Scînteia, octombrie 1973 (Anul 42, nr. 9647-9677)
1973-10-01 / nr. 9647
In actualitatea culturală SCENA PREMIERE TEATRALE • TEATRUL NAŢIONAL DIN CRAIOVA inaugurează noua stagiune în noul şi impunătorul său edificiu, in ziua de 4 octombrie cu premiera unei piese româneşti inedite : „Locul tiu sub soare" de Gheorghe Robu. Regia : Geta Tomescu. Scenografia : Vasile Pîinişoară. • TEATRUL NAŢIONAL DIN TIMIŞOARA deschide — cu premiera piesei „Şi nu-ţi faci priviire cu scări" de Eugen Barbu — stagiunea 1973—1974. • TEATRUL TV vă invită să Urmăriţi premiera : „Preţioasele ridicole“ de Moliére. Traducerea : Alexandru Bălăci. Adaptarea şi regia: Sanda Manu. Interpreţi : Eugen Apostol, Ion Muscă, Boris Petroff, Catrinel Paraschivescu Blaja, Eugenia Balaure, Lucia Ştefănescu, Mitică Popescu, Eronim Crişan şi alţii. • TEATRUL MIC prezintă : „Philadelphia, eşti a mea" de Brian Friel, traducere : Radu Nichita. Interpreţi : Olga Tudorache, Vali, Cios, Nicolae Pompje, Mişu Dinvale, Mitică Popescu, Ion Manta, Magda Popovici, Boris Ciornei şi alţii. Regia : Sorana Coroamă. Scenografia : Adriana Leonescu. • TEATRUL DRAMATIC DIN BRAŞOV îşi invită spectatorii, în deschiderea stagiunii, la „Casa care a fugit prin uşă“ de Petru Vintilă. Regia şi decoruri : Mihai Dimiu. Costume : Cristina Urdea. • Deschiderea stagiunii teatrului băcăuan va avea loc la 4 octombrie 1973, cu „Trecere prin veranda verde" de George Genoiu. (Regia : Ion Olteanu. Scenografia : St. Georgescu) şi cu piesa pentru copii „Haplea, Neaţă şi Nătăfleaţă la circ" de Marin Iorda. (Regia : Zoe Anghel. Scenografia : Vladimir si Diana Popov). • TEATRUL DE STAT DIN ORADEA anunţă premiera pe ţară a uneia dintre ultimele piese ale lui Paul Everac — „Cititorul de contor", care va vedea lumina rampei în această stagiune la multe alte teatre din ţară. • TEATRUL „ŢĂNDĂRICĂ" împlineşte, în această stagiune 25 de ani de existenţă. Evenimentul deschiderii acestui sezon teatral va fi marcat prin spectacolul „Un băiat isteţ şi un rege nătăfleţ“ de Costel Popovici (marţi, 2 octombrie, orele 17). • TEATRUL DE PĂPUŞI DIN CRAIOVA şi-a deschis cea de-a 25-a stagiune cu piesa „Iancu Jianu“ de Al. Mitru şi A. Tita, piesă ce a fost jucată în întregime în limba italiană în luna iunie, a.c. „cu prilejul festivalului presuiferie la Veneţia. TURNEE TEATRALE PESTE HOTARE • Invitat să participe la Festivalul „Berliner Festwochen“. TEATRUL DE COMEDIE prezintă în Berlinul occidental, cu începere de la 23 septembrie a.c. spectacolele „O noapte urtunoasă“ de I. L. Caragiale, „Dispariţia lui Gary Gay“ („Un om , un om“) de Bertold Brecht şi „Indienii“ de Arthur Kopit. Regia : Lucian Giurchescu. Scenografia : Dan Nemteanu. In continuare, Teatrul de Comedie va prezenta aceleaşi montări la Malmö, unul din cele mai mari oraşe din Suedia. • In cadrul schimbului de spectacole cu Teatrul Popular „Toşa Iovanovici" din Zrenjanin, TEATRUL DE STAT DIN ARAD întreprinde între 1—3 octombrie a.c. un turneu în R.S.F. Iugoslavia cu spectacolulcoupé De două ori Caragiale, alcătuit din piesele „O noapte furtunoasă“ şi „Conul Leonida fată cu reacţiunea“. CLUJ (Corespondentul „Scînteii“, Alexandru Mureşan). Insula Magna a Universităţii „Babeş- Bolyai“ din Cluj s-au desfăşurat lucrările unui simpozion comemorativ dedicat împlinirii a 100 de ani de la naşterea geografului de renume mondial Emmanuel de Martonne care, împreună cu profesorul George Vîlsan, este creatorul la Cluj al unei școli geografice moderne. El a consacrat pămîntului românesc peste 70 de lucrări de geografie fizică, economică, etnografică, care au devenit cunoscute lumii întregi. Personalitatea savantului a fost evocată de prof. univ. dr. docent Ștefan Pascu, rectorul universităţii, prof. univ. dr. docent Tiberiu Morariu, şi prof. Robert Ficheux. Cele 20 de comunicări ştiinţifice, susţinute cu participarea unui mare număr de geografi din Cluj şi din alte centre universitare, acordarea numelui savantului unei săli de curs de la facultatea de geografie-biologie etc. constituie un ales omagiu adus savantului Emmanuel de Martonne. Simpozion comemorativ Emmanuel de Martonne PAGINA 2 „Săptămina culturală românească“ la Zutphen (Olanda) Intre 14 şi 21 septembrie, oraşul olandez Zutphen a găzduit o „Săptămină culturală