Scînteia, august 1973 (Anul 42, nr. 9587-9616)

1973-08-01 / nr. 9587

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Casa nr. 43 Pornită de pe meleagurile T­rafegului, o casă de piatră, îm­preună cu întregul său inventar — obiecte de uz casnic şi gos­podăresc — va poposi tocmai la... Bucureşti. Achiziţionată de către Muzeul satului, ea ilus­trează o tradiţie străveche de construcţii pe aceste meleaguri, fiind, de altfel, una din puţinele rămase în zonă, împreună cu casa, va fi adus şi o parte din zidul împrejmuitor, de aseme­nea de construcţie originală (blocuri de piatră adunate îm­preună fără vreun liant), pre­cum şi stilpii de poartă, din pia­tră, decoraţi cu motive specifi­ce locului. Reconstruită chiar in acest an, casa de piatră din Ha­ţeg va constitui, astfel, cea de-a 43-a locuinţă din ansamblul Mu­zeului satului. Contra­lovitura s-a intîmplat într-o noapte in staţia C.F.R. Luduş. Revizorul de ace Pavel Balogh a observat un individ în preajma unei uni­tăţi comerciale din apropierea liniilor de garaj. După puţin timp, din direcţia respectivă, a auzit un zgomot suspect. A semnalat acest lucru şefului de tren Dumitru Petricel, fochistu­lui Pavel Kun şi mecanicului de locomotivă Iuliu Maladoniczki şi a pornit imediat, împreună cu ei, spre magazin. Aici au găsit un geam spart, iar înăuntru — un individ care cotrobăia prin rafturi. Văzînd că a dat greş, a­­cesta a încercat să fugă. Cei patru ceferişti — după cum ne relatează lt. col. Aurel Moraru — au reuşit însă să-l imobili­zeze şi să-l predea organelor de miliţie. La cercetările ulterioare s-a constatat că autorul lovitu­rii amintite, Iuliu Dombi, din satul Tuşin (Mureş), era căutat de zor pentru un furt săvirşit cu trei zile mai înainte în satul Lechincioara. Pragul de sus Încărcat cu lucarnă, un auto­camion al cooperativei agri­cole de producţie din satul Mărtineşti (Vrancea) se pregă­tea să intre în depozitul de fu­raje. Deodată, încărcătura sa a fost cuprinsă de flăcări. După câteva minute, de la această neaşteptată „torţă“ au luat foc şi furajele existente in depozit. Anunţaţi, pompierii militari din Focşani au sosit in grabă la faţa locului, reuşind in cele din urmă să localizeze şi să stingă incendiul. Intre timp insă 10 tone de lucerna fuseseră mis­tuite de flăcări. Dar de unde izbucnise focul ? Deasupra au­tocamionului cu pricina se aflau două fire ale reţelei electrice care, atinse de lucerna, declan­şaseră un scurt-circuit. In a­­ceastă situaţie nu mai răminea decit să se stabilească cine a­­nume va suporta paguba pro­dusă de „pragul“ de sus. Muflon asiatic în Lunca Dunării Rezervaţia naturală Caiafele- Moroiu, situată in Lunca Dună­rii, a devenit „gazda“ unei perechi de mufloni asiatici (Ovis orientalis arkal) primită­ din Iran. Muflonii au fost in­­­­troduşi, pentru aclimatizare, în rezervaţia amintită, care întru­neşte condiţii favorabile de mediu. De altfel, din primele observaţii efectuate de specia­lişti rezultă că ei s-au adaptat noilor condiţii de viaţă. Plimbare tragică Vasile Butoi, mecanic la co­loana IT­AU din Fintinele, ju­deţul Mureş, avea, intr-una din serile trecute, chef de plimbare. A pus ochii pe o autocisternă şi a pornit cu ea spre comuna Singeorgiu de Pădure. Intr-o curbă deosebit de periculoasă insă nu a mai putut stăpini vo­lanul şi maşina a intrat in şanţ. In cădere, aceasta a rupt un stilp de curent electric şi a luat foc. V.B. (care, in paranteză fie apus, nu avea nici permis de conducere) s-a făcut imediat nevăzut. După puţin timp, un