Scînteia, octombrie 1973 (Anul 42, nr. 9647-9677)

1973-10-01 / nr. 9647

I­n actualitatea culturală SCENA PREMIERE TEATRALE • TEATRUL NAŢIONAL DIN CRAIOVA inaugurează noua stagiu­ne în noul şi impunătorul său edi­ficiu, in ziua de 4 octombrie cu pre­miera unei piese româneşti inedite : „Locul tiu sub soare" de Gheorghe Robu. Regia : Geta Tomescu. Sceno­grafia : Vasile Pîinişoară. • TEATRUL NAŢIONAL DIN TI­MIŞOARA deschide — cu premiera piesei „Şi nu-ţi faci priviire cu scări" de Eugen Barbu — stagiunea 1973—1974. • TEATRUL TV vă invită să Ur­măriţi premiera : „Preţioasele ridi­cole“ de Moliére. Traducerea : Ale­xandru Bălăci. Adaptarea şi regia­: Sanda Manu. Interpreţi : Eugen A­­postol, Ion Muscă, Boris Petroff, Ca­­trinel Paraschivescu Blaja, Eugenia Balaure, Lucia Ştefănescu, Mitică Popescu, Eronim Crişan şi alţii. • TEATRUL MIC prezintă : „Phi­ladelphia, eşti a mea" de Brian Friel, traducere : Radu Nichita. Interpreţi : Olga Tudorache, Vali, Cios, Nicolae Pompje, Mişu Dinvale, Mitică Po­pescu, Ion Manta, Magda Popovi­ci, Boris Ciornei şi alţii. Regia : Sorana Coroamă. Scenografia : Adriana Leo­­nescu. • TEATRUL DRAMATIC DIN BRAŞOV îşi invită spectatorii, în deschiderea stagiunii, la „Casa care a fugit prin uşă“ de Petru Vintilă. Regia şi decoruri : Mihai Dimiu. Costume : Cristina Urdea. • Deschiderea stagiunii teatrului băcăuan va avea loc la 4 octombrie 1973, cu „Trecere prin veranda ver­de" de George Genoiu. (Regia : Ion Olteanu. Scenografia : St. Georgescu) şi cu piesa pentru copii „Haplea, Neaţă şi Nătăfleaţă la circ" de Ma­rin Iorda. (Regia : Zoe Anghel. Sce­nografia : Vladimir si Diana Popov). • TEATRUL DE STAT DIN ORA­DEA anunţă premiera pe ţară a u­­neia dintre ultimele piese ale lui Paul Everac — „Cititorul de contor", care va vedea lumina rampei în această stagiune la multe alte teatre din ţară. • TEATRUL „ŢĂNDĂRICĂ" îm­plineşte, în această stagiune 25 de ani de existenţă. Evenimentul deschiderii acestui sezon teatral va fi marcat prin spectacolul „Un băiat isteţ şi un rege nătăfleţ“ de Costel Popovici (marţi, 2 octombrie, orele 17). • TEATRUL DE PĂPUŞI DIN CRAIOVA şi-a deschis cea de-a 25-a stagiune cu piesa „Iancu Jianu“ de Al. Mitru şi A. Tita, piesă ce a fost jucată în întregime în limba italia­nă în luna iunie, a.c. „cu prilejul fes­tivalului presuiferie la Ve­neţia. TURNEE TEATRALE PESTE HOTARE • Invitat să participe la Festivalul „Berliner Festwochen“. TEATRUL DE COMEDIE prezintă în Berlinul occidental, cu începere de la 23 sep­tembrie a.c. spectacolele „O noapte urtunoasă“ de I. L. Caragiale, „Dis­pariţia lui Gary Gay“ („Un om , un om“­) de Bertold Brecht şi „Indienii“ de Arthur Kopit. Regia : Lucian Giurchescu. Scenografia : Dan Nem­­teanu. In continuare, Teatrul de Co­medie va prezenta aceleaşi montări la Malmö, unul din cele mai mari oraşe din Suedia. • In cadrul schimbului de specta­cole cu Teatrul Popular „Toşa Iova­­novici" din Zrenjanin, TEATRUL DE STAT DIN ARAD întreprinde între 1—3 octombrie a.c. un turneu în R.S.F. Iugoslavia cu spectacolul­­coupé De două ori Caragiale, alcătuit din piesele „O noapte furtunoasă“ şi „Conul Leonida fată cu reacţiunea“. CLUJ (Corespondentul „Scînteii“, Alexandru Mureşan).­­ In­sula Magna a Universităţii „Babeş- Bolyai“ din Cluj s-au desfăşurat lu­crările unui simpozion comemorativ dedicat împlinirii a 100 de ani de la naşterea geografului de renume mondial Emmanuel de Martonne care, împreună cu profesorul George Vîlsan, este creatorul la Cluj al unei școli geografice moderne. El a con­sacrat pămîntului românesc peste 70 de lucrări de geografie fizică, eco­nomică, etnografică, care au deve­nit cunoscute lumii întregi. Perso­nalitatea savantului a fost evocată de prof. univ. dr. docent Ștefan Pascu, rectorul universităţii, prof. univ. dr. docent Tiberiu Morariu, şi prof. Robert Ficheux. Cele 20 de co­municări ştiinţifice, susţinute cu participarea unui mare număr de geografi din Cluj şi din alte centre universitare, acordarea numelui sa­vantului unei săli de­ curs de la fa­cultatea de geo­graf­ie-biologie etc. constituie un ales omagiu adus sa­vantului Emmanuel de Martonne. Simpozion comemorativ Emmanuel de Martonne PAGINA 2 „Săptămina culturală românească“ la Zutphen (Olanda) Intre 14 şi 21 septembrie, oraşul olandez Zutphen a găzduit o „Săp­­tămină culturală românească", în