigură încadrarea in muncă a femeilor, la nivelul posibil şi necesar, pentru a asigura, în anii următori, forţa de muncă planificată, iar pe de altă parte se creează greutăţi în asigurarea forţei de muncă la locurile unde trebuie să fie încadraţi bărbaţi. Adevărul este că avem de-a face cu o nejustificată reţinere in încadrarea in muncă a femeilor, care se reflectă uneori chiar în cuprinderea fetelor in şcolile profesionale. Au fost cazuri de şcoli care au primit dispoziţii să nu admită sau să admită un număr foarte redus de fete, chiar la meserii la care o astfel de indicaţie era cu totul nepotrivită. Desigur, în astfel de situaţii s-a intervenit prompt. Dar intervenţia noastră într-unul sau mai multe din asemenea cazuri nu poate smulge din rădăcini aşa-zisa „reţinere*, care este, de fapt, reflexul concret al unei mentalităţi învechite şi dăunătoare. De aceea, nu ne putem limita la corectarea unor greşeli, în momentul apariţiei lor. Consider necesar ca fiecare unitate să stabilească numărul de fete ce urmează să fie cuprinse in diferite forme de şcolarizare, ţinind seama de ponderea pe care acestea ar trebui să o aibă pe meserii, specialităţi şi funcţii, precum şi de numărul existent in prezent. In legătură cu necesarul de forţă de muncă feminină, socotesc deosebit de indicat ca, incă din această lună din aplicarea hotărîrii Consiliului de Miniştri privind asigurarea măsurilor pentru realizarea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974 — fiecare unitate să stabilească, în cadrul necesarului de personal ce urmează să fie asigurat suplimentar în anul 1974, şi sursele de acoperire a acestuia, numărul de femei pe meserii, specialităţi şi funcţii şi tot pe această bază să se stabilească necesarul de pregătit prin cursuri de calificare și cursuri de specializare postliceale de scurtă durată, in cadrul termenelor prevăzute în hotărîre. Bineînțeles că în perioada imediat următoare aceste elemente sunt necesare pentru anul 1974, dar în continuare ele trebuie stabilite pe baza aceleiași metodologii si pentru anul 1975, precum si pentru perioada 1976—1980. Vă spuneţi, rugăm să ne in încheiere, ce fi întreprins Ministerul Muncii in vederea traducerii in fapt a hotăririi Plenarei C.C. al P.C.R. din 18 iunie. Pot fi enunţate mai multe domenii ce fac obiectul activităţii Ministerului Muncii şi în care s-au întreprins, sau sunt un curs de elaborare, măsuri menite să contribuie la îndeplinirea sarcinilor privind creşterea rolului femeii în viaţa economică şi socială. Acestea se referă în principal la : cunoaşterea cit mai aprofundată a resurselor de muncă feminine, atit pe ansamblul economiei, cit şi în profil teritorial sau chiar pe anumite localităţi ; stabilirea pe baze cit mai obiective a meseriilor, specialităţilor şi funcţiilor care pot fi ocupate de femei, ţinînd seamă atit de cerinţele diferitelor locuri de muncă, cit şi de particularităţile psihofiziologice ale femeii ; elaborarea de metode raţionale pentru organizarea, pe baze ştiinţifice, a muncii, in aşa fel incit să se asigure condiţii optime de lucru, consum cit mai redus de energie fizică, concomitent cu obţinerea unor productivităţi în muncă sporite ; stabilirea de metode practice de organizare a locurilor de muncă, cu respectarea întocmai a cerinţelor ergonomice, ţinind seama de tot ce se cunoaşte, în acest domeniu, atit în ţara noastră, cit şi pe plan mondial ; efectuarea de studii şi cercetări pentru perfecţionarea, modernizarea şi completarea, potrivit nevoilor, a echipamentului de protecţie şi de lucru, care să satisfacă atit din punct de vedere funcţional, cit şi estetic utilizarea lui de către femei ; elaborarea de propuneri pentru completarea şi perfecţionarea legislaţiei muncii privitoare la munca femeilor ; acţiuni cu caracter social avind ca scop grija pentru mamă şi copil ; propuneri de măsuri, de ansamblu, pentru asigurarea unui grad de ocupare diferenţiat şi a unui mod de utilizare care să permită valorificarea judicioasă a potenţialului de muncă feminin ; studierea posibilităţilor de inerfecţionare şi de extindere a muncii la domiciliu