pieton aflat pe şosea a călcat pe un cablu rupt şi a fost elec­trocutat. Acum, autorul acciden­tului, care se întorsese in Fin­tinele, va suferi consecinţele prevăzute de lege. Rubrică redactată de Dumitru TÎRCOB GHJeorghie DAVID şi corespondenţii „Scim­eii" I_________________| Fotografia I : In prim plan, tehnologul SABIN BARBU de la fabrica „Steaua roşie“, unul din oamenii cu multă iniţiativă. Fotografia a Il-a : Ştiţi ce im­portanţă are o peniţă ? Dacă nu, intrebaţi-l pe maistrul DUMITRU DRAGOIU, de la „Flamura roşie“. Fotografia a IlI-a : Popas la întreprinderea de piese auto Sibiu. La secţia cardane am avut prilejul să-l cunoaştem pe muncito­rul fruntaş SAMOILA MÂNDREANU, Fotografia a IV-a . La fabrica „Firul roşu“-Tihm­aciu, filatoarea MARIET­A PÎLŞU este recunoscută pentru reali­zările în producţie Foto : Fred Nuss (Urmare din pag. I) — Cădea în sarcina noastră să organizăm flu­xurile, să amplasăm maşi­nile în noua secţie... — In aşa fel — conti­nuă celălalt — incit să re­zulte o folosire maximă a spaţiilor de producţie... — Şi? — Şi am făcut trei va­riante, fiecare cu avanta­jele ei. Conducerii i-a sti­ns una dintre ele... — Una care şi nouă ni s-a părut cea mai bună — completează celălalt. Dar este întrerupt de primul. Mai aflăm că mutarea secţiei vechi in cea nouă s-a făcut fără să se piardă nici o zi de producţie... Cind au venit muncitorii in secţie au găsit pină şi etichetele cu numele lor pe maşini... Ne gîndim cu satisfacţie la entuziasmul acestor doi tineri, la plăcerea lor de a munci, la nerăbdarea de a se vedea la capătul unui lucru bine făcut, chiar foarte bine făcut. CE IMPORTANŢĂ ARE O PENIŢĂ ? întreprinderea „Flamura roşie“, cunoscută de în­treaga populaţie a ţării (pină şi preşcolarii scriu cu produsele „Flaro“), îm­plineşte acum cincizeci de ani de existenţă. Sărbători­rea a avut loc zilele aces­tea. Puţini dintre cititorii noştri ştiu insă că între­prinderea nu se ocupă nu­mai de stilouri şi pixuri, ci mai fabrică ceva foarte im­portant pentru economia naţională , accesorii pentru industria uşoară. Aceste produse constituie, de fapt, ponderea. Să nu minimali­zăm însă importanţa celor­lalte. Veţi vedea îndată cit de mult înseamnă, de exemplu, o peniţă. Unul dintre cei mai buni, dintre cei mai pricepuţi şi mai neobosiţi oameni ai în­treprinderii s-a ocupat in ultimii ani, şi mai ales în ultimele luni, de rezolva­rea unor dificile probleme ridicate de producerea pe­niţelor pentru stilourile „Flaro“. El se numeşte Du­mitru Drăgoiu, e maistru şi şeful atelierului de peniţe. In atelierul său el a con­ceput mai întîi o maşină, apoi altele şi altele care să poată fabrica, uşor şi precis, peniţa de cea mai bună calitate. Maşinile au fost executate în atelierul de autoutilări, dar maistrul şi cei ciţiva mecanici şi lă­cătuşi au participat nemij­locit la realizarea lor. Du­mitru Drăgoiu, un om tre­cut de patruzeci de ani, este de un calm impresionant. Calm, dar privirile sale dezvăluie o trăire interi­oară ardentă. L-am văzut încercînd una dintre acele maşini care fac aici, acum, operaţii extrem de fine. Mîinile, degetele lui nu apucă, nici măcar nu min­gile. Mîinile lui gindesc... Aşa s-a făcut că intr-o zi miinile au atins una din noile maşini şi-au lucrat îndelung asupra ei. Era bună maşina, făcea exact ce i se cerea, dar... i s-a părut maistrului că s-ar putea şi cu un consum mai mic de material (materia­lul de peniţe e scump. Sint benzi de oţel special aduse din import­. A zăbovit mult asupra acestei idei, a gin­­dit, a