cadrul căreia au fost prezentate bo­gate manifestări cultural-artistice susţinute de o delegaţie din Satu- Mare, din care au făcut parte mem­bri ai ansamblului folcloric muni­cipal, artişti plastici, profesori, elevi şi filatelişti sătmăreni. Înscrisă ca un eveniment dintre cele mai mar­cante pe făgaşul raporturilor de prietenie statornicite în 1970 între cele două oraşe înfrăţite. ..Săptă­­mîna culturală românească“ de la Zutphen a cuprins o suită com­plexă de manifestări, care au pola­rizat interesul viu al zecilor de mii de locuitori ai oraşului. Făcindu-se ecoul primirii entuziaste si priete­neşti pe care conducătorii oraşului, in frunte cu primarul J.J. Rotters v. Lennep, şi populaţia acestuia au făcut-o celor 42 de mesageri ai cul­turii şi artei româneşti, ziarele locale „Zutphense Koerier“, „lisei Ex­press“, „Zutphens Dagblad“ au pu­blicat pe spaţii largi reportaje cu fotografii (unele cu titluri in româneşte : „Şedere plăcută, dragi prieteni din Satu-Mare“), consacrate acestui eveniment. Săptămina culturală de la Zut­phen a prilejuit întîlniri rodnice în­tre oaspeţii români şi gazde (oa­meni de artă şi cultură, profesori, elevi etc) în cadrul cărora a fost ex­primată dorinţa comună pentru o mai bună cunoaştere, pentru relaţii de prietenie tot mai strînse intre locuitorii celor două oraşe. Octav GRUMEZA Manifestări culturale judeţene SUCEAVA (Corespondentul „Scin­­teii“, Gh. Parascan). Timp de două zile, viaţa spirituală a Sucevei a fost dominată de suita manifestărilor cultural-artistice consacrate sărbăto­ririi unei jumătăţi de veac de acti­vitate a bibliotecii municipale. Sâm­­bătă, după adunarea festivă jubiliară care a avut loc la Casa de cultură din localitate a avut loc deschiderea expoziţiei „Tipărituri sucevene“ la sediul bibliotecii municipale, după care, tot aici, a fost inaugurat cena­clul literar al copiilor, care va func­ţiona pe lingă secţia de copii a bi­­bliotefii. Duminica dimineaţă a avut loc o „masă rotundă“ pe tema : „Lo­cul bibliotecilor publice municipale şi orăşeneşti în viaţa şi activitatea muncitorilor din întreprinderile in­dustriale“. Seara, la casa de cultură din municipiul Suceava, corul de ca­meră din localitate a susţinut un spectacol artistic. CLUJ (Corespondentul „Scînteii“ Alexandru Mureşan). leni, oraşul Huedin, judeţul Cluj, a fost gazda tradiţionalului festival cultural-artis­tic „Avram Iancu“. In jurul statuii marelui tribun Avram Iancu, din centrul oraşului, a avut loc o paradă a portului popular, în parcul oraşului s-a desfăşurat un spectacol folcloric la care şi-au dat concursul corul şi grupul de recitatori ai liceului din localitate, dansatorii din satul Bolo­­ga, taraful şi soliştii din Valea Dră­­ganului, Margău şi Călăţele, ansam­blul folcloric al liceului pedagogic Cluj, BAC­AU (Corespondentul „Scîn­teii“, Gheorghe Baltă). Duminică au avut loc la Bacău manifestările de închidere a celei de-a doua ediţii a Festivalului literar-artistic „George Bacovia“. In cele 4 zile, cit a durat festivalul, pe lingă recitalurile de poezie susţinute de poeţii prezenţi, la Comăneşti, Slănic Moldova, Ure­­cheşti, Plopana, Parava şi în alte lo­calităţi au avut loc şezători cultu­rale, recitaluri de poezie patriotică, întîlniri ale scriitorilor cu cititorii. Sesiunea ştiinţifică de comunicări şi referate grupate sub genericul „Con­tribuţii­ la cunoaşterea vieţii şi operei lui Bacovia“ s-a bucurat de partici­­­parea unor cunoscuţi critici literari şi profesori de limbă şi literatură română din ţara noastră. Un public numeros au atras şi vernisajele celor două expoziţii de artă intitulate : „Trei veacuri de poezie românească“ şi „Culorile toamnei“, precum şi ser­bările culturale din parcul Gherăieşti. Spectacolele baletului australian Prima apariţie in public a baletului aus­tralian a avut loc in 1962. In program : „Lacul lebedelor“, „Gi­selle“, comedia aus­traliană „Melbourne Cup“. Au urmat ani de muncă, lungi tur­nee, intilniri fructuoa­se cu reprezentanţi ai celor mai renumite şcoli de balet din lu­me. Cei 54 de artişti ai ansamblului au căutat să-şi desăvâr­şească arta, să-şi de­finească stilul, să se impună ca mesageri ai tinerei şcoli de balet din ţara lor. Baletul australian a fost oaspete in a­­ceste zile publicului bucureştean, încă de la prima lucrare — „Faţade“ de William Walton — ne-am edi­ficat asupra liniilor directoare ce definesc arta pe care o propa­gă. In „Faţade“ — balet-mozaic, în care se rulează cu aplomb portrete, mici scene — „Rapsodia scoţiană“ este urmată firesc de o „Nocturnă peruană“, de un „Cîntec tirolez“, o „Polcă“, un „Fox­trot“... pînă la pătima­șul „Tango“. Un fel de music-hall deconec­tant în care coregraful Frederick Ashton tra­duce cu umor caracte­rele fiecărui dans. A­­poi, In final, adună toate tablourile, dese­­nînd o lume pestriță, colorată. Caracteristic este aici nu atit dansul in conturarea lui per­fectă, cu o exigentă sincronizare şi cu o tehnică impecabilă, cu­ conturarea lejeră a caracterelor, a situa­ţiilor într-un limbaj mai mult revuistic. Şi in pateticul „Sebas­tian“, pe muzica lui Menotti, s-a dorit un limbaj coregrafic va­riat. Nu se abordează baletul clasic, dar nu s-a urmărit nici ex­primarea într-un lim­baj modern. Celelalte momente din reperto­riu — „Mam’zelle An­­got“ şi „La fale mal gardaé“ — au repre­zentat, de asemenea, povestiri depănate pe un ton firesc, cu vervă, cu haz. (Menţionăm buna co­laborare cu Orchestra de studio a Radiotele­­viziunii române, diri­jată de directorul mu­zical al formaţiei oas­pete — John Lanch­bery). Prima calitate a acestui ansamblu este tinereţea. Tinere­ţea — ca vîrstă — a balerinilor şi expri­marea plină de tine­reţe, de optimism. Astfel a fost firesc ca spectacolele Baletului australian să aibă — aşa cum s-a văzut — o deosebită rezonanţă la tinerii noştri spec­tatori. Toate încurcă­turile domnişoarei An­­got (interpretă Lucette Aldous), toate păţanii­le Lisei — în rol Gai­­lene Stock — din „La fille mal gardae“ şi mai ales strigăciile prostănacului Alain (foarte expresiv bale­rinul Alan Alder), graţiile văduvei Si­mone — în travesti Robert Olup — au fost mult aplaudate de co­pii, de tineretul spec­tator. Solii artei core­grafice australiene, prin spectacolele lor, au dat expresie dorin­ţei ca limbajul simplu, foarte degajat, pito­resc, să capteze aten­ţia spectatorilor de toate virstele. Smaranda OŢEANU C­O­N­C­E­R­TE • Mâine, ora 20, la Studioul din strada Nuferilor are loc deschiderea stagiunii muzicale a Radioteleviziu­­nii. Orchestra simfonică, dirijată de Iosif Conta, solistă Lola Bobescu, va prezenta lucrări de Șostakovici, Bach,­ Mozart, Mihai Moldovan, Ra­vel, își dă concursul corul „Madri­gal“ dirijat de Marin Constantin. • Joi, 4 octombrie, Orchestra de studio a Radioteleviziunii, sub ba­gheta lui Liviu Ionescu, va oferi un concert — „Tribuna internaţională a compozitorilor". • Sîmbătă 6, duminică 7 se va deschide şi stagiunea Filarmonicii bucureştene. Mircea Cristescu va di­rija lucrări de Beethoven, Perlea, Ravel. Solistă : Monique Haas. ECRAN • Stare de asediu — coproducţie franco-italo-vost-germană în regia lui Costa-Gavras (colaborator — Christian de Chalonge). Film de o temă politică inspirată din actuali­tate şi interpretat de Yves Montand, Renato Salvatori, O.E. Hasse ş.a. • Singur — producţie a studiouri­lor poloneze, în regia lui Janusz Nasfeter. O incursiune in universul copilăriei. Cu : Roman Mosior. Piotr Szczerkowski. Halina Kossobudzka. • Pisica junglei — producţie Walt Disney, in regia lui James Al­­gar. O expediţie în jungla Amazo­nului. (Urmare din pag. I) ecou. La îndrumarea şi îndemnul co­muniştilor români aflaţi in Uniunea Sovietică, tot mai mulţi dintre noi ne dădeam însă­ seama că lupta noastră trebuie să capete un carac­ter cit mai concret. Ca atare, în ca­drul unei alte conferinţe care a avut loc în zilele de 3 şi 4 septembrie 1943, reprezentanţii tuturor prizonierilor români au hotărît să adreseze guver­nului sovietic cererea de a aproba constituirea de unităţi militare forr­mate din voluntari români, care să lupte cu arma în mină îm­potriva agresorilor hitlerişti. Apro­barea acestei cereri, la 2 octom­brie în acelaşi an, a fost primită cu entuziasm de prizonierii români. îmi amintesc cum ara izbucnit în urale si am început să intonăm inflăcă­­ratul cîntec „Deşteaptă-te române“. In scurt timp a fost constituită prima mare unitate de voluntari români, formată din 12 000 de oa­meni. Ea a primit denumirea de Di­vizia 1 de voluntari români­ „Tu­dor Vladimirescu“. Comandant al ei a fost desemnat semnatarul acestor rinduri, şef de stat ma­jor — locotenent-colonelul Iacob Teclu, iar locţiitor al