românească", în cadrul căreia au fost prezentate bogate manifestări cultural-artistice susţinute de o delegaţie din Satu- Mare, din care au făcut parte membri ai ansamblului folcloric municipal, artişti plastici, profesori, elevi şi filatelişti sătmăreni. Înscrisă ca un eveniment dintre cele mai marcante pe făgaşul raporturilor de prietenie statornicite în 1970 între cele două oraşe înfrăţite. ..Săptămîna culturală românească“ de la Zutphen a cuprins o suită complexă de manifestări, care au polarizat interesul viu al zecilor de mii de locuitori ai oraşului. Făcindu-se ecoul primirii entuziaste si prieteneşti pe care conducătorii oraşului, in frunte cu primarul J.J. Rotters v. Lennep, şi populaţia acestuia au făcut-o celor 42 de mesageri ai culturii şi artei româneşti, ziarele locale „Zutphense Koerier“, „lisei Express“, „Zutphens Dagblad“ au publicat pe spaţii largi reportaje cu fotografii (unele cu titluri in româneşte : „Şedere plăcută, dragi prieteni din Satu-Mare“), consacrate acestui eveniment. Săptămina culturală de la Zutphen a prilejuit întîlniri rodnice între oaspeţii români şi gazde (oameni de artă şi cultură, profesori, elevi etc) în cadrul cărora a fost exprimată dorinţa comună pentru o mai bună cunoaştere, pentru relaţii de prietenie tot mai strînse intre locuitorii celor două oraşe. Octav GRUMEZA Manifestări culturale judeţene SUCEAVA (Corespondentul „Scinteii“, Gh. Parascan). Timp de două zile, viaţa spirituală a Sucevei a fost dominată de suita manifestărilor cultural-artistice consacrate sărbătoririi unei jumătăţi de veac de activitate a bibliotecii municipale. Sâmbătă, după adunarea festivă jubiliară care a avut loc la Casa de cultură din localitate a avut loc deschiderea expoziţiei „Tipărituri sucevene“ la sediul bibliotecii municipale, după care, tot aici, a fost inaugurat cenaclul literar al copiilor, care va funcţiona pe lingă secţia de copii a bibliotefii. Duminica dimineaţă a avut loc o „masă rotundă“ pe tema : „Locul bibliotecilor publice municipale şi orăşeneşti în viaţa şi activitatea muncitorilor din întreprinderile industriale“. Seara, la casa de cultură din municipiul Suceava, corul de cameră din localitate a susţinut un spectacol artistic. CLUJ (Corespondentul „Scînteii“ Alexandru Mureşan). leni, oraşul Huedin, judeţul Cluj, a fost gazda tradiţionalului festival cultural-artistic „Avram Iancu“. In jurul statuii marelui tribun Avram Iancu, din centrul oraşului, a avut loc o paradă a portului popular, în parcul oraşului s-a desfăşurat un spectacol folcloric la care şi-au dat concursul corul şi grupul de recitatori ai liceului din localitate, dansatorii din satul Bologa, taraful şi soliştii din Valea Drăganului, Margău şi Călăţele, ansamblul folcloric al liceului pedagogic Cluj, BACAU (Corespondentul „Scînteii“, Gheorghe Baltă). Duminică au avut loc la Bacău manifestările de închidere a celei de-a doua ediţii a Festivalului literar-artistic „George Bacovia“. In cele 4 zile, cit a durat festivalul, pe lingă recitalurile de poezie susţinute de poeţii prezenţi, la Comăneşti, Slănic Moldova, Urecheşti, Plopana, Parava şi în alte localităţi au avut loc şezători culturale, recitaluri de poezie patriotică, întîlniri ale scriitorilor cu cititorii. Sesiunea ştiinţifică de comunicări şi referate grupate sub genericul „Contribuţii la cunoaşterea vieţii şi operei lui Bacovia“ s-a bucurat de participarea unor cunoscuţi critici literari şi profesori de limbă şi literatură română din ţara noastră. Un public numeros au atras şi vernisajele celor două expoziţii de artă intitulate : „Trei veacuri de poezie românească“ şi „Culorile toamnei“, precum şi serbările culturale din parcul Gherăieşti. Spectacolele baletului australian Prima apariţie in public a baletului australian a avut loc in 1962. In program : „Lacul lebedelor“, „Giselle“, comedia australiană „Melbourne Cup“. Au urmat ani de muncă, lungi turnee, intilniri fructuoase cu reprezentanţi ai celor mai renumite şcoli de balet din lume. Cei 54 de artişti ai ansamblului au căutat să-şi desăvârşească arta, să-şi definească stilul, să se impună ca mesageri ai tinerei şcoli de balet din ţara lor. Baletul australian a fost oaspete in aceste zile publicului bucureştean, încă de la prima lucrare — „Faţade“ de William Walton — ne-am edificat asupra liniilor directoare ce definesc arta pe care o propagă. In „Faţade“ — balet-mozaic, în care se rulează cu aplomb portrete, mici scene — „Rapsodia scoţiană“ este urmată firesc de o „Nocturnă peruană“, de un „Cîntec tirolez“, o „Polcă“, un „Foxtrot“... pînă la pătimașul „Tango“. Un fel de music-hall deconectant în care coregraful Frederick Ashton traduce cu umor caracterele fiecărui dans. Apoi, In final, adună toate tablourile, desenînd o lume pestriță, colorată. Caracteristic este aici nu atit dansul in conturarea lui perfectă, cu o exigentă sincronizare şi cu o tehnică impecabilă, cu conturarea lejeră a caracterelor, a situaţiilor într-un limbaj mai mult revuistic. Şi in pateticul „Sebastian“, pe muzica lui Menotti, s-a dorit un limbaj coregrafic variat. Nu se abordează baletul clasic, dar nu s-a urmărit nici exprimarea într-un limbaj modern. Celelalte momente din repertoriu — „Mam’zelle Angot“ şi „La fale mal gardaé“ — au reprezentat, de asemenea, povestiri depănate pe un ton firesc, cu vervă, cu haz. (Menţionăm buna colaborare cu Orchestra de studio a Radioteleviziunii române, dirijată de directorul muzical al formaţiei oaspete — John Lanchbery). Prima calitate a acestui ansamblu este tinereţea. Tinereţea — ca vîrstă — a balerinilor şi exprimarea plină de tinereţe, de optimism. Astfel a fost firesc ca spectacolele Baletului australian să aibă — aşa cum s-a văzut — o deosebită rezonanţă la tinerii noştri spectatori. Toate încurcăturile domnişoarei Angot (interpretă Lucette Aldous), toate păţaniile Lisei — în rol Gailene Stock — din „La fille mal gardae“ şi mai ales strigăciile prostănacului Alain (foarte expresiv balerinul Alan Alder), graţiile văduvei Simone — în travesti Robert Olup — au fost mult aplaudate de copii, de tineretul spectator. Solii artei coregrafice australiene, prin spectacolele lor, au dat expresie dorinţei ca limbajul simplu, foarte degajat, pitoresc, să capteze atenţia spectatorilor de toate virstele. Smaranda OŢEANU CONCERTE • Mâine, ora 20, la Studioul din strada Nuferilor are loc deschiderea stagiunii muzicale a Radioteleviziunii. Orchestra simfonică, dirijată de Iosif Conta, solistă Lola Bobescu, va prezenta lucrări de Șostakovici, Bach, Mozart, Mihai Moldovan, Ravel, își dă concursul corul „Madrigal“ dirijat de Marin Constantin. • Joi, 4 octombrie, Orchestra de studio a Radioteleviziunii, sub bagheta lui Liviu Ionescu, va oferi un concert — „Tribuna internaţională a compozitorilor". • Sîmbătă 6, duminică 7 se va deschide şi stagiunea Filarmonicii bucureştene. Mircea Cristescu va dirija lucrări de Beethoven, Perlea, Ravel. Solistă : Monique Haas. ECRAN • Stare de asediu — coproducţie franco-italo-vost-germană în regia lui Costa-Gavras (colaborator — Christian de Chalonge). Film de o temă politică inspirată din actualitate şi interpretat de Yves Montand, Renato Salvatori, O.E. Hasse ş.a. • Singur — producţie a studiourilor poloneze, în regia lui Janusz Nasfeter. O incursiune in universul copilăriei. Cu : Roman Mosior. Piotr Szczerkowski. Halina Kossobudzka. • Pisica junglei — producţie Walt Disney, in regia lui James Algar. O expediţie în jungla Amazonului. (Urmare din pag. I) ecou. La îndrumarea şi îndemnul comuniştilor români aflaţi in Uniunea Sovietică, tot mai mulţi dintre noi ne dădeam însă seama că lupta noastră trebuie să capete un caracter cit mai concret. Ca atare, în cadrul unei alte conferinţe care a avut loc în zilele de 3 şi 4 septembrie 1943, reprezentanţii tuturor prizonierilor români au hotărît să adreseze guvernului sovietic cererea de a aproba constituirea de unităţi militare forrmate din voluntari români, care să lupte cu arma în mină împotriva agresorilor hitlerişti. Aprobarea acestei cereri, la 2 octombrie în acelaşi an, a fost primită cu entuziasm de prizonierii români. îmi amintesc cum ara izbucnit în urale si am început să intonăm inflăcăratul cîntec „Deşteaptă-te române“. In scurt timp a fost constituită prima mare unitate de voluntari români, formată din 12 000 de oameni. Ea a primit denumirea de Divizia 1 de voluntari români „Tudor Vladimirescu“. Comandant al ei a fost desemnat semnatarul acestor rinduri, şef de stat major — locotenent-colonelul Iacob Teclu, iar locţiitor