imaginat... Şi a găsit in cele din urmă. După ci­teva zile maşina consuma, pentru acelaşi număr de peniţe, doar jumătate din preţiosul material. DEFINIŢIE PENTRU OMUL „NUMĂRUL UNU" — Da, rămîn tot la co­munistul Ion Corobea, maistrul, şeful secţiei de coordonare Mediaş — se hotărăşte repede inginerul Vasile Drug, directorul În­treprinderii de exploatare conducte magistrale Mediaş, cind este rugat să vorbeas­că despre omul numărul unu al întreprinderii. Cititorii „Scinteii“ şi-l mai amintesc, desigur. Am mai scris despre el la 29 ianuarie a.c., într-o însem­nare de reporter în care se vorbea despre o festivitate a fruntaşilor de la care lipseau motivat... fruntaşii. Ei se aflau atunci, in frun­te cu Ion Corobea, ca de fiecare dată, la datorie, la remedierea unei avarii in­tervenite pe conducta „E“, din cauza variaţiilor mari de temperatură şi care pu­neau în pericol alimenta­rea unor importante centre industriale, ca cele din Borzeşti, Galaţi, Iaşi şi altele. Cităm din însemnă­rile de atunci : „Legătura cu echipele de intervenţie conduse de co­munistul Ion Corobea nu s-a întrerupt o clipă. Cu toate că pămîntul e înghe­ţat, au săpat un şanţ de peste o sută de metri pen­tru depistarea fisurii“. Apoi : „ Deşi sudorii lucrează în costume de azbest, re­zistă cu greu în flăcări, fapt pentru care s-a rîn­­duit schimbul la fiecare cinci minute. Stop ! Totul merge bine... Şeful brigăzii de şoc este OAMENI „NUMĂRUL UNU“ omul căruia nu trebuie sâ-i spui decit că „arde“ colo sau dincolo, şi ştie imediat ce are de făcut. A­­cum e prin munţi, pentru o remediere de conductă. Miine pleacă în Carpaţii Meridionali. Ziua, noaptea, pe furtună, e la datorie. Om de nădejde, discipli­nat, serios, plin de neas­­timpăr. Şi mai e, pe dea­supra, şi inovator. Cind ii mai rămîne timp şi pen­tru asta, nu ştim. A parti­cipat la construcţia tuturor conductelor magistrale din ţară, incepînd (şi chiar de mai înainte) cu Agnita- Botorca, Ceanu Mare-Cluj (erau mici acelea pe lingă altele care s-au construit mai tirziu). Se apropie de vîrsta pensionării (deşi gindul acesta nu-i prea surîde) şi s-a apucat să-şi pregătească oameni in loc (exact „oameni“ şi nu „om“). Are doi „ucenici“. Doi tineri ingineri. Să con­tinuăm ? Noi considerăm că-i de ajuns pentru defi­niţia unui om de seamă al societăţii noastre. — Omul nostru numărul unu — ne corectează di­rectorul. N-avem nimic impotrivă. El e numărul unu aici, alţii sunt numărul unu în altă parte. Oamenii „nu­mărul unu“ sunt cu miile. Cu atit mai bine pentru noi. ­ Locuri de muncă pe măsura puterii, experienţei şi redefinirii tovarăşelor noastre Unul din punctele importante de pe ordinea de zi a Plenarei C.C. al P.C.R. din 18 iunie a.c. a fost spo­rirea contribuţiei femeii in viaţa politică şi econo­mică a ţării. Hotărirea adoptată cu acest prilej In­dica anumite măsuri practice care, aplicate, să cre­eze condiţiile materiale prielnice folosirii, pe măsura posibilităţilor reale, a forţei de muncă feminine, afirmării femeii pe plan profesional şi social, spo­ririi numărului de femei chemate să ia parte activă la conducerea întreprinderilor şi instituţiilor. Intrucit în traducerea în viaţă a acestei hotăriri un rol important revine Ministerului Muncii, am considerat oportună o convorbire cu un reprezen­tant al conducerii acestui minister, care să ne in­formeze despre acţiunile concrete întreprinse pe această linie. Ne-am adresat, deci, tovarăşului CORNEL HIDOŞ, adjunct al ministrului muncii. — In plenara Comite­tului Central s-a vorbit