coman­dantului — locotenent-colonelul Mir­cea Haupt. A luat fiinţă un apa­rat politic al diviziei, din care fă­ceau parte comuniştii Dumitru Pe­­trescu, Gheorghe Stoica, Dumitru Coliu, Petre Borilă, Mihai Burcă şi alţii. In vederea acţiunilor militare la care avea să participe, divizia a fost înzestrată cu armament a cărei putere de foc era identică cu a unei mari unităţi de infanterie. Au urmat luni de pregătire asi­duă: depunerea jurămîntului mili­tar. In august 1944, divizia se înfă­ţişa ca o mare unitate bine instruită, cu un moral deosebit de combativ. De acum, un singur gînd ne stăpi­­nea pe toţi : să ajungem cit mai repede pe front, să luăm parte la lupta pentru eliberarea României, pentru înfrîngerea hitlerismului. N-am avut de aşteptat mult. In tară, mişcarea de rezistentă antifas­cistă creştea continuu în amploare. Ca rezultat al eforturilor perseve­rente ale P.C.R. de coalizare a tu­turor forţelor patriotice, entihitle­riste, încă din aprilie 1944 se înche­gase Frontul Unic Muncitoresc în­tre partidul comunist si partidul social-democrat, iar in iunie 1944 se constituise Blocul National-De­mocrat. P.C.R., desfăşurând o inten­să activitate în rindurile militarilor, stabilise legături puternice cu cercuri largi ale ofiţerilor patrioţi, luase măsuri pentru atragerea armatei şi dezvolta propriile formaţiuni de luptă, în vederea acţiunii insurec­ţionale. In aceste împrejurări, fo­losind condiţiile externe favorabile create ca urmare a grelelor infrin­geri suferite de trupele germa­ne sub loviturile armatei so­vietice, partidul comunist a de­clanşat, la 23 august 1944, insu­recţia naţională antifascistă armată, care a dus la doborîrea regimului antonescian, la ieşirea României din războiul antisovietic si alăturarea ei coaliţiei antihitleriste. Actionînd deosebit de energic, ar­mata română care întorsese in to­talitate armele împotriva hitlerişti­­lor, împreună cu formaţiunile de luptă patriotice, avînd sprijinul în­tregului popor, a reuşit ca in decursul unei singure săptămini, între 23 şi 31 august, să elibe­reze o mare parte a­­ teritoriului national : Dobrogea, Muntenia, Ol­tenia, Banatul, sudul Transilvaniei. Insurecţia naţională antifascistă ar­mată victorioasă a însemnat o grea lovitură pentru Germania nazistă, contribuind substanţial la prăbuşirea frontului german în sud-estul Euro­pei, la scurtarea duratei războiului. La 31 august 1944, după ce cu două zile Înainte primise botezul fo­cului la sud de Vaslui, într-o cioc­nire cu trupe hitleriste scăpate din incercuirea realizată de trupele so­vietice, in zona Iaşi—Chişinău, Divi­zia „Tudor Vladimirescu“ a so­sit in Bucureştiul eliberat de for­ţele insurecţionale, unde i s-a fă­cut o primire călduroasă. Victoria insurecţiei a constituit şi pentru mi­litarii diviziei un imbold înflăcărat de a se avînta bărbăteşte, împreună cu celelalte unităţi româneşti şi cot la cot cu ostaşii armatei sovietice, în luptele pentru dezrobirea între­gului pămînt al patriei, pentru în­­fringerea Germaniei hitleriste. Pe itinerarul acestor lupte, la loc de cinste se înscrie participarea vite­jească a diviziei la apriga încleştare din zona Ilieni — Sfîntu Gheorghe, începută in ziua de 6 septembrie. Sub un foc inamic ucigător, unită­ţile Diviziei „Tudor Vladimirescu“, în strînsă cooperare cu cele ale Di­viziei 1 munte română şi ale Diviziei 202 sovietice, au reuşit nu numai două zile să zdrobească forţele hitleriste şi să elibereze cele două localităţi. Deosebit de vii sunt încă în aminti­rea mea acţiunile desfăşurate pentru eliberarea Oradei, la care au luat parte Divizia „Tudor Vladimirescu“, Divizia 3 munte română şi Divizia 337 sovietică. Deşi inamicul a opus o rezistenţă înverşunată şi a execu­tat numeroase contraatacuri, ostaşii români şi cei sovietici, încurajaţi de succesele trupelor române şi sovieti­ce in celelalte părţi ale frontului, au cucerit aliniament după aliniament. In viitoarea acestor lupte au căzut eroic la datorie numeroşi ofiţeri şi soldaţi. Atunci am fost şi eu rănit. Divizia şi-a continuat lupta cu îndirji­­re. In seara, zilei de 12 octombrie, pe turnul primăriei din Oradea tricolo­rul ţării noastre flutura biruitor. După numai două săptămini, la 25 octombrie 1944, ostaşii români şi so­vietici au alungat inamicul şi din oraşele Cărei şi Satu-Mare, desăvîr­şind astfel eliberarea