al comandantului — locotenent-colonelul Mircea Haupt. A luat fiinţă un aparat politic al diviziei, din care făceau parte comuniştii Dumitru Petrescu, Gheorghe Stoica, Dumitru Coliu, Petre Borilă, Mihai Burcă şi alţii. In vederea acţiunilor militare la care avea să participe, divizia a fost înzestrată cu armament a cărei putere de foc era identică cu a unei mari unităţi de infanterie. Au urmat luni de pregătire asiduă: depunerea jurămîntului militar. In august 1944, divizia se înfăţişa ca o mare unitate bine instruită, cu un moral deosebit de combativ. De acum, un singur gînd ne stăpinea pe toţi : să ajungem cit mai repede pe front, să luăm parte la lupta pentru eliberarea României, pentru înfrîngerea hitlerismului. N-am avut de aşteptat mult. In tară, mişcarea de rezistentă antifascistă creştea continuu în amploare. Ca rezultat al eforturilor perseverente ale P.C.R. de coalizare a tuturor forţelor patriotice, entihitleriste, încă din aprilie 1944 se închegase Frontul Unic Muncitoresc între partidul comunist si partidul social-democrat, iar in iunie 1944 se constituise Blocul National-Democrat. P.C.R., desfăşurând o intensă activitate în rindurile militarilor, stabilise legături puternice cu cercuri largi ale ofiţerilor patrioţi, luase măsuri pentru atragerea armatei şi dezvolta propriile formaţiuni de luptă, în vederea acţiunii insurecţionale. In aceste împrejurări, folosind condiţiile externe favorabile create ca urmare a grelelor infringeri suferite de trupele germane sub loviturile armatei sovietice, partidul comunist a declanşat, la 23 august 1944, insurecţia naţională antifascistă armată, care a dus la doborîrea regimului antonescian, la ieşirea României din războiul antisovietic si alăturarea ei coaliţiei antihitleriste. Actionînd deosebit de energic, armata română care întorsese in totalitate armele împotriva hitleriştilor, împreună cu formaţiunile de luptă patriotice, avînd sprijinul întregului popor, a reuşit ca in decursul unei singure săptămini, între 23 şi 31 august, să elibereze o mare parte a teritoriului national : Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banatul, sudul Transilvaniei. Insurecţia naţională antifascistă armată victorioasă a însemnat o grea lovitură pentru Germania nazistă, contribuind substanţial la prăbuşirea frontului german în sud-estul Europei, la scurtarea duratei războiului. La 31 august 1944, după ce cu două zile Înainte primise botezul focului la sud de Vaslui, într-o ciocnire cu trupe hitleriste scăpate din incercuirea realizată de trupele sovietice, in zona Iaşi—Chişinău, Divizia „Tudor Vladimirescu“ a sosit in Bucureştiul eliberat de forţele insurecţionale, unde i s-a făcut o primire călduroasă. Victoria insurecţiei a constituit şi pentru militarii diviziei un imbold înflăcărat de a se avînta bărbăteşte, împreună cu celelalte unităţi româneşti şi cot la cot cu ostaşii armatei sovietice, în luptele pentru dezrobirea întregului pămînt al patriei, pentru înfringerea Germaniei hitleriste. Pe itinerarul acestor lupte, la loc de cinste se înscrie participarea vitejească a diviziei la apriga încleştare din zona Ilieni — Sfîntu Gheorghe, începută in ziua de 6 septembrie. Sub un foc inamic ucigător, unităţile Diviziei „Tudor Vladimirescu“, în strînsă cooperare cu cele ale Diviziei 1 munte română şi ale Diviziei 202 sovietice, au reuşit nu numai două zile să zdrobească forţele hitleriste şi să elibereze cele două localităţi. Deosebit de vii sunt încă în amintirea mea acţiunile desfăşurate pentru eliberarea Oradei, la care au luat parte Divizia „Tudor Vladimirescu“, Divizia 3 munte română şi Divizia 337 sovietică. Deşi inamicul a opus o rezistenţă înverşunată şi a executat numeroase contraatacuri, ostaşii români şi cei sovietici, încurajaţi de succesele trupelor române şi sovietice in celelalte părţi ale frontului, au cucerit aliniament după aliniament. In viitoarea acestor lupte au căzut eroic la datorie numeroşi ofiţeri şi soldaţi. Atunci am fost şi eu rănit. Divizia şi-a continuat lupta cu îndirjire. In seara, zilei de 12 octombrie, pe turnul primăriei din Oradea tricolorul ţării noastre flutura biruitor. După numai două săptămini, la 25 octombrie 1944, ostaşii români şi sovietici au alungat inamicul şi din oraşele