despre necesitatea stabi­lirii unui nomenclator de meserii şi funcţii in care femeile să fie în­cadrate cu prioritate. In ce stadiu se află acest nomenclator ? — Fără îndoială, pentru a asigura încadrarea în muncă a femeii, în con­cordanţă cu cerinţele ocu­pării eficiente a resurselor de muncă feminine şi a a­­sigurării forţei de muncă impuse de cerinţele dezvol­tării economico-sociale a ţării noastre, este absolut necesară cunoaşterea mese­riilor, specialităţilor şi funcţiilor potrivite cu par­ticularităţile femeii. In a­­cest scop, Ministerul Mun­cii, Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului şi Ministe­rul Sănătăţii, împreună cu Uniunea Generală a Sindi­catelor din România, Con­siliul Naţional al Femeilor, celelalte ministere şi orga­ne centrale interesate au stabilit, pe baza unor ana­lize cuprinzătoare, circa 640 meserii, specialităţi şi funcţii ce pot fi ocupate cu prioritate in totalitate sau în anumite proporţii de femei. La stabilirea acestora s-a ţinut seama, pe de o parte, de cerinţele impuse de locurile de muncă, atit din punct de vedere al pregă­tirii profesionale, cit şi al condiţiilor de muncă, iar, pe de altă parte, de starea fizică şi condiţiile psihofi­­ziologice ale femeii. Calculele efectuate în le­gătură cu resursele de for­­­­ţă de muncă şi posibilită­ţile de sporire şi necesaru­lui de salariaţi în anii ur­mători — ţinind seama de proporţiile in care diferite­le meserii, specialităţi şi funcţii pot fi ocupate de femei — arată că, excep­­tînd agricultura, ponderea acestora va trebui să creas­că in toate celelalte ra­muri : de la circa 29 la sută la circa 49 la sută, în industria chimică ; de la 41 la sută la 52 la sută, în in­dustria alimentară ; de la 43 la sută la 62 la sută, in industria cooperatistă ; de la 30 la sută la 40 la sută, In industria locală ; de la 47,5 la sută la 65 la sută, în circulaţia mărfurilor etc. — Desigur, nu va fi vorba doar de o sporire a numărului de salariaţi femei, ci şi de ridicarea calificării lor pină la ni­velul cerut de complexi­tatea muncii in anumite ramuri industriale mai noi, de rolul important pe care femeile trebuie să-l aibă in conducerea unităţilor. Consideraţi, deci, satisfăcător numă­rul salariatelor trimise de către întreprinderi la şcolile de maiştri sau la alte forme de ridicare a calificării ? — Citeva cifre, luate din domenii de activitate finda cea mai mare parte a per­sonalului este compusă din femei, constituie cel mai bun răspuns la această în­trebare, căci — trebuie spus din capul locului — numărul femeilor trimise la şcolile de maiştri este mult prea redus. Astfel, in anii şcolari 1971/1972 şi 1972/1973, pe total, la invă­­ţămîntul de zi şi seral, în anul I, au fost cuprinse doar circa 2,7 la sută fete. De reţinut că in ramuri cu pondere mare feminină, cum ar fi industria uşoară, fetele cuprinse­ în şcolile de maiştri — in­văţămint de zi şi seral — în anul I, la sfirşitul anului şcolar 1971/ 1972, reprezentau abia 20 la sută din total. Deşi cifra se află undeva peste medie, socotesc că sîntem Încă de­parte de nivelul la care ar putea şi,­ de fapt, ar trebui să fie acest procent Intr-un domeniu în care aportul femeilor la realizarea pro­ducţiei este hotăritor. — In aceeaşi ordine de idei, vrem să vă mai punem o întrebare re­feritoare la ceea ce va fi miine in pregătirea muncitoarelor de înaltă calificare, de care econo­mia are atîta nevoie : care este proporţia, in numărul total de elevi, a fetelor ce urmează cursu­rile şcolilor profesio­nale ? — Dacă urmărim evolu­ţia ponderii fetelor care au fost cuprinse in învăţă­­mintul profesional, pe o perioadă de cîţiva ani, se observă o creştere : de la 15 la sută în anul şcolar 1966/1967, la 17 la sută in anul 1970/1971 şi la circa 21 la sută în anul şcolar 1972/1973. In ceea ce pri­veşte ucenicia la locul de muncă, sporul este de la 20 la sută în anul 1968/1969, la 31,8 la sută in anul şco­lar 1972/1973. Iată cum a­­rată aceste procente şi în citeva ramuri, în anul şco­lar trecut : ponderea fete­lor înscrise in anul I al şcolilor profesionale a fost de 6,9 la sută în industria construcţiilor de maşini, 46,9 la sută în industria chimică, 21,3 la sută în in­dustria exploatării şi in­dustrializării lemnului, 79 la sută în circulaţia mărfu­rilor etc. Nu este deloc greu de ob­servat proporţia, în gene­ral foarte scăzută, a fete­lor in diferite forme de ca­lificare. — Cere credeţi că este cauza situaţiei înfăţişate de dv. atit de exact, in procente ? — Nu cred că există cauze obiective, care să fie luate în discuţie. Nu sunt temeiuri reale pentru evo­carea unor asemenea cauze. Dacă ar fi să conti­nuăm analiza făcind apel la locurile de muncă, ce pot fi ocupate de femei, ţinind seama de nufă­rul acestora şi de ponde­rea lor in totalul de sala­riaţi, suntem­ în multe ra­muri departe de ceea ce ar trebui să fie. Această situa­ţie creează cel puţin două neajunsuri deosebit de im­portante. Pe de o parte, nu se asigură încadrarea in muncă a femeilor, la nive­lul posibil şi necesar, pen­tru a asigura, în anii urmă­tori, forţa de muncă plani­ficată, iar pe de altă parte se creează greutăţi în asi­gura­rea forţei de muncă la locurile unde trebuie să fie încadraţi bărbaţi. Adevărul este că avem de-a face cu o nejustificată reţinere in încadrarea in muncă a femeilor, care se reflectă uneori chiar în cu­prinderea fetelor in şcolile profesionale. Au fost ca­zuri de şcoli care au primit dispoziţii să nu admită sau să admită un număr foarte redus de fete, chiar la me­serii la care o astfel de indicaţie era cu totul nepo­trivită. Desigur, în astfel de situaţii s-a intervenit prompt. Dar intervenţia noastră într-unul sau mai multe din asemenea cazuri nu poate smulge din rădă­cini aşa-zisa „reţinere*, care este, de fapt, reflexul concret al unei mentalităţi învechite şi dăunătoare. De aceea, nu ne putem limita la corectarea unor greşeli, în momentul apariţiei lor. Consider necesar ca fiecare unitate să stabilească nu­mărul de fete ce urmează să fie cuprinse in diferite forme de şcolarizare, ţinind seama de ponderea pe care acestea ar trebui să o aibă pe meserii, specialităţi şi funcţii, precum şi de nu­mărul existent in prezent. In legătură cu necesarul de forţă de muncă femini­nă, socotesc deosebit de in­dicat ca, incă din această lună d­in aplicarea hotă­­rîrii Consiliului de Miniştri privind asigurarea măsuri­lor pentru realizarea planu­lui naţional unic de dezvol­tare economico-socială a Republicii Socialiste Româ­nia pe anul 1974 — fiecare unitate să stabilească, în cadrul necesarului de per­sonal ce urmează să fie a­­sigurat suplimentar în anul 1974, şi sursele de acoperire a acestuia, numărul de fe­mei pe meserii, specialităţi şi funcţii şi tot pe această bază să se stabilească ne­cesarul de pregătit prin cursuri de calificare și cursuri de specializare post­­liceale de scurtă durată, in cadrul termenelor prevăzu­te în hotărîre. Bineînțeles că în perioada imediat ur­mătoare aceste elemente sunt necesare pentru anul 1974, dar în continuare ele trebuie stabilite pe baza a­­celeiași metodologii si pen­tru anul 1975, precum si pentru perioada 1976—1980.