întregului te­ritoriu al ţării de sub ocupanţii fas­cişti. Lupta noastră nu era însă înche­iată. Ea a continuat cu îndirjire şi dincolo de hotarele ţării, pentru în­­fringerea definitivă a duşmanului na­zist. La Debreţin — cu care ocazie divizia a primit şi denumirea aces­tui oraş —­ la Miscolc şi Salgótarján — în Ungaria, în masivul Javorina şi pe rîul Hron — în Cehoslovacia, militarii Diviziei „Tudor Vladimi­rescu“ şi-au îndeplinit misiuni­le de solidaritate internaţionalis­tă cu aceeaşi neînfricare ca şi cei­lalţi militari români. Fapte memo­rabile de arme au săvirşit, in încleş­tările duse pe pămîntul cehoslovac, uteciştii care, mobilizaţi de Partidul Comunist Român, s-au înrolat volum­­ar în ţară şi au cerut să plece pe front. Cîteva sute dintre aceştia au fost repartizaţi Diviziei „Tudor Vla­­dimirescu-Debreţin“, dovedind un curaj demn de admiraţie şi o voin­ţă neclintită de a învinge. Tu­turor — ofiţeri şi ostaşi, mai vîrstnici şi tineri — ne-au insu­flat forţă şi încredere înflăcărată chemare a Partidului Comunist Ro­mân — „Totul pentru front, totul pentru victorie“, dreptatea cauzei pentru care luptam — zdrobirea fas­cismului, transformările înnoitoare care începuseră in patrie sub con­ducerea partidului comunist și care de pe atunci vesteau acel viitor lu­minos, devenit astăzi realitate. De-a lungul sutelor de kilometri străbătuţi in înfruntările cu hitleriş­­tii, ostaşii diviziei, ceilalţi militari români au cooperat strîns cu ostaşii sovietici. Acţiunile şi jertfele comune ale militarilor români şi sovietici au contribuit la pecetluirea prieteniei de arme româno-sovietice. Acţiunile Diviziei „Tudor Vladimi­rescu“ se integrează la loc de onoa­re în şirul biruinţelor întregii arma­te române care între 23 august 1944 şi 9 mai 1945, totalizind efective de peste o jumătate de milion de oa­meni, a participat eroic la bătăliile pentru infringerea Germaniei hitle­riste. In tributul de singe dat in a­­ceste bătălii de cei aproape 170 000 de militari români, se însumează şi sacrificiul a numeroşi ofiţeri şi os­taşi ai diviziei, printre care locote­­nent-colonelul Ion Buzoianu, maiorul Ion Racoţeanu, locotenentul Eremia Popescu, sublocotenentul post-mor­­tem Constantin Godeanu, sergentul Ion Pop, ostaşul Ilie Cotora si multi alţii. După război, militarii diviziei, ca Si­ armata română in întregul ei, urmind cuvântul P.C.R. şi alăturin­­du-se forţelor populare, au partici­pat activ la transformările profund democratice înfăptuite in cursul re­voluţiei populare, au avut un rol important in sprijinirea guvernului instaurat la 6 martie. Cunoscînd ea insăşi un proces de democratizare, armata s-a legat tot mai strins, or­ganic de popor, contopindu-se cu in­teresele naţiunii. In inimile noastre păstrăm o lu­minoasă amintire tuturor foştilor subordonaţi şi tovarăşi de arme şi ne bucurăm că ostaşii de azi ai di­viziei, asemenea tuturor militarilor ţării, cinstesc şi îmbogăţesc cu noi fapte de laudă tradiţiile glorioase moştenite de la înaintaşi. Ca ostaş mai virstnic, încerc o vie satisfac­ţie ştiind că, in anii de după răz­boi, armata noastră populară şi în cadrul ei , Divizia „Tudor Vladi­­mirescu-Debreţin“ a cunoscut un profund proces de modernizare. Şi mă bucură din inimă că această ar­mată reprezintă în prezent un orga­nism militar puternic, format din mari unităţi bine închegate şi înzes­trate cu mijloace de luptă perfec­ţionate, din luptători temeinic pre­gătiţi, devotaţi trup şi suflet patriei, poporului şi partidului, comandan­tului suprem al forţelor noastre ar­mate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, fiind in măsură să apere cu fermi­tate cuceririle revoluţionare ale oa­menilor muncii, independenţa şi su­veranitatea României socialiste. UN BRAV BUNI AL BRAVEI NOASTRE ARMATE t -'-iri , I ■ ■ ■■ > . - v. 2 / ■■■ ■ ---- ; i.:...: i'i.'i. De ce numai pe jumătate ? Intr-o scrisoare a­­dresată redacţiei se semnala că la ferma nr. 2 din cadrul în­treprinderii intercoo­­peratiste de creştere şi îngrăşare a tinere­tului taurin din Sas­­cut,­ judeţul Bacău, s-au sustras însemna­te cantităţi de carne şi s-au vîndut, fără forme legale, direct din unitate, unor per­soane particulare. ..La 28 mai a.c. — se pre­ciza în scrisoare — cu ocazia sacrificării a trei animale, au dis­părut 70 kg de car­ne, lucru constatat şi de