Cărei şi Satu-Mare, desăvîrşind astfel eliberarea întregului teritoriu al ţării de sub ocupanţii fascişti. Lupta noastră nu era însă încheiată. Ea a continuat cu îndirjire şi dincolo de hotarele ţării, pentru înfringerea definitivă a duşmanului nazist. La Debreţin — cu care ocazie divizia a primit şi denumirea acestui oraş — la Miscolc şi Salgótarján — în Ungaria, în masivul Javorina şi pe rîul Hron — în Cehoslovacia, militarii Diviziei „Tudor Vladimirescu“ şi-au îndeplinit misiunile de solidaritate internaţionalistă cu aceeaşi neînfricare ca şi ceilalţi militari români. Fapte memorabile de arme au săvirşit, in încleştările duse pe pămîntul cehoslovac, uteciştii care, mobilizaţi de Partidul Comunist Român, s-au înrolat volumar în ţară şi au cerut să plece pe front. Cîteva sute dintre aceştia au fost repartizaţi Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“, dovedind un curaj demn de admiraţie şi o voinţă neclintită de a învinge. Tuturor — ofiţeri şi ostaşi, mai vîrstnici şi tineri — ne-au insuflat forţă şi încredere înflăcărată chemare a Partidului Comunist Român — „Totul pentru front, totul pentru victorie“, dreptatea cauzei pentru care luptam — zdrobirea fascismului, transformările înnoitoare care începuseră in patrie sub conducerea partidului comunist și care de pe atunci vesteau acel viitor luminos, devenit astăzi realitate. De-a lungul sutelor de kilometri străbătuţi in înfruntările cu hitleriştii, ostaşii diviziei, ceilalţi militari români au cooperat strîns cu ostaşii sovietici. Acţiunile şi jertfele comune ale militarilor români şi sovietici au contribuit la pecetluirea prieteniei de arme româno-sovietice. Acţiunile Diviziei „Tudor Vladimirescu“ se integrează la loc de onoare în şirul biruinţelor întregii armate române care între 23 august 1944 şi 9 mai 1945, totalizind efective de peste o jumătate de milion de oameni, a participat eroic la bătăliile pentru infringerea Germaniei hitleriste. In tributul de singe dat in aceste bătălii de cei aproape 170 000 de militari români, se însumează şi sacrificiul a numeroşi ofiţeri şi ostaşi ai diviziei, printre care locotenent-colonelul Ion Buzoianu, maiorul Ion Racoţeanu, locotenentul Eremia Popescu, sublocotenentul post-mortem Constantin Godeanu, sergentul Ion Pop, ostaşul Ilie Cotora si multi alţii. După război, militarii diviziei, ca Si armata română in întregul ei, urmind cuvântul P.C.R. şi alăturindu-se forţelor populare, au participat activ la transformările profund democratice înfăptuite in cursul revoluţiei populare, au avut un rol important in sprijinirea guvernului instaurat la 6 martie. Cunoscînd ea insăşi un proces de democratizare, armata s-a legat tot mai strins, organic de popor, contopindu-se cu interesele naţiunii. In inimile noastre păstrăm o luminoasă amintire tuturor foştilor subordonaţi şi tovarăşi de arme şi ne bucurăm că ostaşii de azi ai diviziei, asemenea tuturor militarilor ţării, cinstesc şi îmbogăţesc cu noi fapte de laudă tradiţiile glorioase moştenite de la înaintaşi. Ca ostaş mai virstnic, încerc o vie satisfacţie ştiind că, in anii de după război, armata noastră populară şi în cadrul ei , Divizia „Tudor Vladimirescu-Debreţin“ a cunoscut un profund proces de modernizare. Şi mă bucură din inimă că această armată reprezintă în prezent un organism militar puternic, format din mari unităţi bine închegate şi înzestrate cu mijloace de luptă perfecţionate, din luptători temeinic pregătiţi, devotaţi trup şi suflet patriei, poporului şi partidului, comandantului suprem al forţelor noastre armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, fiind in măsură să apere cu fermitate cuceririle revoluţionare ale oamenilor muncii, independenţa şi suveranitatea României socialiste. UN BRAV BUNI AL BRAVEI NOASTRE ARMATE t -'-iri , I ■ ■ ■■ > . - v. 2 / ■■■ ■ ---- ; i.:...: i'i.'i. De ce numai pe jumătate ? Intr-o scrisoare adresată redacţiei se semnala că la ferma nr. 2 din cadrul întreprinderii intercooperatiste de creştere şi îngrăşare a tineretului taurin din Sascut, judeţul Bacău, s-au sustras însemnate cantităţi de carne şi s-au vîndut, fără forme legale, direct din unitate, unor persoane particulare. ..La 28 mai a.c. — se preciza în scrisoare — cu ocazia sacrificării a trei animale, au