­­ Vă spuneţi, rugăm să ne in încheiere, ce fi întreprins Ministerul Muncii in vederea tra­ducerii in fapt a hotări­­rii Plenarei C.C. al P.C.R. din 18 iunie.­­ Pot fi enunţate mai multe domenii ce fac obiec­tul activităţii Ministerului Muncii şi în care s-au în­treprins, sau sunt un curs de elaborare, măsuri menite să contribuie la îndeplinirea sarcinilor privind creşterea rolului femeii în viaţa eco­nomică şi socială. Acestea se referă în principal la : cunoaşterea cit mai apro­fundată a resurselor de muncă feminine, atit pe ansamblul economiei, cit şi în profil teritorial sau chiar pe anumite localităţi ; sta­bilirea pe baze cit mai o­­biective a meseriilor, spe­cialităţilor şi funcţiilor care pot fi ocupate de femei, ţi­­nînd seamă atit de cerinţele diferitelor locuri de muncă, cit şi de particularităţile psihofiziologice ale femeii ; elaborarea de metode raţio­nale pentru organizarea, pe baze ştiinţifice, a muncii, in aşa fel incit să se asigure condiţii optime de lucru, consum cit mai redus de energie fizică, concomitent cu obţinerea unor producti­vităţi în muncă sporite ; stabilirea de metode prac­tice de organizare a locuri­lor de muncă, cu respecta­rea întocmai a cerinţelor ergonomice, ţinind seama de tot ce se cunoaşte, în a­­cest domeniu, atit în ţara noastră, cit şi pe plan mon­dial ; efectuarea de studii şi cercetări pentru perfec­ţionarea, modernizarea şi completarea, potrivit ne­voilor, a echipamentului de protecţie şi de lucru, care să satisfacă atit din punct de vedere funcţional, cit şi estetic utilizarea lui de că­tre femei ; elaborarea de propuneri pentru completa­rea şi perfecţionarea legis­laţiei muncii privitoare la munca femeilor ; acţiuni cu caracter social avind ca scop grija pentru mamă şi copil ; propuneri de măsuri, de ansamblu, pentru asigu­rarea unui grad de ocupare diferenţiat şi a unui mod de utilizare care să permită valorificarea judicioasă a potenţialului de muncă fe­­minin ; studierea posibilită­ţilor de inerfecţionare şi de extindere a muncii la domi­ciliu şi altele. Fiecare din proiectele în­făţişate poate constitui su­biect de discuţie şi t­­ai cu seamă de analiză şi mă­suri imediate şi eficiente, din partea forurilor vizate. In ce priveşte acţiunile în­treprinse , de Ministerul Muncii, sperăm că ele vor avea finalitatea scontată. Convorbire realizată de Rodica ŞERBAN Preocupări actuale pentru aplicarea hotârîrii Plenarei C. C al P. C R. din 18 iunie 1973 - SClNTEIA — miercuri 1 august 1973 Cu prilejul semicentenarului I C. A. B. DECRET privind conferirea „Ordinului Muncii“ clasa I întreprinderii canal-apă Bucureşti Pentru activitatea îndelungată și merite deosebite in asigurarea servi­ciilor de alimentare cu apă, canali­zare şi agrement in municipiul Bucu­reşti, precum şi pentru contribuţia colectivului de salariaţi ai întreprin­derii canal-apă Bucureşti la opera de construire a socialismului in pa­tria noastră, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la înfiinţare, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Articol unic. — Se conferă „Ordi­nul Muncii“ clasa I întreprinderii canal-apă București. Preşedintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUŞESCU Solemnitatea înmînării unor decoraţii Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la înfiinţare, întreprinderii canal-apă Bucureşti i-a fost confe­rit, prin Decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, „Ordinul