şi altele. Fiecare din proiectele înfăţişate poate constitui subiect de discuţie şi tai cu seamă de analiză şi măsuri imediate şi eficiente, din partea forurilor vizate. In ce priveşte acţiunile întreprinse , de Ministerul Muncii, sperăm că ele vor avea finalitatea scontată. Convorbire realizată de Rodica ŞERBAN Preocupări actuale pentru aplicarea hotârîrii Plenarei C. C al P. C R. din 18 iunie 1973 - SClNTEIA — miercuri 1 august 1973 Cu prilejul semicentenarului I C. A. B. DECRET privind conferirea „Ordinului Muncii“ clasa I întreprinderii canal-apă Bucureşti Pentru activitatea îndelungată și merite deosebite in asigurarea serviciilor de alimentare cu apă, canalizare şi agrement in municipiul Bucureşti, precum şi pentru contribuţia colectivului de salariaţi ai întreprinderii canal-apă Bucureşti la opera de construire a socialismului in patria noastră, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la înfiinţare, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Articol unic. — Se conferă „Ordinul Muncii“ clasa I întreprinderii canal-apă București. Preşedintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUŞESCU Solemnitatea înmînării unor decoraţii Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la înfiinţare, întreprinderii canal-apă Bucureşti i-a fost conferit, prin Decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, „Ordinul Muncii“ clasa I, pentru activitate îndelungată şi merite deosebite în asigurarea serviciilor de alimentare cu apă, canalizare şi agrement în municipiul Bucureşti, precum şi pentru contribuţia colectivului de salariaţi la opera de construire a socialismului în patria noastră. Cu acelaşi prilej, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa I tovarăşilor Trandafir P. Dima, electrician, exploatarea apei, şi Toma A. Tomescu, controlor, exploatare canalizări. Ordine şi medalii au fost conferite, de asemenea, unui număr de 67 muncitori, maiştri, ingineri, tehnicieni şi altor lucrători din cadrul întreprinderii. Distincţiile au fost înmînate, marţi dimineaţa, de tovarăşul Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat. La solemnitatea de la Palatul Consiliului de Stat au luat parte tovarăşii Gheorghe Cioară, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat. In numele C.C. al P.C.R. şi Consiliului de Stat, personal al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Emil Bodnaraş a felicitat călduros pe cei decoraţi. Relevînd succesele obţinute de colectivul întreprinderii, vicepreşedintele Consiliului de Stat a arătat că distincţiile acordate exprimă recunoaşterea muncii, a meritelor pe care lucrătorii de aici şi le-au câştigat în activitatea de jumătate de veac pusă în interesul marii colectivităţi a Bucureştiului. Totodată, vorbitorul a subliniat necesitatea intensificării eforturilor în vederea satisfacerii exigenţelor mereu crescinde pe care le impune dezvoltarea capitalei României socialiste. In numele celor decoraţi a exprimat mulţumiri ing. Vasile Mureşan, directorul întreprinderii canal-apa Bucureşti. (Agerpres) 0 Fantoma lui Barba Neagră : t LUCEAFĂRUL - 8,30; U; 13,30; 16; 18,30; 21, la grădină — 20,15, W BUCUREȘTI - 8,30; Îl; 13,30; 16, — —HIM—a—asmIMiaB » Și salută rindunelele : CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16, 0 Program de desene animat* 9,00 Curs de limbă engleză. Re- pentru copii : DOINA — 9,30; capitulare (5). 0 Cu copiii la mare : DOINA — 9,30 De la Alfa la Omega — en- 11; 13,13; 15,30; 17,45; 20,15. ciclopedie pentru elevi. 0 Jucătorul : FLOREASCA — 10,00 Telex: 15,30; 18, 20,15; 10,05 Avanpremieră. 0 Simon Templar intervine : LU-10,10 In frunte comunistii: MINA — 9, 11,15; 13,30; 16; 18,30; 10,35 Film serial „Marea iubire a 20,45. lui Balzac“ . La răscruce de vînturi : EX-11,25 Moment folcloric cu Stela CELSIOR — 8,45; 11,15; 13,30; 16; uia Stere. 18,30; 20,45, BUZEȘTI — 9; 11,30; 11,35 La ordinea zilei. Azi, lu- 13,45; 16; 18,15; 20,30, la grădină de tul Iaşi. — 20,15, GLORIA — 9, 11,15; 11,50 Revista literar-artistică TV. 13,30; 15,45; 18,15, 20,30; 12,40 Pe-un picior de plai : „Tul- O Andrei Rubliov : VIITORUL — nicul moţului“. 