dispărut 70 kg de carne, lucru constatat şi de serviciul contabilităţii. Deşi incunoştinţată imediat, conducerea întreprinderii, directorul acesteia, ing. Marcel Barthel, nu a întreprins nimic pentru cercetarea cazului şi descoperirea autorilor“. In scrisoare se mai afirma că directorul — omul care prin natura funcţiei are obligaţia legală şi morală de a veghea la păstrarea şi apărarea avutului obştesc — favorizează, el însuşi, săvîrşirea unor asemenea fapte. Scrisoarea a fost trimisă Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Bacău. Din răspunsul primit la redacţie aflăm următoarele : „In urma unei revizii de fond, efectuată la unitatea respectivă de către D.G.A.I.A.A. Bacău, împreună cu organele Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară şi Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie, au fost scoase la iveală o serie de abateri săvârşite de către unii salariaţi, printre care directorul, contabilulşef, şefi de fermă, contabili şi gestionari etc. Cu această ocazie s-au stabilit răspunderi materiale, în funcţie de gradul de vinovăţie al fiecăruia. S-a procedat apoi la scoaterea din muncă a lui Dumitru Corobană , contabil-şef, a soţiei sale, Elena Corobană, contabilă, şi a Elenei Barthel, casieră, cumnata directorului“. Cât priveşte celelalte aspecte ridicate în scrisoare, răspunsul le trece însă cu vederea sau le tratează la modul general. Nu se aminteşte nimic, de pildă, în legătură cu sustragerile de produse din unitate şi ce măsuri s-au luat împotriva vinovaţilor. Pe de altă parte, nu se stabileşte limpede care sunt răspunderile directorului, el însuşi vizat, pentru săvirşirea unor abuzuri. „Este adevărat că şi directorul unităţii manifestă lipsuri in activitatea sa , se spune în răspuns. Fiind însă un cadru bine pregătit, conducerea D.G.A.I.A.A. se străduie să-l ajute să se îndrepte“. Şi ca să nu se creadă că nu se vor lua măsuri şi împotriva acestuia, răspunsul conchide : „Dacă abuzurile săvârşite de către directorul unităţii, precum şi celelalte atitudini necorespunzătoare ale sale vor continua, se vor lua măsuri în conformitate cu prevederile legii“. Noi, dimpotrivă, suntem de părere că pentru instaurarea unui climat sănătos de muncă, în cadrul colectivului de la întreprinderea respectivă, ar trebui să se stabilească răspunderea tuturor vinovaţilor, „în conformitate cu prevederile legii“, pentru faptele săvîrşite, cu atit mai mult, cu cit unele dintre ele cad sub incidenţa legii penale. Aşa este drept, aşa este echitabil ! In sprijinul bunei serviri a cetăţenilor Aprovizionarea cetăţenilor cu lemne şi cărbuni de la depozitul de combustibili solizi din oraşul Caransebeş, judeţul Caraş-Severin, se face greoi , se pierde mult timp datorită organizării necorespunzătoare a activităţii. Inexistenţa unei liste cu tarifele de transport al combustibilului, care să fie afişată la sediul depozitului, lasă pe cetăţeni la cheremul cărăuşilor particulari. Această sesizare a fost trimisă de redacţie spre verificare Consiliului popular al oraşului Caransebeş. In răspunsul primit se confirmă justeţea celor semnalate şi ni se comunică măsurile stabilite in vederea îmbunătăţirii aprovizionării cu combustibil a populaţiei. In acest sens s-au afişat preţurile pentru transportul combustibilului în raport de tonă/kilometru ; au fost marcate stivele de lemne pe categorii, cu preţurile corespunzătoare ; transportul se efectuează, în prezent, de către cărăuşii cooperativei agricole de producţie din localitate, conducerii acesteia revenindu-i obligaţia de a urmări respectarea tarifelor. In răspuns se precizează că „încărcatul şi descărcatul combustibilului intră în obligaţiile cărăuşului, fără a se mai percepe o taxă suplimentară“. După cum se vede, măsuri prompte, de a căror respectare depinde b una servire a cetățenilor. Concis, ia obiect • întreprinderea de transporturi auto Deva: „Incepind cu data de 1 septembrie * a.c., pe ruta Hunedoara—Hașdău s-a introdus un autobuz corespunzător. Totodată, pentru a crea condiţii optime de transport muncitorilor navetişti, numărul curselor de pe distanţa Hunedoara— comuna Topliţa a fost suplimentat cu incă două autobuze“. • Ministerul Comerţului Interior : „Prin ordinul nr. 3533, din 4 august a.c. s-a stabilit preţul de recuperare de la populaţie a sticlelor de ulei inscripţionate, cu capacitatea de 1 000 ml, la 1,30 lei bucata. Direcţiile comerciale judeţene sunt obligate să ia măsurile necesare pentru recuperarea de îndată a acestor ambalaje“. Alexandru BOGHIU , w/ * . „ pg . V PROGRAMUL I 17.30 Curs de limba franceză. Lecţia a 62-a. 18.00 Telex. 