Muncii“ clasa I, pen­tru activitate îndelungată şi merite deosebite în asigurarea serviciilor de alimentare cu apă, canalizare şi agrement în municipiul Bucureşti, precum şi pentru contribuţia colecti­vului de salariaţi la opera de con­struire a socialismului în patria noastră. Cu acelaşi prilej, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului a fost conferit „Or­dinul Muncii“ clasa I tovarăşilor Trandafir P. Dima, electrician, ex­ploatarea apei, şi Tom­a A. Tomescu, controlor, exploatare canalizări. Ordine şi medalii au fost conferite, de asemenea, unui număr de 67 muncitori, maiştri, ingineri, tehnicieni şi altor lucrători din cadrul între­prinderii. Distincţiile au fost înmînate, marţi dimineaţa, de tovarăşul Emil Bodna­­raş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat. La solemnitatea de la Palatul Consiliului de Stat au luat parte to­varăşii Gheorghe Cioară, preşedinte­le Comitetului Executiv al Consiliu­lui popular al municipiului Bucu­reşti, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat. In numele C.C. al P.C.R. şi Consi­liului de Stat, personal al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Emil Bodnaraş a felicitat călduros pe cei decoraţi. Relevînd succesele obţinute de colectivul întreprinderii, vicepre­şedintele Consiliului de Stat a arătat că distincţiile acordate exprimă re­cunoaşterea muncii, a meritelor pe care lucrătorii de aici şi le-au câşti­gat în activitatea de jumătate de veac pusă în interesul marii colec­tivităţi a Bucureştiului. Totodată, vorbitorul a subliniat necesitatea in­tensificării eforturilor în vederea sa­tisfacerii exigenţelor mereu crescin­­de pe care le impune dezvoltarea capitalei României socialiste. In numele celor decoraţi a expri­mat mulţumiri ing. Vasile Mureşan, directorul întreprinderii canal-apa Bucureşti. (Agerpres) 0 Fantoma lui Barba Neagră : t LUCEAFĂRUL - 8,30; U; 13,30; 16; 18,30; 21, la grădină — 20,15, W BUCUREȘTI - 8,30; Îl; 13,30; 16, — —HIM—a—asmIMiaB » Și salută rindunelele : CEN­TRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16, 0 Program de desene animat* 9,00 Curs de limbă engleză. Re- pentru copii : DOINA — 9,30; capitulare (5). 0 Cu copiii la mare : DOINA — 9,30 De la Alfa la Omega — en- 11; 13,13; 15,30; 17,45; 20,15. ciclopedie pentru elevi. 0 Jucătorul : FLOREASCA — 10,00 Telex: 15,30; 18, 20,15; 10,05 Avanpremieră. 0 Simon Templar intervine : LU-10,10 In frunte comunistii: MINA — 9, 11,15; 13,30; 16; 18,30; 10,35 Film serial „Marea iubire a 20,45. lui Balzac“ . La răscruce de vînturi : EX-11,25 Moment folcloric cu Stela­ CELSIOR — 8,45; 11,15; 13,30; 16; uia Stere. 18,30; 20,45, BUZEȘTI — 9; 11,30; 11,35 La ordinea zilei. Azi, lu- 13,45; 16; 18,15; 20,30, la grădină de tul Iaşi. — 20,15, GLORIA — 9, 11,15; 11,50 Revista literar-artistică TV. 13,30; 15,45; 18,15, 20,30; 12,40 Pe-un picior de plai : „Tul- O Andrei Rubliov : VIITORUL — nicul moţului“. 16, 19,30; 13,00 Telejurnal. 0 Aventurile lui Babuşcă . TIM-15,30-17,00 Matineu­­ de vacanţă. PURI NOI — 9,15—20,45 in conti­. , Filmul artistic,„Soarele alb m­are. COSMOS — 15,30; .18; 20.15. al pustiului“ “0 Jandarmul la plimbare GRI-17,30 Curs de limbă ■ germană. Re- VITA — 8,45; 11,15; 13,38; 15,45; capitulare (4).­­ 18,15; 20,30, AURORA — 9; 11.15; 18,0,0 Telex. 13,30; 15,45; 18,15; 20,30, la grădi-18,05 Tragerea Pronoexpres. nă — 20, FLAMURA — 9, 11,15; 13,10 întrebări şi răspunsuri 13,30; 16; 18,15; 20,30; 18,30 Imagini din Elveţia. a Acei oameni minunaţi In ma-18,40 Atenţie la... neatenţie ! Jur- sinile lor zburătoare — 10; 12,30; nai de protecţie a muncii. 