16, 19,30; 13,00 Telejurnal. 0 Aventurile lui Babuşcă . TIM-15,30-17,00 Matineu de vacanţă. PURI NOI — 9,15—20,45 in conti. , Filmul artistic,„Soarele alb mare. COSMOS — 15,30; .18; 20.15. al pustiului“ “0 Jandarmul la plimbare GRI-17,30 Curs de limbă ■ germană. Re- VITA — 8,45; 11,15; 13,38; 15,45; capitulare (4). 18,15; 20,30, AURORA — 9; 11.15; 18,0,0 Telex. 13,30; 15,45; 18,15; 20,30, la grădi-18,05 Tragerea Pronoexpres. nă — 20, FLAMURA — 9, 11,15; 13,10 întrebări şi răspunsuri 13,30; 16; 18,15; 20,30; 18,30 Imagini din Elveţia. a Acei oameni minunaţi In ma-18,40 Atenţie la... neatenţie ! Jur- sinile lor zburătoare — 10; 12,30; nai de protecţie a muncii. 15,30; 18. Uimitorul dr. Cutter-19,00 Timp şi anotimp în agricul- house — 20,30 : CINEMATECA tură. (Sala Union). 19,20 1001 de seria Solaris : CRÎNGAŞI — 15,30; 19. 19,30 Telejurnal 0 Cincinalul Ina- # Lumea se distrează ! BUCEGI vite de termen. 1973 — an — 16. 18, 20, la grădină — 20,15, hotăritor: LIRA — 13,30; 18; 20,30, la oră-20,00 Cintecul săptămlnii : „Tine- dină _ 2o,15, reţe milenară“, a un om in sălbăticie . MELODIA 20,00 O viaţă pentru o idee : 1o15 Gheorghe Munteanu-Murgoci. »'Antoniu şi Cleopatra: MIO-20,30 Agenda: RITA — 9; 12,30; 16; 19,30, VOLGA 20,40 Portativ '73. Ecouri ale Bes- _ '9; 12 30, 16; 19i30, TOMIS — 9; tivalului naţional de muzică 12,30; 16; 19,30, la grădină — 20, uşoară — Mamaia 1973. GRADINA SELECT — 20,15; 21,20 Bucureştiul necunoscut — Tu eu si micul Paris : MOŞI„Cu bastonul prin Bucureşti". LOR _ 15,30; 13. 20, la grădină 21,40 Film documentar : „Lumini _ 20 în întuneric" — producţie a ciprian Porumbescu . POPU-studioului „Alex. Sahia . LAR — 16 19. PROGRESUL — 21.50 Mic concert coral. 1530- 19. 22,10 Antologie umoristică. # Te asteptăm, flăcăule : VITAN _______ —...-r—— — 15,30; 17,30; 19,30; 18,30, 21, la grădină — 20,15. Programul I 18,15; 20,30; 20,05 Petroliştii din Vîlcele (re- _ 9. n.15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, portal). MODERN — 9; 11,15; 13,30; 16; 20,23 Telecinemateca. Ciclul John 18,15; 20.30, la grădină — 20. Ford. „Tot oraşul vorbeşte“ . Ultimul cartuş : PACEA — 22,00 24 de ore a România în _ 15 4â; 18. 20. MUNCA — 16. 18; lume. 20. 22,40 Stadion # Monte Carlo : GIULESTI — 15.30; 18; 20,15. RAHOVA — 15.30; Programul II 18; 26.15. . . 0 Ceaţa : FERENTARI — 15. 18; cinema ............. ................ teatre 0 Distratul : SALA PALATULUI — 19,30 (seria de bilete 4672). PA- ■ ■■maiam ■■mmu «m _ ■■ TRIA — 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15, FESTIVAL — 9; 11; 13; 15; 0 Teatrul satiric muzical „C. Tă-17; 19; 21, la grădină — 20. nase" (Grădina Boema) . Estival 0 Cartea junglei : SCALA — 9. Boema — 20. 11; 13. 15; 17: 19. 21. STADIONUL a Ansamblul artistic „Rapsodia DINAMO — 20. română" : Meleaguri fermecate a Dragostea începe vineri : CA — 18.30, PITOL — 9.30; 11.45; 14: 16.15; 0 Grădina Cișmigiu (Rotonda 18.45; 21, la grădină — 20.15, FA- scriitorilor) : Marmora timpului VORIT — 9,15; 11,30; 13,45; 16; — Spectacol de sunet și lumină 18,15; 20,30. — 20,30. LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C. ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 31 iulie 1973 Ciştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei. In valoarea ciştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor ciştigătoare. Plata cîştigurilor se efectuează prin sucursalele și filialele C.E.C. Valoare» Ît «£S 2 cg cîstisurilor Î3 3 2 S Îc-S XS“ ---------------------------= = = bir 252 = £ zg = s par- totali v o 5 țiala t0,alS 1 27 847 56 100 OCR) 100 000 1 53 447 33 75 000 ~ 75 000 1 25 514 19 50 0QQ~ 50 000 1 98 072 36 25 000 25 000 1 26 030 47 jj ooo jq 000 1 8Si 51 ~ 5 000* I 60 983 15 g 000 I 17 352 07 1 23 287 37 5 000 20 000 Terminația seriei 100 695 31 2TM 100 452 14 2 000 100 848 00 2 000 100 908 27 __2 000 800 000 100 445 13 1 000 100 343 48 1 000 100 35fl 25 1 000 100 066 11 1 090 100 596 37 1 000 100 974 46 1 000 100 533 02 _1000_ 700 000 1 000 10 27 890 1 000 71 20 809 . NJOO 16 55_______800_ 2 400 000 4 109 TOTAL LEI 4 180 000