18.05 La ordinea zilei. Azi, judeţul Vrancea. 18.20 Căminul. 18.40 Canton. Oraşul de pe Fluviul Perlelor. 19.00 Scena — emisiune de actualitate şi critică teatrală. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal » Cincinalul înainte de termen. 1973 — an hotărîtor. 20.00 Cîntecul săptămînii : „Bucureşti, oraşul meu". 20.05 Ancheta TV. : Apa sîmbetei. 20.35 Publicitate. 20.40 Interpretul preferat : Dumitru Bălăşoiu. 20.00 Revista literar-artistică TV. „Frumosul — condiţie a existenţei noastre“. 21.00 Roman foileton : „Vinul roşu“. Producţie a studiourilor de televiziune cehoslovace. Ultimul episod. 22.10 24 de ore. PROGRAMUL II 20.00 Film serial : „Arthur“ Episodul XI. 20.25 Tineri interpreţi ai muzicii populare. 20.40 Telaenciclopedia. 21.20 Telex. 21.25 Documentar TV. Drum de luptă şi de glorie. 21.45. Medalion Maria Crişan. 22.03 Cârţi şi idei. Nicolae Balotă — „Umanităţi“. SCINTEIA — luni 1 octombrie 1973 DESCHIDEREA LUCRĂRILOR CELUI DE-AL XVHI-LEA CONGRES AL F. I. J. E. T. In staţiunea Neptun, de pe litoral, s-au deschis duminică lucrările celui de-al 18-lea Congres al Federaţiei Internaţionale a Ziariştilor şi Scriitorilor de Turism (F.I.I.E.T.). La această manifestare, organizată de Asociaţia română a ziariştilor şi scriitorilor de turism de pe Ungă Uniunea ziariştilor din Republica Socialistă România, în colaborare cu Ministerul Turismului, iau parte aproape 200 de gazetari, scriitori şi propagandişti din Austria, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Franţa, R.D. Germană, R.F. Germania, Grecia, Irlanda, Israel, Italia, Iugoslavia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, Ungaria, U.R.S.S. şi România. Participă, de asemenea, ca invitaţi, reprezentanţi ai UNESCO şi ai Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor. Tema congresului se intitulează „Rolul ziaristului şi scriitorului de turism în formarea turistului modern". La festivitatea de deschidere au luat parte Vasile Vilcu, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Constanţa, Ion Cosma, ministrul turismului, Nestor Ignat, preşedintele Uniunii ziariştilor, Andrei Vela, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Titus Deac, preşedintele Biroului de turism pentru tineret, redactori-şefi ai unor ziare centrale şi reviste de specialitate, personalităţi ale vieţii social-culturale din ţara noastră. Lucrările congresului au fost deschise de Nestor Ignat, care, în numele Uniunii ziariştilor din România şi al tuturor gazetarilor români, a relevat contribuţia publicisticii turistice la mai buna cunoaştere între popoare, la realizarea unui mai intens schimb de valori spirituale. Participanţii au urmărit cu deosebit interes şi au subliniat îndelung, cu vii aplauze, mesajul de salut adresat congresului din partea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. In numele F.I.I.E.T., preşedintele acestei organizaţii, György Vecsey, a transmis călduroase mulţumiri preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România pentru mesajul adresat congresului. A luat apoi cuvintul preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Constanţa, care a urat bun sosit participanţilor la congres. Evidenţiind importanţa pe care guvernul român o acordă turismului, vorbitorul şi-a exprimat încrederea că ziariştii şi scriitorii prezenţi la această manifestare internaţională vor contribui, prin intermediul scrisului, la dezvoltarea turismului, la cunoaşterea şi prietenia dintre popoare. In continuare a rostit o alocuţiune ministrul turismului din România. După ce a evidenţiat însemnătatea temei pe care o pune în discuţie cel de-al 18-lea Congres al F.I.I.E.T., vorbitorul a arătat că România acordă o importanţă deosebită relaţiilor turistice internaţionale, cunoaşterii şi popularizării patrimoniului ei turistic. Congresul a fost salutat, de asemenea, de Hitzi Topus, şeful Departamentului circulaţiei şi dezvoltării