15,30; 18. Uimitorul dr. Cu­tter-19,00 Timp şi anotimp în agricul- house — 20,30 : CINEMATECA tură. (Sala Union). 19,20 1001 de seri­­a Solaris : CRÎNGAŞI — 15,30; 19. 19,30 Telejurnal 0 Cincinalul Ina- # Lumea se distrează ! BUCEGI vite de termen. 1973 — an — 16. 18, 20, la grădină — 20,15, hotăritor: LIRA — 13,30; 18; 20,30, la oră-20,00 Cintecul săptămlnii : „Tine- dină _ 2o,15, reţe milenară“, a un om in sălbăticie . MELODIA 20,00 O viaţă pentru o idee : 1o15 Gheorghe Munteanu-Murgoci. »'Antoniu şi Cleopatra: MIO-20,30 Agenda: RITA — 9; 12,30; 16; 19,30, VOLGA 20,40 Portativ '73. Ecouri ale Bes- _ '9; 12 30, 16; 19i30, TOMIS — 9; tivalului naţional de muzică 12,30; 16; 19,30, la grădină — 20, uşoară — Mamaia 1973. GRADINA SELECT — 20,15; 21,20 Bucureştiul necunoscut — Tu eu si micul Paris : MOŞI­„Cu bastonul prin Bucureşti". LOR _ 15,30; 13. 20, la grădină 21,40 Film documentar : „Lumini _ 20 în întuneric" — producţie a ciprian Porumbescu . POPU-studioului „Alex. Sahia . LAR — 16­­ 19. PROGRESUL — 21.50 Mic concert coral. 1530- 19. 22,10 Antologie umoristică. # Te asteptăm, flăcăule : VITAN _______ —...-r—— — 15,30; 17,30; 19,30; 18,30, 21, la grădină — 20,15. Programul I 18,15; 20,30; 20,05 Petroliştii din Vîlcele (re- _ 9. n.15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, portal). MODERN — 9; 11,15; 13,30; 16; 20,23 Telecinemateca. Ciclul John 18,15; 20.30, la grădină — 20. Ford. „Tot oraşul vorbeşte“ . Ultimul cartuş : PACEA — 22,00 24 de ore a România în _ 15 4â; 18. 20. MUNCA — 16. 18; lume. 20. 22,40 Stadion # Monte Carlo : GIULESTI — 15.30; 18; 20,15. RAHOVA — 15.30; Programul II 18; 26.15. . . 0 Ceaţa : FERENTARI — 15. 18; cinema ............. ................ teatre 0 Distratul : SALA PALATULUI — 19,30 (seria de bilete 4672). PA- ■ ■■maiam ■■mmu «m _ ■■ TRIA — 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15, FESTIVAL — 9; 11; 13; 15; 0 Teatrul satiric muzical „C. Tă-17; 19; 21, la grădină — 20. nase" (Grădina Boema) . Estival 0 Cartea junglei : SCALA — 9. Boema — 20. 11; 13. 15; 17: 19. 21. STADIONUL a Ansamblul artistic „Rapsodia DINAMO — 20. română" : Meleaguri fermecate a Dragostea începe vineri : CA­ — 18.30, PITOL — 9.30; 11.45; 14: 16.15; 0 Grădina Cișmigiu (Rotonda 18.45; 21, la grădină — 20.15, FA- scriitorilor) : Marmora timpului VORIT — 9,15; 11,30; 13,45; 16; — Spectacol de sunet și lumină 18,15; 20,30. — 20,30. LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C. ieşite ciştigă­­toare la tragerea la sorţi lunară din 31 iulie 1973 Ciştigurile revin întregi obligaţiu­nilor de 200 lei. In valoarea ciştigu­­rilor este cuprinsă şi valoarea no­minală a obligaţiunilor ciştigătoare. Plata cîştigurilor se efectuează prin sucursalele și filialele C.E.C. Valoare» Ît «£­S 2 cg cîstisurilor Î3 3 2 S Îc-S XS“ ---------------------------­= = = bir 252 = £ zg = s par- totali v o 5 țiala t0,alS 1 27 847 56 100 OCR) 100 000 1 53 447 33 75 000 ~ 75 000 1 25 514 19 50 0QQ~ 50 000 1 98 072 36 25 000 25 000 1 26 030 47 jj ooo jq 000 1 8Si 51 ~ 5 000* I 60 983 15 g 000 I 17 352 07 1 23 287 37 5 000 20 000 Termi­nația seriei 100 695 31 2TM­ 100 452 14 2 000 100 848 00 2 000 100 908 27 __2 000 800 000 100 445 13 1 000 100 343 48 1 000 100 35fl 25 1 000 100 066 11 1 090 100 596 37 1 000 100 974 46 1 000 100 533 02 _1000_ 700 000 1 000 10 27 890 1 000 71 20 809 . NJOO 16 55_______800_ 2 400 000 4 109 TOTAL LEI 4 180 000

Next