serviciul contabi­lităţii. Deşi incunoştin­­ţată imediat, condu­cerea întreprinderii, directorul acesteia, ing. Marcel Barth­el, nu a întreprins nimic pentru cercetarea ca­zului şi descoperirea autorilor“. In scri­soare se mai afirma că directorul — o­­mul care prin natura funcţiei are obligaţia legală şi morală de a veghea la păstrarea şi apărarea avutului obştesc — favorizează, el însuşi, săvîrşirea u­­nor asemenea fapte. Scrisoarea a fost tri­misă Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular al judeţului Bacău. Din răspunsul primit la redacţie a­­flăm următoarele : „In urma unei revizii de fond, efectuată la u­­nitatea respectivă de către D.G.A.I.A.A. Ba­cău, împreună cu or­ganele Băncii pentru agricultură şi indus­trie alimentară şi U­­niunea judeţeană a cooperativelor agrico­le de producţie, au fost scoase la iveală o serie de abateri săvâr­­şite de către unii sa­lariaţi, printre care directorul, contabilul­­şef, şefi de fermă, con­tabili şi gestionari etc. Cu această ocazie s-au stabilit răspunderi ma­teriale, în funcţie de gradul de vinovăţie al­­ fiecăruia. S-a proce­dat apoi la scoaterea din muncă a lui Du­mitru Corobană , contabil-şef, a soţiei sale, Elena Corobană, contabilă, şi a Elenei Barth­el, casieră, cum­nata directorului“. Cât priveşte celelal­te aspecte ridicate în scrisoare, răspunsul le trece însă cu vederea sau le tratează la mo­dul general. Nu se a­­minteşte nimic, de pil­dă, în legătură cu sustragerile de produ­se din unitate şi ce măsuri s-au luat îm­potriva vinovaţilor. Pe de altă parte, nu se stabileşte limpede care sunt răspunderile di­rectorului, el însuşi vizat, pentru săvir­­şirea unor abuzuri. „Este adevărat că şi directorul unităţii ma­nifestă lipsuri in ac­tivitatea sa , se spu­ne în răspuns. Fiind însă un cadru bine pregătit, conducerea D.G.A.I.A.A. se stră­­duie să-l ajute să se îndrepte“. Şi ca să nu se creadă că nu se vor lua măsuri şi împo­triva acestuia, răs­punsul conchide : „Dacă abuzurile să­­vârşite de către d­i­­rectorul unităţii, pre­cum şi celelalte ati­tudini necorespunză­toare ale sale vor con­tinua, se vor lua mă­suri în conformitate cu prevederile legii“. Noi, dimpotrivă, sun­tem­ de părere că pen­tru instaurarea unui climat sănătos de muncă, în cadrul co­lectivului de la între­prinderea respectivă, ar trebui să se sta­bilească răspunderea tuturor vinovaţilor, „în conformitate cu preve­derile legii“, pentru faptele săvîrşite, cu atit mai mult, cu cit unele dintre ele cad sub incidenţa legii penale. Aşa este drept, aşa este echitabil ! In sprijinul bunei serviri a cetăţenilor Aprovizionarea ce­tăţenilor cu lemne şi cărbuni de la depozi­tul de combustibili so­lizi din oraşul Ca­ransebeş, judeţul Ca­­raş-Severin, se face greoi , se pierde mult timp datorită organi­zării necorespunzătoa­re a activităţii. Ine­xistenţa unei liste cu tarifele de transport al combustibilului, care să fie afişată la sediul depozitului, lasă pe cetăţeni la chere­mul cărăuşilor parti­culari. Această sesizare a fost trimisă de redac­ţie spre verificare Consiliului popular al oraşului Caransebeş. In răspunsul primit se confirmă justeţea celor semnalate şi ni se comunică măsurile stabilite in vederea îmbunătăţirii aprovi­zionării cu combusti­bil a populaţiei. In a­­cest sens s-au afişat preţurile pentru trans­portul combustibilului în raport de tonă/ki­­lometru ; au fost mar­cate stivele de lemne pe categorii, cu pre­ţurile corespunzătoa­re ; transportul se e­­fectuează, în prezent, de către cărăuşii coo­perativei agricole de producţie din localita­te, conducerii acesteia revenindu-i obligaţia de a urmări respecta­rea tarifelor. In răs­puns se precizează că „încărcatul şi descăr­­catul combustibilului intră în obligaţiile că­răuşului, fără a se mai percepe o taxă suplimentară“. După cum se vede, măsuri prompte, de a căror respectare depinde b una servire a cetă­țenilor. Concis, ia obiect • întreprinderea de transporturi auto Deva: „Incepind cu data de 1 septembrie * a.c., pe ruta Hunedoara—Haș­­dău s-a introdus un autobuz corespunză­tor. Totodată, pentru a crea condiţii opti­me de transport mun­citorilor navetişti, nu­mărul curselor de pe distanţa Hunedoara— comuna Topliţa a fost suplimentat cu incă două autobuze“. • Ministerul Co­merţului Interior : „Prin ordinul nr. 3­533, din 4 august a.c. s-a stabilit preţul de recu­perare de la populaţie a sticlelor de ulei inscripţionate, cu ca­pacitatea de 1 000 ml, la 1,30 lei bucata. Di­recţiile comerciale ju­deţene sunt obligate să ia măsurile necesare pentru recuperarea de îndată a acestor am­balaje“. Alexandru BOGHIU , w/ * . „ p­g . ­­V PROGRAMUL I 17.30 Curs de limba franceză. Lec­ţia a 62-a. 18.00 Telex. 