comunicaţiilor din cadrul UNESCO, şi Antonio Karabinis, şeful Direcţiei relaţii internaţionale a O.I.Z. In încheierea şedinţei inaugurale, preşedintele F.I.I.E.T. a adresat mulţumiri organizatorilor români ai congresului, pentru condiţiile deosebite oferite desfăşurării lucrărilor, arătînd că ospitalitatea şi amabilitatea poporului român sunt bine cunoscute in Întreaga lume. In cadrul lucrărilor, Victor Vîntu, preşedintele Asociaţiei române a ziariştilor şi scriitorilor de turism, a prezentat raportul intitulat „Rolul ziaristului şi scriitorului de turism in formarea turistului modern“. Lucrările congresului continuă: • In onoarea participanţilor la congres, ministrul turismului a oferit un dineu. (Agerpres) Cronica zilei Duminică după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegaţia condusă de tovarăşul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor, care a participat la sesiunea anuală a Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, ale cărei lucrări au avut loc la Nairobi , Kenya. Cu prilejul acestei sesiuni, ministrul român a avut întrevederi cu Robert S. McNamara, preşedintele Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, şi H. J. Witteveen, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, precum şi cu alte personalităţi din domeniul financiar şi bancar, reprezentanţă ai ţărilor participante, cu care a avut convorbiri cu privire la unele probleme de interes reciproc. in capitală a sosit duminica crupaamiază o delegaţie ,a Uniunii Generale a Ţăranilor din Siria.» condusă de Shebli Nassr, vicepreşedinte al uniunii, care face o vizită in România la invitaţia Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. * La invitaţia Comisiei naţionale de demografie se află în ţara noastră profesorul Alfred Souvy, membru al Colegiului Franţei şi al Consiliului economic şi social, personalitate de renume mondial în domeniul demografiei şi sociologiei. In timpul şederii sale, oaspetele s-a întilnit cu specialişti români, a prezentat o serie de conferinţe pe teme ca : „Dezvoltarea şi populaţia“, „Urbanizarea şi populaţia“, „Societatea de consum“. ★ împlinirea unei jumătăţi de veac de la efectuarea primului zbor internaţional de noapte, realizat de un avion al companiei franco-române de navigaţie aeriană, a prilejuit duminică vernisajul expoziţiei tripartite Bucureşti — Belgrad — Pa. „Aeromfila“ '73. Acest memora’ . il,veniment a reunit, printre soane oficiale, reprezentar nisteruUW Transporturile •munica Uiior, Direcţiei poştelor şi telecomunicatAmeni de cultură şi artă, filatelist, din Capitală şi provincie, ziarişti, veterani ai aviaţiei civile din România, în rindul cărora se aflau generalul ing. în retragere Gh. Negrescu — posesorul brevetului de pilotaj nr. 2, care datează din anul 1912. (Agerpres) *■** ■ Palatul pionierilor şi-a redeschis porţile Deschiderea activităţii Palatului pionierilor in noul an şcolar a fost marcată, duminică dimineaţă, printr-o adunare festivă. In numele celor 80 000 de pionieri ai Capitalei, participanţii la festivitatea de la Palatul pionierilor au adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu o telegramă, in care se spune, printre altele : „Este mereu prezentă în inimile noastre ziua de 1 iunie 1950, cînd dumneavoastră aţi venit în mijlocul primelor detaşamente de pionieri pentru a le dărui, din partea partidului şi guvernului, acestparadis al copilăriei fericite. Aici, în cele 75 de cercuri tehnico-aplicative, cluburi, formaţii artistice şi sportive sunt create toate condiţiile pentru formarea multilaterală a tinerei generaţii, profund devotată clasei muncitoare, idealurilor naţiunii şi societăţii noastre socialiste. Mesajul pe care l-aţi adresat cu ocazia deschiderii noului an de învăţămint dovedeşte incă o dată dragostea şi grija partidului şi guvernului, a dumneavoastră personal faţă de viitorul tinerei generaţii, pentru dezvoltarea invăţămintului în directă legătură cu cerinţele noii etape istorice a ţării noastre. Vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom fi la înălţimea sarcinilor trasate, că vom răspunde cu entuziasm tuturor chemărilor partidului, contribuind la ridicarea invătămintului din ţara noastră pe cele mai înalte culmi ale ştiinţei şi tehnicii moderne“. (Agerpres)