18.05 La ordinea zilei. Azi, ju­deţul Vrancea. 18.20 Căminul. 18.40 Canton. Oraşul de pe Flu­viul Perlelor. 19.00 Scena — emisiune de ac­tualitate şi critică teatrală. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal » Cincinalul îna­inte de termen. 1973 — an hotărîtor. 20.00 Cîntecul săptămînii : „Bucu­reşti, oraşul meu". 20.05 Ancheta TV. : Apa sîmbetei. 20.35 Publicitate. 20.40 Interpretul preferat : Du­mitru Bălăşoiu. 20.00 Revista literar-artistică TV. „Frumosul — condiţie a e­­xistenţei noastre“. 21.00 Roman foileton : „Vinul roşu“. Producţie a studiou­rilor de televiziune ceho­slovace. Ultimul episod. 22.10 24 de ore. PROGRAMUL II 20.00 Film serial : „Arthur“ Epi­sodul XI. 20.25 Tineri interpreţi ai muzi­cii populare. 20.40 Telaenciclopedia. 21.20 Telex. 21.25 Documentar TV. Drum de luptă şi de glorie. 21.45. Medalion Maria Crişan. 22.03 Cârţi şi idei. Nicolae Balotă — „Umanităţi“. SCINTEIA — luni 1 octombrie 1973 DESCHIDEREA LUCRĂRILOR CELUI DE-AL XVHI-LEA CONGRES AL F. I. J. E. T. In staţiunea Neptun, de pe lito­ral, s-au deschis duminică lucrările celui de-al 18-lea Congres al Fede­raţiei Internaţionale a Ziariştilor şi Scriitorilor de Turism (F.I.I.E.T.). La această manifestare, organizată de Asociaţia română a ziariştilor şi scriitorilor de turism de pe Ungă Uniunea ziariştilor din Republica Socialistă România, în colaborare cu Ministerul Turismului, iau parte aproape 200 de gazetari, scriitori şi propagandişti din Austria, Bel­gia, Bulgaria, Cehoslovacia, Franţa, R.D. Germană, R.F. Germania, Gre­cia, Irlanda, Israel, Italia, Iugosla­via, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, Ungaria, U.R.S.S. şi România. Participă, de asemenea, ca invi­taţi, reprezentanţi ai UNESCO şi ai Organizaţiei Internaţionale a Zia­riştilor. Tema congresului se intitulează „Rolul ziaristului şi scriitorului de turism în formarea turistului modern". La festivitatea de deschidere au luat parte Vasile Vilcu, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Constanţa, Ion Cosma, ministrul turismului, Nestor Ignat, preşedintele Uniunii ziarişti­lor, Andrei Vela, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Titus Deac, preşedintele Biroului de tu­rism pentru tineret, redactori-şefi ai unor ziare centrale şi reviste de specialitate, personalităţi ale vieţii social-culturale din ţara noastră. Lucrările congresului au fost des­chise de Nestor Ignat, care, în nu­mele Uniunii ziariştilor din Româ­nia şi al tuturor gazetarilor români, a relevat contribuţia publicisticii turistice la mai buna cunoaştere în­tre popoare, la realizarea unui mai intens schimb de valori spirituale. Participanţii au urmărit cu deose­bit interes şi au subliniat îndelung, cu vii aplauze, mesajul de salut a­­dresat congresului din partea pre­şedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. In numele F.I.I.E.T., preşedintele acestei organizaţii, György Vecsey, a transmis călduroase mulţumiri pre­şedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România pentru mesajul adresat congresului. A luat apoi cuvintul preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Constanţa, care a urat bun sosit participanţilor la congres. Evidenţiind importanţa pe care guvernul român o acordă tu­rismului, vorbitorul şi-a exprimat în­crederea că ziariştii şi scriitorii pre­zenţi la această manifestare interna­ţională vor contribui, prin interme­diul scrisului, la dezvoltarea turis­mului, la cunoaşterea şi prietenia dintre popoare. In continuare a rostit o alocuţiu­ne ministrul turismului din Româ­nia. După ce a evidenţiat însemnă­tatea temei pe care o pune în dis­cuţie cel de-al 18-lea Congres al F.I.I.E.T., vorbitorul a arătat că România acordă o importanţă deose­bită relaţiilor turistice internaţionale, cunoaşterii şi popularizării patrimo­niului ei turistic. Congresul a fost salutat, de ase­menea, de Hitzi Topus, şeful Depar­tamentului circulaţiei şi dezvoltării comunicaţiilor din cadrul UNESCO, şi Antonio Karabinis, şeful Direcţiei relaţii internaţionale a O.I.Z. In încheierea şedinţei inaugurale, preşedintele F.I.I.E.T. a adresat mul­ţumiri organizatorilor români ai con­gresului, pentru condiţiile deosebite oferite desfăşurării lucrărilor, ară­­tînd că ospitalitatea şi amabilitatea poporului român sunt bine cunoscu­te in Întreaga lume. In cadrul lucrărilor, Victor Vîntu, preşedintele Asociaţiei române a ziariştilor şi scriitorilor de turism, a prezentat raportul intitulat „Rolul ziaristului şi scriitorului de turism in formarea turistului modern“. Lucrările congresului continuă: •­ In onoarea participanţilor la con­gres, ministrul turismului a oferit un dineu. (Agerpres) Cronica zilei Duminică după-amiază s-a îna­poiat în Capitală delegaţia condusă de tovarăşul Florea Dumitrescu, mi­nistrul finanţelor, care a participat la sesiunea anuală a Fondului Mo­netar Internaţional şi Băncii Inter­naţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, ale cărei lucrări au avut loc la Nairobi , Kenya. Cu prilejul acestei sesiuni, ministrul român a avut întrevederi cu Robert S. McNamara, preşedintele Băncii In­ternaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, şi H. J. Witteveen, direc­torul general al Fondului Monetar Internaţional, precum şi cu alte per­sonalităţi din domeniul financiar şi bancar, reprezentanţă ai ţărilor par­ticipante, cu care a avut convorbiri cu privire la unele probleme de interes reciproc. in capitală a sosit duminica crupa­­amiază o delegaţie ,a Uniunii Gene­rale a Ţăranilor din Siria.» condusă de Shebli Nassr, vicepreşedinte al uniunii, care face o vizită in Româ­nia la invitaţia Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Produc­ţie. * La invitaţia Comisiei naţionale de demografie se află în ţara noastră profesorul Alfred Souvy, membru al Colegiului Franţei şi al Consiliului economic şi social, personalitate de renume mondial în domeniul demo­grafiei şi sociologiei. In timpul şederii sale, oaspetele s-a întilnit cu specialişti români, a prezentat o serie de conferinţe pe teme ca : „Dezvoltarea şi popu­laţia“, „Urbanizarea şi populaţia“, „Societatea de consum“. ★ împlinirea unei jumătăţi de veac de la efectuarea primului zbor inter­naţional de noapte, realizat de un avion al companiei franco-române de navigaţie aeriană, a prilejuit du­minică vernisajul expoziţiei triparti­te Bucureşti — Belgrad — Pa­. „Aeromfila“ '73. Acest memora’ . il,­veniment a reunit, printre­­ soane oficiale, reprezentar nisteruUW Transporturile •munica Uiior, Direcţiei­­ poştelor şi telecomunicatA­­meni de cultură şi artă, filatelist, din Capitală şi provincie, ziarişti, vete­rani ai aviaţiei civile din România, în rindul cărora se aflau generalul ing. în retragere Gh. Negrescu — posesorul brevetului de pilotaj nr. 2, care datează din anul 1912. (Agerpres) *■** ■ Palatul pionierilor şi-a redeschis porţile Deschiderea activităţii­­ Palatului pionierilor in noul an şcolar a fost marcată, duminică dimineaţă, prin­­tr-o adunare festivă. In numele celor 80 000 de pio­nieri ai Capitalei, participanţii la festivitatea de la Palatul pionierilor au adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu o telegramă, in care se spune, printre altele : „Este mereu prezentă în inimile noastre ziua de 1 iunie 1950, cînd dumneavoastră aţi venit în mijlocul primelor detaşamente de pionieri pentru a le dărui, din partea parti­dului şi guvernului, acest­­paradis al copilăriei fericite. Aici, în cele 75 de cercuri tehnico-aplicative, clu­buri, formaţii artistice şi sportive sunt create toate condiţiile pentru formarea multilaterală a tinerei ge­neraţii, profund devotată clasei muncitoare, idealurilor naţiunii şi societăţii noastre socialiste. Mesajul pe care l-aţi adresat cu ocazia deschiderii noului an de în­­văţămint dovedeşte incă o dată dra­gostea şi grija partidului şi gu­vernului, a dumneavoastră personal faţă de viitorul tinerei generaţii, pentru dezvoltarea invăţămintului în directă legătură cu cerinţele noii etape istorice a ţării noastre. Vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom fi la înălţimea sarcinilor trasate, că vom­ răspunde cu entuziasm tuturor che­mărilor partidului, contribuind la ri­dicarea invătămintului din ţara noastră pe cele mai înalte culmi ale ştiinţei şi tehnicii moderne“. (Agerpres)

Next